Anul XI

Nr. 127 hermes

Ianuarie
2001 CONTACT
BULETIN INFORMATIV EDITAT DE CAMERA DE COMERÞ ªI INDUSTRIE MARAMUREª

Editorial Concurs internaþional radiodifuzat

SFÂRªIT DE
MILENIU
Retrospectivã
(partea a II-a)
Ing. GHEORGHE MARCAª -
preºedintele C.C.I. Maramureº
Pentru noi, românii, mileniul II ºi sec.
XX pe care-l lãsãm în urmã, a însemnat
enorm de mult. Istoria acestui mileniu
este pentru români destul de
controversatã, mai ales, cã de la
începutul lui ne lipsesc multe, foarte
multe dovezi istorice ale existenþei
noastre. Este perioada începutului
organizãrii noastre statale care s-a
dezvoltat în perioada marilor migraþii
de popoare dinspre Asia spre Europa.
Aceste popoare au trecut ca un tãvãlug
peste meleagurile noastre lãsând fiecare
câte ceva ºi luând la rândul lor altceva
din obiceiurile, modul de trai, de
organizare, de port ºi chiar de limbã.
Lipsa unor documente scrise sau a unor
relicve materializate ºi conservate, care
sã confirme existenþa noastrã pe acest
pãmânt românesc a constituit prilejul
pentru unii vecini, ºi nu numai, de a ne
socoti venetici, pe aceste locuri. Nu voi
prelua aceastã sarcinã a istoricilor, de
a dovedi perenitatea poporului român
pe aceste meleaguri. Este menirea lor
ºi trebuie sã se facã prezenþi ºi uniþi în
Continuare în pag. a 2-a
Maramureºul nepereche
"se aude" în þarã ºi peste hotare
Interviu cu dl. Alecu MARCIUC realizator de programe la Radio
România Internaþional (RRI), coordonatorul Grupului de Promovare a
Imaginii RRI
-Radio România Internaþional a
lansat în eter, la începutul anului
2001, concursul “România –
Mileniul III – Maramur eºul
nepereche.” Cum aþi conceput
acest concurs ºi ce se urmãreºte
prin derularea lui?
-Într-o lume în care
România meritã sã fie
cunoscutã mai bine,
RRI oferã
ascultãtorilor de peste
hotare informaþii
corecte ºi obiective
despre realitãþile
româneºti. Informaþii
despre economia
româneascã, pulsul
societãþii, viaþa
politicã, artele, cultura
ºi spor tul sunt subiectele unor
programe interactive, realizate ºi pe
baza scrisorilor primite de la
ascultãtorii noºtri. Un astfel de
program a fost realizat de noi ºi cu
par ticiparea preºedintelui CCI
Maramureº, dl. ing. Gheorghe
Marcaº cu ocazia ultimei ediþii de anul
trecut a cunoscutei manifestãri
expoziþionale internaþionale de la
Bucureºti -–TIB, în cadrul cãreia dl.
preºedinte a vorbit despre activitatea
Camerei de Comerþ ºi Industrie
Maramureº ºi a prezentat pe larg
vizita pe care a întreprins-o, împreunã
cu o delegaþie de întreprinzãtori
maramureºeni, în Africa de Sud –
primul contact economic în aceastã
îndepãrtatã þarã.
Postul nostru de
radio are ºi programe
speciale în principalele
limbi de circulaþie
internaþionalã ºi în
limba românã pentru
comunitãþile de români
din strãinãtate.
Dupã aceastã
succintã prezentare a
RRI care, sunt sigur, i-
a interesat pe cititorii
Dumneavoastrã, revin la prima D-
voastrã întrebare: O formã de
atragere a ascultãtorilor din
strãinãtate o reprezintã concursurile.
