Sunteți pe pagina 1din 11

ˆ

DIFERENT¸ IABILITATE IN IR p

1. Diferent¸iabilitate de ordinul I

Diferent¸iala Gateaux

Fie f = (f 1 ,

Fie v IR p un vector din IR p , pe care-l vom numi direct¸ie. Consider˘am

, f q ) : A IR p IR q ¸si a A.

funct¸ia

d

ϕ v : A v = {t IR :

a + tv A} → IR q ,

d

ϕ v (t) = f (a + tv).

Definit¸ie. Spunem c˘a f este derivabil˘a dup˘a direct¸ia v ˆın punctul a, dac˘a ϕ v este derivabil˘a ˆın t 0 = 0. Vectorul (num˘arul real ˆın cazul q = 1)

ϕ v (0) = lim

t0

ϕ v (t) ϕ v (0)

t

= lim

t0

f (a + tv) f (a)

t

se noteaz˘a cu f(a) ∂v

punctul a. Definit¸ie. Spunem c˘a funct¸ia f : A IR p IR q este diferent¸iabil˘a Gˆateaux ˆın a A, dac˘a f este derivabil˘a dup˘a orice direct¸ie v IR p ˆın a. Aplicat¸ia

¸si se nume¸ste derivata dup˘a direct¸ia v a funct¸iei f ˆın

= d ∂f(a)

δ a f : IR p IR q ,

δ a f(v)

∂v se nume¸ste diferent¸iala Gˆateaux a funct¸iei f ˆın punctul a.

Dac˘a f : A IR p IR q este diferent¸iabil˘a Gˆateaux ˆın a A, atunci f este continu˘a Gˆateaux ˆın a.

1

O aplicat¸ie f = (f 1 ,

, f q ) : A IR p IR q este diferent¸iabil˘a Gˆateaux

, f q sunt diferen-

ˆın a A dac˘a ¸si numai dac˘a toate componentele sale f 1 , ¸iabilet Gˆateaux ˆın a. Are loc relat¸ia

δ a f(v) = (δ a f 1 (v),

, δ a f q (v)).

Exemplu.

Fie f

:

IR 2

IR,

f(x 1 , x 2 )

=

x 1 x 2 ,

punctul a =

(2, 3) ¸si

v = (1, 2). Derivata dup˘a direct¸ia v a funct¸iei f ˆın punctul a este:

∂f(a)

v = lim

t0

= lim

t0

f (a + tv) f (a)

t

= lim

t0

f (2 + t, 3 + 2t) f (2, 3)

t

(2 + t)(3 + 2t) 6

t

= lim (7 + 2t) = 7.

t0

=

Pentru a determina diferent¸iala Gˆateaux a funct¸iei f ˆıntr-un punct a = (a 1 , a 2 ) se consider˘a un vector arbitrar v = (v 1 , v 2 ) ¸si se calculeaz˘a derivata dup˘a direct¸ia v a funct¸iei f ˆın punctul a:

∂f(a)

∂v

= lim

t0

f (a + tv) f (a)

t

= lim

t0

f(a 1 + tv 1 , a 2 + tv 2 ) f(a 1 , a 2 )

t

(a 1 + tv 1 )(a 2 + tv 2 ) a 1 a 2

t

=

= lim

t0

= lim (a 1 v 2 + a 2 v 1 + tv 1 v 2 )

t0

= a 1 v 2 + a 2 v 1 .

Rezult˘a c˘a δ a f(v) = a 1 v 2 + a 2 v 1 . Diferent¸iala Gˆateaux a funct¸iei f ˆın punctul a = (2, 3) este:

δ (2,3) f : IR 2 IR,

δ (2,3) f(v) = 3v 1 + 2v 2 ,

2

v = (v 1 , v 2 ) IR 2 .

