ORTO

1.Etiopatogenia prognatismului mandibular anatomic

2.Elemente clinice si paraclinice in diagnosticul prognatismului mandibular anatomic

3.Tratamentul prognatismului mandibular anatomic

4.Etiopatogenia prognatismului mandibular functional

5. Elemente clinice si paraclinice in diagnosticul prognatismului mandibular functional

6.Etiopatogenia retrognatismului maxilar

7. Elemente clinice si paraclinice in diagnosticul retrognatismului maxilar

8.Tratamentul retrognatismului maxilar

9.Etiopatogenia despicaturilor labio-maxilo-palatine

10.Clinica despicaturilor labio-maxilo-palatine

11.Tratamentul despicaturilor labio-maxilo-palatine

12.Etiopatogenia asimetriilor faciale

13. Elemente clinice si paraclinice in diagnosticul asimetriilor faciale

14.Tratamentul asimetriilor faciale

15.Tratamentul ortodontic biomecanic

16. Tratamentul ortodontic functional: clasificarea aparatelor functionale

17.Caracteristicile fortelor functionale

18.Tipuri de aparate functionale si moduri de actiune

19.Tratamentul chirurgical – ortodontic

20.Factorii ce influenteaza stabilitatea tratamentului ortodontic

21.Aparate ortodontice de contentie: clasificare, exemple

22.Cauzele recidivei post-ortodontice

23.Contentia:definitie, tipuri de aparate de contentie

24.Aparatul ortodontic fix: elemente componente

25. Diagnosticul pozitiv in retrognatismul maxilar

26. Diagnosticul pozitiv in prognatismul mandibular

27.Definitia si tipurile de terapie functionala

28.Etiopatogenia pseudoprognatismului mandibular

1.Etiopatogenia prognatismului mandibular anatomic

1). Factori primari:

-ereditari:prin transmitere dominanta la familii intregi

-genetici: sindr Klinefelter, boala Marquio, osteopretoza

2 ).Factori secundari:

-endocrini:gigantism, acromegalie, maladia Recklinghausen, gigantismul eunucoidal.

-oricare pseudoprognatie netratata conduce la instalarea unei prognatii mand in decursul cresterii,
prin factori:

-disfunctionali: - dormitul copilului mic cu capul in hiperreflexie (pe multe perne )

conduce mandibula intr-o pozitie anterioara si inferioara si determina o crestere a tonicitatii
muschilor coboratori ai mandibulei, care poate determina un pseudoprogn mand ;

- ticul de propulsie a mand conduce mandibula intr-o pozitie anterioara,

care poate det un pseudoprogn mandibular ;

-masticatia lenesa cu alimente moi NU determina atritia dintilor temporari

si prin conductie canina conduce mandibula intr-o ocluzie terminal mezializata, determinand un
pseudoprognatism mand. ;

-obiceiul vicios de muscare a buzei inferioare conduce la instalarea

angrenajelor inverse sau a ocluziei inverse frontale, care det un pseudoprogn mand.;

-locali:

*scheletici :

-hipodezvoltarea maxilara din despicaturile palatine operate determina un

pseudoprogn mandibular ;

-hipodezvoltarea maxilara din retrognatismul max determina un pseudoprogn

mandibular ;

*tesuturi moi :

-macroglosia din mixedemul juvenile, mongoloism, oligofrenie det prin stimularea

cresterii mandibulare un pseuodoprogn mandibular ;
 -frenul lingual scurt imprima o pozitie joasa a limbii in postura si poate determina o
stimulare a creserii sagitale a mand ;

*dentari:

-eruptia palatinizata /vestibularizata a IC sup conduce la instalarea angrenajelor

inverse sau a ocl inverse frontale, care determina un pseudoprogn. mand ;

- hipodontia IC sup poate conduce la instalarea unei ocl inverse frontale, care det un
pseudoprogn mandibular.

3).Factori micsti:

-cand ase asociaza factorii primari cu cei secundari,prognatia mandibulara devine SEVERA.

2.Elemente clinice si paraclinice in diagnosticul prognatismului mandibular anatomic

Diag pozitiv : dupa examenul clinic si teleradiografia de profil

*Semiologia clinica:

Examenul facial:

-facies: aspect dur, voluntar al fetei

-etajele fetei: etajul inferior marit (in crestere hiperdivergenta) sau normal (in crestere
hipodivergenta)

-obrajii: infundati

-fanta labiala: -situata in 1/3 superioara a etajului inf al fetei;

-buza sup infundata,situate in spatele IC inf cand decalajul

scheletal este mare

-santul labio-mentonier:sters

-menton -proeminent (progenie)

-muschi: spasticitatea si tensionarea muschiului orbicularis oris

-ATM:spasme musculare

-profil:concav

-treapta labiala :inversata

-mandibula: in forma de “galos” sau ‘’talpa de sanie’’, cu ramul orizontal oblic in jos si inainte si
partea simfizara cu aspect ascutit;