Anul acesta cu sprijinul instituþiilor
reprezentative ale judeþului
Maramureº, sperãm cã ºi concursul
“România – Mileniul III –
Doina MACOVEI
Continuare în pag. a 4-a

Vã prezentãm membrii C.C.I. Maramureº:

CONFSTAR – 25 de ani de activitate neîntreruptã
Sâmbãtã, 20 ianuarie a.c.,
într-o atmosferã emoþi-
onantã, dar ºi de bunã
dispoziþie, a fost sãrbãtorit un
sfert de secol de activitate
neîntreruptã la una dintre
cele mai importante societãþi
maramureºene “CONF-
STAR” S.A. Fabrica de
confecþii Baia Mare,
denumire pe care o ºtiu toþi
locuitorii acestei urbe, a fost
construitã în 1975, când
dezvoltarea României
postbelice impunea ocu-
parea în întregime a forþei de
muncã. ªi, datoritã dezvoltãrii
cu preponderenþã a industriei
miniere ºi grele în Baia Mare,
s-a simþit o nevoie acutã de
ocupare a forþei de muncã
feminine.
De atunci ºi pânã astãzi
societatea ºi-a înscris
traiectoria ascendentã, între
firmele cu renume atât pe
plan local, cât ºi naþional.
Formula a fost simplã: în
primul rând, cei care au stat
la “cârma vasului”, numai 3
conducãtori în toþi cei 25 de
ani (îi numim aici pe d-na
Stela TOPORAª, dl.
Alexandru CRISTIAN ºi
d-na Floarea AMÃLINEI)
s-au dovedit a fi buni
manageri, organizatori ai
modului de lucru în echipã,
modelatori de destine umane
ºi buni strategi privind
modernizarea ºi investiþiile în
firmã.
Doina MACOVEI
Continuare în pag. a 3-a
 2 HERMES CONTACT
SFÂRªIT DE MILENIU
Retrospectivã (partea a II-a)
Urmare din pag. 1
susþinerea perenitãþii noastre, în faþa
teoriilor care nu acceptã continuitatea
poporului român în acest spaþiu.
Secolul XX, pentru noi, românii, a
însemnat, în primul rând, formarea
statului naþional român prin unirea
tuturor provinciilor româneºti, sub
numele de România, ca urmare a luptei
populare a înaintaºilor noºtri ºi a
tratatelor de pace încheiate, mai ales,
dupã primul rãzboi mondial. Prin acest
act, Europa a fãcut dreptate românilor.
Primul ºi al doilea rãzboi mondial
pentru þara noastrã au însemnat ºi
realizãri, fãcute cu mari jertfe omeneºti,
dar ºi pierderi materiale ireparabile.
Dupã cel de-al doilea rãzboi mondial,
România a pierdut pãrþi componente din
teritoriu, care ne-au fost smulse prin
pacte ºi înþelegeri impuse de marile
puteri, care au dispus ºi dispun de
popoare, ca de propriile lor proprietãþi,
dupã bunul lor plac.
În acest secol, România a cunoscut o
dezvoltare economicã modernã, aliniatã
la standardele europene. Pe tot parcursul
secolului XX, România a cunoscut
ridicarea sa economicã ºi socialã la nivelul
standardelor statelor dezvoltate
europene. În acelaºi timp, þara noastrã a
cunoscut ºi cãderi, unele chiar grave, care
în cea mai mare parte, au fost rezultatul
unor politici greºite ale unor partide
politice ºi ale liderilor lor, pe care istoria
i-a sancþionat, de multe ori, insuficient.
În acest secol, România a cunoscut
într-o perioadã de peste 50 de ani,
manifestarea a patru dictaturi, care au
mãcinat din temelii democraþia ºi spiritul
democratic din România, în toate
compartimentele vieþii politice,
economice ºi sociale.
Cel mai grav a fost faptul cã s-au impus
norme de conduitã strãine poporului
român, care nu aveau nimic comun cu
comportamentul lui conciliant ºi tolerant.