Operat¸ii cu funct¸ii diferent¸iabile Gˆateaux Dac˘a f, g : A IR p IR q sunt diferent¸iabile Gˆateaux ˆın a f + g, αf ¸si < f, g > sunt diferent¸iabile Gˆateaux ˆın a cu

δ a (f +

g) = δ a f + δ a g,

δ a (αf )

= αδ a f,

α IR,

A, atunci

δ a < f, g > (v) =< δ a f(v), g(a) > + < f(a), δ a g(v) >,

v IR p .

ˆ

In cazul q = 1 ¸si g(a)

= 0 funct¸ia f/g este diferent¸iabil˘a Gˆateaux ˆın a ¸si

δ a (f/g)(v) =

1 (a) (g(a)δ a f(v) f(a)δ a g(v)).

g 2

Propozit¸ie. Dac˘a f : A IR p IR q este diferent¸iabil˘a Gˆateaux ˆın a, atunci f este derivabil˘a part¸ial ˆın a ¸si

∂f(a)

∂x i

=

δ a f(e i ).

ˆ

Intr-adev˘ar, dac˘a f este diferent¸iabil˘a Gˆateaux ˆın a, ea este derivabil˘a

dupa orice direct¸ie ˆın punctul a, prin urmare ¸si dup˘a direct¸iile e 1 ,

Diferent¸iala Fr´echet

, e p .

Fie f : A IR p IR q ¸si a A. Definit¸ie. Funct¸ia f este diferent¸iabil˘a Fr´echet (pe scurt diferent¸iabil˘a) ˆın punctul a ¸si not˘am f ∈ F a dac˘a exist˘a o aplicat¸ie liniar˘a ¸si continu˘a d a f : IR p IR q astfel ˆıncˆat

lim

xa

f(x) f(a) d a f(x a)

x a

=

0.

Aplicat¸ia d a f se nume¸ste diferent¸iala Fr´echet a funct¸iei f ˆın punctul a. Dac˘a not˘am x = a + h, atunci limita din definit¸ie se scrie:

lim

h0

f(a + h) f(a) d a f(h)

h

3

=

0.

Definit¸ie. Funct¸ia f este diferent¸iabil˘a pe o mult¸ime deschis˘a A 0 A dac˘a ea este diferent¸iabil˘a ˆın orice punct a A 0 . Observat¸ie. Diferent¸iala unei funct¸ii ˆıntr-un punct este o funct¸ie.

O funct¸ie f diferent¸iabil˘a ˆıntr-un punct este continu˘a ˆın acel punct.

Definit¸ii echivalente

Definit¸ie.

A, dac˘a exist˘a

, λ p IR q ¸si o funct¸ie ω : V a IR q continu˘a ¸si nul˘a ˆın a (lim xa ω(x) =

Funct¸ia f este diferent¸iabil˘a ˆın punctul a

λ 1 ,

ω(a) = 0), astfel ˆıncˆat:

f(x) = f(a) +

p

i=1

(x i a i )λ i + x a ω(x),

pentru orice x V a , unde V a A desemneaz˘a o vecin˘atate a punctului a.

Definit¸ie.

Funct¸ia f este diferent¸iabil˘a ˆın punctul a

, ω p : V a IR q continue

A, dac˘a exist˘a

¸si nule ˆın a, astfel

λ 1 , ˆıncˆat:

, λ p IR q ¸si funct¸iile ω 1 ,

p

f(x) = f(a) +

pentru orice x V a .

i=1

(x i a i )(λ i + ω i (x)),

Fie f : A IR p IR q ¸si a A.

Propozit¸ie. Dac˘a f este diferent¸iabil˘a ˆın a, atunci f este diferent¸iabil˘a

Gateaux ˆın a ¸si δ a f(v) = d a f (v), pentru orice

vector v IR p .

Propozit¸ie. Dac˘a f este diferent¸iabil˘a ˆın a, atunci f este derivabil˘a

part¸ial ˆın a ¸si f(a) ∂x i

=

d a f(e i ).

λ i din definit¸ie sunt derivatele part¸iale ale lui f ˆın a, adic˘a λ i = f(a) ∂x i .

