rindu-vi posiblitaea de a «corp ring! atit pentru studiaat sa predau anatomia —elevi, fe seu cultura ge~ neralt a cititorubsinespecializat “assy, comm om ‘gaa ATLASUL ORPULUI LOI Fav ASTEUNCTIILE ORGANISMULUI v4 oe‘ron Hy Abs rac ei em edt cope oe ei fete ls sterner Inet: pt oe Unease tc i as ora ean Unease ‘sit re pn a ho es ee pe Oa ‘srs vedactat mute cit, pit ate inca Anatomy of Prete! Procedures i973} ines Nora agers Eel Cal sey se” un ‘Armagnac apes et a ntti en i Se i r= Crant ss in a 1010 copa medals dt eh ae rae: Adena Eee Tor ‘oer ogc Ol iin pe, Mah Gl ie ep open: Gey ages ‘he Als of he Haman Bay copyright Se Pash Pe Ags reseed Conte ni iii i © 201 a Conn Aca tu a All pa ar fi ana Intermed Ans Lens Us Se Te rue ate drt ORT, san esros-s90.0 Penta comen infomat era. Een Gta ye ‘ea ee 15 Bet eo pol 00012 "fa on131sa629,00\ sient, oo12098877 “hse Monto ofa) Busine Naina «Rosai stan fn organist 7 ee Abroad: AanoEages Ta et Ine Toto Adrian a) s1y00 CUPRINS Introducere Capul Gatul Toracele Membrele superioare Abdomenul Aparatul reproducitor Bazinul Membrele inferioare Sistemul corpului uman Index Surse foro 66 84 124 154 182 196 202 232 248 256ATLASUL CORPULUI UMAN Introducere ‘Medicina si modul in care infelegem noi anatomia umana au evoluat foarte mult in ultimele secole, deseori datorita descoperirilor unor ganditori radicali. 2scinatia pentru corpul uman $ pent ‘modul de functionare al acestla, precum si Curiactatea dea side ce uneor funeyionea- 28 posts ce s facem ea 8 vindecam sunt relmitate. De-alungul storie, au fost nscocite nenumaate teri, majr= tatea eronate, care explicau ana- tomia sfiilogia in conceptia a tot fel de medic, chirugi, ‘rac, eto, alchiisti, {iméduitori prin credingz, astolgi si saratani, care, Jn epoca lor, erau de cele ‘mai multe oF foarte res- pectai foarte bine att a profesionist In cud aesor racic Aosta mescn! ‘ste mara de importante descoeri side o gine Cv avira vonar coe nea a in epoca moder 3 stint mediel iport. ‘birintle medicine, a prctiat medina pe nua grec Kes in Secll al Vleet stein, ceo tal celeb mai otbil fir ct tote Reales sa contain frmarea un cop sprint de mei care se condces dup un cod etc st scare neta ect sale 9 éoptat metode singe de bsenare Aces apt us bezle practic: medal meerne. Cele patra ,umori™ Opera lui Hipocrat a exeritato influent profunds supra medicine, iar dele lui au fost dezvoltate ‘ev entuziasm de catre medi’ in secolee care au Uurmat. Din pacate, teorile sale despre anatomie $ boald erau practic inexact. El credea cd sandtatea ‘omulul este uvernat de patry ,umor™ (ils neagra bits galbend, lima s singel) se orice boala este rezultatul dezechilbrlu dintre aeste 6 Cu excepia calugiilor care cultivau ierburi gi Plante cu anumite proprieti medicinale reale Inexacttatea faptelor era caracterstiea medicine ‘1 anatomiei in Evl Mediu, Teoria .umocior” era ‘nc pe scar larg scotia adevrata iar cred nee religoaseeretine 5 itamiceinfuentau substantial teoria mesial Eau de obiced use in practic tot flu de {cori cum ar fi sSngerarea, drerares .fuideor nocive™ din corp sau incursjarea -fluidelor in exces" si se AY iste tbe prin corp, deseo insoyite de pote LY spisetior, cate continesu ingrediente ciudate 31 deagustitoare, cum ar F limb de salamanda sau vier, (data cu epoca Renasteri in Italia, incepnd cu sfaritulsecoluli a XIV-la, sina medical @ cevoluat. Redescopeires invtatur clasice -a Incuajat pe medicisdaplce dn nou metode stinifice in cercetarea medical i fase in urms influent religiloe¢ superstition. Nume mar in aceastéperioad3, cum ar Leonardo da Vin, au aus ide no. El creda cd penta a trata 0 boals trebuie mai ita s8iavei despre corpul uman si procesele sale si cd acest cunostnteaveau ca urs dsecile Facute pe eadave umane,Disectia ‘nu era totusio idee nous. Claudius Galen, un ‘medic cu foarte mult influent din secolul al Hea disecase avimale gi