-unghi goniac :obtuz in rotatie posterioara mandibulara

Examen intraoral:

-anomalia se poate depista la nastere

-se manif din dentitia temporara

-se agraveaza o data cu varsta

*arcada dento alv MAX:

- normal, aliniata ;

-cand decalajul sagital este mare, apare compensarea dentara manidf prun vestibuloversia dintilor
frontali superiori

*arcada dento alv MAND:

-dintii inferiori erup precoce

-arcada inf este spatiata cu treme

-in sens sagital si transversal arcada inf este marita

-intre baza mandibulara si arcada alveolara apare un sant vestibular

*ocluzia dentara :

-inclinatii coronare : - in compensatia statica, dintii inferiori au o inclinatie corono-

linguala , pt ca baza mandibulara este >decat cea maxilara

-relief ocluzal: curba de compensatie transversala este accentuate

-ocluzia statica:

-sagital: -plan postlacteal in treapta mezializata mai mult de 2 mm

-rapoarte mezializate accentuate molare si canine

-ocl inversa frontal cu sau fara inocl sagitala negative

-transversal: -ocluzie inversa totala /bilateral

-vertical : -contacte intre supraf ocluzale interarcadice

 -poate aparea ocluzia deschisa frontal (in crestere facial hiperdiv,

repr un factor agravant )

-ocluzia dinamica :

-pozitii test: lateralitatea este anormala ;

-pozitii diagnostic: RC coincide cu Intercusp Maxima

*Semiologia paraclinica-Tele de profil :

-unghiuri marite : SNB, Go, FMA

-unghiuri micsorate :ANB, ANPog, SGnF

-valorile unghiurilor alveolare si dentare se modifica cand apar modificarile compensatorii

-lungimea mandibulei este > ca baza craniuluii si planul maxilar

3.Tratamentul prognatismului mandibular anatomic

-Tratamentul se instituie cat mai devreme;

-Se face pana la terminarea cresterii;

-Se realizeaza un echilibru intre dezvoltarea maxilara si mandibulara prin franarea cresterii
mandibulare si eliberarea cresterii maxilare;

-Se realizeaza un camp masticator prin stabilirea rapoartelor de ocluzie normale;

-Contentia se face pana la terminarea cresterii reziduale;

4.Etiopatogenia prognatismului mandibular functional

Factori secundari:

*Disfunctionali:

-ticul de propulsie al mandibulei conduce mandibula intr-o pozitie anterioara

-domitul copilul mic cu capul in hiperflexie ( pe multe perne ) conduce mandibula intr-o pozitie
anterioara si inferioara;
-hipertrofia amigdaliana declanseaza un reflex genioglos de propulsie a mandibulei, cu largirea
istmului faringian, pt mentinerea liberea caii aeriene;

-deglutitia sublinguala ;

-parotidita epidemica determina un reflex de propulsie al mandibulei ;

*Locali: dentari, care produc interferente ocluzale :

-lipsa atritiei caninilor temporari;

-obturatile ocluzale in exces;

-egresia dintilor laterali in spatiile edentate ;

-malpozitiile dentare ;

-lucrarile gnato-protetice incorecte care actioneaza prin microplanuri inclinate

5. Elemente clinice si paraclinice in diagnosticul prognatismului mandibular functional

Dg pozitiv se pune dupa examenul clinic si tele de profil

Ex clinic:

examenul facial :

-etajul inferior al fetei usor marit ;

-fanta labial situate in 1/3 medie a etajului inf al fetei ;

-sant labio-mentonier sters

-menton proeminent ;

-tensionarea muschiului orbiularis oris

-zgomote articulare la nivelul atm

-profil usor concav sau drept

-unghiul goniac este normal

examenul intraoral :

-in plan sagital : - rapoarte mezializate moale si canine sau cap la cap
 -ocluzie inversa frontala care include si caninii

-in dentatia temporara ocluzie inversa frontala care include si molarii

-in dentitia mixta ocluzia inversa frontala poate determina aparitia unui spatiu
intre C si PM

-in plan transversal : - ocluzie inversa totala sau unilaterala; sau rapoate normale

-in plan vertical: poate aparea ocluzia adanca frontal

Teleradiografia de profil :

-Unghiul SNB marit

-Unghiul SNgF micsorat

-lungimile bazelor sunt normale

6.Etiopatogenia retrognatismului maxilar

Etiopatogenie

*factori primari- genetici (sindr.Down,Patau …)

-boli congenitale(despicaturile palatine)

*factori secundari

-disfunctionali actioneaza prin lipsa factorilor naturali de dezvoltare a maxilarului sau prin
actiunea factorilor externi care impiedica dezvoltarea max.:

-respiratia orala produce un dezechilibru muscular datorita triplei inchideri

orale, cu cresterea tonusului musculaturii extraorale si nedezv sinusului max.

