Sunteți pe pagina 1din 7

DOBANDA SIMPLA

Dobanda simpla este una dintre cele mai importante si des folosite operatiuni financiare.
In general, dobanda este o suma de bani pe care o plateste o persoana fizica sau juridica,
numita debitor, unei alte persoana fizice sau juridice, numita creditor, pentru folosirea
unei sume de bani imprumutate cu un anumit procent, pe o perioada de timp. Altfel spus
dobanda este pretul la care se vinde sau se cumpara capitulul imprumutat pe piata
capitalului.

Formula de baza

De obicei, operatia de dobanda simpla se foloseste pemtru impumuturi sau depozite pe


termen scurt (mai mici de un an), cand suma initiala s ramane invariabila pe toata durata
imprumutului sau depozitului si, in final produce o dobanda paltita in totalitate la
scadenta.
In continuare se vor folosi urmatoarele notatii:
s = suma initiala exprimata in unitati monetare (u.m.)
p = procentul anul (%)
t = durata de timp exprimata in ani
z,l, etc = durata de timp exprimata in zile, luni etc.
D = dobanda

Definitie: Dobanda este o functie D : [0, ∞) × [0, ∞) → [0, ∞), ( s, t )  D ( s, t ), care


satisface cerintele:
- este strict crescatoarein raport cu fiecare dintre argumentele sale,
- este continua in raport cu fiecare dintre argumentele sale.
In definitie sunt precizate conditiile naturale (firesti) din punct de vedere financiar. De
asemenea, daca aceasta functie este si derivabila, atunci vor fi indeplinite inegalitatile:
∂D ∂D
> 0, >0
∂s ∂t
Pentru a exprima concret dependenta dobanzii in raport cu cele doua argumente ale sale
exista mai multe fomule, insa cel mai adesa este folosita o relatie foarte simpla, aproape
unamim acceptata.
Dupa cum este firesc, dobanda este direct proportionala cu suma initiala s si cu durata de
timp t. Daca se noteaza cu i factorul de proportionalitate, se obtine imediat
D =i ⋅ s ⋅t (1.1)
Cateva variante ale acestei formule pentru diverse unitati de masura ale timpului sunt
urmatoarele:
i ⋅s ⋅z i ⋅ s ⋅l
D= , D=
360 12
care au fost obtinute din formula (1.1) avand in vedere urmatoarele:
1 an ... 360 zile ... 12 luni
t ani ... z zile ... l luni

Observatia 1. Se constata ca i = D(1,1), adica este dobanda produsa de o unitate


monetara pe timp de un an si de aceea se numeste dobanda unitara anuala.
Observatia 2. In aplicatiile practice ale oparatiei de dobanda simpla, cal mai adesa in
locul dobanzii unitare anuale i, se foloseste procentul. Acesta este tot o dobanda pentru
100 u.m. pe timp de 1 an, deci p = D (100 ,1). Alfel spus, p =100 ⋅ i sau i = p 100 .

Alta formula pentru dobanda simpla. Metoda numerelor si divizorilor

Se noteaza in continuare cu n durata inprumutului sau depozitului (numarul de zile). Se


adopta urmatoarele notatii si denumiri:
N = s ⋅ n numit numar
360 36000
d = sau d = p numit divizor
i
Formula pentru dobanda se poate scrie
s ⋅n s ⋅n
D= D= , N
36000 sau 360 de unde se obtine D =
p
d
i
Acesta formula pentru dobanda simpla usureaza mult calculul dobanzii pentru un numar
mare de depuneri succesiva. Este cunoscut faptul ca firmele au voie sa pastreze in
caseriile proprii sume mari de bani si ca atare sunt nevoite sa depuna zilnic (sau aproape
zilnic) suma care depaseste plafonul maxim stabilit.

Teorema. Fie (s j , n j ) , j =1, m, m sisteme de depuneri (imprimuturi) cu acelasi


procent anual p . Dobanda totala corespunzatoare acestor depuneri (imprumuturi) in
serie este data de formula
N
D=
d
36000 m m
unde d = p
, iar N = ∑N j = ∑s j ⋅ n j
j =1 j =1

Dobanzi unitare echivalente in cazul operatiei de dobanda simpla

Se considera, in cele urmeaza, ca un an se imparte in m subperioade, unde m ≥2 este


un numar narural. Astfel, pentru m =2 se obtine impartirea anului in 2 semestre, pentru
m =4 se obtine impartirea anului in 4 trimestre, pentru m =12 se obtine impartirea
anului in 12 luni, iar pentru m = 360 se obtine impartirea anului in 360 de zile (1 an =
360 zile in domeniul financiar-bancar). Pana acum s-a notat cu t durata in ani a
imprumutului sau a depunerii. Se noteaza prin t m aceeasi durata de timp, exprimata cu
ajutorul subperioadelor si astfel se obtine relatia t m = m ⋅ t (daca se tine cont ca 1 an = m
subperioade si atunci t ani = m ⋅ t subperioade). De asemenea, se noteaza cu i m dobanda
unitara corespunzatoare subperioadei.