rezusec& anatomia lumand urmarea aceeagistucturd idee care 2 erpetuat timp de geste 1 500 de ai i pot face azi ceea ce in ‘urm8 cu numai 200 de ani ar fi fost socotit un miracol, cu 0 rata de supravietuire a pacientilor care i-ar fi uluit pe medicii inaintasi. ‘ar prin secoul a X-ea,anatomistul Andreas “Visalusa demonstrat c& Galen gesea gin 1543, in eartea sa De human corporis frie (Despre ‘Sucre corpulul omnes a dat la veal strutur ‘anatomic necunascute pind ature. Totus, Frocurarea cadavrelor pentru dsecie nu ea ich ‘oars ici plcuts isercaintercicea dsetia pe cadre umane,atfel neat anatomist din Europa ‘eeurgeau far jen la jefirea mormintelor gla coborarea cadavelor din spinauratri cab obj material petra ceretaie or. Als activate de poner, cea deiregjstrare acelordescopeite, 2 fost eandusd de cre Leonardo da Vines Vesalius, cae au incercat i reprezinte exact structure anatomicl prin desenedetaliat gusta. Clrculatiasangvina 6 Tots, aceste ide si metode era controversate $i deseorrespnse. In 1628, mesicul englez Wiliam Harvey uimit lumea medical atune cind a ofthe Hear and Blood In Animals (Cercetore anotomictesupre mist imi si singelu a ‘animale. in aceasts care, ela aratatc& singele Crul in corp sia afiemat cinima pompeaza Snge in artere. Elia dat in acelas! timp seama Ge importanga valvelor nimi in controll fax sangvi, Didi lui au fost considerate biza innou a fun pas inainte.Deseoperie Wi au fost confimate de inventarea microscopul Istoric,oameii destin au putut 8 vadd mai mult dtc e peritea achiul ber. La fat! secoluui a XK-ea,ieeau Io eas ute sintre practice procedure pe cae nl le otsderm az normale. Anestezicelenepreluerate ‘rau dezvaltate de James Young Simpson anti- ieee erau inate de Josegh Lister, iar 1296, publeat An Anatomica! Disquisition On the Motion aceasti metods stinficd de cereetare s-a dovedit sfargtul secollu al XVI-lea: pentru prima oard tn TRODUCERE ‘Wilhelm Réntgen vimes fumes 20 nau inventie care permitea eaninare inter’ a compu, fa & recurge la chirurgie: fuses inventataparatul cu raze X Alt activi inovatoare, desfaqurate de ‘personalitiiprecum Lous Pasteur, care a stabi legtura dintre germeni boas Karl Landsteiner, cate a descopert cele patra grupe sangvine, 34 vat drum spreo chirurgie mult mai complex, tum arf tranplantul de ogane, Chirurg pot face fa ceea ce, n ur cv numa 200 de ai, arf fost, Socotit un miacolcu o rata de supraviquire pacienilr care -f ult pe medi inaintag Descoperirea anstomie! umane Asadar, ct de mut tim oo de fat despre modu In cae functioneadsistemele proprului nostra cop 5 ct de bin inflegem ceea ce ved ce face tun medie sau un cirurg?Atlosulcorplul uman va ve aria din ce sunter noi feu eu adevrat, cu 2ajutoru une’ examina atente @ anatomiei umane. Carteaparcurge dumul de a cap ta degetele de la Picioare 5 est impr in sectiun despre cap, at, ‘orace, membre siperioae, abdomen, sistemul de reproducere, baz, membre inferioaregsstemele ‘generale ale corel La rndul sh, Fecareseciune ‘eramineaza oases, muschi ner, fsutul moae ‘organele,precum si modul In cae funeyioneazd s interactioneaz’ ee. Aceasta carte este inceputul une altri fascinate Conor Klgllon, Amber Books Utd_ATLASUL CORPULLI UMAN ly Cutia craniana - vedere frontala Cutia craniana iluminata din interior Majoritatea oaseor cul Craniene sunt une prin casa natal Es ieee castle din ier cate, ‘raniene pot fi vazute aca privim o ctl erani- protecjie a encefa- Jului sia organelor Etetnasings desimy Exe alee Satine : ieee faith din 29 de ouse Sasson sn imtoo separate si este cel ‘Sion Sma cron ‘mai complex element © 8% al scheletului uman, 2-2 (deg cau ore, ie ne cre evr ceusre cre SS di ese one in= /ATLASUT. CORPULUIUNAN Cutia craniana - imagine laterala 0 imagine lateral ‘sat dintr-o parte a cutici craniene dez- value clar comple- xxitatea structuri, cu multe oase separate sicu articulagile dintre