-deglutitiile anormale lipsesc maxilarului de stimulii de dezv imprimate de

limba

-obiceiuri vicioase-sugerea sau muscarea buzei sup.,ticuri de propulsie a

mandibulei,presiuni ale degetului in zona subnazala in repaus.

-locali

*tesuturi moi -hipertonia buzei sup reprez un obstacol in cresterea sagitala a max

*dentari:
-pierderea precoce a dintilor temporari frontali

-hipodontia incisivilor lat sup.

-traumatisme dentare cu pierderea incis sup.

-caria si distrofia dentara a dintilor frontali sup care det pierderea acestora

-instalarea ocluziei inverse frontale datorita trecerii unui timp mai lung intre eruptia incis sup si
cei inf.

-instalarea ocluziei inverse frontale datorita malpozitiilor dentare

7. Elemente clinice si paraclinice in diagnosticul retrognatismului maxilar

- Dupa datele etiologice , a examenului clinic si a teleradiografiei de profil

Etiopatogenie

*factori primari- genetici (sindr.Down,Patau …)

-boli congenitale(despicaturile palatine)

*factori secundari

-disfunctionali actioneaza prin lipsa factorilor naturali de dezvoltare a maxilarului sau prin
actiunea factorilor externi care impiedica dezvoltarea max.:

-respiratia orala produce un dezechilibru muscular datorita triplei inchideri

orale, cu cresterea tonusului musculaturii extraorale si nedezv sinusului max.

-deglutitiile anormale lipsesc maxilarului de stimulii de dezv imprimate de

limba

-obiceiuri vicioase-sugerea sau muscarea buzei sup.,ticuri de propulsie a

mandibulei,presiuni ale degetului in zona subnazala in repaus.

-locali

*tesuturi moi -hipertonia buzei sup reprez un obstacol in cresterea sagitala a max

*dentari:

-pierderea precoce a dintilor temporari frontali

-hipodontia incisivilor lat sup.

-traumatisme dentare cu pierderea incis sup.

-caria si distrofia dentare a dintilor frontali sup care det pierderea acestora

-instalarea ocluziei inverse frontale datorita trecerii unui timp mai lung intre eruptia incis sup si
cei inf.

-instalarea ocluziei inverse frontale datorita malpozitiilor frontale

Examenul facial – facies –aplatizat prin nedezvoltarea max in sens sagittal

-regiunea buzei sup este infundata

- etajele fetei – etaj inf micsorat sau normal

-menton proeminent

-profil facial concave ,prin prabusirea buzei sup si a piramidei nazale

-treapta labial inversata cu retrocheilie sup

Examen oral – inghesuire dento-maxilara

- arcada scurtata

-anomalii dentare izolate de pozitie si sediu

-vestibulo versia incisivilor superiori cand apar compensarile dentare

-baza apicala mai mica decat baza coronara in sens transversal si sagittal

*ocluzie :static –sagital-plan postlacteal in treapt amezializata mai mult de 2 mm

-rapoarte mezializate accentuate molare si canine

-ocluzie inversa frontala cu sau fara inocluzie sagitala negative

-transversal-ocluzie inversa totala

-vertical-poate aparea ocluzia deschisa frontala

Teleradiografia de profil – unghi SNB este normal

- Unghiuri micsorate- SNA, ANB,NAPog,FMA

-Lungimea planului max este mai mica decat lungimea mand si a
bazei craniului
8.Tratamentul retrognatismului maxilar

-se realizeaza un echilibru intre dezvolt maxilara si mandibulara prin stimularea cresterii
maxilare in cele 3 sensuri ale spatiului .
-nu se recomanda extractiile in scop ortodontic pe maxilar pentru ca se accentueaza decalajul
scheletal
-contentia se face pana la terminarea cresterii reziduale

9.Etiopatogenia despicaturilor labio-maxilo-palatine

In sapt 3-4 de viata IU, embrionul are o dimens de 8-10 mm si prezinta la nivelul extremitatii
cefalice 5 muguri faciali :
-un mugure frontal(care se divide in 4 m. faciali : 2 naazli interni si 2 nazali externi
-2 muguri maxilari
-2 muguri mandibulari

Factorii care actioneaza in primele luni de viata IU sunt multipli:

1.Factori primari:
-ereditari, prin transm dominanta sau recesiva
-anomalii cromozomiale autosomale prin mutatii genetice :sindr Pierre Robin
-anomalii cromoz autosomale de nr : Sindr Patau, Edwards

