Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DIMITRI E CANTEMI R
TG- M U R E S
IOAN RAD
ELEMENTE DE BOTANICA
SUPORT DE CURS
(teorie si laborator tehnologic )
2011 1
CUPRINS
CAPITOLUL I
GENERALITTI…………………………………………………………
CAPITOLUL II
……………..3
CITOLOGIA……………………………………………………………
CAPITOLUL III
……………..7
HISTOLOGIA VEGETAL A...............................................................................16
CAPITOLUL IV
SAMÂNTA.................................................................................................
..................30
CAPITOLUL V
SISTEMATICA
VEGETALA…
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………
………………
……………...49
………………
………………
…….43
2
CAPITOLUL I
GENERALITTI
1.1. Definitie
Botanica este ramura biologiei care se ocupa cu studiu l structurii,
dezvoltarii, activitatii vitale, originii, evolu iei plantelor si a rela
iilor cu mediu l
înconjorator, repartizarea lor în spa iu, timp si clasificarea lor.
Botanica este o ramura clasica a biologiei, alaturi de alte ramuri clasice ca:
anatomia, histologia, biologia celulara, fiziologia i virologia sau de ramuri moderne
ca: bioacustica,biochimia, biofizica, biogeografia i biomatematica.
3
Teofrast, s- a nascut la Eresos în 372 î.Chr., a fost filozof grec la
coala Peripatetica.
Este primul de la care avem scriei referitoare la plante motiv pentru care este
considerat
parintele botanicii.
Teofrast l-a avut ca învatator , mai întâi pe Platon, iar apoi pe Aristotel, fiind ucenicul
favorit al acestuia . El a fost conducatorul colii Peripatetice din anul 322 î.Chr. pâna la
moartea sa în 287 î.Chr., Timp în care a avut peste 2000 de discipoli.
- si Cauzele plantelor.
1.2.2. Discorides
Dioscoride (Pedanius Dioscorides), s- a nascut în anul
40 la Anazarbus, Cicilia, Asia
Mica si a decedat în anul 90 a fost un medic, farmacolog i botanist
grec, care a trait
la Roma în timpul împaratului Nero. Dioscoride a scris o carte în cinci volume, „De
Materia Medica” , precursor al farmacopeeilor modernei unul dintre atlasele botanice de
însemnatate din istorie.
Un rol deosebit în dezvoltarea acestei tiin e au avut pe plan mondial cercetatori ca Nehemiah
Grew (1628 – 1711), naturalist englez, care este fondatorul anatomiei plantelor.
John Ray (1626 – 1704), naturalist englez este fondatorul taxonomiei plantelor.
Rudolf Camerer (1665 – 1721), naturalist german este descoperitorul organelor sexuale la
1.2.6.
plante.
Carl
Linné . Carl
Linné von
S- a nascut laLinné
, nascut 23Carolus
mai 1707
Linnaeus
s i a trait pâna la 4 10dupa
este cunoscut ianuarie
înnobilare
1778
sub .numele
Line a fost
de Carl von
un botanist , medic i zoolog suedez , fiind considerat parintele taxonomiei I
tatal ecologiei moderne.
Stolnicul Constantin Cantacuzino a fost un diplomat, istoric i geograf din ara Româneasca,
care a trait între anii 1655 si 1716. A fost fiul postelnicului Cantacuzino, grec de origine, i al
Elenei, fiica lui Radu erban, iar fratele lui erban Cantacuzino, nepotul Constantin
Brâncoveanu i fiul sau tefan Cantacuzino au fost domni ai arii Române ti.
având cuno tin e temeinic e de limba italiana i latina, i al sferei culturii grece ti. C. Cantacuzino
aavut contribu ii în cunoasterea plantelor , alcatuind cea mai veche harta geobotanica
de la noi,
S- a nascut în 10 /22 octombrie 1846 , Bivolu, azi Vii oara, Boto ani - 3 august1895 Slanic
,
S- a nascut la 16/28 august 1816 în localitatea Rodna, Districtul Nasaud si a trait pâna la 17/
30
mai 1906. A fost un botanist român, membru titular al Academiei Române. A urmat între anii
1827-
1831, cursurile colii militare normale cu limba de predare germana din Nasaud
, apoi studiile liceele
din Blaj i Cluj. În 1836 era învatator în Rodna-Veche. În anul 1844 ob ine o bursa de la " fondul
graniceresc " pentru a studia la Institutul pedagogic din Viena, timp de 2 ani. El a fost unul dintre cei
mai de seama creatori ai terminologiei b otanice române , colaborând cu Dimitrie Brândza la Flora
1.2.10.
scrierea
februarie
carpatica
S- Iuliu
nascut la Prodan
a diagnozelor.
