Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Notă: Pentru primele trei unităţi tematice, lucrările aplicative sunt la alegere, în total,
portofoliul conţinând patru lucrări, cărora li se adaugă rezolvarea itemilor şi sarcinilor de
evaluare propuse. Portofoliul va fi depus într-o zi anterioară evaluării finale, conform
calendarului activităților de formare, în format letric şi scanat.
2
Unitatea tematică 1: Pedagogie, curriculum, instruire
a) Introducerea conţine:
formularea ideii de bază, prin care autorul va provoca interesul şi explicarea ei, ca o
dezvoltare a temei eseului/autoanalizei;
motivarea alegerii temei (cum s-a ajuns la această problemă).
b) Cuprinsul are două componente:
abordarea retorică a unor aspecte, formularea aserţiunilor, afirmaţiilor şi analiza,
exemplificarea, argumentarea lor;
anticiparea obiecţiilor posibile şi o contra-argumentare a acestora sau o nouă
argumentare.
c) Încheierea eseului poate fi realizată prin:
formularea unor concluzii (prin sinteză/reformularea tezei iniţiale) sau
prin formularea unor noi întrebări, ca deschideri pentru alte probleme sau dezvoltări,
continuări ale problemei în viitor.
3
Unitatea tematică 2: Elemente de psihologia educaţiei
Construiţi o Hartă cognitivă pentru una din temele: Cunoaşterea structurii şi dinamicii
personalităţii, Problematica învăţării în şcoală, Comunicarea pedagogică şi personalitatea
cadrului didactic.Harta cognitivă poate fi înlocuită cu un Studiu de caz - Probleme ale învăţării
în şcoală. Harta cognitivă este un organizator grafic prin care se demonstrează deţinerea
capacităţilor de a formula raţionamente, clasificări, ierarhizări, comparaţii. Etapele în
construcţia acestor instrumente sunt: cunoaşterea tipurilor de hărţi şi alegerea unuia; analiza,
explorarea conţinutului şi identificarea conceptelor-cheie sau nodurilor conceptuale ale temei şi
a relaţiilor dintre ele; realizarea hărţii; explicarea, verificarea şi definitivarea hărţii. Structura
unei hărţi cognitive poate fi următoarea:
HARTĂ COGNITIVĂ
Tema/problema :.................................
....................................
...................
..................
.................
....................
.............................................
.......
................ ............
4
Explicarea hărţii, reflecţii: ...........................................................................
Studiul de caz constă în alegerea unui situaţii tipice pentru o întreagă gamă de situaţii
sau a uneia deosebite şi, apoi, descrierea, analiza situaţiei, cu propunerea unor modalităţi de
soluţionare, care pot fi generalizate. Structura unui Studiu de caz poate fi următoarea:
1. Descrierea situaţiei
2. Analiza situaţiei şi stabilirea unor obiective de realizat
3. Dezvoltarea obiectivelor într-un program ameliorativ, seturi de soluţii/Rezolvare.
Acestea sunt însoţite de reflecţii privind soluţionarea cazului/cazurilor asemănătoare.
Construiţi o Hartă cognitivă pentru una din temele: Managementul la nivelul instituţiei
şcolare şi managementul calităţii, Succesul şi insuccesul şcolar, Educaţia elevilor cu nevoi
speciale. Harta cognitivă poate fi înlocuită cu Plan de intervenţie –- Asigurarea a succesului
elevilor în şcoală.
5
B. Itemi şi sarcini de evaluare
* Exemplul nostru este orientativ. Itemii și sarcinile de evaluare pot să fie și autopropuși,
propuși de formatorul disciplinei Metodica Limbii engleze sau pot fi adaptați după modelul
subiectelor existente la examenele din anii anteriori! Pentru rezolvare vor fi aleși minim
cinci, în maniera mai sus menționată.
3. Ce înseamnă pentru un profesor modern activitatea de învăţare şi care sunt principalele condiţii
ale învăţării la elevi?
6. Descrieţi una dintre metodele moderne din activitatea cadrelor didactice: Brainstorming,
SINELG, Tehnica acvariului. Identificaţi specificul, etapele şi condiţiile metodei.
7. Daţi exemple de situaţii pe care le încadraţi în fenomenul violenţei şcolare. Care consideraţi că
sunt principalele cauze şi cum poate fi prevenit acest fenomen?
8. Explicaţi rolurile sau funcţiile evaluării didactice din diverse perspective (profesor, elevi,
şcoală, părinţi, societate, factori de decizie).
10. Care sunt cele mai importante aspecte de etică şi nediscriminare de care profesorul să ţină
seama în activitatea sa?
12........................................................................................................................
6
13........................................................................................................................
Dacă cunoşti o altă limbă, atunci eşti un alt om! Asta spune un vechi proverb
german care subliniază importanţa învăţării unei limbi străine. Să înveţi limbi străine a
fost întotdeauna privită ca o activitate folositoare şi importantă, iar astăzi să cunoşti limba
engleză a devenit ceva absolut necesar.