ee. Bima dane an oe Bepae = Interiorul Patea inte stinga a ctl eramiene aata bolts ‘ranand (alana Scheel fete In setiune care. cutiei craniene acs | rarer G ‘ ee 7 ‘on = ae) it~ Bente Scr ane i Sc tne po ‘renee gy Danes Reis. akira Seas pc eth Spec be non SEigtu creconfoemius, Sonal omer maror ios see dan Siavw ATLASUL CORPULUT UMAN Calota si baza cutiei craniene Panes superar cut eranene Parte superior cute ereiene Calvaria sau bolta catiei craniene este partea superioard a cctiei craniene, care Inveleste si protejea- os g ~~ 2 ence | Reece! eae tem { Soca “| 7 owmeromonyn — |__ en fesse SS" es = sn Pcie, z=. ee = FEST amin = sae a & ‘ease amene Day mace ton cee ctl i rere fren Wbrahicetla res SSM Talent n "eins mana seu Frcs a art seme, Tomiie ietSaenie mpage nr orl = Meee mac ase. "nse se pce eaefome tame” Sermo mot “Fiieno {ia sur ern sien a ere Seine deme Suiebiceducs comme feted somal sa coptmepmen mes Sepeaarseeenas Sass Sai Soo [Giepshdhortnina pov eevee toca Fe oyna sfc de Suntec c-onieingamentrnna india cent ae aura ido AsetesnnacWafea Cent cnt Aes Batt pict o case dete se sure “arco ape acre te cola canoe ior Tesnaeé angi a ornt ‘eure n mes nny ce ie} tomate av, nr. xen pre SEbarh att ceurmre Gia sven se somallpovoc deo scumte "Uh ser nei 2 capa Baza craniului ‘Aceasth imagine acute ‘ranene est lust de jos Se pot vedea maxlaral 1 bata pin wate Uece ‘miduva sini, Sacra Sade secret, fiscctsiecmas se eimovdul stenoidul #0 pS Loramie a Seaeiie ome taraccs See ieee Gesu etext ee caret, eee Echyinie somone aurorwamue PALATILUE PRIS oe sao Sadun la se Sapa ele ae ‘etn ci Dol St See ere ag ‘tong. set ome fase iopa gea “pape ae co saline ota BO Sine cera say a set a @ ee Ss tice ors“ATLASUL CORPUILA UMAR cat Scalpul Scalpul se compune din cinci straturi de esut, care acopera oasele ccraniene, Pielea este ferm prinsa de muschii scalpului prin {esut conjunetiy, strabatut de numeroase vase sangvine. Seal emg i SS ae oe Bee fraps eto ia lt since pe ‘Bot peng fe ‘Rips cn rte dete ro a (ean Peco ot mal Siesta Sree ste Evie ecu ce {a saan pec get nore a pen hte fine pe ei a ee rce seman SERS wimp {yesUTUL conuncT Fignos couPuct Steers epsom Sot rg cua in es ‘ae oe tena tee sr eo conun co sen ye ‘is demande cou ‘fra con ok es Kee oe | wo en re cements caasaaoe eae Somat See snaeeee Eonar aeaee Sarma auoies. ieee einen caaaiaatee spesktamon Soe ma. ‘coi did a fi eee oe Ee So aed fava ‘oye ocr sme cae i ep Falcone ine ‘etch ncn ker (Sin Cum acs macs ‘eae inl be Muschii capului Musehit capt se afta Sul lee 9 sub un strat fe est conjunc ‘esti mig pelea de pe fant ide pe maxilar {in timpul mastene. Mao sun cr ‘te nn te ‘esac once ta (a ona ees mu Me ages er gs psd een ‘Er pesrr con ‘poten Aca mr ct aoc teva a fu. ssid wasn ta ec pen ‘agus poeo-ars (dla pa ope see, Err ssa te eco mr ap re ‘Sn i tare Sitrelin pl de mesce TESUTL cower tia eo ot Stetor tse me later eisaigsinimesioc omen Zeal ttle sacs! fines ch scent mation oe ‘Se mop ol on_ATLASUL CORPULUT UMAN Encefalul Encefalul este partea sistemului nervos care se afla in interiorul cutiei craniene. Controleazé multe functii ale corpului, inclusiv ritmul inimii, capacitatea ‘de a merge si de a alerga, precum si procesele psihice. Ene gin Emisfera corebralé stings _Emistera cerebraladreapta a EMSERELE carga iTSupafw ones tee ‘Sxaressreecet i= ‘substi supra ee Ponca cap Fata mediala a encefalului Osecyune medial intre ime Sind) Geeta Pony tele doubemisfere cere- Sian icteonee eo bale aaté principale struct cae contoeaza tin nundr mare de atv tat ain corp. In timp ce 2 infers feazavorbitea sl sommul mie Sa ‘Merial thin cde as ‘Sein pies rt ‘Sissies Siac cause pein ious Fear ‘enn cl er merce pene sien ‘Souwigoanos Sa a os cadet etc Sew wage ane onion ere Sra aac le Sa TMobile, Scions, peer lpeamne ‘wae abtineinsoed” — Sitcerteceee et neat aia” ears SCIEUMMOI EUs esaMOr