Definitie. Dobanzile unitare i si i m se numesc echivalente daca pentru aceeasi suma


initiala, pe acelasi interval de timp, conduc la aceeasi suma finala (produc aceeasi
dobanda) in regim de dobanda simpla.
Dobanda pentru suma initiala s depusa pe perioada t se scrie
D =i ⋅ s ⋅t sau D = i m ⋅ s ⋅ t m = i m ⋅ s ⋅ m ⋅ t de unde se obtine relatia de lagatura intre i
si im
i
im =
m

Observatie. Relatia de mai sus arata faptul ca dobanda unitara anuala, i, si dobanda
unitara corespunzatoare subperioadei, im , care sunt echivalente sunt si proportionale.
Aceasta se va dovedi a fi o caracteristica specifica doar operatiei de dobanda simpla.

Factor de fructificare. Factor de actualizare

In continuare se considera ca unitatea de masura a timpului este anul si se va introduce


noatatia S pentru suma finala. Aceasta, din punct de vedere matematic este o functie,
S : [0, ∞) × [0, ∞) → [0, ∞), ( s, t )  S ( s, t ), obtinuta cumuland suma initiala cu
dobanda. Exista urmatoarele relatii de calcul: S = s + D sau S = s ⋅ (1 +i ⋅t )
Folosind formula de mai sus, cunoscand suma initiala, dobanda unitara anuala si durata
de timp se poate determina suma finala. Invers, cunoscand suma finala, dobanda unitara
si durata de timp se paote detrmina suma initiala folosind formula
S
s=
1 +i ⋅ t
Suma initiala la randul ei este o functie s : [0, ∞) ×[0, ∞) → [0, ∞), ( S , t )  s ( S , t ),

Cazuri prticulare importante

1). Daca s =1 u.m., t = 1 an, atunci se noteza cu u suma finala corespunzatoare, deci
u = S (1,1) , de unde se obtine u =1 +i , care se numeste factor de fructificare si care
reprezinta valoarea de peste un an a unei unitati monetare de azi.
2). Daca S =1 u.m., t =1 an, atunci se noteaza cu v suma initiala corespunzatoare,
1 1
deci v = s (1,1) , de unde se obtine v = = , care se numeste factor de
1 +i u
actualizare si care reprezinta valoarea de azi a unei unitati monetare de peste un an.

Procente anticipative

Toate notiunile introduse pana acum au fost definite pornind de la suma initiala s, ca
suma de baza. Intr-un mod cu totul analog se pot defini notiuni similare pornind de la
suma finala S, ca suma de baza. In practica financiara, pentru a deosebi cele duoa situatii,
se utilizeaza termenul de decursiv, in primul caz respectiv anticipativ, in al doilea caz.
Spre exemplu vom avea procentul decursiv p cand se aplica asupra lui s, respectiv
procentul anticipativ q acnd se aplica asupra lui S. De asemenea, dobanda unitara i va fi
considerata decursiva, iar dobanda unitara anticipativa se va nota cu j.

Definitie. Procentele p (decursiv) si q (anticipativ) se numesc conforme daca dobanzile


unitare i (decursiva) si j (anticipativa) sunt conforme, adica pe timp de 1 an dau valori
actuale egale, deci dobanzi (decursiva si anticipativa) egale.
In continuare se deduc ralatiilece leaga intre ele dobanzile unitare conforme.
Dein definitiese poate scrie
i ⋅ s ⋅1 = j ⋅ S ⋅1
Tinand cont de exprimarea sumei finale
S = s ⋅ (1 +i ⋅1)
se poate scrie
i = j ⋅ (1 + i )
de unde se obtine
i j
j= sau i =
i +1 1−j
Ultimele doua relatii stabilesc legaturile dintre cele doua dobanzi unitare conforme. Se
observa ca j<i. Aceasta situatie va fi intotdeauna intalnita, ceea ce este natural avand in
vedere faptul ca procentul q =100 j se aplica unei sume mai mari (S), in timp ce
procentul p =100 i la o suma mai mica (s), iar dobanzile obtinute trebuie sa fie egale.