Fiecare dictaturã a lãsat în urma sa unele
carenþe care, ºi astãzi, ne fac, prin efectele
lor, sã nu fim uniþi în faþa problemelor
cu care ne confruntãm. Sechelile anilor
comunismului au fost ºi sunt încã motiv
de discordie ºi stau la baza multor
neînþelegeri care fac sã diminueze
unitatea noastrã în faþa unor neajunsuri
interne sau externe care ne þin artificial
la periferia Europei.
Distrugerea sentimentului de
proprietate privatã ºi înlocuirea lui cu
noþiunea artificialã de proprietate
colectivã de tip sovietic-socialistã, a fãcut
ca generaþii întregi de români sã nu
cunoascã ºi sã nu mai respecte dreptul de
proprietate; sã nu-l garanteze, inclusiv
prin legi, acest drept inalienabil al
oricãrui cetãþean al þãrii. De aceea,
dreptul asupra proprietãþii trebuie
educat, respectat ºi consolidat în
conºtiinþa generaþiilor actuale ºi viitoare,
în spiritul bunei înþelegeri ºi a respectului
reciproc faþã de acesta.
Ultimul deceniu al secolului a fost
marcat de trecerea de la economia
socialistã de tip sovietic, economie de
comandã, la economia liberã de piaþã. A
fost ºi este cea mai controversatã perioadã
în viaþa economicã ºi socialã pentru cã a
fost condusã dupã un amalgam de legi ºi
norme cu putere de lege unele specifice
atât “socialismului” cât ºi
“capitalismului”. Am pus între ghilimele
cele douã sisteme socio-economice pentru
cã ºi unul ºi altul, aºa cum au fost
concepute politic, în etapa de tranziþie
prelungitã, sunt, de fapt, niºte anomalii
susþinute de niºte legi ambigui. Unele legi,
din perioada comunistã, sunt ºi astãzi în
funcþiune ºi menþin prin existenþa lor o
stare de tensiune, potrivnicã dezvoltãrii
economiei de piaþã moderne. Încãlcând
principiile de bazã ale democraþiei ºi ale
economiei de piaþã, România
contemporanã nu s-a apropiat de Europa,
ci s-a îndepãrtat sau s-a menþinut la
periferia ei, în zona gri.
Trei elemente determinante, pentru
dezvoltarea economicã a României au
tras þara în jos, în aceastã zonã: -lipsa
unei legislaþii clare, oportune,
funcþionale, stabile ºi competente,
specifice economiei de piaþã; -lipsa unui
sistem fiscal sãnãtos, echidistant faþã de
operatorii economici indiferent de
proprietate, stimulativ, stabil, corect
aplicat, fãrã amestecul politicului în
exercitarea sa, impenetrabil evaziunii de
orice naturã, uºor de condus ºi de
gestionat, combativ faþã de evazioniºtii
obligaþiilor cãtre stat; -lipsa unui sistem
bancar corect condus, unitar, controlat de
Parlament, stimulativ dezvoltãrii
economice a þãrii, a instituþiilor bancare
de investiþii ºi de dezvoltare, care sã
funcþioneze dupã legile specifice
economiei de piaþã.
Parlamentele ºi guvernele care s-au
perindat la conducerea þãrii în aceºti
ultimi 10 ani, aproape fãrã nici o
deosebire, au fost prin atitudinea ºi
rezultatele lor, de cele mai multe ori,
neproductive. Modul în care au fost
promovate legile ºi actele normative a
dovedit cã nu s-a urmãrit ca obiectiv final
alinierea þãrii la aquisul comunitar
european. Invocând tot felul de motive,
aceste legi au proliferat un capitalism
sãlbatic, de tip mafiot, distructiv
economic, cu urmãri sociale grave,
împingând o bunã parte dintre români
spre a nu munci, spre speculã, furt, acte
antisociale, la o economie antisocialã
subteranã profundã, mãrind prin
aceasta numãrul infractorilor, al
ºomerilor, a celor ce trãiesc din ajutoare
sociale.