1959,Cluj A29descris
, Pulmonaria dacica o serie
octombrie
si a fost de
un,1875,specii
.a.,
botanist
iar
Chiochinoi:
altele
român. 5 Heracleum
îi poarta, numele:
jude carpaticum
ul Bistri Festuca porcii si ,a, Centaurea
a- Nasaud Sassurea
decedat laporcii 27.
A urmat liceul din Gherla, apoi la Nasaud . La îndemnul lui Florian Porcius , Prodan studiaza
tiin ele naturale la Universitatea din Cluj , pe care o absolva în 1900. Func ioneaza ca profesor
secundar la liceele din Gherla, Nasaud , Eger, Sombor, apoi din 3 oct. 1919 devine profesor la
catedra de botanica descriptiva i fitopatologie din cadrul Academiei de înalte studii agronomice
(Institutul agronomic "Dr. Petru Groza" din Cluj-Napoca, azi Universitatea de tiin
e Agricolei
Medicina Veterinara Cluj -Napoca). Din1938 a fost numit titular al disciplinei de sistematica,
anatomie i fiziologie vegetala . În anul 1955 devine membru titular al Academiei Române.
Majoritatea lucrarilor sale sînt de floristica, studii de vegeta ie i ecologie vegeta1a. Este primul
(criptogame vasculare). Înc epînd cu 1949 , pîna la sfîr itul vieii, a lucrat în calitate de colaborator
la "Flora Republici Populare Române", prelucrând genul Rumex din familia Polygonaceae,
genul Chenopodium din familiaChenopodiaceae (vol- I) etc. Prodan a fost printre primii botani ti
români care, în lucrarile sale despre flora i vegeta ia României, s- a straduit sa descrie condi
iile
ecologice specifice plantelor i zonelor cercetate, pe baza datelor exis tente în literatura sau a
A trait între anii 1866 – 1949 si a fost întemeietorul colii de algologie din România, dar a
Traian Savulescu a trait între anii 1889 – 1963 si a fost fondatorul colii române ti
de fitopatologie
CAPITOLUL II
CITOLOGIA
2.1. Definitie
Citologia este stiinta, care studiaza structura, ultrastructura, compozitia
functiile
chimica celulei
si vegetale.
2.2. Forma celulelor vegetale
cilindrica
-Forma
iar la plantele
celulei
(vasele
vegetale
pluricelulare
conducatoare),
este determinata
este:prismatica,
poliedrica,
de: rolul
sferica
stelata,
fiziologic
(celulele
reniforma
îndeplinit,
din
2.3. Tipuri
delaorigine,
-pozitia
(celulele
fructele
discoidale,
Celulele
plantele deîncelule
ocupata
fainoase),
vegetale
stomatice),
semilunare,
unicelulare
pot
diferitevegetale
fi piramidale,
de
este
tesuturi,
mai
sferica,
multe
conditiile
halterofile
ovala,
tipuri eliptica,
side
6anume:
etc.
mediude bastonas
etc si anume:
etc;
- celule parenchimatice – izodiametrice la care diametrul mare,
ori diametrul
depaseste mic silaintra
de pâna 3 în alcatuirea tesuturilor fundamentale
asimilatoare,
(parenchimuride rezerva, protectoare, de absorbtie, aerifere, secretoare si
- celule prozenchimatice - diametrul longitudinal mult mai mare decât
senzitive)
-cel
celulele fusiforme alcatuirea tesuturilor conducatoare, mecanice si în
transversal;
tesuturi absorbante si secretoare (laticifere de la Euphorbia splendens )
unele
- idioblaste – celule izolate, forma particulara, înglobate în tesuturi ce
uniforme: celulele cu tanin ori cristalele multor rozacee, fabacee,
prezinta celule
T din mezofilul
celulele de formafrunzei
litereide ceai Thea sinensis,
celulele secretoare din frunzele de laur
Laurus nobilis
2.4. Marimea celulelor vegetale
Celulele vegetale pot fi de dimensiuni diferite si anume:
- în general de ordinul micrometrilor:10 -100 microni, nu pot fi
liber;
observate cu ochiul
- marimea medie: 10 - 50 microni;
- vasele lemnoase pot avea 3 - 5 m etc.