DOBANDA PLATITA IN AVANS

Valoarea actuala comerciala A

De obicei, dobanda pentru un imprumut sau un depozit se plateste la scadenta. Pentru a


atrage depunatori, bancile adopta mai ulte politici. Una va fi cresterea dobanzilor
acordate (a procentului), alta ar fi platirea dobanzii in avans (adica in momentul incheierii
contractului).

Definitie. Valoarea actuala comerciala A este egala cu diferenta dintre suma depusa
initial si dobanda aferenta ei pe perioada depunerii (dobanda care se incaseaza in avans).
Conform definitiei, relatia de calcul va fi:
A = s −i ⋅ s ⋅ t
Alte relatii de calcul se mai obtin astfel
i ⋅s ⋅n  i ⋅n  360 − i ⋅ n
A=s− = s ⋅ 1 − =s⋅ ,
360  360  360
p ⋅s ⋅n  p ⋅n  36000 − p ⋅ n
A=s− = s ⋅ 1 − =s⋅
36000  36000  36000
Dobanda comerciala este
s ⋅ p ⋅n
D=
36000
Valoarea actuala rationala A′
Definitie. Valoarea actuala rationala A′ este acea suma care, depusa in regim de
dobanda simpla (platita la scadenta), produce o suma finala egala cu suma initiala s.
Conform definitiei, exista egalitatea
A′ + i ⋅ A′ ⋅ t = s
deci
s
A′ =
1 +i ⋅t
Alte relatii de calcul se mai pot obtine astfel
i ⋅ A′ ⋅ n 360
A′ + = s ⇒ A′ = s ⋅ ,
360 360 + i ⋅ n
A′ ⋅ p ⋅ n 36000
A′ + = s ⇒ A′ = s ⋅
36000 36000 + p ⋅ n
Dobanda rationala este
A′ ⋅ p ⋅ n
D′ =
36000

Se observa ca tinand seama de faptul ca A < s (valoarea actuala rationala este mai mica
decat suma initiala), ca dobanda rationala este mai mica decat dobanda comerciala.
p ⋅s ⋅n
Rezulta deci, ca valoarea actuala comerciala A = s − este mai mica decat
36000
A′ ⋅ p ⋅ n
valoarea actuala rationala A ′ = s − si totusi in final se obtine aceeasi suma s.
36000
Este deci demonstrat ca adoptarea de catre o banca apoliticii de dobanda simplaplatita in
avans (la momentul depunerii sau incheierii contractului) va duce la atragerea clientilor.
Pe de alta parte, daca banca adopta acelasi sistem si pentru acordarea de credite (adica in
momentul acordarii creditului sa perceapa dobanda in avans) eset bineinteles in avantajul
ei si in dezavantajul debitorului.

Procent efectiv
Daca depunem o suma initiala s in regim de dobanda simpla perceputa in avans este ca si
s ⋅ p ⋅n
cum, de fapt, am depune suma s − , adica valoarea actuala comerciala A, in regim
36000
de dobanda sompla platita la scadenta cu un procent efectiv P. Cele duoa dobanzi fiind
egale, rezulta
p ⋅s ⋅n P ⋅ A⋅n
=
36000 36000
adica
 p⋅n 
P ⋅ 1 − ⋅ n
p⋅s⋅n  36000 
= s⋅
36000 36000
Din relatia de mai sus rezulta ca procentul efectiv este
36000
P = p⋅
36000 − p ⋅ n
Propozitie. Urmatoarele doua plasamente sunt echivalente:
a) suma s se depune pe o durata de timp t in regim de dobanda simpla paltita in
avans su procentul p,
b) suma s se depune pe o durata de timp t in regim de dobanda simpla platita la
scadenta cu procentul P, unde
p
P=
p ⋅t
1−
100
DOBANDA COMPUSA
De obicei pentru aceasta opeartiune se mai foloseste denumirea de dobanda capitalizata
sau „dobanda la dobanda”. Dobanda compusa apare atunci cand suma initiala s este
depusa pe o perioada de timp mai mare de 1 an. Pentru a atrage depunatorii, bancile
acordaacest tip de dobandasi pentru fractiuni de timp mai mici decat 1 an, cum ar
depozitele pe 1 luna, 3 luni, 6 luni, 9 luni sau alte variante in functie de banca.