S-a aplicat cea mai greºitã politicã de
privatizare a economiei de stat prin
încredinþarea acestei activitãþi economice
ºi sociale de cea mai mare importanþã,
unei instituþii care prin legile în funcþiune
era împuternicitã sã vândã întreaga
avuþie naþionalã, fãrã control ºi fãrã sã
fie controlatã de Parlament, într-o totalã
lipsã de transparenþã. S-a privatizat
forþat þara prin jaf, risipã ºi distrugere a
economiei, prin restrângerea pieþii
interne ºi externe, prin transformarea
industriei ºi agriculturii din ramuri
producãtoare de venit naþional, în
consumatoare de venituri bugetare, în
gãuri negre ale bugetelor de stat. Astãzi
suntem importatori de produse
agroalimentare, de bunuri de consum, de
articole casnice pe care cu 15-20 de ani
înainte le exportam pe toate cele 6
continente. Astãzi, þãri de 9-10 milioane
de locuitori þin cu produse
agroalimentare o þarã ca România cu o
populaþie de 23 de milioane. Acesta este
efectul politicii greºite a politicienilor ºi
guvernanþilor noºtri din perioada de
tranziþie.
Anul 2001 este nu numai anul de
început al istoriei unui nou secol ºi
mileniu. Este anul începutului revenirii
României pe plan politic, economic ºi
social. Este anul hotãrâtor pentru
poporul nostru, de a accede la intrarea
definitivã în Europa. Este anul în care
trebuie sã asigurãm credibilitatea
noastrã ca þarã cu o stabilitate economicã
ºi socialã durabile.
Aceasta ne pune probleme deosebit de
importante ºi serioase, greu de realizat
prin sacrificiul pe care-l cer, prin multã
muncã ºi pricepere în conducerea la nivel
macroeconomic, politic, administrativ ºi
social. Se cere, de asemenea, multã
înþelegere ºi participarea la actul de
guvernare, în mod dezinteresat din
partea tuturor componentelor sociale ºi
politice ale þãrii. Trebuie sã ne axãm pe o
politicã a dezvoltãrii economico-sociale
aliniatã la cerinþele pieþii interne ºi
externe, care sã readucã România la ceea
ce a fost- o þarã exportatoare de produse-
ºi nu ce este astãzi o þarã a lumii a 3-a.
Ne trebuie voinþã politicã, în mod
deosebit, la partidele parlamentare care
trebuie sã aibã capacitatea de înþelegere
ºi concordie, la liderii de sindicat, trebuie
unitate ºi efort la patronii ºi cetãþenii
României pentru a realiza în urmãtorii
3-4 ani decalajul care ne desparte de
plutonul fruntaº al þãrilor din Europa
Centralã, pentru a ne manifesta ºi
motiva adeziunea de intrare în Uniunea
Europeanã.
Despre ce va urma ºi ce socotim cã este
necesar sã facem pentru realizarea
acestor deziderate, vom reveni pe
parcursul desfãºurãrii acestui an.
Suntem numai la început de an, de secol
ºi de mileniu. Dumnezeu sã ne dea minte,
sãnãtate ºi putere de muncã peste care
sã domneascã liniºtea socialã ºi
înþelegerea între oameni.
 HERMES CONTACT
CONFSTAR – 25 de ani de activitate neîntreruptã
Urmare din pag. 1
Din 1978 ºi pânã în 1989
întreprinderea de confecþii
s-a dezvoltat continuu, noua
strategie vizând adaptarea
producþiei la cerinþele pieþii
mondiale de îmbrãcãminte.
Dacã la sfârºitul anului 1989
nivelul producþiei era de
peste 500 milioane lei
destinatã în proporþie de 13%
exportului, începând cu
1995, societatea are întreaga
producþie destinatã
exportului. Tot de atunci
dateazã ºi colaborarea cu
firma româno-belgianã
“Habitex Internaþional”,
cãreia îi producea la nivelul
anului ’95 aproximativ 30.000
bucãþi confecþii/lunã, cu un
numãr de 1.700 salariaþi. În
aceastã perioadã ponderea
exportului ajunge la 93% din
totalul producþiei marfã de
aproximativ 5,5 miliarde lei.