2.5. Clasificarea celulelor vegetale
În functie de membrana celulele vegetale pot fi clasificate în:
- dermatoplaste- cu membrana rigida;
- si gimnoplaste - lipsita de membrana, nu au o forma fixa.
Dupa prezenta si numarul nucleelor celulele vegetale pot fi clasificate
- celule anucleate - nu prezinta nucleu individualizat, distinct; unele au
în:
nuclear
materialîn stare difuza în masa protoplasmei (alge albastre, bacterii);
- celule uninucleate - majoritatea celulelor vegetale;
- celule plurinucleate au mai multi nuclei, ca de exemplu: plasmodiile,
care sunt
corpuri vegetative formate dintr-o masa protoplasmatica plurinucleata,
miscari ameboidale
fara membrana, cu ( Fuligo septica ) si sincitiile
– celule multinucleate mari, formate prin
reunirea mai multor celule uninucleate, cu nuclei necontopiti dar cu
despartitoare resorbite (laticiferele de la Chelidonium majus ).
membranele
2.6. Constituentii celulari
Celula vegetala alcatuita din:
- constituenti vii : citoplasma, nucleu, plastide, mitocondrii, reticul
ribozomi, aparatul lui Golgi, lizozomi, cinetozomi, cili si flageli;
endoplasmatic,
- si constituenti nevii : peretele celular, vacuolele, incluziunile ergastice
Celula vegetala
prezenta arecelular
peretelui urmatoarele particularitati:
format din: celuloza, hemiceluloza, substante
- prezenta
-proteine,
tesut
pectice
(la animale:
+
lipide,
plasmodesmelor
lignina,
jonctiuni)
tanin,;saruri minerale et 7structural-
si a interrelatiilor c; functionale dintre celulele unui
- prezenta plastidelor, cloroplastele cele mai importante ;
8
Celula este unitatea elementara a lumii vii .
-prionii, care sunt microorganisme din particule proteice, lipsiti de acizi nucleici, se
reproduc în interiorul celulei printr- un mecanism necunoscut, provoaca infectii
latente ;
- virusurile, care sunt microorganisme cu un singur acid nucleic (ADN sau
ARN) +biofite obligatorii, se reproduc în interiorul celulei, folosesc energia
proteine,
celulei gazda iar în unele cazuri impun celulei programul lor genetic .
--rezerva:
hialoplasma
are
tonoplastul
urmatoarea - -membrana
substanta
trigliceride,
compozitie: fundamentala
glicogen
endoplasma
etc.90% întica
9carecesedelimiteaza
70- apa, glucide, gasesc
lipide, diferite organite
Ca,P,S,K,Mg
vacuolele . si care
si produsi de
În celula se gasesc urmatoarele organite citoplasmatice:
A fost Înobservat
animale. anul 1957,
pentrucuprima
ajutorul de Golgi, în11anul
datamicroscopului electronic,
1898, înPorter
celulele
si Buvat
nervoase
l la -au
descoperit în celulele unor alge si plante superioare . Aparatul Golgi este reprezentat de
totalitatea dictiozomilor dintr- o celula (unitatea morfologica si structurala abundenta
),
variind cu activitatea celulei: dezvoltat în celulele aflate în plina activitate si putin
dezvoltat în cele aflate în repaus, disparând progresiv în cursul îmbatrânirii celulei.
