Sunteți pe pagina 1din 222

Coperta colecţiei de Vasile Socoliuc

USCHIL (bust) ORESÏT. Şl I’YLADE (tresei de la Herculanum)

I rtlniiU’ii'Ca im lei trilogii are la bază textul ediţiei:

grec al

l

S U

I V I , I

T o m e

lys

l.iinii’iiliUs,

T e

M.i/nii,

C o lle c tio n

II, Agamemnon, Les

Choéphores,

x t e

tics

é ta b li

e t

U

n iv e rs ité s

tra d u it

p a r

d e

F r a n c e ,

P a u l

S o c ié té

tlV d ltlo n

,

l.es

b elles

lettres“ ,

P a ris ,

1961.

i.» »- .lu jHiiuli' ii.upi.i .i . csIüi versiuni sînt rezervate Editurii Univers

Coperta colecţiei de Vasile Socoliuc

ESCHIL (bust) ORESTE ŞI PYLADE (frescă de la Herculanum)

Tălmăcirea acestei trilogii are la bază textul grec al ediţiei:

ESCHYLE, Tome II, Agamemnon, Les Choéphores, Les Euménides, Texte établi et traduit par Paul Mazon, Collection des Universités de France, Société

d’édition „Les belles lettres“ , Paris,

1961.

Toate drepturile asupra acestei versiuni sînt rezervate Editurii Univers

Eschil

ORESTIA

Traducere, prefaţă şi note de

ALEXANDRU

M IRAN

Bucureşti — 1979 Editura Univers

T

ra g e d ie

grea

d e

p re s im ţiri

în tu n ecate

şi

rle

spaim ă

eres-

cin dă,

Agarucm .'iori

În cep e

tu rbu re

c h ia r

in

noaptea

d e

p e

urm ă

a

răzb oiu lu

i

troian.

B asileu l

A gam em

n o n ,

am iralu l

H otei

atacan te,

lipseşte

d in

A rg o s

d e

un

deceniu,

la

fe l

ca

to ţi

lup­

tătorii

„In fan teriei

m arin e“

aheone,

pe

care ii

com andă.

In

v re ­

m

ea

aceasta,

acasă,

C litem

n esira

şi-a

lu at

am an t

cu

slnge

re­

gesc

In

persoana

lu i

E gist

şi

a

pus

la

calc,

fără

u ite

nici

un

am ănunt,

scen ariu l

u zu rp ării.

Vest- a

b iru in ţei

Iu

T ro la .

tr i­

m isă

de

s em n a le

m unte, trece fu lg eră to r

fo c

p rin

de

d in

d in

insu lă

A s ia

In

in

Insulă,

Europa, la

d in

v ir f

Argos.

in

v ir f

 

iru l

In tim id ă rilo r

se

u rm ează

rapid,

tim p u l

şi

distan ţele

«u

n t

s p

u lb e ra te :

autorul

nu

a v e a

nici

o

p reju d ecată

p riv ito r

la

n orm ele

u n ităţilor

aristotelice

do

m at

tlrziu .

Un

crain ic

al

arm atei,

g in in d ,

descrie

in

roşu,

v io le t

şi

negru

ch in u rile

ase­

d iato rilo r,

excesele

izb in d ci

 

l

n a u fragiu l

p e

dru m u l

d e

În­

toarcere.

 

S

osirea

lu i

A gam em n o n .

in

l

căru i

cortegiu

se

a flă

p ro ro c iţa

C

asandra,

este

solem nă

şi

fastuoasă

El

se

în făţişează

specta­

to

rilo r

dinu- In tr-o

singură

scenă, aceea

a

covoru lu i

d e

purpură,

şi

totuşi

tra g ed ia

Ii

|x>artă

n u m ele.

C ei

cure

ii

in tlm p in ă

ştrn

i-a

n em u lţu m it

iie

zei,

pu rtîndu -se

v io le n t

şi

fără

m oderaţie.

C

u v in te le

sale.

in

p o fid a

p ie tă ţii

p rin cip ia le,

laudă

peste

n :i-

surâ

victoria

şi

d istru gerile

sâvirşite.

C Ind

C iftom n estra

ii

aş­

tern e

„u n

dru m

d e

pu rpu ră“ , el

şo vă ie

sâ-1 a tin gă

cit p icioa rele,

d

a r

pln â

la

urină

11

acesta

trăd ează

natura

basilcu lu i,

constituind

străbate im a gin ea

G estu l v izib ilă

şl

sp ectacu lară

a

ne­

săbuinţei

sale,

d in

care

au

iz v o r lt

a tîtea

greşeli

şi

crim e .