Din 1995 Confstar
porneºte pe calea privatizãrii.
Angajaþii beneficiind de
prevederile Legii 58/1991
(metoda MEBO), decid sã
facã efortul de a prelua
acþiunile firmei. Capitalul
social de peste 1,7 miliarde
lei este integral cumpãrat de
cei 845 de salariaþi, care
astfel devin acþionari ai firmei.
Începe retehnologizarea
societãþii prin achiziþionarea
de utilaje speciale ca: maºini
cu douã ace, maºini de
butoniere, automate pentru
executat buzunare, maºini de
montat perniþe, de montat
mâneci etc. Urmeazã apoi
achiziþionarea a douã linii
tehnologice pentru finisat:
Bryssai ºi Indupress, maºini
de termocolat, mese
automate de ºpãnuit, precum
ºi sistemul de proiectare
tehnologicã asistatã de
calculator. În prezent, se
urmãreºte înlocuirea
completã a maºinilor simple,
uzate fizic ºi moral.
În anul 1997, se mãreºte
capacitatea de producþie cu
încã patru formaþii de lucru ºi
un sistem modern de
transport ºi depozitare a
produselor prin finalizarea
investiþiei, numit “COCO”. În
felul acesta CONFSTAR SA
reuºeºte în prezent sã
producã confecþii de o mare
diversitate ºi complexitate, la
nivelul cerinþelor mondiale ºi
cu servicii complexe cum ar
fi pregãtirea documentaþiilor,
a mostrelor de contractare ºi
chiar a activeazã peste 1500 de
creaþiilor. În
final, putem
spune cã azi
au ajuns la
m a x i m ã
maturitate, cã
producþia
realizatã este
de cca 50.000
buc. pe lunã,
realizatã cu utilaje moderne
ºi performante, cu sisteme de
manipulare ºi încãrcare de
ultimul tip. Aceasta face ca în
prezent cifra de afaceri a
3
societãþii sã fie de peste 84
miliarde lei/an, producþia fiind
destinatã în întregime
exportului. În ultimii 5 ani,
CONFSTAR SA s-a clasat pe
locuri fruntaºe atât în topul
judeþean al firmelor, precum
ºi în topul naþional. Ca o
confirmare a celor spuse
anterior, în anul 1999,
societatea s-a situat în topul
judeþean pe primul loc la
întreprinderi foarte mari,
industrie uºoarã , iar la export
pe locul II în domeniul textil.
În loc de concluzie, vã
prezentãm alocuþiunile d-lui
Cristian ANGHEL – primarul
municipiului Baia Mare ºi a d- devreme. Mã uit cã tocmai a
lui Gheorghe MARCAª – intrat în aceastã încãpere cu
preºedintele CCI peste 500 de suflete, o
Maramureº, aflaþi la aceastã vrãbiuþã, poate însuºi sufletul
sãrbãtoare. celei care a fost d-na Stela
TOPORAª, director între anii
1975-1989 ºi 1994-1996, ne
urmãreºte astãzi ºi se bucurã
alãturi de noi. Valoarea unui
om este datã ºi de latura
umanã, dar ºi de aceea de a
ºti sã iei cele mai bune decizii
la timpul cuvenit. Domnia sa
a îmbinat perfect aceste douã
laturi. Iar o parte din
realizãrile de azi i se
datoreazã.
Puþini dintre Dvs. ºtiu cã
Maramureºul deþine un loc
fruntaº în industria textilã
-“Felicit încã o datã firma (locul 7 pe þarã) ºi cã
CONFSTAR pentru ceea ce producþia în lohn din Baia
azi reprezintã în judeþ: un Mare înregistreazã cifre
punct de referinþã în spectaculoase la nivel
economia localã, unde naþional. Dvs. aþi contribuit la
oameni ºi care duc faima
oraºului peste hotare, prin
produsele fãcute aici. Ofer o
diplomã din partea Primãriei
Municipiului, firmei care a
putut , într-un timp greu, cu
multe perioade nepropice
afacerilor, sã continuie ceea
ce a început acum 25 de
ani.” (Cristian ANGHEL).