2.8.4. Mitocondriile
2.13. Nucleul
Este un corp sferic sau oval, mai refringent decât citoplasma. N umarul nucleilor
variaza foarte mult în lumea vegetala existând celule: uninucleate (majoritatea celulelor
de la eucariote), binucleate (la organismele inferioare) si
polinucleate (organisme care
prezinta mai multi nuclei ). Forma nucleului este dependenta de tipul celulardesistarea
fiziologica a celulei si poate fi:
2.14. Vacuolele
CAPITOLUL
15 III
HISTOLOGIA VEGETAL A
3.1. Definitie
Cuvântul Histologia este compus si provine din limba greaca da la cuvintele = tesut
hystos
si
logos = stiinta. Histologia este stiinta, care studiaza tesuturile vegetale din care sunt
organismele vegetale. T esuturile se formeaza printr-un proces biologic
alcatuite
celulara,
complex denumita histogeneza
de diferentiere si este format dintr -o grupare de celule care au aceeasi origine,
aproximativ aceeasi forma si îndeplinesc aceeasi functie în organism.
3.2. Clasificare
Tesuturile se pot clasifica dupa urmatoarele criterii: forma celulelor,
diferentiere
gradul de a celulelor si functiile celulelor .
Dupa forma celulelor tesuturile pot fi:
- parenchimatice, la care celulele prezinta cele 3 diametre egale sau aproape egale;
izodiametrice;
- prozenchimatice,celule
cu alungite, diametrul longitudinal cel putin de 4 ori mai
mare decât celelalte 2 diametre.
Dupa gradul de diferentiere a celulelor tesuturile se clasifica în:
- meristeme(tesuturi de origine, formative), care sunt formate din celule mici,
nespecializate, uniforme, pline cu citoplasma, nucleu mare central,
vacuole mici, perete celulozo-pectic subtire, fara spatii intercelulare, nu
numeroase
substante de rezerva, se divid necontenit, sunt p
contin rezente pe toata perioada de viata a
plantei adulte si se gasesc în partile terminale ale organelor vegetative ;
- tesuturi definitive, care
celule
au diferentiate a caror forma si structura depind de
functia la care s-au adaptat si care si-au pierdut capacitatea de a se divide.
Dupa functia pe care o îndeplinesc :
- tesuturi meristematice
, care sunt cele mai tinere tesuturi din corpul plantelor si se
gasesc într -o continua diviziune, indiferent cât de vârsta plantei;
- si tesuturi definitive
, care îndeplinesc diferite roluri, ca dee exemplu: tesuturi de
aparare (protectie), tesuturi mecanice (de sustinere), tesuturi
tesuturi fundamentale (trofice) , tesuturi secretoare si excretoare si tesuturi
conducatoare,
senzitive.
3.3. Epiderma
Este tesutul care înveleste organele plantelor cu structura primara si este
dintr-un
formata strat celule parenchimatice vii, de forma tabelara peretii
cu externi bombati, mai
îngrosati decât peretii interni si laterali si cu diferite modificari secundare, ca dec
exemplu: cutinizarea, cerificarea, mineralizarea.
Epiderma are rol de rezistenta, protectie etc si se formeaza din celule
tinere, nediferentiate cu rol de a facilita: schimburile de gaze (procesul
epidermice
eliminrea apei sub forma de vapori (procesul transpiratiei),
de respiratie) fotosinteza (rezultând glucide
simple, osmotic active, cu rol în miscarile de închidere si deschidere a stomatelor
).
3.4. Stomate 16
Figura nr. 1. Stomata.
- mai putine la plantele de locuri umede si umbroas e decât la cele din locuri uscate si
însorite;
Figura
D nr.
3.5.2.Peri
sp.,
lupulus 2.pluricelulari
–etc.
par Perii
stelat:unicelulari:A - Ranunculus E
Capsella bursa-pastoris, acris,
18 –B par stelat:
–Galium aparine,
Deutzia Campanula
C Humulus
scabra, F– –
Acest tip de peri pot fi :
- simpli, ca de exemplu la: Mentha x piperita;
- sau ramificati de diferite forme: etajati (Verbascum thapsus ); stea
rhamnoides; suveica ( Chrysanthemum sp.), masivi: Malva sylvestris, Olea
Hippophae
europaea, Papaver somniferum etc.
Dupa functie pot fi: peri i agatatori, perii secretori, peri zburatori, se grupeaza în
manunchiuri si se gasesc pe suprafata semintelor sau fructelor cu rol în diseminarea
anemofila ( Taraxacum officinale, Salix sp. Populus sp.), perii tectori etc.