2.Factori secundari :
Factorii teratogeni externi care act in perioada de graviditate :
-infectii virale :rubeola, rujeola
-boli cornice ale mamei :lues
-intoxicatii cronice ale mamei : alcoolism, tabagism
-medicam administrate : neuroleptice, cortizon, antibiotic, citostatice, anticonvulsivante
Factori teratogeni de mediu : radiatii ionizante, poluarea atmos si a apei de baut
Factori fizici maternali : strangulari ombilicale, bride amniotice
Factori predispozanti : varsta mamei peste 40 ; aport insufficient de Oxigen, prin reducerea
transp de sande din zona nazo-maxilara din timpul vietii IU

10.Clinica despicaturilor labio-maxilo-palatine

Diag pozitiv se pune la nastere prin depistarea despicaturii labio-maxilo-palatine (atat e in

carte )
*tulburari faciale :
-facies aplatizat, asimetric, in cazul unei despic unilateral
-narina afectata aplatizata
-buza sup scurtata, retractila, asimetrica
-profil usor concav
-treapta labiala inversata

*tulb functionale:
-de respiratie, fonatie, auditie

11.Tratamentul despicaturilor labio-maxilo-palatine

Principiile generale de tratament ale despicaturilor labio-maxilo-palatine sunt urmatoarele:

-repozitionarea fragmentelor maxilare deplasate;

-compensarea deficitului de crestere osoasa maxilara;

-reducerea hiperdezvoltarii mandibulei;

-ameliorarea formei arcadei maxilare si reconstituirea ocluziei dentare;

-normalizarea functiilor oro-faciale;

-asigurarea unei contentii durabile.

Obiectivul general al tratamentului este reabilitarea complexa a copilului cu despicatura labio-

maxilo-palatina, prin reducerea conditiilor responsabile de disfunctia oro-faciala si redarea
raporturilor normale maxilare si dentare.

Pentru satisfacerea acestui obiectiv, se apeleaza la o echipa multidisciplinara formata din

pediatru, chirurg omf, chirurg general, chirurg plastician, pedodont, ortodont, dentist, logoped,
orl-ist, psihoterapeut, kinetoterapeut, protetician, genetician si medic de familie, fiecare
intervenind intr-o etapa de varsta cu tratamentul adecvat.

Tratamentul ortodontic al despicaturilor labio-maxilo-palatine operate difera dupa etapele

dentitiei, utilizand aparate ortodontice adecvate:

 etapa predentara: -confectionarea unui obturator pasiv, pentru a permite alimentatia

sugarului;
-placa palatina cu doua mustati extraorale ancorate la o capelina;
 etapa dentitiei temporare: -mioterapia buzei retractile;
-supravegherea eruptiei dintilor temporari;
  etapa dentitiei mixte: -corectarea rotatiilor Isup, a ocluziei inverse frontale, a ocluziei
incrucisate, a retrognatismului maxilar, a endoalveoliei maxilare;
-aparate biomecanice mobilizabile superioare – placa palatina cu
surub ortodontic si cu arcuri secundare, quad helix, masca faciala,
headgear inversat;
 etapa dentitiei permanente tinere: -alinierea dintilor maxilari si mandibulari;
-corectarea inghesuirii, spatierii, inocluziei sagitale, supraocluziei;
-corectarea retrognatiei maxilare;
-corectarea endoalveoliei (endognatiei) maxilare;
-terapie fixa poliagregata, disjunctor, masca faciala, headgear inversat;
 etapa dentitiei permanente a adultului: contentie permanenta prin aparate gnato-protetice
fixe sau mobile.

12.Etiopatogenia asimetriilor faciale

Factori primari:
- ereditari: disostoza mandibulo-faciala, hiperplazia hemimandibulei - genetici: microstomia
hemifaciala, plagiocefalia - boli congenitale: despicaturile labio- maxilo- palatine unilaterale
Factori secundari:
- traumatici: anchiloza temporo- mandibulara unilaterala, consecutiv fracturii condilului
mandibular care determina hipoplazia hemimandibulei
- disfunctionali: obiceiul vicios de sugere a degetului, dormitul pe o parte, ghidajul cuspidian,
activitate functionala asimetrica, disfunctii ale articulatiei temporo-mandibulare
- locali: crestere scheletala asimetica, caria dentara interproximala, traumatismele dentare,
extractiile dentare, anomalii dento- maxilare ( clasa a II-a Angle, anomaliile dentare de pozitii,
etc), tratamente ortodontice.

13. Elemente clinice si paraclinice in diagnosticul asimetriilor faciale

Asimetriile faciale sunt laterodismorfoze caracterizate prin laterodeviatie sau laterognatie

mandibulara.