C o ­

v

o ru l

a re

însăşi

cu loarea

sîn gelu l

cc

urm ează

a

fi

deşertat.

Casandra.

sub

ju gu l

p u terii

p rofetice,

aduce

in

prezen t

tre­

cutul

şi

viito ru l,

d ezvă lu ie

în tim p lă rl

m onstruoase

de

dem u lt

şi

catastrofe

ce

am eninţă

vin ă ,

fiin d

conştientă

intră

prin

poarta

palatu lui

A trlzilo r,

de-a

d rep tu l

In

H ades

 
 

In tr-asta

răsună

din ău n tru

u rletu l

d e

m oarte

al

eroului,

răpus cu

securea

de

însăşi soţia

sa

In

b aia

p rim e n

irii

c e lei

d in ­

ţii.

du pă

zece

ani

de

în străin are,

A lă tu ri

d e

el.

p iere

ucisă

de

aceeaşi

m ină

şi Casandra.

 
 

Z a d a rn ic

se

zbu ciu m ă

C orul,

ursita

basileu lu i

s-a

consu­

m at.

B rttrin ii

c e tă ţii

se

m

ulţum esc

sâ-1

p lin g ă

Intr-u n

bocet

am

plu ,

rostogolit,

şi

s-o

în fru n te,

d a r

num ai

cu

ascuţişul

cu­

v

in

te lo r,

p e

C lltem n eştra,

A

p a riţia

lui

Egist,

la

d rea p ta

regin e:.

şi

e x p lic a ţiile

lu i

sălbatice,

a d evăra tă

ap o lo gie

a

crim ei.

Iac

se

în ch eie

pi«*sa in

»eroare,

în tu n eric

şi p in g â rire.

 
 

H

o c io re le ,

8dicfl

P u rtă toa re le

de

prin oase,

 

rep rezin tă

m o­

m

en tu l

rea b ilită rii

num elui

rn in jit

r,i

a

slavei

lui

A gam em n o n ,

p

rin

acţiun ea

fiu lu i

său,

o b lig a t

d e

o

rin d u ială

stră vech e

sp

ele crim a

p rin

crim ă.

 
 

A

u

trecu t

cîţivn

ani

de

la

u ltim a

filă

 

a

ră zb o iu lu i

L a

A

r g e ş

dom n esc

u zu

rp ato rii.

In

tim p

c e

u rm aşii

le g itim i

se

a fin

unul

in

tira n ic e x il.

C reste,

ia r

cealaltă.

E lectra,

su p ravegh eată

in

co n d iţie

servilă.

 
 

D

a r

m oşten itoru l

su rgh iu n it

s e

în to a rce

in

ţară,

se

op reşte

la

m

orm în tu l

tatălui

asasinat

şi

Ii

înch ină

cu ven ita

je rtfă

ritu ală.

 

A ic i

îşi

în tiln oşte

sora

îm brăcată

in

veşroln t

d e

doliu ,

fr

a ţii

se

recu n osc

şl

îm p reu n ă

in ton ează

un

ih re n o s

p relu n g

in

tru

od ih n a

su fletu lu i

zbu ciu m at

al

fostului

rege,

apoi.

cer-

şln du -i aju toru l,

pun

1« ca le

răzbunarea.

 
 

O

reste,

d egh izat

în

că lă tor

străin

şi

p rim it

ca

oaspe

la

pa­

lat,

II

a tra g e

In

capcană

p e

E gist

şl

II

suprim ă.

C litem n cstra,

in

tr-o

con fru n tare

patetică,

ii

cere

C uiul

răzbu nător

o

cruţe.

P oetu l

l-a

fă cu t

pe

acesta

îm pietrească

o

clip ă

d e

groază,

cu

sabia

ridicată,

tocm ai

cin d

era

gata

lovească,

dar,

îm b o ld it

do

P ylu d o

person ajul

unei

singu re

rep lici

oare

îi

aduce

am in te

de

com an dam en tele

su veran e

ale

lui

A p o lo ,

îşi

Urăşte

m

am a

In

casă

şl

o

u cide.

C a

p retu tin d en i

în

teatru l

lu i

Eschil,

duhul

'm u l

zeu

em an ă

d in

u m b ră

porunci

ascultate

orbeşte.