3.6. Emergente
3.7.Exodermul
3.8. Endoderma
formei cilindrului
Figura nr. central,
5. Sectiune de rareori bistratificat: Smilax aspera sau format din
tulpina
Estemulte
mai
straturi destratul
celule celsimai
esteintern
prezent
al scoartei
la: , un21
tesut primar de protectie si mentinere a
- radacina;
-rar în tulpina;
- frunze: teci în jurul fasciculelor conducatoare ;
-endoderma tulpinii – uneori se acumuleaza amidon teaca aminifera
Este tesut viu format din celule mici, egale, dreptunghiulare sau patrate, pereti
neîngrosati sau inegal sau incomplet îngrosati cu lignina .
Suberul secundar este format din celule paralelipipedice moarte (pline cu aer,
tanin,
gume), lipsite de spatii intercelular, dispuse radial, uneori puternic aplatizate tangential
(Betula pendula), având peretii impregnati cu suberina, careasigura protectie împotriva
transpiratiei excesive , fiind impermeabil pentru apa, gaze siconductibilitate
cu termica
redusa . Are rol de aparare împotriva variatiilor mari de temperatura sirol protector
împotriva agentilor patogeni
Felodermul, rezulta din celulele produse spre interior de catre felogen , se adauga
parenchimului cortical primar, care determina cresterea secundara în grosime si este
format din 3-4 straturi de celule. Celulele felodermului sunt: vii, sarace în citoplasma
, cu
spatii intercelulare .
În continuare se va p 22
rezenta o sectiune de tulpina .
Figura nr.5. S ectiune de tulpina :1- cuticula ; 2 – epiderma; 3 – suber, felogen; 4 –
periderm; 5 – cambiu; 6 – feloderm si 7 - scoarta
3.9. Ritidomul
Este format din tesuturi moarte rezultate din exfoliere formând un învelis la suprafata
trunchiurilor . Formarea ritidomului începe la diferite vârste, în functie de sp ecie, caq
deexemplu:
24
SAMÂNTA
1. Generalitati:
- este organul de reproducere al plantelor superioare;
- provine din ovulul fecundat;
- la angiosperme samânta este închisa în fruct;
- plantele care produc
la gimnosperme seminte
samânta esteîn ciclul lorîndefruct;
neinvelita dezvoltare
ontogenetica
spermatofite;
2.
-anume:
sferica
flenticulara
Forma
usiforma
( Brassica
semintelor
(Strophanthus
(se
Linum
numesc
nigra
este
usitatissimum
Pisum
variata
sp.); depinde
sativum
si - In););
de25forma ovulului din care provine si
- reniforma ( Phaseolus vulgaris - Fasole);
- disciforma;
- ovoidala etc.
3. Dimensiunile semintelor sunt variate, ca de exemplu:
- seminte foarte mici, diametrul de ordinul zecimilor de mm ( Orchidaceae) ;
- seminte mici, diametrul de 1-2 mmBrassicaceae,
( Plantaginaceae, Solanaceae );
- seminte mijlocii, diametrul cuprins între 3-5 mm: Vitis viniferaAgrostema
, githago;
- seminte mari, diametrul de câtiva cm ( Phaseolus vulgarisRicinus , communis,
Aesculus hippocastanum , Juglans regia , Coffea arabica );
- seminte foarte mari ( Cocos nucifera).
4. Anatomia semintei:
- endosperm;
- tegument seminal;
- si embrion (radacinita, tulpinita, mugurasul (gemula) si X
cotiledoane
5. Fiziologia semintei (diseminarea si germinarea):
Diseminarea semintelor:
- raspândirea pe cale naturala a semintelor sau fructelor, departe de
-planta
mijloacele de diseminare depind de planta producatoare: - tipul de
producatoare;
indehiscent;
fruct: dehiscent sau
- plante autochore - mijloace proprii: Viola tricolor, allochore - agenti str aini:
anemochore (papadie), zoochore (ghinda), entomochore (chelidonium),
(salcie),
hidrochore
Germinarea semintei este reprezentatatotalitatea
de proceselor biologice, prin care
embrionul semintei trece de la viata latenta la viata activa si anume:
- samânta este introdusa în pamânt;
- se îmbiba cu apa;
- tegumentul crapa în dreptul micropiluli;
- dupa germinare, primul organ care va iesi este radicula -
patrunde
geotropism înpozitiv
sol, iarsiapoi începe cresterea tulpinitei - geotropism
orienteaza
negativ (se în sus), iesind la supraf ata solului, în vârf mugurasul
cotiledoane (sau
aflat între cele 2 lateral în cazul unui singur cotiledon);
- aparitia primelor frunze verzi, marcheaza terminarea germinatiei,
devenind
plantula autotrofa
Exista 2 tipuri de germinatie: hipogee (cotiledonul ramâne in sol) si
(cotiledonul
epigee iese deasupra solului).