Funct¸ia f = (f 1 ,

, f q ) : A IR p IR q este diferent¸iabil˘a Fr´echet ˆın

, f q sunt diferent¸iabile

a dac˘a ¸si numai dac˘a toate componentele sale f 1 , Fr´echet ˆın a. Diferent¸iala lui f ˆın a este:

d a f(v) = (d a f 1 (v),

,

d a f q (v)),

v IR p .

4

Funct¸ii reale de variabil˘a vectorial˘a

Fie f : A IR p IR (p > 1) ¸si a = (a 1 ,

Propozit¸ie.

, a p ) A.

Dac˘a f este diferent¸iabil˘a ˆın a, atunci ea are derivate

part¸iale ˆın acest punct ¸si diferent¸iala ei ˆın a este:

d a f =

p

i=1

∂f(a)

∂x i

dx i ,

unde dx i : IR p IR, dx i (v) = dx i (v 1 ,

Diferent¸iala lui f ˆın punctul a, calculat˘a ˆın vectorul v scrie:

, v p ) = v i .

d a f(v) =

p

i=1

v i ∂f(a) ∂x i

.

=

(v 1 ,

,

v p ) se

Teorem˘a. (Criteriu de diferent¸iabilitate) Dac˘a f : A IR p IR, p > 1, este continu˘a pe o vecin˘atate V A a lui a ¸si are derivate part¸iale continue ˆın a, atunci f este diferent¸iabil˘a Fr´echet ˆın a. Dac˘a f este de clas˘a C A , atunci f este diferent¸iabil˘a Fr´echet pe orice mult¸ime deschis˘a cont¸inut˘a ˆın A.

Diferent¸iala total˘a a unei funct¸ii diferent¸iabile pe o mult¸ime deschis˘a este:

1

Operatorul d =

df =

p

i=1

∂f

∂x i

dx i .

p

i=1

x i dx i se nume¸ste operator de diferent¸iere.

Cazul funct¸iilor reale de dou˘a variabile reale (p = 2)

Fie f

:

Avem:

(x, y)

A IR 2

f (x, y)

IR diferent¸iabil˘a ˆın (a, b)

d (a,b) f = ∂f (a, b) dx + ∂f (a, b)

∂x

∂y

dy.

A.

Diferent¸iala lui f ˆın (a, b) calculat˘a ˆın v = (v 1 , v 2 ) este:

d (a,b) f(v 1 , v 2 ) = v 1 f ∂x (a, b)

5

+

v 2 ∂f (a, b) ∂y

.

Operatorul de diferent¸iere este:

d =

x dx + y dy.

Exemple.

1. Fie f : IR 2 IR, f (x, y) = 2x 3 +3xy 2 +5x 2y ¸si punctul (1, 2) IR 2 .

Funct¸ia f este continu˘a ¸si are derivate part¸iale continue pe IR 2 , deci ea este de clas˘a C IR 2 . Conform teoremei de mai sus, rezult˘a c˘a f este diferent¸iabil˘a. Diferent¸iala lui f ˆıntr-un punct curent (x, y) este:

1

df = f dx + f dy = (6x 2 + 3y 2 + 5)dx + (6xy 2)dy

∂x

∂y

¸si relativ la punctul (1, 2):

d (1,2) f = 23dx + 10dy.

Diferent¸iala lui f relativ la punctul (x, y) ¸si de argument v = (3, 4) este:

df (3, 4) = 3 f +4 f

∂y

¸si

∂x

= 3(6x 2 +3y 2 +5)+4(6xy 2) = 18x 2 +9y 2 +24xy +7

d (1,2) f (3, 4) = 3 f ∂x (1, 2)

+

4 ∂f (1, 2) ∂y

= 3 · 23 + 4 · 10 = 109.

2. Fie f : IR 2 IR, f (x, y) = xy 3 ln(1 + x 2 ).

1

Funct¸ia f este de clasa C IR 2 ¸si, prin urmare, diferent¸iabil˘a. Diferent¸iala sa este:

df = f dx + f dy = y 3 ln(1 + x 2 ) +

∂x

∂y

2x 2 y 3

2 dx + 3xy 2 ln(1 + x 2 )dy.