Laterognatia mandibulara= tulburare de dezvoltare ( in exces sau in deficit) a unei jumatati a

mandibulei care produce o asimetrie faciala puternic exprimata in drumul de deschidere a
mandibulei( pozitia larg deschisa a cavitatii orale)
Manifestari clinice. Explorari
-Asimetrie faciala data de deplasarea mentonului de partea deficitului de crestere, retruzia labio-
mentoniera, aspectul de cadere unilaterala a buzei superioare, absenta paralelismului liniilor
orizontale faciale ( bicomisurale, bipupilare).
-Asimetria se agraveaza in pozitia in care cavitatea orala este larg deschisa.
- Examenul intraoral pune in evidenta distocluzie incrucisata de partea afectata.
-Masuratorile antropometrice- distantele Go-Gn si Go-Au sunt inegale de partea dreapta si
stanga.
Diagnostic
Dg se bazeaza pe controlul pozitiei e repaus a mandibulei, in laterognatie relatia maxilo-
mandibulara nu se modifica, in pozitia cavitate orala larg deschisa asimetria se accentueaza. -In
laterognatie controlul dumului de inchidere mandibulara ramane nemodificat.
-Controlul corespondentei frenurilor si a liniei interincisive arata ca, in laterognatie avanseaza
atat condilul mai scurt cat si incisivii inferiori, in raport cu cei superiori.
-Modele de studiu montate in articulator – rotatia maxilarului sau a mandibulei
-Teleradiografia de profil – nu exista suprapunerea structurilor dreapta-stanga
-Teleradiografia de fata – asimetrii transversale scheletale.
-E.M.G. poate sa puna in evidenta diferentieri in activitatea muschilor propulsori ( dupa Chateau
sunt forme clinice cu un progbistic grav)
Laterodeviatia mandibulara= tulburare functionala (diskinezie) manifestata prin schimbul
drumului de inchidere a mandibulei la contactul ocluzal.
Manifestari clinice. Explorari
-Discreta asimetrie faciala generata de deviatia mentonului cu mandibula aflata in ocluzie.
Intraoral se pune in evidenta deviatia liniilor frenurilor si a liniei interincisive.
Diagnostic: Dg se bazeaza pe controlul pozitiei de repaus a mandibulei, in care laterodeviatia se
corecteaza. In laterodeviatie, controlul drumului de inchidere mandibulara arata devierea acestuia
in contactul ocluzal. La examentul fotostatic, se observa devierea laterala a punctelor gnation si
pogonion. OPT: subluxatie temporo-mandibulara; prezenta hipodontiei sau a dintilor
supranumerari. EMG: activitate electrica asimetrica a muschilor masticatori.
- Controlul corespondentei frenurilor si a liniei interincisive arata ca, in laterodeviatie vor recula
atat condilul cat si incisivii inferiori, in raport cu cei superiori

14.Tratamentul asimetriilor faciale

Laterognatia mandibulara: ortopedic si ortodontic, iar dupa terminarea cresterii tratamentul
este chirurgical.

T. ortopedic: stimulatea cresterii partii mandibulare hipoplazice, stimularea cresterii transversale,

corectiile in plan vertical, ghidarea posturii mandibulare.

T. ortodontic: dirijarea eruptiei dentare, alinierea dentara, ameliorarea relatiilor ocluzale.

T. chirurgical: remodelari condiliene, reconstructia structurilor lipsa (os, muschi, tesut moale).

Mijloacele tratamentului ortodontic: - aparate biomecanice mobilizabile sau fixe – placi de

expansiune, tehnici fixe poliagregate, tractiuni intermaxilare;

-aparate functionale – activatoare, gutiera cu plan inclinat.

Laterodeviatia mandibulara: tratamentul este etiologic, interceptiv si tardiv.

T. etiologic: stimularea cresterii transversale, rezolvarea meziopozitiei laterale, corectiile

dezechilibrelor musculare.

T. interceptiv: slefuirea contactelor premature, alinierea dentara, ameliorarea relatiilor ocluzale.

T. tardiv: chirurgical – ortodontic.

Mijloacele tratamentului ortodontic sunt: -aparate biomecanice mobilizabile cu interceptori

ocluzali – placi de expansiune, gutiere cuspidate;

-aparate functionale – activatoare.

15.Tratamentul ortodontic biomecanic

Utilizeaza aparate ortodontice active mobilizabile sau fixe.

16. Tratamentul ortodontic functional: clasificarea aparatelor functionale

 Dupa modul de actiune: -aparate active / pasive

 Dupa efectele produse asupra muschilor: aparate miotonice / miodinamice
 Dupa modul de agregare: aparate fixe / mobile
 Dupa zona de aplicare: aparate monomaxilare (superioare si inferioare) / bimaxilare
 Dupa sediu: aparate vestibulare / orale
 Dupa transmiterea fortelor:
o Aparate de grupa I – care transmit fortele musculare direct dintilor
 o Aparate de grupa II – fortele sunt transmise celorlalte structuri
o Aparate de grupa III – actioneaza din vestibulul bucal sau dinafara arcadei
dentare.