„M a i

b in e

te

duşm ănească

toată

om en irea

d ecit

ze ii !a spune

Pylade.

 
 

C

oru l

izbucneşte

Intr-un

im n

d e

bucurie

b arbară

la

prăbu ­

şirea

celo r

dai

tirani.

D ar

d in

«d in

eu rile

palatului,

eu

paşi

n e­

sigu ri,

iese

ucigaşul

in s p â im in ta i

d e

«rim ă .

şi.

In

c u v in te

saca­

date.

caută

in

zadar

dem onstreze

a

om orit

în

nu m ele

d

rep tă ţii

divin e.

E l

ştie

paricid u l

a

dezlănţuit,

in elu ctabil,

m

ecanism ul

p rop riei

sale

u rm ăriri.

A sm u ţite

de

sin geîe

deşertat

a

l

m am ei,

se

iscă

E rin iile,

d u h u rile

răzb u n ă rii

n ecru ţătoare,

care

¡1

gonesc

In

e x il.

ca

să-l

to rtu reze

pîn â

Ia

n eb u n ie şl

m oarte.

E u m en id ele

este

d ram a

p a tim ilo r

şi

a b so lv irii

lui

O reste,

precu m

şi

a

presch im bării

E rin iilo r

din

p rin

cip ii

ju stiţia re

im ­

p

lacab ile

In

vo ito a re

de

b in e

pentru

oam eni

(eu m en id a i).

In

această

parte

a

trilogiei,

to a te

persoanele,

cu

e x cep ţia

fiu lu i

C

litem n eslrei.

sunt

fie

zel

(A p o lo ,

Herm ea,

Aten a,

C oru l

E rin i-

llur), fii

g re le

d e

în cărcătu ră

s u t h

(P y th ia ,

A la iu l).

 

A

cţiu n ea

nu

se

m al

desfăşoară

In

cetatea

vu ltu rească,

A rgos.

in

u n d e

ci

locu ri

scăld ate

p reo tea sa

P y th ia

d e

Lum ină

trasează

s p ir itu a lă :

m ai

In

stih u ri

litu rg ice

in tîi

Ia

D elfi.

istoricu l

m i­

tic

a l

faim osului aşezăm ln t

oracular,

apoi

la

Atena.

 

De-

la

să virşirea

p a ricid u lu i,

G resie

a

fo s t

g o n it

şi

ch in u it

în ceta re

d e

zeităţile-

răzb u n ă rii,

a

fost

a lu n ga t

in

roase

ţă ri

şi

Lărfm uri, p este

uscat

şi

peste

m are,

p în ă

ţi-a

n u m e­ a fla t

ad ăp ost

In

lăcaşul

p ro fetic

al

lu i

A p o lo .

 
 

A

colo ,

zeul

potoleşte

pentru

o

clip ă

u rm ăritoarele,

ador-

m

indu-le, şi

ii

redă

ucigaşului

n ădejd ea

salvării

In

le c tiv ,

som nul

se

iscă

E rin iilor,

U m b ra

ca re

sim b olizează

parcă

inconştientu l

n ealin atâ

T re zite n ăpraz-

do

pregătesc

se

co

cit

d e

n lce

copoi,

-l

C litem n estrei,

m ai

în tin d e sale.

lo r

in sin gerată

p rin tre E rin iile

cei

şl

v ii.

tim p a b u rii

iidrnsla-i

sulfurO şi

In

cău tarea

il

în con ju ră,

plnu

în lă n ţu ie

P a r

ticăloasa

ai

c u v in te lo r

fu garu lu i,

u rlin d ,

la

d elir

şi

p orn esc

şl

o

ad u lm eciu du -l

cu

r n m d e

sinistră

frin ează

h aita

hora

p icire. olim p ian ă .

P a li a s-A luna.

p u terea

d an su l

lur

d

evastator,

işi

în tin d e

egid a

o cro tito a re

peste

su p lican t

şi

p ro ­

pu

n e

d ezlega rea

cazu lu i p rin tr-o

h o tă rîrc

ju decătorească.

In

sco­

pul

acesta

în fiin ţea ză

tribu n alu l

A reop agu lu i,

alcătu it

din

băr­

b

aţi

cu

su fletu l

n ep în g ă rit,

a v in d

m

en irea

d ecid ă

 

In

crim ele

în

soţite

de

v ă rsa re Iul

de slnge

O reste,

a tlt

Procesu l

d e

p o

tr iv it

cu

gustul

grecesc,

se

d

esfăşoară

|>c dou ă plan u ri, cel um an

.şl

c ri

d

iv in

:

d e

o

parte

se

a flă

îm pricin atu l,

în soţit

d c

avocatu l

său.