- “Nu pot ca, în aceste
clipe de rememorare a
trecutului acestei firme, sã nu
invoc personalitatea unuia
dintre cei mai renumiþi
conducãtori ai
a c e s t e i
întreprinderii,
care ºi-a adus
contribuþia toate acestea, Dvs. meritaþi
într-un mod toate felicitãrile. La mulþi ani
atât de fericit ºi vã rog sã primiþi din partea
la dezvoltarea CCI Maramureº o diplomã de
de astãzi a aniversare a celor 25 de ani
CONFSTAR, de activitate ºi felicitãrile
ºi care ne-a noastre”. (dl. Gheorghe
pãrãsit prea MARCAª).
 4 HERMES CONTACT

Maramureºul nepereche
"se aude" în þarã ºi peste hotare
Urmare din pag. 1
Maramureºul nepereche” se va
bucura de mult succes în rândurile
ascultãtorilor noºtri de peste hotare.
Concursul se va derula pânã la 31
iulie 2001 (data poºtei) ºi este dotat
cu numeroase premii tentante,
oferite de autoritãþile locale ºi
sponsori din Maramureº, printre
care ºi CCI Maramureº. Prin
derularea acestuia se urmãreºte
prezentarea diferitelor aspecte din
viaþa judeþului – economice,
culturale ºi turistice, mai ales, dat
fiind faptul cã aici tradiþiile s-au
pãstrat nealterate de-a lungul
vremurilor. În cadrul concursului, am
adresat ascultãtorilor 4 întrebãri:
1. În ce parte a României este
localizat Maramureºul?
2. Numiþi una din principalele
atracþii ale Maramureºului.
3. Numiþi trei personalitãþi ale
culturii româneºti ale secolului XX.
4. Preºedinþia cãrei organizaþii
internaþionale de securitate este
deþinutã de România în anul 2001?
-Car e este audienþa peste
hotare a postului RRI?
- Conform ultimelor noastre
estimãri, aproximativ 3 milioane de
ascultãtori din Europa, din cele douã
Americi, din Asia, Africa ºi Australia
ascultã zilnic programele postului
nostru de radio. Emisiunile sunt
realizate în 17 limbi, sunt difuzate pe
3 canale, în 47 ore de emisie, pe
unde scurte, unde medii ºi prin
Internet. Evident, audienþa ºi
contactele cu ascultãtorii cresc
sensibil cu ocazia concursurilor pe
care le organizãm ºi suntem siguri
cã ºi de aceastã datã numãrul de
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
scrisori, faxuri ºi e-mail-uri va creºte,
dovedind interesul acestora pentru
judeþul Maramureº ºi, implicit pentru
România.
-De ce aþi ales Maramureºul în
prima etapã a concursului din
acest nou mileniu?
-În primul rând datoritã faptului cã
Maramureºul este o zonã a þãrii care
a intrat de multã vreme în circuitul
turistic naþional cât ºi cel
internaþional, zona putându-se mândri
cu numeroase atuuri: peisajul variat
ºi pitoresc, bogatul fond cinegetic,
unicitatea satelor maramureºene cu
neegalatele lor arhitecturi de lemn,
costume populare, dansuri ºi cântece
populare, cu însufleþitele lor sãrbãtori
ºi, nu în ultimul rând, cu oamenii sãi
deschiºi ºi ospitalieri. Toate acestea
le-am vãzut ºi simþit pe timpul
numeroaselor cãlãtorii fãcute în zonã
ca ziarist, dar ºi ca turist, care nu
odatã a revenit pe aceste meleaguri.