6. PLANTE MEDICINALE DE LA CARE SE UTILIZEAZA
SEMINTELE
FRUCTELE SI
6.1.
-6.2. Anisi
actiune:
intra
contin fructus
Amygdali
înulei
compozitia-Pimpinella
expectoranta,
volatil
semen anisum
, medicamentului
iar
heterozide
sunt
carminativa,
componentul
semintele -laAnasonul
cianogenetice.
galactagoga,
deprincipal
Calmotusin .( Apiaceae
Amygdalus
26 anetolul
stimuleaza ),
communis
secretiile,
var. amara
Rosaceae
( ),
- si se f oloseste: aromatizant în patiserie si cosmetologie.
6.3. Cacao semen , Theobroma cacao - Arborele de cacao ( Sterculiaceae ),
- contin: ulei gras , alcaloizi.
- se utilizeaza :
• industria alimentara pt.prepararea ciocolatei si a altor produse de patiserie,
• pudra de cacao inindustria de medicamente pentru conditionarea unor produse
farmaceutice si corectarea gustului,
• untul de cacao pt. prepararea supozitoarelor, ovulelor, unguentelor.
6.9. Coriandri
contin:fructus
pectine,, flavone,
Coriandrum sativum -siCoriandru
proantociani antociani,( Apiaceae
glucide si),acizi
6.10.•• Crataegi
contin:
actiune:
compozitia
organici.
se ulei
utilizeaza
folosesc volatil
fructus,
carminativa,
ca:
ceaiului bogat înmonogyna
ca:vasodilatator
Crataegus
aromatizant,
gastric linalcol
stomahica, , - Paducel
si coronarian,
contra
condiment
colicilor,
27 hipotensiv,
în industria
(Rosaceae)
sedativ,
alimentara.
- si sunt recomandate in: dereglari cardiovasculare, angina pectorala,
coronariana
scleroza si cerebrala
29
CAPITOLUL IV
SAMÂNTA
1. Generalitati:
- este organul de reproducere al plantelor superioare;
- provine din ovulul fecundat;
- la angiosperme samânta este închisa în fruct;
- la gimnosperme samânta este neinvelita în fruct;
- plantele care produc seminte în ciclul lor de dezvoltare
spermatofite;
ontogenetica se numesc
2. Forma semintelor este variatadepindesi de forma ovulului din care provine si
anume:
- sferica ( Brassica nigra Pisum sativum );
- lenticulara ( Linum usitatissimum - In);
- f usiforma (Strophanthus sp.);
- reniforma ( Phaseolus vulgaris - Fasole);
- disciforma;
- ovoidala etc.
3. Dimensiunile semintelor sunt variate, ca de exemplu:
- seminte foarte mici, diametrul de ordinul zecimilor de mm ( Orchidaceae) ;
- seminte mici, diametrul de 1-2 mmBrassicaceae,
( Plantaginaceae, Solanaceae );
- seminte mijlocii, diametrul cuprins între 3-5 mm: Vitis vinifera Agrostema
, githago;
- seminte mari, diametrul de câtiva cm ( Phaseolus vulgarisRicinus , communis,
Aesculus hippocastanum , Juglans regia , Coffea arabica );
- seminte foarte mari ( Cocos nucifera).