17.Caracteristicile fortelor functionale

-fortele natural functionale-rezultate din timpul activitatii normale a functiilor aparatului dento-
maxilar(deglutitie,fonatie,masticatie) si de dinti (postura,ocluzie,eruptie dentara)

-forte anormale functionale-rezultate din timpul disfunctiilor aparatului dento-

maxilar(respiratie orala,deglutitii atipice,masticatie lenesa),a obiceiurilor vicioase
(sugere,interpozitie,muscare),a bruxismului si a disfunctiei ocluzale(interferente ocluzale,ocluzie
traumatogena)

-forte terapeutice functionale-rezultate din redirectionarea si conditionarea neuro-musculara a

anumitor forte muscular naturale in vederea stimularii cresterii,a modificarii pozitiei si a
morfologiei bazelor maxilare

18.Tipuri de aparate functionale si moduri de actiune

Aparatele functionale-dispozitive care,prin caracteristicile elementelor component si prin

sistemul de asamblare in cavitatea orala,au capacitatea de a modifica activitatea
musculara,transformand-o in forta ortodontica cu efect terapeutic asupra anomaliei dento-
maxilare.

a)dupa modul de agregare:

-aparate mobile-nu contin elemente de agregare

-aparate fixe-sunt fixate pe dinti(cimentare)

b)dupa efectele produse asupra muschilor:

-aparate miodinamice –actioneaza prin activitatea muscular din timpul functiilor

-aparate miotonice –actioneaza prin masa muscular

c)dupa zona de aplicare:

-monomaxilare(superioare si inferioare)

-bimaxilare

d)dupa modul de actiune :

-aparate active –produc forte intrinseci prin activarea arcurilor sau surubului care intra in
alcatuirea aparatului

-aparate pasive- nu produc forte intrinseci prin arcuri sau surubul care intra in alcatuirea
aparatului

e)dupa sediu:

-aparate orale:ocupa spatiul oral

-aparate vestibulare:ocupa vestibulul cavitatii orale

f)dupa transmiterea fortelor:

-aparatul de grupa I-transmit forte muscular direct dintilor pentru a corecta malocluzia
(pelote,plan inclinat)

-aparatul de grupa II-produc repozitionarea mandibulei si fortele rezultante sunt transmise

celorlalte structure (activatoarelor)

-aparate de grupa III-produc repozitionarea mandibulei,actionand din vestibulul bucal sau

dinafara arcadei dentare(scutul vestibular,ap Frankel)

19.Tratamentul chirurgical – ortodontic

Chirurgia ortodontica cuprinde interventiile chirurgicale orale minore asupra dintilor, a partilor
moi si a tesuturilor osoase, in cadrul terapiei anomaliilor dento-maxilare.

Interventii chirurgicale asupra dintilor: extractia dintilor temporari, extractia seriata (dirijata sau
programata), extractia dintilor supranumerari, extractia dintilor permanenti, redresarea dentara
fortata, germectomia, odontectomia, premolarizarea molarului prim inferior, separarea dintilor
permanenti bigeminati, descoperirea dintilor inclusi, transplantarea dintilor inclusi, reimplantarea
dintilor.

Interventii chirurgicale asupra partilor moi: decapusonarea muco-periostica, interventii asupra

frenurilor, interventii asupra limbii, interventii plastice.

Interventii chirurgicale asupra osului alveolar: frezajul alveolar, corticotomia alveolara,

septotomia, tunelizarea, deschiderea suturii mediopalatine (disjunctia intermaxilara).

20.Factorii ce influenteaza stabilitatea tratamentului ortodontic

21.Aparate ortodontice de contentie: clasificare, exemple

Aparatele de contentie sunt dispozitive ortodontice pasive, destinate mentinerii rezultatelor
terapeutice dupa perioada tratamentului ortodontic activ.

Clasificare: dupa modul de agregare: fixe / mobilizabile

Exemple: placa Hawley, retainerul gutiera (splintpozitionerul)

Aparatul de contentie poate fi orice aparat activ utilizat pentru corectarea anomaliei dento-
maxilare, dar care nu mai este activat sau este captusit, incat toate elementele elastice sunt
inglobate in acrilat.

22.Cauzele recidivei post-ortodontice

Recidiva = tendința de revenire a dinților la poziția lor initial și la starea de echilibru de

dinaintea trat. orto.