A p o lo ,

d e

cealaltă

acuzarea,

adică

E rin iile ;

P a llas-A ten a

dezbaterea,

ase­

m

en i

unui

m agistrat,

ia r

cetăţen ii,

condu ce ad evăra tă

cu rte

ct»

ju ri,

ascultă

m u ţi

şi

hotărăsc

p rin

v o t

secret.

în co rd a rea

este

înaltă,

p

ă r ţile

se

ciocn esc

pătim aş,

se

«aduc

nrgum

en to

specioase,

se

pun

in

cum pănă

p rin cip ii

d e

d rep t.

O reste

nu

întru n eşte

d e d ţ

Jum ătate

din

votu ri,

dar

ob ţin e

o

d ecizie

de

n evin o văţie,

p rin

g

rija

zeiţei,

care

legiferea ză

totodată

şl

un

am ănunt

d «

p ro ­

cedură. E rin iile,

u

căror

prezen ţa

m isterioasă

in

co n

feră

su­

fe

rin ţe i

om eneşti

un

caracter

de

necesitate,

lu m e adin e

n em u lţu m ite

d

e

h o tâ n re a

Instanţei,

se

pregătesc

să-şi

abată

m in ia

asupra

cetă ţii

şi

s-o

pustioscâ

p rin tr-o

revă rsa re

d c

ca la m ită ţi.

F ecioara

P a l las.

în tru ch ipa rea

Judecăţii

pure.

Ie

în tru n iA

cu

arm a

d u lce

a

persuasiunii.

Io

stă vileşte

şi

le

îm blânzeşte

pas

eu

p ai.

transform lndu -lc

p in ă

la

v io le n ţa In

urm ă

puteri

bin evoitoare,

apo-

tro

p a ice

pentru

păm ântul

şi

o a m e n ii

oraşului.

M ai

m ult,

m eta­

m

o rfo za te

In

E um en ide, e le

v o r

locui

In

v iito r

la

A ten a.

Intr-un

tem plu

subteran

 

şi

v o r

fi

ob iectu l

unui

cu lt

p articu lar

din

partea

cetăţii.

 

T rilo g ia

care

se

în ch eie

in

lu m in i

pe

c ite v a

d e

o

pace

cale

şi

sacră

cu

la

un

cortegiu

sălaşul

lor

fa p te le

m itologică

şi

ved ere

orgolios,

întâm ­

ve­

şi

n ivelu l

violen t

ritu al,

cel

însoţeşte

E u m en idele

lin gă

h ă răzit pentru

A cestea

sunt.

p lă rile

rosim ilita tea

ca

O restiei,

lo r

şi

u zn lită ţflo r A stfel,

etern itate.

în

red ate

dar,

p e

croch iu ri,

fru m u seţea

lo r

avu t

in

unui

neam

om enească,

m o tiv a ţiilo r

trebu ie

p erson a jelor

A gam em n on

ap arţin e

şi

blestem at,

In

care

ten ta ţia

c rim ei

se

transm ite

da

o

trăsătură

ered ita ră

de-a

lungul

m ai

m u ltor

gen eraţii :

T a n ta l— P elop s

»

P

etop lzii

(A treu ,

T h yesteş)-*-A trizn

(A gam em n on ,

M

enelaos).

D

espre

n elegiu irile

Înain taşilor

vorb eşte

de

rep etate

o ri

textu l.

Iar

u n d e

p re c iză ri

in

sensul

acesta

le

aduc şi

notele.

 

D

easem

cnea,

T y n d a rid e le

făceau

p a rte

din

stirpea

fa

tale,

una

fiin d

H elenn,

p retex tu l

superb

al

atâtor

fem eilo r n en orociri

tn

tim pu l

războiu lu i

troian

şi

după

aceea,

ia r

cea la ltă

C lite m -

nosira.

 
 

D

in

con top irea

acestor

două

lin ii

g en ea lo g ice

în cărcate

au

rezu ltat

C reste

şi

Electro.

 
 

D

ar,

p e

lin gă

fa ta lita tea

gen etică,

in tră

In

Joc

d

ife r ite

d is­

p

o ziţii

şl

a rgu m en te

p sih olo gice,

In

6ta re

lu m in eze

co m p o r­

tam entul

eroilor.