1 + x

3.

Fie f

: IR 3

diferent¸iere este:

IR, f (x, y, z) = 3x 2 y + xyz + x sin z.

d =

x dx + y dy + z dz.

Operatorul de

6

Diferent¸iala lui f este:

df = f dx + f dy + f dz

∂x

∂y

∂z

= (6xy + yz + sin z)dx + (3x 2 + xz)dy + (xy + x cos z)dz.

4. Fie f : IR 2 IR 3 , f (x, y) = (xy, x 2 + y, 3x 2y).

Not˘am f = (f 1 , f 2 , f 3 ), unde f 1 , f 2 , f 3 :

IR 2 IR, f 1 (x, y) = xy, f 2 (x, y) =

x 2 + y, f 3 (x, y) = 3x 2y. Funct¸iile f 1 , f 2 , f 3 sunt diferent¸iabile este diferent¸iabil˘a. Diferent¸iala lui f este:

pe IR 2 , deci funct¸ia vectorial˘a f

df = (df 1 , df 2 , df 3 ) = (ydx + xdy, 2xdx + dy, 3dx 2dy).

Fie punctul (2, 5) IR 2 . Diferent¸iala lui f ˆın (2, 5) este:

d (2,5) f = (d (2,5) f 1 , d (2,5) f 2 , d (2,5) f 3 ) = (5dx + 2dy, 10dx + dy, 3dx 2dy).

Operat¸ii cu funct¸ii diferent¸iabile Fr´echet Dac˘a f, g : A IR p IR q sunt diferent¸iabile Fr´echet ˆın a f + g, αf ¸si < f, g > sunt diferent¸iabile Fr´echet ˆın a cu

d a (f +

g) = d a f + d a g,

d a (αf )

= αd a f,

A, atunci

d a < f, g > (v) =< d a f(v), g(a) > + < f(a), d a g(v) >,

v IR p .

 

Dac˘a f

:

A

IR p

IR q este diferent¸iabil˘a Fr´echet ˆın a

A

¸si

h

:

f(A) IR m este diferent¸iabil˘a Fr´echet ˆın b = f (a), atunci funct¸ia h f este

diferent¸iabil˘a Fr´echet ˆın a cu

d a (h f) = d f(a) h d a f,

(h f )(a)

∂x i

=

q

j=1

∂f j (a)

∂h(f (a))

·

∂x i

∂y j

,

J hf (a) = J h (f (a)) · J f (a).

7

2. Diferent¸iabilitate de ordinul doi

Diferent¸iala Gˆateaux de ordinul doi

Definit¸ie. Aplicat¸ia f : A IR p IR q se zice diferent¸iabil˘a ˆın sens

a 2 , dac˘a exist˘a o vecin˘atate

V A a lui a ˆıncˆat f este diferent¸iabil˘a ˆın sens Gˆateaux pe V ¸si derivatele

part¸iale

Gˆateaux de ordinul doi ˆın a A ¸si not˘am f ∈ G

∂f

∂x 1

,

.

.

.

∂f

,

∂x p

: V

IR q

sunt diferent¸iabile Gˆateaux ˆın a.

ˆ

In cazul q

=

1, funct¸ia f

:

A

IR p

IR este diferent¸iabil˘a ˆın sens

 

Gˆateaux de ordinul doi ˆın a A, dac˘a ¸si numai dac˘a f este diferent¸iabil˘a ˆın

sens Gˆateaux pe o vecin˘atate V a lui a ¸si gradientul s˘au f =

este diferent¸iabil ˆın sens Gˆateaux ˆın a.

∂f

∂x 1

∂f

p

,

.

.

.