Alãturi de marile muzee din Baia Mare
ºi Sighetu Marmaþiei am admirat
aceste locuri unde s-au adunat
adevãrate comori istorice ºi culturale,
pãstrate în case memoriale sau mici
muzee sãteºti, biserici de lemn cu
bogate colecþii de carte veche, icoane
pe lemn ºi pe sticlã. Nemaivorbind
de viaþa culturalã a Maramureºului
de astãzi, de recunoscutul centru
universitar din nord de þarã, de viaþa
economicã a zonei...
Proiectul concursului a fost
prezentat conducerii postului nostru
de radio. La început a fost un vis, dar
apoi, visul s-a împlinit ºi, datoritã
entuziasmului cu care au rãspuns
oficialitãþile judeþului – prefectul,
primarii unor oraºe ºi, nu în ultimul
rând preºedintele CCI Maramureº,
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
visul s-a împlinit! Tuturora, le
mulþumesc ºi pe aceastã cale!
-Descrieþi-ne succint, premiile cu
care vor fi onoraþi câºtigãtorii
concursului…
-Desigur, voi începe cu Marele
Premiu. Este vorba de un sejur de 7
zile pentru 2 persoane (câºtigãtorul
plus un însoþitor) în Maramureºul
istoric, la Asociaþia Familial㠓Borlean
Agrotur” din Vadu Izei, în perioada 23
septembrie – 30 septembrie 2001.
Cu mare plãcere remarc ºi Premiul
Special – o troiþã de lemn, executatã
de renumitul meºter popular din
Târgu Lãpuº – Alexandru Perþa
CUZA, ale cãrui lucrãri pot fi admirate
atât în þarã, cât ºi peste hotare, în
Belgia, Italia, Elveþia, Ungaria,
Ucraina, Republica Moldova, etc.
Premiul va fi acordat ºi expediat
câºtigãtorului de cãtre CCI
Maramureº.
Prin amabilitatea unor generoºi
sponsori – Prefectura judeþului,
Consiliul judeþean, Inspectoratul
judeþean pentru culturã, primãriile
municipiilor Baia Mare ºi Sighetu
Marmaþiei vor fi acordate 3 premii (I,
II ºi III ), 10 menþiuni ºi nu mai puþin
de 40 premii de consolare constând
din: costum popular, icoanã pe lemn,
cergi, albume turistice bilingve,
instrumente populare, clopuri, ploºti,
CD-uri ºi casete cu înregistrãri de
muzicã popularã maramureºeanã.
Vã rog sã-mi permiteþi, în
încheiere, sã adresez cele mai sincere
urãri de sãnãtate, fericire ºi succese
mari în afaceri membrilor Camerei de
Comerþ ºi Industrie Maramureº,
preºedintelui acesteia, d-lui ing.
Gheorghe Marcaº – cel care are
vocaþia lucrului fãcut temeinic ºi la
timp. Vã mulþumesc!
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

ALEXANDRU PERÞA CUZA – sculptor în lemn

Vã prezentã datele biografice ale celebrului sculptor Alexandru Perþa CUZA- cel care va realiza
troiþa maramureºanã din lemn, premiul special oferit de CCI Maramureº , câºtigãtorului concursului.
Nãscut la 20 ianuarie 1946 în comuna În strãinãtate: Executã la comanda unor
Rogoz, judeþul Maramureº; Absolvent al ªcolii edili sau persoane fizice troiþe din lemn în
de Artã din Baia Mare, promoþia 1981; elev al Republica Moldova (la Chiºinãu ºi Bãlþi), în
profesorilor: Ciocotiºan Dumitru ºi Cadar Carol Ucraina (în Slatina, Apºa de Jos ºi Apºa de
– sculptor; Practicã meºteºugul prelucrãrii Mijloc), în Ungaria (Budapesta), Belgia (la
lemnului de mic . Din 1976, elev fiind în anul I Nivelle), Italia, Elveþia º.a.
la ªcoala de Artã din Baia Mare, începe sã În prezent este instructor al ªcolii de Artã din Baia
execute sculptura figurativã influenþat de Mare. Are în practicã 12 elevi – 2 fete ºi 10 bãieþi.
lucrãrile artiºtilor în prelucrarea lemnului din Dintre acestea doi calcã pe urmele profesorului
Maramureº lor – Macovei Mihai ºi Herman Daniel.