 

A

gam bm n on ,

bnslleul

unui

stat

războin ic,

in vestit

şi

cu

puterea

de

com andant

suprem

a l

a rm a telor

n avale

la

T ră ia,

era

f i r e -

aşeze

in teresele

com u n ităţii

a h eiio r

în a in tea

în d a to­

r

ir ilo r

şl

sen tim en telor

fa m ilia le .

D e

aceea

şi-a

s a crifica t

fiica,

P**

lfuccni.1.

hi

A u lls.

D e

aceea

atitu d in ea

hvi

m ăreaţă,

ţătoare,

şl

d e

aceea,

după

zece

an i

p etrecu ţi

 

in

A s ia .

n ecru ­ trăsătu ­

r

ile

M ile

d e

despot o r ie n ta

l:

iu b irea

fastului,

p oligam ia.

 

C

lltein nestroi.

p e

de

altă

parte,

ră p ită

p rin

je rtfire a

Ifi-

gem ej

in

d ragostea-i

m atern a,

d esp ărţita

d

e

bărbat,

ap roap e

părăsită,

c lin

Mint

fe m e ile

in tr-u n

răzb oi

d e

du rată,

eu

s ig u ­

ran ţă

şl

geloasă

l-a

nu

d in

fost

p ricin a

is p ră v ilo r

a le

lui

A g a ­

m em non,

greu

se

la se

e ro tic e de

sedusă

E gisî.

Ia r

le g ă ­

tura

lo r

în delu n gată

nu

pu tea

fi

perm anen tizată,

in

vrem ea

aceea

de

au toritate

p atriarh ală,

d ecit

p rin

În lătu rarea

 

fizică

a

soţului.

 

Egist,

fe c io r

 

al

lu i

T h yesies

şi

ca

a ta re

p reten d en t

la

tro­

nul

d e

A rgos,

a

îm p lin it

în d a toririle

unei

ven d ete

d e

fam ilie,

d n d

a

cu cerli-o

pe

n evasta

văru lu i

său

crim in al. P fru m oasei

şi sora

cheam ă

e

Led n ,

lingă

aceasta,

d e

d in

ca re

T ro ia ,

fem in in.

e

s-a

fă ră

e ra

în doială

în d răgostit

în zestrată

H e le n e l farm ec

şi

n

regin a,

u rzit

com plotu l

prea­

Zeus.

sc

fiic a

însuşi

ceea

od in ioară

şl

ea

cu

ce

 

I>estinul

iu

i

O reste

îm p leteşte

şl

m ai

m u lte

în tu n ecate

fire.

C

rescu t

in

um bra

gln eceu iu i

şi

lip s it

d in

cru da

co p ilă rie

de

prezen ţa

im ed iată

a

tatălu i,

e l

s-a

id en tifica t,

d e

la

distanţă,

cu

un

A gn m cm n on

uriaş,

in tra t

în că

d in

tim p u l

In

le­

genda.

NcavSnd

p rile ju l

să-i

cunoască

defectele

ci

v ie ţii d oar

calită­

ţile

rea le

sau

im a gin a re,

O reste

va

Ci

au zit

u rletu l

de

m oarte

al

busilcului.

răpus

In

baie.

după

care

a

fo st

Irim ls

degrabă

în

e x il.

A c o lo

şi-a

p etrecu t

adolescen ţa

in fla m a t

de

gîn du l

răz­

bu

nării

şi

recu ceririi

tron u lu i

părintesc.

L a

vârsta

tin ereţii,

d n d

alţi

ero i

săvârşiseră

isp ră vi

şi

m unci

faim oase

In

s lu jb a

om e­

n

irii

sau

p u r

şi

sim p lu

gratu ite,

Iul

O reste

i-a

fo s t

d at

sc

d

g

istin gă

en

era ţia

d oar

lui

p rin tr-o

a

c e lo r

crim

di-

odioasă.

D e

după

răzlx>lul

fap t,

troian

In cepîn d —

se

cu

p etrece

d erea

erou lu i

din

m y th os

in

istorie.

T ră să tu rile

sale

sunt

num ai

om eneşti,

 

p rea

o m e n e ş ti:

am estec

d e

fanatism

pentru

m em o ria

paternă,

n eh o tâ rire

ezită

să-şi

om oa re

m am a

şi

n

evroză.