SIHDMEHIUL cerebral si cee DOU, secrets emt posems ur er firmer itl side bene win ences 9 Spe Gna gece he emg pen ate hlsia we eue ema ingaran cro fics mieten vlan. terol rsa poe Son pr scp ponies st Sarva femurs marten pia ee ao | Fehr mt Send a 6 Guia od cmcet se Steg ea tr dese Saat Gia Iman supa madi res coin i ‘Cerebral becfonet porta penty Conca de meee he | ane Speeredcons 7[ATLASUL CORPULU UNAN Vascularizatia encefalului Arterele iriga ence- Fa bazal a ence falul cu 0 cantitate abundenta de sange oxigenat. fl cnet pce ig eee aa Emisteradreapta —_Emistera stings fees a a "Stee Wi oru. Venele encefalului Venele profunde si cele su- erry Berets perficiale dreneaza singele “cent preg trge oe 8 ‘Sevan get eet ran ste =e aor Comps de sins Saveam is ‘este sinsun se bazeara pe gravitate anc end font singel inimd, Aeoarece, spre densi de sie vere, aestea nu sunt, previzute cu valve eae crept ae EDS TEE NERO EMETAOIUT portrait" Acaua ai nae that re sre wea (Mert cre eras Soe ee aa Fry\TLASUL coRPULUT UMAAN Ventriculele encefalului Encefalul .pluteste” in- trun strat protector de lichid cefalorahidian ~ ealinee lichidul apos produs ‘Sine fntrun sistem de cavitii din encefl gi din trunchiul cerebral Seger ai oa ert rea Sather eerie sie eoree Locman assem eauies teat putes Eaecartes Setar mee Seema meneame See ul ‘CEDRAL, Seanmtoremges Semen | Some capi Te ign ee ve hasemedermew. Goold even eos Tcable tee Seema Soil ein gam, ‘teu report Renae edocs Ine in gaa cu ini ih pa yen ‘ef eat eet ‘Sues gu mune ban cee ‘th inlet ar Groat sat nnn oon pn sail pmo it se PDenree CR ete fe obec uso ata Circulatia lichidului cefalorahidian Lichidulcefilorahidin —geawopatupnee gurantee can ste seretat dectre ple busmeeenag™ = a ‘xul coroidian, in ventricu-Srufwee over Sma Reprentes Ike tater tna rea si Sal pauls ventric ‘conoard ence Acose eee eee ‘etal cere LER, Se {betes vent pin on sees jes oan dil pa =o Ene We = Gsketatctat Smigsicuewmeenan, sae! sao aioe gow scone: Sahara ete, Seana Secuuears ‘cute sib namele de viloztiti —igeares LOR: atbastr rats Seeucpn Seen coe pete a, Ssuasee, ico mae Ec Sea, Fr nates a=ATLASUL CORPULUT UMAN Emisferele cerebrale Emisferele cerebrale reprezint cea mai mare parte a encefalului La oameni, acestea s-au dezvoltat disproportionat in comparatie cu alte zone, ceea ce deosebeste creierul nostru de cel al a obi emistreior cerobrale Eee ca ig SSE fa tr ont Seema tot isc re oe mse ne ems at ‘Teg Gana paca imeves par Jom pepanen acl cacl SPSL a aes ot ‘a om! elon Bu Spi ‘oot finn, smart le ele tee ‘Sl om on ‘rj tl Kane's ‘at ar Svs sa ear saat oe Sitter on'eteas Seater ecm are Bima Se ae ame Steals cae. Sinaia sete eas alelor. eet | | sees | ‘cee See San ' | | | a So Dene cee devo ound apres ‘ee lag id cl occ ‘Erm ae oc it ‘hurt ae es Siece net Cater ‘Seren fe eet Fengniao es ‘DEZvOLTAREA ‘TMSURILOR Q'SqUnL oR ‘iia ee Src na temsan a ‘Sn esc Pte, Sarin. ewes Beh catea bop ‘jal ia oem Functiile emisferelor cerebrale Diferitele regia ae fonexal a fn} Anson pet distincte si foarte | Finene mcats de ee: sprite Reasons, | (Rete Sew cel re Seelam | (SEHR oe Soccer Saar Seat ‘es Spices ronda wh, | Poe ‘Sertnarcee cere ‘Sis dree aia Skis Fe on a once Sa Sooo Harta senzorialé corpulih[ATLASUL CORPULUT UMAN Talamusul ‘Talamusul este un important releu senzorial si centru de integrare al encefalului si se afl situat in profunzimea piri centrale a acestuia. Consta din doua jumatati si primeste informatii senzoriale de toate felurile, cu exceptia mirosului. imate ke eres Bremruoeite sertenemte pase cima nea ee ESS Cools Tocette ea Se peered cea lt Se nh cue —s Senne. Seeds iment ee ‘Biel Un ole at a ee ae steioeehese SS porte ‘impare nate meals et ey Paar Sarenaeine oat anamires oragecust aeons ceureee Saheeamere ne semen aco! Hipotalamusul Hipotlamusl este 0 "trl complex, aera- {in cna profund a fence. Aceta