Formula de baza

Se consirera ca suma initiala este depusa pe o perioada de n ani ( n ∈Ν* ). Notand cu s k


suma de la sfarsitul anului k , k =1, n , se pot scrie urmatoarele relatii de calcul:
s1 = s + i ⋅ s ⋅1 = s ⋅ (1 + i ) = s ⋅ u
s 2 = s1 + i ⋅ s1 ⋅1 = s1 ⋅ (1 + i ) = s1 ⋅ u = s ⋅ u 2

sn = s ⋅u n
Daca depozitul a fost facut pe n ani, atunci suma finala este data de relatia S = s n , deci
S = s ⋅u n
Relatie care este numita formula de baza a operatiei de dodanda compusa. Prin aceasta
formula este ilustrata fructificarea sumai initiale s.
Din formula de baza se obtine imediat exprimarea sumei initiale
1
s =S⋅ = S ⋅vn
un
relatie care ilustreaza actualizarea sumei finale.
Se stie de asemenea, ca S = s + D , de unde se obtine, pentru dobanda compusa formula
de calcul:
(
D = s ⋅ u n −1 )
Observatie. Semnificatia dobanzii unitare anuale i se pastreaza si in cazul operatiei de
dobanda compusa. Intr-adevar, pentru s = 1 u.m., n = 1 an se obtine D = u − 1 = i , deci i
este dobanda compusa unitara anuala.

Dobanzi unitare anuale echivalente in cazul operatiei de dobanda compusa

Se considera in continuare, ca anul este impartit in m subperioade si se noteaza prin i m


dobanda unitara corespunzatoare subperioadei.
Definitie. Dobanzile unitare i si i m se numesc echivalente daca pentru aceeasi suma
initiala, pe acelasi interval de timp, conduc la aceeasi suma finala (aceeasi dobanda) in
regim de dobanda compusa.
Daca 1 an = m subperioade, rezulta ca n ani = n ⋅ m subperioade.
Relatia care leaga cele doua dobanzi unitare este:
im = m 1 + i −1
Din aceasta relatie se observa ca dobanzile unitate i si i m achivalente nu sunt si
proportionale ca in cazul operatiei de dobanda compusa.
Observatie. Folosind procentele echivalente se poate considera durata depunerii t si cand
acesat nu este un numar intreg de ani. In consecinta, din punct de vedere matematic
S : [ 0, ∞) × [0, ∞) → [ 0, ∞), ( s, t )  S ( s, t ) , unde S ( s, t ) = su t . De asemenea s va fi
privita ca functia s : [ 0, ∞) × [0, ∞) → [ 0, ∞), ( S , t )  s ( S , t ) , data prin s ( S , t ) = Sv t .

DOBANDA GENERALA

Oeratiile de dobanda simpla si compusa pot fi modelate printr-o singura abordare prin
utilizarea unei ecuatii diferentiale.
Definitie. Se numeste operatie de dobanda (generala) orice operatie financiara aplicata
asupra unei sume care satisface ecuatia diferentiala
ds (t )
= s (t ) ⋅ g (t ), t ∈( 0,+∞ )
dt
unde s, g : [0,+∞ ) → R sunt functii continue, pozitive, iar s si derivabila. Aici variabila
independenta este t care reprezinta timpul, sunctia s reprezinta suma initiala, iar functia g
reprezinta dobanda instantanee.
Observatie. Relatia de definitie a operatiei de dobanda generala arata ca viteza de
variatie a sumei, la mimentul t, in raport cu timpul t este proportionala cu suma s(t) si cu
dobanda unitara instantanee g(t). Prin integragrea ecuatiei diferentiale cu conditia initiala
s(0) = s, se obtine expresia sumei, respectiv a dobanzii in operatia de dobanda generala.
Astfel:
s (t ) = s ⋅ e h (t )
l
unde h : [0,+
∞ ) →R este data prin h(t ) = ∫ g (t ) dt .
0
Functia h se numeste factor logaritmic de fructificare, iar e h (t ) factorul de
fructificare.
Scriind ds (t ) = s (t ) ⋅ g (t ) dt rpin integrare rezulta formula dobanzii intr-o operatie de
dobanda generala
l
D (t ) = ∫ s (t ) ⋅ g (t ) dt
0
unde D (t ) = s (t ) − s .