,

∂x

ˆ

In acest caz, funct¸ia δ

a 2 f : IR p × IR p IR definit˘a prin

δ a 2 f (u, v)

=< d δ a (f )(u), v >

se nume¸ste diferent¸iala Gˆateaux de ordinul doi a funct¸iei (reale) f ∈ G

punctul a A. Pentru cazul unei aplicat¸ii vectoriale f = (f 1 ,

, f q ) ∈ G

2

a

, aplicat¸ia

a 2 ˆın

δ

2

a

f : IR p × IR p IR q , δ

2

a

d

f (u, v) = (δ

2

a

f 1 (u, v),

, δ

2

a

f q (u, v))

se nume¸ste diferent¸iala Gˆateaux de ordinul doi a aplicat¸iei vectoriale f ˆın punctul a.

Propozit¸ie. Dac˘a f este diferent¸iabil˘a Gˆateaux de dou˘a ori ˆın a, atunci f are derivate part¸iale de ordinul doi ˆın a ¸si

pentru orice i, j = 1, p.

2 f(a)

∂x j ∂x i

= δ

8

2

a

f(e j , e i )

Diferent¸iala Fr´echet de ordinul doi

Definit¸ie. O aplicat¸ie f : A IR p IR q se zice diferent¸iabil˘a ˆın sens

Fr´echet (pe scurt diferent¸iabil˘a) de dou˘a ori ˆın a

a , dac˘a exist˘a o vecin˘atate V A a lui a ˆıncˆat f este diferent¸iabil˘a pe V ¸si

derivatele part¸iale

A

¸si not˘am f

∈ F 2

∂f

∂x 1

,

.

.

∂f

.

,

∂x p

sunt diferent¸iabile ˆın a.

ˆ

In cazul q = 1, funct¸ia f : A IR p IR este diferent¸iabil˘a de dou˘a ori

ˆın a A, dac˘a ¸si numai dac˘a f este diferent¸iabil˘a pe o vecin˘atate V A a

lui a ¸si gradientul s˘au f =

.

∂f

∂x 1

,

.

.

∂f

p este diferent¸iabil ˆın a.

,

∂x

ˆ

In acest caz, funct¸ia d a f : IR p × IR p IR definit˘a prin

2

2

d a f (u, v) =< d a (f )(u), v >

se nume¸ste diferent¸iala de ordinul doi a funct¸iei (reale) f ˆın punctul a.

Pentru cazul unei aplicat¸ii f = (f 1 ,

2

a

, f q ) ∈ F

aplicat¸ia

d a f : IR p × IR p IR q , d a f (u, v) = (d a f 1 (u, v),

2

2

d

2

,

2

d a f q (u, v))

se nume¸ste diferent¸iala de ordinul doi a aplicat¸iei vectoriale f ˆın a.

Propozit¸ie. Dac˘a f este diferent¸iabil˘a de dou˘a ori ˆın a, atunci ea este

diferent¸iabil˘a Gˆateaux de dou˘a ori ˆın a ¸si δ

a 2 f (u, v) = d a f (u, v).

2

Propozit¸ie.

Dac˘a f este diferent¸iabil˘a de dou˘a ori ˆın a, atunci f are 2 f(a)

∂x j ∂x i

=

2

d a f(e j , e i ).

derivate part¸iale de ordinul doi ˆın a ¸si

(Criteriul de diferent¸iabilitate de ordinul doi) Dac˘a 2 f

f ∈ D a ¸si pentru orice i, j = 1, p aplicat¸iile

∂x j ∂x i (adic˘a f este de clas˘a C 2 ˆın a), atunci f este diferent¸iabil˘a de dou˘a ori ˆın a.

sunt continue ˆın a A

Teorem˘a.

2

Diferent¸iala de ordinul doi a funct¸iei f ˆın a este dat˘a de formula:

2

d a f =

p

i,j=1

2 f(a)

∂x i ∂x

j dx i dx j .

9

ˆ

Intr-un argument (u, v) IR p × IR p ea se scrie:

2

d a f (u, v) =

p

i,j=1

u

i v j

2 f(a)

∂x i ∂x j

.

