„Numărul de aur” este constanta obţinută în cazul comparării

a două valori, aplicând regula conform căreia „între partea cea mică
şi cea mare există acelaşi raport ca între partea cea mare şi întreg”.

’’Numărul de aur’’ , Φ (phi) este:

√5+ 1
 o valoare fixă : Φ =
2
 un număr irațional : 1,61803398874989484820…
1
 o fracție continuă : Φ = 1 + 1
1+ 1
1+ 1
1+ 1
1+ 1
1+
1+⋯
𝑎 𝑏
 algebric : : = 𝑎+𝑏
𝑏

 geometric :

Numărul de aur a condus la construirea ’’Dreptunghiului de

aur’’, în care raportul laturilor este egal cu numărul de aur. Acest tip
de dreptunghi este considerat ca fiind deosebit și ca urmare a fost și
intens utilizat în artă și arhitectură.
 Numărul de aur în artă și arhitectură

1. ’’Cina cea de Taină’’ – Leonardo da Vinci

2. Pharteonul din Atena

3. ’’Mona Lisa’’ – Leonardo da Vinci

 Numărul de aur și Șirul lui Fibonacci

Șirul lui Fibonacci

(𝑓𝑛 )𝑛≥0 este definit prin
relația de recurență 𝑓𝑛 =
𝑓𝑛−1 + 𝑓𝑛−2 , 𝑓0 = 0 și 𝑓1
= 0.

Plecând de la Șirul lui

Fibonacci se construiește
șirul (𝑎𝑛 )𝑛>0 cu 𝑎𝑛 =
𝑓𝑛+1
. Acest șir este
𝑓𝑛
𝑓𝑛+1
convergent și lim =
𝑎→∞ 𝑓𝑛
√5+1
Φ, unde Φ =
2
cunoscut ca numărul de
aur.

Una din cele mai spectaculoase caracteristici a Șirului lui

Fibonacci și a Numărului de aur este frecvența foarte mare cu care îl
regăsim în natură :

 în aranjamentul petalelor florilor;

 numărul petalelor celor mai multe flori se află între termenii
șirului lui Fibonacci (1,2,3,5,8..);
 dispunerea crengilor în copaci;
 cochiliile de melci;
 dispunerea în spirală a frunzelor pe o tulpină – plecând de la o
frunză așezată într-o anumită poziție, numărul de rotații
 efectuate până a găsi o altă frunză în aceeași poziție este în
mod general un număr Fibonacci;
 în dispunerea în spirală a conurilor de pin, a ansamblului și a
semințelor (modul de dispunere a semințelor de floarea
soarelui) , numărul de spirale este în general un număr
Fibonacci;