Esehil

a

creat

m

odelu l

lui

Ila ra let,

pină

ia

d etalii.

 

După

îm p lin irea

m isiu nii

sale

respin gătoare

şl

stlrn irea

îm

p o triva

lui

a

slăb id u n ea

sa

d e vin e

şi

m ai

văd ită

:

nu

caută

să-şi

E rin iilor, în fru n te

vră jm a şele,

d

fu ge,

se

lasă

u rm ărit,

sc

ascunde,

cerşeşte

adăpost

 

din

tem plu

In

tem plu,

se

supune,

u

m il.

Judecăţii

unui

trib u n al.

C ită

d eosebire,

d t

contrast,

faţă

de

grandourea şi

m tem perau ţa

unul

Prom eteu I

In

această

parte

a

trilo g ie i,

O reste

«

t e

un

erou

patetic,

neeroic,

ap roa p e

J n

zd

ren ţe“ , cum

v o r

fi

m ai

tlrziu

m u lte

din

m ă ştile

teatru lu i

lui

E

uripide.

 

L a

fel,

E lectra

 

întru n eşte

u n ele

însuşiri

orestoice,

desigu r

fn

versiu n e

fe m e n in ă :

resen tim

en tu l

fn'.ă

d e

u zu rp atorii

care

au

1nrobit-o,

m în d ria

p rin ciară ,

cultul

id ea liza t

al

tatălu i,

ura

m a tcroctoră.

Ea

nu

a re

totuşi

in

llo e jo re ie

caracteru l

aproape

v ir il

p e

ca re îl

v a

d ob in d i

In

E fcciru

lui

Sofoek*.

 

10

 

D e

pe

o

a llá

treaptă

d e

în ţeleg ere

a

O rerfiei,

se

desch ide

d

in tr-odată

o

perspectivă

nouă

d e

şi

de

argu m ente

dram atice,

zona

id eilo r

g e n e r a le :

resortu ri ju rid ice,

m orale,

religioase.

A deseori

ero ii

o

in vocă

fierb in te

pe

D ike,

dreptatea

p er­

son ificată.

cea

care

ţine

cum păna

ju d ecăţilor,

d ar

artib u tele

a

zeiţei

sunt

m ai

degrabă

con fu ze.

C eeace

apare

însă

d eosebit

d

e

lim pede,

constituind

totodată

valoa rea

exem p la ră

con cep ­

ţiei

fo

la

p

p

escliU ien e,

d e

este

con fru n tarea ,

una

elem en tară ,

la

şi

u rm ă

ţin in d

d e-a

m al

seam a

fi

d e

ju rispru d en ts.

exp rim a tă ,

în

lu n gu l

d e

esenţa

trilo g ie i,

oa rb ă

con diţii,

ei.

prin

a

şi

două

cea­

din

re-

ta­

rm e

ltă

Justiţie,

in tran sigen tă,

suplă,

victorioasă

m ai

un

d in ţii

poate

plnă

generoase

început

d ecu rgtn d

adieâ

legea

rin cip ii

rezen tln d

Cea

lion u lu i.

a fla tă

la

tem elia

a rh aice

şi

co n fo rm

căreia,

in

cim pu l

p en al

lotu l

se

so cietă ţilo r d esfăşo ară

după

m ecan ism ul

grosolan

a

l

d esp ăgu b irii :

och i

p en tru

ochi,

sin ge

p en tru

sin ge,

v ia ţă

pentru

piaţi*

rire

treţin ea

to

viaţă.

a le

u rgentă

un

U rm ă rito rii

legiu iţi

sunt

ru dele

cele

m ai

o

a p ro ­

în d a ­ în­

com u ­

v ic tim e i,

la n ţ

pedep sirea

şi

sacră

nesO rşit

pen tru

de

v in o va tu lu i

fa m ilie.

rep rezen tin d

Poru nca

talion u lu i

aşezarea

ven d ete,

tu rbu rin d

n ităţii

um ane.

Iată

o

în lă n ţu ire :

A tre u

 

i-a

m asacrat

pe

fiii

iui

T h yestes

şi

terib ilă s e rv it

i-a

acestuia,

gătiţi,

la

un

ospăţ,

apoi

şi-a

e x ila t

fra te le *. Kgist,

p ro gen itu ra

lu i

T h y estes

l-a

ucis.

în

gen eraţia

urm

ătoare,

pc

a

A

trid u l

A gam em n on ,

p rin

m ina