rele ‘aspecteefundamentale fle eget corpus ‘sigurt homeostazia = ‘menginere eh ‘edi inte al ‘organismal, ptm ee 068 mit Seon ecg area ‘Eales apostate tase ‘ite lamar geese ep noe Soh thc mepee Simtech ct mer fps peti ers ata [Premise mi ofr de ‘nea hee re se tps aa rs ‘ati per fea oe anes pt, ‘lasses tins baka eso at a tho de sor eng Seon ipl ese 9 gin ate Dingo achara Geom” Slee sta a. Seer eee fees Sec ine aes Wt Speers eee Sace” Soren cae Seems Ree ammo <= Secrest ieee Ss Sees Berar ‘epi pe cj lt In expe fe fa ‘Gunclamenioaas'veici Soporancna soa, . ‘Scamp aes Sete te Evrerami hoa” he tec nel ‘Simos ptm e-St8 npofses enc ‘pe sata eteme 9 Fae each a emtces osama cet gr. inom ‘Ssetawecpuicepocwior anes cre nan st ‘dangote gin toom cp ict cera apc oe tn 25ATLASUL CORPULUT UMAN Sistemul limbic Sistemul limbic este un inel de structuri interconectate, care se afli in profunzimea encefalului. Face legatura cu alte parti ale encefalului si este asociat cu dispozitia si memoria, See pin an coe cars oe Sipe ine deta =a Imagines media a sistemulul limb dn ence S sry stp dace Stee sein [ ee as Seeiieeiraaee”” — Ty wesc Senn ice Setar \ See paar i a ace ‘ma cares mle one sm ie Fetmosn Seca ne FSinewrtgae pwr (fore eee supe Societe Pee ‘Sin mind mej cee ate peas oe See (ip smtosacoe non. MeeufCeteeMindar le snedace moc cee eral nie Eeewsu, ders emo 9 SESS ten sd lve Sewanee Beene po Sedan" ‘cpa rere mst Sorexre sau sion IS csr on ee rae a rat et scene a Pars rece ei ‘np mio eet tame font ite em eet Surcn anon sar deamon. ‘srusepose apes pl Deameteiiced an rar Sem te te ‘Sgro soma see ca nna 26 -APUL Conexiunile sistemului limbic Sistem limbic are cone ‘tnt cu centr Superior At encefallu in scoaa (cortex) su mai prim tiv trunchi cerebral Ni ‘numa cé permite emo~ filor 38 ne inflengere, Gar regen, de asemenes, reacile emoyonate cae eet 7 “RUN, CEREBRAL ee wl era oe ‘Siennen ua ge iclecme sepa re ‘ep rated a Satem Ge spn el -S1sTEMUL. UM cae eae $e Sten Smear Ee coma ci ca sage Gai ns ome ‘pea ion pe com Evoluiaerleruul oar cone dc connaie cy une cere Scena Covent et dre Ub sce ses cotinine OLUL SISTEMUL! nme aetna femal ecto Sours eal pose Sertanchalseenls) Weureede seacestaee Seewicke amcind ‘Swiegtaeamingsas Pot omarflaga canna Sema. Glen Drowee semaine ete ng uit ho te Eicistemse dpsta lean scents cont Sectasiacn pateavea Bako pesand ro, SGoucuivais, eae aber ut gat ENCEFALOPATIA WERNICKE Iva ut at ‘Sits one nee Erp ‘See stire pine _LOBULU TEMPORAL Sater een col Siatcate au oie ‘Aces aa ete prove Insptpieaessema ile, steel cred pee Beko sine seo Seed ies ope rence Renna es a dercect a_ATLASUL CORPULUT UMAN Ganglionii bazali Ganglionii bazali se afl in profunzimea substantei albe din ‘emisferele cerebrale, Acestia sunt grupe de corpuri de celule nervoase, care sunt implicate in controlul miscari Secure ape nec Scour ce et pe Terme bina gin SSE no gon Rauwiecee” Senet Serenata sotastc same niga, Sane Smee, “ticws ane taran Teco shea eeet ten sear an cnt, aint pact mectne ut 28 ‘Sieur cra re ry pnt mone ae ec ee ehcrawe nose mar Structura si rolul ganglionilor bazali Forma general a gan- ‘ion (ueleton Baza fst complext s greu de = Imaginat doar prvind fo secfne transversal bidimensionala (er er pare me ee Sil oma nice Sco, it penta. ‘ington to Won TULBURARI DE MISCARE se rt fe Griciel eee cnet Seatice Sas Kensie rn ‘bee ie sare mt——_—_—— _ATLASUL CORPULU! UMAN Cerebelul Cerebelul, ,creierul mic”, se afla sub lobii occipi ai scoartei cerebrale, in partea posterioara a encefalulu Este important pentru controlul subconstient al migcarii, fume de grt a [RSE sous a | Srewnaeee sete {Ems oxi pte S Ines a ae aise Cotetlsteryseanpshel Betas ee SSeGUL espn cal eben ‘Sloman etc eg etl SSS fete cree hah Sete Aces por "Ne ex come dee, Seacsar pamenes, aoe See Sauce one = canoe Feare jst eee ae repr ceptions pate See ceec