4. Anatomia semintei:
- endosperm;
- tegument seminal;
- si embrion (radacinita, tulpinita, mugurasul (gemula) si X
cotiledoane
5. Fiziologia semintei (diseminarea si germinarea):
Diseminarea semintelor:
- raspândirea pe cale naturala a semintelor sau fructelor, departe de
-planta
mijloacele de diseminare depind de planta producatoare: - tipul de
producatoare;
indehiscent;
fruct: dehiscent sau
- plante autochore - mijloace proprii: Viola tricolor, allochore - agenti str aini:
anemochore (papadie), zoochore (ghinda), entomochore (chelidonium),
Germinarea
(salcie),
hidrochore
-embrionul
samânta
se
tegumentul
îmbibaeste
semintei
cusemintei
crapa
apa;
introdusa
în
trece
este
dreptul
în
de
reprezentata
pamânt;
lamicropiluli;
viata latenta
totalitatea
de 30la viata
proceselor
activa si
biologice,
anume: prin care
- dupa germinare, primul organ care va iesi este radicula -
patrunde
geotropism înpozitiv
sol, iarsiapoi începe cresterea tulpinitei - geotropism
orienteaza
negativ (se în sus), iesind la supraf ata solului, în vârf mugurasul
cotiledoane (sau
aflat între cele 2 lateral în cazul unui singur cotiledon);
- aparitia primelor frunze verzi, marcheaza terminarea germinatiei,
devenind autotrofa
plantula
Exista 2 tipuri de germinatie: hipogee (cotiledonul ramâne in sol) si
(cotiledonul iese deasupra solului).
epigee
6. PLANTE MEDICINALE DE LA CARE SE UTILIZEAZA
SEMINTELE
FRUCTELE SI
31
32
6.2. Amygdali semen sunt semintele de la Amygdalus communis var. amara Rosaceae( ),
- contin ulei volatil , heterozide cianogenetice.
- si se f oloseste: aromatizant în patiserie si cosmetologie.
6.3. Cacao semen , Theobroma cacao - Arborele de cacao ( Sterculiaceae ),
- contin: ulei gras , alcaloizi.
- se utilizeaza :
• industria alimentara pt.prepararea ciocolatei si a altor produse de patiserie,
• untul
pudrade
farmaceutice
decacao
cacao
si corectarea
pt.
inindustria
prepararea
gustului,
de medicamente
supozitoarelor,
33 pentru
ovulelor,
conditionarea
unguentelor.
unor produse
34
6.4. Capsici fructus , Capsicum annuum - Ardei (Solanaceae ),
- contin: alcaloidul capsaicina , carotenoide, flavone, vitamina C;
- extractele alcoolice ce contin alcaloizi sunt indicate ca revulsive
puternice folosite
extern pentru frectii si îmbibarea Vatei termogene , care sunt indicate pentru
tratamentul mialgiilor reumatice, sciaticii, lumbagoului etc.
6.5. Cardui mariani fructus , Silybum marianum - Armurariu ( Asteraceae ),
- contin silimarina ,
- are proprietati hepatoprotectoare recomandat în ciroza hepatica;
- si intra în compozitia comprimatelor Silimarina .
35
6.6. Carvi fructus , Carum carvi - Chimion ( Apiaceae),
- contin ulei volatil bogat în carvona si limonen ,
- are actiune :carminativa, stimulativa a secretiilor gastrointestinale,
- calmante ale colicilor intestinale;
- sunt indicate în anorexii, dispepsii, ca aromatizante si condimente.
36
6.7. Coffeae semen , Coffea arabica - Arborele de cafea ( Rubiaceae),
- contin : alcaloizi (cofeina), ulei gras, tanin, glucide.
- cofeina este excitant al SNC, stimulent cardiac.
- acidul clorogenic areactiune diuretica si coleretica.
6.8. Colchici semen , Colchicum autumnale - Brândusa de toamna (Colchicaceae),
• contin : alcaloizi - colchicina .
• semintele pt.extragerea colchicinei,
• utilizata:
• în genetica,
- ameliorarea plantelor,
- tratamentul gutei sau cancerul pielii.
- semintele pt. obtinerea comprimatelor Colchicina
37
6.9. Coriandri fructus , Coriandrum sativum - Coriandru ( Apiaceae ),
• contin : ulei volatil bogat în linalcol ,
• actiune: carminativa, stomahica,
• compozitia ceaiului gastric si contra colicilor,
• se utilizeaza ca: aromatizant, condiment în industria alimentara.
