Sunteți pe pagina 1din 3

I.

Anatomia orbitei
Orbitele sunt două cavități osoase situate de o parte și alta a foselor nazale. Ele au o forma piramidală cu
baza anterior și vărful posterior. Orificii de la nivelul orbitei: gaura optică, fisura orbitară superioară, fisura
orbitară inferioară. Marginea anterioară a orbitei = rebord orbitar.
Conținutul orbitei: globul ocular (1/5 din orbită) în spatele căruia se descrie spațiul retrobulbar, mușchii
extraoculari, nervii cranieni (II, III, IV, ram din V, VI, nervi vegetativi), artera și vena oftalmică, grăsime
orbitară.

II. Anatomia globului ocular


Globul ocular are o formă aproximativ sferică. Diametrul ochiului adult este între 23 și 25 mm. Prezintă 4
repere: pol anterior, pol posterior, ecuator și meridiane.

A. Peretele globului ocular


1. Tunica fibroasă – cornee si scleră
2. Tunica vasculară – iris, corp ciliar, coroidă
3. Tunica internă, nervoasă – retină.
Sclera – țesut opac, de culoare alb-sidefie, avasculară. Reprezintă 4/5 posterioare ale tunicii fibroase.
Corneea – țesut transparent, avascular. Are două fețe: anterioară, convexă și posterioară, concavă. Grosimea
corneană este de 1 mm periferic și de 0,6 mm central. Histologic are 6 straturi: film lacrimal, epiteliu, strat
Bowman, stroma, membrana Descemet si endoteliul cornean.
Irisul – este situat înapoia corneei și înaintea cristalinului. Fața anterioară delimitează posterior camera
anterioară, iar fața posterioară delimitează camera posterioară.
Corpul ciliar – se întinde între rădăcina irisului și coroidă. Prezintă 2 porțiuni: a. pars plicata, alcătuită din
numeroase creste radiare numite procese ciliare și depresiuni numite văi ciliare la nivelul cărora se inseră
fibre elastice ce formează ligamentul suspensor al cristalinului (zonula); b. pars plana este adiacentă retinei
și coroidei, de care este despărțită prin ora serrata. În grosimea corpului ciliar se află mușchiul ciliar.
Coroida – este cuprinsă între ora serrata și originea nervului optic; fața externă vine în raport cu sclera, iar
fața internă în raport cu retina.
Retina – este cuprinsă între ora serrata și originea nervului optic. Histologic este alcătuită din 10 straturi ce
conțin celule fotoreceptoare, celule nervoase (bipolare, ganglionare, amacrine și orizontale) și celule de
susținere (celule Muller, microglii).
Celulele fotoreceptoare: a. celule cu bastonașe – adaptate pentru vederea în lumină slabă; densitatea lor
scade dinspre periferie spre maculă, iar în fovee lipsesc; b. celule cu conuri – adaptate pentru vederea în
lumină, distingerea formelor și culorilor; densitate maximă în fovee. Funcțional, retina prezintă două zone:
1. Macula (pata galbenă) – delimitată de arcadele vasculare temporale. În centrul ei se află foveea și
foveola. Marginile foveolei dau un reflex circular numit reflex foveolar, vizibil la oftalmoscopie.
2. Papila nervului optic (pata oarbă) – corespunde originii nervului optic. Este situată nazal și superior
față de foveolă. Central se află artera și vena centrală a retinei.

B. Conținutul globului ocular


Camera anterioară – delimitată anterior de față posterioară a corneei și posterior de fața anterioară a irisului.
Camera posterioară - delimitată anterior de fața posterioară a irisului și posterior de hialoida anterioară. Cele
două camere conțin umoare apoasă și comunică prin intermediul pupilei.
Cristalinul – lentilă biconvexă, transparentă, situată posterior de pupilă. La nivelul ecuatorului cristalinian
se inseră fibrele zonulare. Histologic, cristalinul prezintă o capsulă anterioară, una posterioară, cortex și un
nucleu. Cristalinul este e structură avasculară și fără inervație proprie.
Cavitatea vitreană – cea mai mare cavitate a ochiului, delimitată anterior de cristalin, corp ciliar și zonulă,
iar posterior de retină. Conține un gel transparent numit vitros, care vine în contact cu structurile vecine prin
intermediul unei membrane numită hialoidă.

Vascularizația globului ocular și a orbitei


Artera oftalmică, ram din carotidă, se divide în mai multe ramuri: a.centrală a retinei, a. ciliare lungi
posterioare, a. ciliare scurte posterioare. Drenajul venos final al globului ocular se realizează în cele 4 vene
vorticoase, ce formeaza două vene oftalmice ce se varsă în sinusul cavernos.

Inervația globului ocular și a orbitei


Nervul oftalmic reprezintă ramul superior al n. trigemen. Se ramifică în: lacrimal, frontal și nazo-ciliar.

III. Anatomia nervului optic și a căilor optice


Calea optică este alcătuită din patru neuroni: celula bipolară, celula ganglionară, neuronul diencefalo-
cortical și neuronul cortical. Nervul optic prezintă patru porțiuni: intraoculară, intraorbitară,
intracanaliculară și intracraniană.
Chiasma optică – axonii retinei temporale au poziție laterală și străbat chiasma fără să se încrucișeze;
axonii retinei nazele sunt situați central și se încrucișează în chiasmă.
Bandeletele optice sunt cuprinse între chiasmă și corpii geniculați laterali. Conțin axonii retinieni temporali
de aceeași parte și nazali de partea opusă.
Corpii geniculați laterali – sinapsa dintre neuronii retino-diencefalici și cei diencefalo-corticali.
Radiațiile optice – alcătuite din axonii neuronilor diencefalo-occipitali.

Cortexul vizual
IV. Anatomia anexelor globului ocular
Pleoapele sunt două structuri musculo-membranoase ce acoperă și protejează segmentul anterior al globului
ocular. Li se descriu 2 fețe, 2 comisuri, o margine aderentă ce corespunde rebordului orbitar si o margine
liberă care delimiteză fanta palpebrală.
Histologic, pleoapa are 5 straturi: tegument, țesut celular subcutanat, strat muscular, tarsul, conjunctiva
tarsală. Pleoapele sunt separate de conținutul orbitei printr-un sept orbitar.
Vascularizația: artera temporală superficială, artera facială, artera angulară si artera supraorbitară.
Inervația: senzitivă n.oftalmic si n. maxilar superior; motorie n. oculomotor comun si facial
Conjunctiva – tarsală și bulbară; locul unde se reflectă cele 2 se numește fornix conjunctival.
Vascularizație: arterele ciliare anterioare.
Aparatul lacrimal – are o componentă secretorie (glandele lacrimale) si excretorie (căile lacrimale)
Mușchii extraoculari – 4 drepți și 2 oblici. Muschii drepti au o insertie osoasa, la nivelul inelului Zinn, si
una sclerală anterioară.
Drept extern – abductia globului ocular, inervat de n. abducens; drept intern – adducția globului ocular;
drept superior – ridicarea globului ocular; drept inferior – coboară globului ocular; marele oblic – rotația
internă a globului ocular; micul oblic – rotatia externă a globului ocular. Vascularizația derivă din artera
oftalmică.
Cunoașterea completă a prezentului barem este suficientă pentru obținerea notei 8 la examenul practic (care reprezintă
15% din nota finală). Pentru o notă superioară se vor verifica și alte noțiuni prezentate în timpul semestrului, la lucrări
practice și cursuri.