hipae pall cpl Ae meet amet onee ene ce ‘(competes aarepeapres sei 8 Simcmmiamiaide roa Spon pee enone Snes pa 30 cara Structura interna a cerebelului Ceredell are un strat ‘exter de substanfa cenu- pee eeeeeeenes eeeeeee: Sle stun miez de fibre Fervoase su substan tan pre ——— ‘tba In profunzimea Samiti, | seibortmines” Epes ners dence | Reba nel fay abs cxoton idiot societies Biren Sisco Sanne eames een wanrar ‘Srp eee ¢ dae oo oetewe Sos Scosiews ete Sean e =o Bee Ss eareanens ee noes Soiee ree Dance er a ‘in soma pe mle ‘SS cr Pine Geer Setar aee a grt te[0 ATLASUL CORPULLT UMAN Nervii cranieni Exist doutisprezece perechi de nervi cra Sere de 1a encefal si stimuleazi mai ales structuri ale capulul si gatului. ni care pornesc Nervii cranieni transmit informatii catre si de la encefal ‘oa tna eS Sele, Sieceiet Bowe ‘Ercan cole entra ear aaees Fae es re ‘Sheba Newt cane eres Secooane ae su pan ance NESYOASE CHAMINE ERASE Somer an fovea com oF eebie tree Serer rine eu is Seis ee itr nett smo Sao Srhginace svar a acon! 2 nerearh scr de gt nl mi tl nereach mg er Nervii olfactivi Lecaliare Nervi olfactivi sunt ner senzoral cha Iiosuu Pornese de la rmucoasa naval erg ire bali olfatv et ach src reer de cm acy gana Siren Srameeee Zeaaees Seg umre cea ene eee a Satire ‘eo aueacon eoapar Sis demi ote Sa oo Sue Sees Satesr Seetars. ecepith, pallaane. aimee orate ae SSS aa SESS yun ouractvt Sears aoe ewan spt mar, Sieeteranens aa Sceune pm oa faire =e, i ———E—E—=_Z£E__ _ _ ee ‘icin me le reason isos onl pee se op are. Siar ‘ere ie a SFECTELEIpATRAN otra get ta poco Sa eietee sate Sat Sr gua dnc ‘hie sl ie AEN Penal Seeciieee Retin Satta ee ei et ‘Split one lm 2essa. Muschii faciali inchiderea si deschiderea ochilor tuna dinte trisiturile Pare deosebesc omul de animal este capacitatea Regt nt fen etearersemeer —) mesmo aera roti eu ajutort pega = Frac ‘el pute ofr o serie de tee ‘emnale nonverbal. Pleos- [&iStrucweswtte mnoastra de a comunica folosind o gama larga de expresii faciale. Forfa din spateleacestei capacitafi este un sistem complex de mugchi fac gusapngantans, teacner | | Ibiiges oto . cotercom Saez on Sec iiarerns, seers : ere Fe Senne aan Feet mate sea Son vom ‘ual saree homomn Tiare SS sneneperee SO ste avin ee oe ‘Santee une set idee pic ee ‘ines ea nsec ewig gt Ee iddcteal crmidsepe | Spc mbt So geet moan i Pi = seis reas ‘etapa de . . din smugchl art z eae : een, Ee -s es ‘i ocala Rll sete yes q y een ee recat Ageia Er ey ma. a — es eecsrerpamat emer , Miia met secrer i parce a nant amyl cro pleape Siena mre ss omen ie ce Sep ne @ poeta, Sacre, Seer Segre in vince ocr nae socma Eeceee, Saud pa i mana pontine ete pte mei ane aes renee ete rma deg eee encanta earenriegs ips Sn ee sepia a crepe pte Bodies expe ca[ _ATLASUL CORPULLTUMAN Arterele fetei si ale gatului Pulsul care se poate simfi la gat Bote sangele pompat fineness spre cap prin artera. =" carotid. al glu ene Sep ered alin BE ‘ae ro GAS tres serie ‘Semis ewe Sera String sau faring ee cmp a onl see Inecron neta oni 0 ‘Shogo ate mop rao un Np se Siar oacte eer to Sota pone ar cee ’ ‘Seana oa Venele fetei si ale gatului ‘ea a aterlr. Malte din- cum prepare eS Seater, ude sng tp[_ Nervii faciali — ee sunt stimulati de nervii facial, care transmit seminale spre si dinspre ereier. / sca ge ‘sche eet. onetae ae ene ecearimre SEES OEE wee esse mont, eee Sel ceemceced, Sete ‘Se somata sce aa Pewee ore Eeeeorione Seema Spies et Si po ‘ie ase eva deal “reign elo ‘nen fac senese = ieee See Sane Muschii masticatori Musi pe care i ulizam PaO cee, fn proceul de masse surolgiin yori, respira ease Mog manor sun (AS ie me mana apelin oh SE Sinners eo “Rec cone eos init pce wr ‘hte fe nde ene sam moat mesces a as ‘code saat mate eat Inari wmparo-ta Reese tisk | : af ep ands (Specs tet ai pore } Ticuteaa seni” Suptageiestesers! — y! temo gino er etn 4 Sea