6.10. Crataegi fructus, Crataegus monogyna - Paducel (Rosaceae)
• contin: pectine, flavone, proantociani si antociani, glucide si acizi
• se folosesc ca: vasodilatator coronarian, hipotensiv, sedativ,
organici.
- si sunt recomandate in: dereglari cardiovasculare, angina pectorala,
coronariana
scleroza si cerebrala
38
6.11. Cynosbati fructus , Rosa canina - Maces ( Rosaceae ),
- contin : vitamina C, B, E, K, P, provitamina A, pectine, acizi organici,
- sunt utilizate ca vitaminizante în ceaiurile dietetice si aromatizante .
6.12. Foeniculi fructus , Foeniculum vulgare - Fenicul ( Apiaceae ),
- contin: ulei volatil bogat în anetol,
- cu actiune:antispastica, carminativa, galactagoga, fluidifica secretiile bronsice.
6.13. Hippocastani semen , Aesculus hippocastanum - Castan porcesc
(Hippocastanaceae ),
• contin: saponine triterpenice in care predomina, amidon,
escina ulei gras, flavone
si tanin.
• saponinele triterpenice actiune
au antiinflamatoare, venotonica, antiedematoasa.
• se utilizeaza extern in: varice, tromboflebite, inflamatii ale membrelor
inferioare, hemoroizi
• seminte - unguentul Variterp .
6.13. Lini semen , Linum usitatissimum - In (Linaceae ),
- contin : mucilagii, ulei gras, proteine etc;
- mucilagiile au actiune laxativa si purgativa;
- f aina de in cataplasme cu actiune emolienta, antiinflamatoare;
- acizii grasi nesaturati din ulei aurol de vitamina F.
6.13. Juniperus fructus , Juniperus communis - Ienupar ( Cupressaceae ),
- contin: ulei volatil, zahar, lipide, rasini,
- fructele auactiune diuretica, antiseptica,
- sunt recomandate in afectiuni renale, bronsite, reumatism.
6.14. Myrtilli fructus , Vaccinium myrtillus - Afin (Ericaceae),
- contin: tanin, antociani, pectine, vitaminele C, B1, provitamina, saruri
A minerale,
- au proprietati : antidiareice, antibiotice.
- fructe – Eridiarom;
- antocianii regleaza permeabilitatea, asigura protectia capilarelor
retiniana,
din zona mareste acuitatea vizuala si adaptarea vederii la
- fructe - Difebiom si Difrarel .
întuneric;
39
40
6.15. Papaveris imaturi fructus , Papaver somniferum - Mac de gradina (
Papaveraceae
),
• contin : 25 de alcaloizi: morfina , papaverina , codeina .
• actiune:
analgezica,
euforica (conduce la dependenta),
spasmolitica,
antitusiva
• intra în compozitia ceaiului contra colicilor si sedativ.
41
6.17. Senne fructus , Cassia angustifolia (Caesalpinaceae ),
• contin: glicozide antrachinonice,
• actiunelaxativa
6.18. Sinapis nigrae semen , Brassica nigra - Mustarul negru ( Brassicaceae ),
- contin : mucilagii, lipide, proteinesinigrina
si cu proprietati iritante, lacrimogene,
antibiotice;
- iar faina de mustar este revulsiv local sub forma de cataplasme .
6.19. Strophanthi semen , Strophanthus gratus, S. kombé, S. hispidusApocynaceae( ,)
- contin : glicozide cardiotonice
- se utilizeaza in insuficienta cardiaca acuta, edem pulmonar acut,
angina pectorala, tahicardie sub forma solutdeiile injectabile ale glicozidelor izolate.
6.20. Strychni semen , Strychnos nux-vomica - Nuca vomica ( Loganiaceae ),
- contin : alcaloizi - stricnina si brucina .
- stricnina este excitant al SNC
- si se f oloseste in: intoxicatii cu bromuri si barbiturice,
tonic nervos, muscular, indicat în astenii
42
CAPITOLUL V
SISTEMATICA VEGETALA
48
Bibliografie
1.Radu A., Botanica farmaceutica, Editura Didactica si Pedagogica
Bucuresti,
1974
49