Cauzele recidivei

a. Generale:
– Tipul constitutional
– Tulburările endocrine
– Tipul facial
– Tipul de rotație facial

b. Locale:
– Persistența factorilor etiologici
– Malocluzii cu transmitere ereditară
– Creștere condiliană posttratament
– Erupția M3 posttratament
– Ligamentul periodontal
– Adaptarea osoasă
– Culoarul forțelor musculare
– RC ≠ IM și long centric > 1,5 – 2 mm
– Înclinarea planului de ocluzie peste 14°
– Modificarea distanței intercanine
– În cazul corecției macrodonției/microdonției
– În cazul anomaliilor de formă
– Poziționarea dinților în afara bazei osoase
– Hipocorecția malocluziei
– Diagnostic incomplete cu netratarea cauzelor determinante
– Vârsta înaintată
 – Viteza mare de corecție a malocluziei
– Sexul

!!! Factori pentru evitarea recidivei

– Eliminarea factorilor etiologici ai malocluziei
– Corectarea cu supracorecție
– Corectarea rel. ocluzale
– Asigurarea echilibrului neuro-muscular
– Rezolvarea anomaliei în plin puseu de creștere
– Stabilirea formei arcadei MD
– Respectarea perioadei de contenție

23.Contentia:definitie, tipuri de aparate de contentie

CONTENȚIA = perioada în care sunt luate o serie de măsuri după terminarea tratamentului
active orthodontic, pentru a stabiliza rezultatele terapeutice și a preveni recidiva

Aparatele de contentie sunt dispozitive ortodontice pasive, destinate mentinerii rezultatelor

terapeutice dupa perioada tratamentului ortodontic activ.

Clasificare: dupa modul de agregare: fixe / mobilizabile

Exemple: placa Hawley, retainerul gutiera (splintpozitionerul)

Aparatul de contentie poate fi orice aparat activ utilizat pentru corectarea anomaliei dento-
maxilare, dar care nu mai este activat sau este captusit, incat toate elementele elastice sunt
inglobate in acrilat.

24.Aparatul ortodontic fix: elemente componente

Elementele componente ale aparatelor ortodontice fixe sunt urmatoarele:

-elemente pasive (elemente de ancorare)

-elemente active (generatoare de forte)

Elementele pasive: inelul ortodontic, bracket-ul, ligaturile.

Elementele active: arcurile principale, arcurile secundare, elasticele.

25. Diagnosticul pozitiv in retrognatismul maxilar

- Dupa datele etiologice , a examenului clinic si a teleradiografiei de profil

Etiopatogenie

*factori primari- genetici (sindr.Down,Patau …)

-boli congenitale(despicaturile palatine)

*factori secundari

-disfunctionali actioneaza prin lipsa factorilor naturali de dezvoltare a maxilarului sau prin
actiunea factorilor externi care impiedica dezvoltarea max.:

-respiratia orala produce un dezechilibru muscular datorita triplei inchideri

orale, cu cresterea tonusului musculaturii extraorale si nedezv sinusului max.

-deglutitiile anormale lipsesc maxilarului de stimulii de dezv imprimate de

limba

-obiceiuri vicioase-sugerea sau muscarea buzei sup.,ticuri de propulsie a

mandibulei,presiuni ale degetului in zona subnazala in repaus.

-locali

*tesuturi moi -hipertonia buzei sup reprez un obstacol in cresterea sagitala a max

*dentari:

-pierderea precoce a dintilor temporari frontali

-hipodontia incisivilor lat sup.

-traumatisme dentare cu pierderea incis sup.

-caria si distrofia dentare a dintilor frontali sup care det pierderea acestora

-instalarea ocluziei inverse frontale datorita trecerii unui timp mai lung intre eruptia incis sup si
cei inf.

-instalarea ocluziei inverse frontale datorita malpozitiilor frontale

Examenul facial – facies –aplatizat prin nedezvoltarea max in sens sagittal

-regiunea buzei sup este infundata

 - etajele fetei – etaj inf micsorat sau normal

-menton proeminent

-profil facial concave ,prin prabusirea buzei sup si a piramidei nazale

-treapta labial inversata cu retrocheilie sup

Examen oral – inghesuire dento-maxilara

- arcada scurtata

-anomalii dentare izolate de pozitie si sediu

-vestibulo versia incisivilor superiori cand apar compensarile dentare

-baza apicala mai mica decat baza coronara in sens transversal si sagittal

*ocluzie :static –sagital-plan postlacteal in treapt amezializata mai mult de 2 mm

-rapoarte mezializate accentuate molare si canine

-ocluzie inversa frontala cu sau fara inocluzie sagitala negative

-transversal-ocluzie inversa totala

-vertical-poate aparea ocluzia deschisa frontala

Teleradiografia de profil – unghi SNB este normal

- Unghiuri micsorate- SNA, ANB,NAPog,FMA

-Lungimea planului max este mai mica decat lungimea mand si a
bazei craniului.

26. Diagnosticul pozitiv in prognatismul mandibular

Poate fi anatomic sau functional.