meat "Kjane ep alms ¥ ai for tape eet Manali exe pean Seclagns ee gh mcr de man Igaere dear a on fe ae fie econ sti, ‘ec chase totem ae esto sr car a ui ue aa {fh pt gas tcc anc saiseall es coe : es Sim uso in ciepral onic master pega en =a eect Seanad coe, oe sph Sega mee em sure deschish §necesits pay os i poate apara ca sa ‘taps nce| aa j _ATLASUL CORPULUT UMAN exp Globul ocular Tunicile ochiului ‘Gobul ocular este acoperit de tel tunel ‘erie ecae avand fo fncte special (Ochi sunt organe specilizate ale vede- ri, concepute pentra a reactiona la jumind. i y | aa st ataEaEEeEE—_—_————_ _RTLASUL CORPULULUMAN Muschii, vasele de sange Nervii si vasele de singe ale ochiutui Muschi cut sunt stimula deo ‘OcHIUL STANG (VEDERE DE sus) si nervii ochiului selene, ‘vedere sinul nostra Mica de rotatie ‘OCHIUL STANG (MAGINE LATERALA) em dle acho sun con- metesntiintiee SOEs trolate de sase muschi rene) pate ate (gb mele ps acai cntrinseci, cu aspect Ee) Bove Eek ee Ee need yo xeaxar de franghie. seumen | siete oe secre cen Se Sartre mean sears a = Pema == a ahem aoa =. Sac, coe errr) Stn et dn sso at See ae wh erence moan ‘talc prune in bh pein ae ee orca aren rica ani eta let wants es | sonst amnroi oemrmaee Sa octet a rete) cern prt rujpors eres um, euler no tno get a2Rae _RTLASUL CORPULULUMAS Pleoapele si aparatul lacrimal pleoapele sunt straturi subjir de piel, care se Pot inchide peste ochi aaesal protejeze de Ieziuni si de lumina puternicS- ‘Aparatul lacrimal ‘ese raspunzator pentru producerea si drenarea tichidului lacrimal. seaman aver om kocianemas mesos ‘echo contents hay Ee ek emets — ore ear Cele neFeuineer amie 1s sme ea teatro eae pa 2 plead oles P Tepe, “Sibi sacl sme ei Sretifed noes ceo egeemestgel, Saaremen, eceiceietcet Beas Sed SE emus deseo nase sonra, Dita) —— cial se inchide Gators mis pee — sce ee et nce whi courses Sa ieee’ Seve Seite. beep seetediad® im ese Seca secon conve papedel = ants, sEa ec pode, a hinge ES ete tege se pe ae ESTER TC Te nal cee Sees” Soe S ans cara, Aparatul lacrimal ‘chi sunt prota lo fia de itil latimal, ‘aia de lac. Apart incimal produce ates Thi si Greneaza xcs in cavatea nazall. eeehetnaae teh % ct Dect gate ‘ HES Reet Sis fawn em SS SS pee fee Son Rsfeccoes: Salim ie pain paHlaNDALACN, ii cal om Se ahaa, ‘Seapine om Been are mes ‘Giniase dc Sa pstogune tal pete Ect Dietie deve Eero ecenm ett rotten Cai ctzemntes cl er, SACUL LACRIMAL 1 Apa ria a ttn ‘oui de gan ‘sug peo ia ones secede st Sones ARAL RAPER Spann es Germain esteem IAuLAouctiel ast omen a ae ‘Som noua cow et at sadcan pets eee Se aes ec. ne me ace ae ts ae eee Soe Ga ee ae Pom Eeecwaereen, Seas Taare seen Ta ep hel acta untae ela Syn aura orate saa sii Taconite il ie ‘esedne ed Aicamte Sarccee suns Tec ape pe eee Setnd! a bl Srl de ewe ae ae Sims we nae Sette feta le ‘eg hoc ne ed ‘REEL Scots alt ‘eee come ‘Sennen ute doce ile ‘no eta rats roan pe yt ‘ru newest msc———_—_—_ _ATLASUL CORPULUT UMAN Nasul si cavitatea nazala ‘Termenul .nas” implict de obicei numai structura externa, dar din punct de wetere anatomic include si cavitatea nazala. Nasul este organul miresului si vse onifitu al tractului respirator, serveste la incalzirea si filtrarca zenului ‘Veer lateral (eek eens ee weer wea peacaaoae Es ‘See membranes an STRUCTURA EXTERN Be oi toate en or since palace ce etiam Sol res Seep SHE Sal eo Seem it Vedore de os itr geist $i mane Ei ~ Sopa imlPins cals ap rie annie i ere 46 Interiorul Caviateanazala se ntine de de la ni pind a fe tinge si este dvizati de szpin dow um fon formeaza o pare din plang eaviat Fee mates avi SS dee Pl se dete peter Frage en tos sod oe cn om Se = cael ge ds, zi Kees me are din one encefaul a SE em cia Sr ry ‘sion p's Dock ee ee see cavitatii nazale Seren reemamgcoe cut [Sete os Fert fous complete {SaaS anaa er ES ao See pee emt fc cena sees tite evista nls Beatrice Berry