Cunoaşterea limbii engleze este o temă care stârneşte interesul elevilor, părinţilor,
cadrelor didactice, angajatorilor, mass-mediei şi este considerată o necesitate pentru
individul care trăieşte, studiază, lucrează în societatea zilelor noastre. Învăţarea limbii
engleze a devenit un subiect de mare interes deoarece toţi suntem conştienţi că trăim într-
o lume nouă, în care cunoaşterea limbii engleze ne este utilă dacă vrem să avem acces la
la informaţiile care ne sunt necesare şi care de cele mai multe ori ajung la noi în limba
engleză.
Învăţarea limbii engleze este considerată un element de eleganţă, un semn al unei
educaţii temeinice care reprezintă cheia spre intrarea într-un nivel superior al societăţii
noastre. Cei din mass-media deseori ironizează oamenii care în lipsa unei educaţii
corespunzătoare şi a cunoaşterii limbii engleze pretind să cunoască limba engleză într-o
încercare disperată de a părea superiori sau de a folosi limba engleză atunci când sunt
obligaţi să o facă din cauza funcţiei pe care o ocupă.
În trecut, familiile înstărite obişnuiau să angajeze dădace străine pentru a se asigura
că cei mici vor învăţa o limbă străină. Astăzi, mulţi părinţi îşi înscriu copiii la grădiniţe la
care se predă într-o limbă străină astfel încât cei mici să poată învăţa o limbă nouă la o
vârstă foarte fragedă, aproape ca pe o a doua limbă maternă. În acest fel, limba engleză
poate fi dobândită natural, cu o bună pronunţie şi bune deprindere lingvistice.
Să înveţi o limbă străină nu este o preocupare recentă a familiilor, dar să înveţi
limba engleză este de real interes în zilele noastre deoarece oamenii au devenit conştienţi
de rolul cunoaşterii limbii engleze în zilele noastre. Motivele învăţării limbii engleze sunt
diferite astăzi faţă de motivele învăţării limbii engleze acum 20 sau 30 de ani.
Rolul învăţării limbii engleze este strâns legat de dezvoltarea societăţii în care
trăim. Acum 30 de ani oamenii doreau să vorbească limba engleză din motive legate de
nevoia de a se educa ( ca să citească literatură sau ziare în limba engleză), din motive
sociale sau pentru a vizita locuri noi din străinătate. Astăzi, toţi trăim într-o lume care este
complet diferită de cea care exista acum 30 de ani, trăim într-o lume globalizată. Astăzi,
în secolul vitezei, un mijloc de transport rapid te poate duce oriunde în jurul lumii în
câteva ore, iar informaţia călătoreşte cu viteza luminii. Drept urmare, nu este de mirare că
afacerile, băncile, producţia au devenit globale: de exemplu, astăzi cele mai multe
companii mari produc şi îşi vând produsele peste tot în jurul lumii. Este esenţial ca o
lume globalizată să aibă la îndemână instrumente de unificare pentru a duce la bun sfârşit
7
sarcina pe care şi-a asumat-o. Limba engleză este unul din aceste instrumente ca şi
tehnologia informaţiei şi a calculatoarelor, sau existenţa unei monede unice.
În lumea modernă omul nu poate lucra eficient dacă nu ştie să lucreze pe calculator
şi nu cunoaşte cel puţin o limbă străină, iar dacă aceasta este limba engleză cu atât mai
bine. Atunci când aplicăm să obţinem o bursă sau aplicăm să obţinem un loc de muncă
cunoaşterea limbii engleze este una din condiţiile de bază. Astăzi, când turismul a devenit
o sursă de venit uriaşă peste tot in jurul lumii, chiar şi locurile de muncă modeste
(vânzător la piaţă ) pot beneficia de abilitatea de a comunica. Dacă am reuşi să dezvoltăm
un sistem de turism rural, ca în Grecia de exemplu, toţi cei implicaţi ar putea beneficia de
veniturile rezultate din această activitate. Într-o asemenea situaţie învăţarea limbii
engleze a devenit o necesitate pentru individul din societatea zilelor noastre.
Sunt de acord că o societate globalizată nu are numai părţi bune şi că există riscul
să ne pierdem trăsăturile noastre naţionale atât de importante, cele care ne definesc.
Cunoaşterea limbii engleze nu este mai importantă decât cunoaşterea limbii române sau a
limbii franceze de exemplu, dar limba engleză este, vrem sau nu vrem, peste tot în jurul
nostru şi dacă vrem să avem acces la informaţii, la educaţie, la slujbe mai bine plătite este
indispensabil să învăţăm limba engleză deoarece este limba care dictează mersul
lucrurilor în cele mai multe domenii de activitate.
În concluzie, este indispensabil să învăţăm limba engleză pentru a face parte din
acel segment al societăţii sau al lumii în general în care întâlnim oameni educaţi, moderni
care fac parte din această lume globalizată în care nu îţi vei afla locul cu uşurinţă dacă nu
eşti cunoscător al limbii engleze. Această lume globalizată ne impune să cunoaştem limba
engleză pentru a cunoaşte oameni noi, pentru a stabili diferite contacte, pentru a călători
şi a cunoaşte noi culturi şi civilizaţii, pentru a ne bucura de toate oportunităţile pe care ni
le oferă o vacanţă în străinătate, pentru a profita la maxim de avantajele unei burse în
străinătate/schimb de experienţă sau pentru a avea un loc de muncă bine plătit în ţară sau
în străinătate.