Ei i se asociaz˘a matricea simetric˘a (derivatele part¸iale de ordinul doi mixte sunt egale)

d

H f (a) =

2 f 1 (a) ∂x 2

1

2 f 2 (a) ∂x 1 ∂x 2

.

.

.

2 f q (a) ∂x 1 ∂x p

2 f 1 (a)

∂x 2 ∂x 1

2 f 2 (a) ∂x 2

2

.

.

.

2 f q (a) ∂x 2 ∂x p

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

2 f 1 (a) ∂x p ∂x 1

2 f 2 (a) ∂x p ∂x 2

.

.

.

2 f q (a) ∂x

2

p

numit˘a hessiana funct¸iei f ˆın punctul a.

Observat¸ie. orice u, v IR p ).

Exemple. 1. Fie f : IR 2 IR, f (x, y) = 2x 3 +3xy 2 +5x 2y ¸si punctul (3, 1) IR 2 . Funct¸ia f este de clas˘a C 2 pe IR 2 , deci este diferent¸iabil˘a de dou˘a ori. Derivatele part¸iale de ordinul ˆıntˆai ¸si doi sunt:

(u, v) = d a f (v, u), pentru

d a f este biliniar˘a ¸si simetric˘a (d a f

2

2

2

∂f

∂x

= 6x 2 + 3y 2 + 5,

f

∂y

= 6xy 2,

Atunci

2 f

x 2 = 12x,

2 f

∂y∂x =

2 f

∂x∂y = 6y,

2 f

y 2 = 6x.

d 2 f = x dx +

y dy 2 f = 2 f dx 2 + 2 yx dxdy + 2 f dy 2

∂x 2

2 f

∂y 2

= 12xdx 2 + 12ydxdy + 6xdy 2

10

¸si relativ la punctul (1, 2):

2

d (3,1)

f = 36dx 2 12dxdy + 18dy 2 .

Hessiana funct¸iei f este:

H f =

2 f

2 f

∂x 2

2 f

∂y∂x

2 f

∂x∂y

∂y 2

= 12x

6y

6y

6x .

2. Fie f : IR 3 IR 2 , f (x, y, z) = (xy 3 + e z , sin x 2 yz). Not˘am f = (f 1 , f 2 ). Componentele lui f sunt diferent¸iabile de dou˘a ori, deci funct¸ia vectorial˘a f este diferent¸iabil˘a de dou˘a ori. Derivatele part¸iale de ordinul ˆıntˆai ¸si doi ale funct¸iilor f 1 (x, y, z) = xy 3 + e z , respectiv f 2 (x, y, z) = sin x 2 yz sunt:

∂f 1

∂x

2 f 1

∂x 2

2

f

1

y 3 ,

0,

=

=

∂x∂y = 3y 2 ,

f 1

∂y

=

3xy 2 ,

2 f 1 ∂y 2

f

∂y∂z = 0,

2

1

=

6xy,

f 1

=

∂z

2 f 1 ∂z 2

f

∂z∂x = 0,

e z ,

e z ,

=

2

1

∂f 2

∂x

= 2x cos x 2 ,

f 2

∂y

2 f 2

= 2 cos x 2

∂x 2

2

f

2

∂x∂y = 0,

4x 2 sin x 2 ,

= z,

f 2

z

2 f 2

∂y 2

f

2

2

= 0,

∂y∂z = 1,

= y,

2 f 2

∂z 2

= 0,

2

f

2

∂z∂x = 0.

Diferent¸iala de ordinul ˆıntˆai a lui f este:

df = (df 1 ,

df 2 ) = (y 3 dx + 3xy 2 dy + e z dz, 2x cos

x 2 dx zdy ydz)

iar diferent¸iala sa de ordinul doi este:

d 2 f

= (d 2 f 1 , d 2 f 2 )

= (6xydy 2 + e z dz 2 + 6y 2 dxdy, (2 cos x 2 4x 2 sin x 2 )dx 2 2dydz).

11