Ese er a ‘ea Onan cect Saaeaee—E————__— _ATLASUL CORPULUI UMAN Sinusurile paranazale Termenul ,paranazal” inseamné lang nas" Sinusurile paranazale sunt caviti pneumatice ale oaselor din jurul cavitiiinazae. are cae pit nl pel sas pre e ecie SNUSURILE FRONTAL, SANA ngs ste Interiorul sinusurilor Eclenta cu care fiecare pereche de sinus dre Dear cul @pinde fe loc i care se aft facesten,Drenaul ficient Sade seul de eecie 3 ‘Susur. Samoa “:SIMUSURILE MANILARE ‘ean ware pore des cam nee 9 fname sn om Agtases, SSrarre—————_——_— _ATLASUL CORPULUT UMAN Cavitatea bucala Cunoscuta i sub weg gt denomirea de gu calteeees | | neath cavitatea bucald se intinde de la buze la vestibulul faringian, orificiu care permite accesul in faringe. aeeuec ur at pe, poe a a sce pane ee eeatac este werkt simeran, Ang ‘ei det ‘ a OME eee Bee Seniesa epee een scree Soke cere a oe at pecs oe =o” 50 Planseul bucal Planyeulbucalactio- neazt ca suport pentru ‘ree de ge oie cane stg ‘dance, eet pera Stee Saeeey Sgn roel sheet aeeran, acest, ‘Rimes ange mca ot (Se hoi apn ee ee spi nb ‘igh pra a mo sil masa Ung ee ‘opal mai neva SE uth ba near GLANDELE SALIVARE [Be pe satan sive née rs. Pudeepne anon & "ea acu aes toner ‘estate ml ats in saci nnn Sn "At bse coast (Conia Swen peice Se eines dor Spal coase p Sinton gee at Caen tesa, ores some saeeemer st_ATLASUL CORPULUT UMAN Dinfii sunt destinati pentru muscarea $i rmestecarea alimen- telor, fiecare dinte avand un rol precis. ing gn ple sc eter maja ent ere Senate © Sinden wn "Fes Ui aa ‘Se irae ‘Seana coma, SEB ener SepeSeomsen sae Bi eae Tapa a br ‘nade ee Sep ae en, Sar apne eee Seon cn stews ei ace ele ‘curious Sin mulspen ek Sopra a SESE orn dent — — Sete ne manatee ‘usd fal 6 ai Cpl ‘Sein ae oe Ce thle Sein De a co fe fcas o ef teagan Sees grt ano cpet Bak Fearon agonal mipeve Sone aes ance Sam cara ote el snr Som mae oper Ne me Pepehoase Pera nea eerie gaumech ono Beetham accra ute ‘Seer eirpa ma # manda sors te (TeSaiec denen se mame om eae oma et ala dors ara "tiie srr ron est 242 ‘ait og es woe in ‘SEERA le cere osc er Scent mara mca cesta ool cp 32 Exist dowd etape majre de deavolare adinglor in mpl coplare, care permit capuli si crease Bi dingior defini 5a se fezvote, eis ir Dei se (idle fe eae out mane enn eo en tenporaa cde seen orcas Spee ate Sarena Scores! ——————aiail——————E=>E—&_——_——— i ses bce pct ce prensa de Insane masa sh asec een ea 9 ‘Bui spure opr ter nd Fabia poset depor lat ce eas ange el ‘Sef pot ape tears fee ‘pt il Pe ee ar et an {Sil pert mat Cone Doh eS a ee robtite geet cind gnome ‘Semetog pot ta svete ce suprised pls Pronctnd ve eal soca ‘ce gece ent mae atic dee lets pore Sec apie ach Febatnp cit ps oesaE ——_—__ Limba Limba este un orfan musculo-membranos a carui migeare complex ete ‘centia pentru vorbire, masticaie si degluiie. Supraata sa superioara wre captusita eu fesutspecializa, care confine muguri gustav _ATLASUL CORPULUL UMAN. We eSher pe sl cy Moret anecane te, Secret eeme esr | citer saees Gave | wee gp elas ‘Stile re gate KetrtiecEoeee ) einai Sete Soe > = "Fou ir y EATA POS] ao y } Pi nine ies sates en ce Sree coe aS, Ee To Epetrecnt spe x . See ee Boies : ots ‘En gst ae J \ = So ocr foal wa mee = ‘unde me a ‘Bouche aa Seiten n et e Rael tetyeracooe Sh se Bglartpetene ee ate anger Set ienentmame Sommnatb Aina cae en ‘ena ani ei mar cu se aie Magy esate Me ete sepse ah ima gual Muschii limbii i dinner Pet ei an ti are pasoact Eeoret. ‘Si og intense no Id plop tomas cei ieraau ee crete aos Sereekers ge care Beeurecnee™ ‘are erg de-a Tung, | Sea fal sin pi: no NW seen | = SEM ieaine ane SSetegoite st ke amor ar ge oe Shima ioe ee me memaiewsisn cee paren gus ‘seer ct sn eet et et ana Telecast ce ga SEhate eee tema moe pen ‘Stele nate SH ipa wets fines ren ‘er se ener Heretic, ‘ies, rapa. bo "imu e ean ‘emote nega pacer eter rn ee (oth dormer’ pa