Prognatismul mandibular anatomic

Diag pozitiv : dupa examenul clinic si teleradiografia de profil

*Semiologia clinica:

Examenul facial:
-facies: aspect dur, voluntar al fetei

-etajele fetei: etajul inferior marit (in crestere hiperdivergenta) sau normal (in crestere
hipodivergenta)

-obrajii: infundati

-fanta labiala: -situata in 1/3 superioara a etajului inf al fetei;

-buza sup infundata,situate in spatele IC inf cand decalajul

scheletal este mare

-santul labio-mentonier:sters

-menton -proeminent (progenie)

-muschi: spasticitatea si tensionarea muschiului orbicularis oris

-ATM:spasme musculare

-profil:concav

-treapta labiala :inversata

-mandibula: in forma de “galos” sau ‘’talpa de sanie’’, cu ramul orizontal oblic in jos si inainte si
partea simfizara cu aspect ascutit;

-unghi goniac :obtuz in rotatie posterioara mandibulara

Examen intraoral:

-anomalia se poate depista la nastere

-se manif din dentitia temporara

-se agraveaza o data cu varsta

*arcada dento alv MAX:

- normal, aliniata ;

-cand decalajul sagital este mare, apare compensarea dentara manidf prun vestibuloversia dintilor
frontali superiori

*arcada dento alv MAND:

-dintii inferiori erup precoce

-arcada inf este spatiata cu treme

-in sens sagital si transversal arcada inf este marita

-intre baza mandibulara si arcada alveolara apare un sant vestibular

*ocluzia dentara :

-inclinatii coronare : - in compensatia statica, dintii inferiori au o inclinatie corono-

linguala , pt ca baza mandibulara este >decat cea maxilara

-relief ocluzal: curba de compensatie transversala este accentuate

-ocluzia statica:

-sagital: -plan postlacteal in treapta mezializata mai mult de 2 mm

-rapoarte mezializate accentuate molare si canine

-ocl inversa frontal cu sau fara inocl sagitala negative

-transversal: -ocluzie inversa totala /bilateral

-vertical : -contacte intre supraf ocluzale interarcadice

-poate aparea ocluzia deschisa frontal (in crestere facial hiperdiv,

repr un factor agravant )

-ocluzia dinamica :

-pozitii test: lateralitatea este anormala ;

-pozitii diagnostic: RC coincide cu Intercusp Maxima

*Semiologia paraclinica-Tele de profil :

-unghiuri marite : SNB, Go, FMA

-unghiuri micsorate :ANB, ANPog, SGnF

-valorile unghiurilor alveolare si dentare se modifica cand apar modificarile compensatorii

-lungimea mandibulei este > ca baza craniuluii si planul maxilar

Prognatismul mandibular functional

Dg pozitiv se pune dupa examenul clinic si tele de profil

Ex clinic:

examenul facial :

-etajul inferior al fetei usor marit ;

-fanta labial situate in 1/3 medie a etajului inf al fetei ;

-sant labio-mentonier sters

-menton proeminent ;

-tensionarea muschiului orbiularis oris

-zgomote articulare la nivelul atm

-profil usor concav sau drept

-unghiul goniac este normal

examenul intraoral :

-in plan sagital : - rapoarte mezializate moale si canine sau cap la cap

-ocluzie inversa frontala care include si caninii

-in dentatia temporara ocluzie inversa frontala care include si molarii

-in dentitia mixta ocluzia inversa frontala poate determina aparitia unui spatiu
intre C si PM

-in plan transversal : - ocluzie inversa totala sau unilaterala; sau rapoate normale

-in plan vertical: poate aparea ocluzia adanca frontal

Teleradiografia de profil :

-Unghiul SNB marit

-Unghiul SNgF micsorat

-lungimile bazelor sunt normale

27.Definitia si tipurile de terapie functionala

28.Etiopatogenia pseudoprognatismului mandibular

Pseudoprognatismul mandibular este dat de deficitul de crestere maxilara.

Etiopatogenie retrognatism maxilar

*factori primari- genetici (sindr.Down,Patau …)

-boli congenitale(despicaturile palatine)

*factori secundari

-disfunctionali actioneaza prin lipsa factorilor naturali de dezvoltare a maxilarului sau prin
actiunea factorilor externi care impiedica dezvoltarea max.:

-respiratia orala produce un dezechilibru muscular datorita triplei inchideri

orale, cu cresterea tonusului musculaturii extraorale si nedezv sinusului max.

-deglutitiile anormale lipsesc maxilarului de stimulii de dezv imprimate de

limba

-obiceiuri vicioase-sugerea sau muscarea buzei sup.,ticuri de propulsie a

mandibulei,presiuni ale degetului in zona subnazala in repaus.

-locali

*tesuturi moi -hipertonia buzei sup reprez un obstacol in cresterea sagitala a max

*dentari:

-pierderea precoce a dintilor temporari frontali

-hipodontia incisivilor lat sup.

-traumatisme dentare cu pierderea incis sup.

-caria si distrofia dentara a dintilor frontali sup care det pierderea acestora

-instalarea ocluziei inverse frontale datorita trecerii unui timp mai lung intre eruptia incis sup si
cei inf.

-instalarea ocluziei inverse frontale datorita malpozitiilor dentare