Lucrãri de referinþã: Numele de Cuza îi vine de la soþia sa Aurica
În þarã: Executã troiþe din lemn Cuza, strãnepoatã a domnitorului Alexandru
comemorative închinate în special eroilor Ioan Cuza Vodã.
revoluþiei din Decembrie 1989 în oraºele Domiciliul sculptorului Alexandru Perþa
Timiºoara, Bucureºti, Cluj, Ploieºti, Oradea, Cuza: România, Târgul Lãpuº –
Galaþi, Tg. Mureº, Iaºi ºi binenþeles Baia Mare. Maramureº, Str. Doinei nr. 42
 HERMES CONTACT 5

MATECON 2001
Camera de Comerþ ºi Indus-
trie Maramureº are plãcerea
de a vã invita sã participaþi
la cea mai mare expoziþie spe-
cializatã în construcþii: ma-
teriale de construcþii,
instalaþii, izolaþii ºi protecþii,
obiecte sanitare, tâmplãrie ºi
accesorii, ambient, arhitec-
tur㠓MATECON 2001” -
ediþia a VII-a care se va
desfãºura în perioada 23-25
martie 2001, la Baia Mare.
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
La o taxã de participare de
40 USD/firmã (pentru mem-
brii CCI Maramureº tariful
este de 20 USD/firmã), un
tarif de 25 USD/mp interior
amenajat standard (compar-
timentarea cu panouri OC-
TANORM, mocheta, masã,
scaune, lumina în stand,
inscripþionare cu numele fir-
mei), 18 USD/mp interior
neamenajat în salã, 10 USD/
mp interior neamenajat pe
holuri sau 5 USD/mp exteri-
or, vã invitãm la cea mai
mare expoziþie de profil din
aceastã zonã.
DORIÞI SÃ VÃ
PROMOVAÞI PRODUSELE,
SÃ ÎNCHEIAÞI CON-
TRACTE? -participaþi ca EX-
POZANT
DORIÞI SÃ TESTAÞI PIAÞA
MARAMUREªEANÃ? -parti-
cipaþi ºi la PARTENERIA-
TUL ECONOMIC ªI
COMERCIAL
Aºteptãm confirmarea par-
ticipãrii Dvs. pânã în data de
20 februarie 2001, la tele-
foane 062-223248, 221510,
fax 062-225794, persoanã de
contact Alina LUCZAI.

Camera de Comerþ ºi
Industrie Maramureº
prin
ARBITRAJUL COMERCIAL
soluþioneazã rapid,
confidenþial, competent ºi
definitiv litigiile comerciale
dintre operatorii economici.
Recurgeþi la serviciile
Arbitrajului Comercial care
este mai operativ, mai ieftin
ºi judecã cu arbitri
specializaþi.
Pentru informaþii supli-
mentare contactaþi-ne la tel.:
223248, sau la sediul C.C.I.
Maramureº, Bd. Unirii nr. 16,
etaj III, cam. 12, persoanã
Servicii oferite de
Chamber's Services S.R.L.
În sprijinul microîntreprinderilor,
întreprinderilor mici ºi mijlocii
de contact d-l. Valentin Tipografia Chamber's Services S.R.L. vã oferã o
BOTA.
gamã variatã de lucrãri la cele mai competitive
preþuri ale pieþei:
-imprimate alb/negru; -imprimate tipizate; -pliante
publicitare; -ziare; -reviste; -cãrþi; -etichete; -afiºe; -
fluturaºi; -coli cu antet; -registre; -legat arhivã; legat
lucrãri de diplomã
Contactaþi-ne la adresa: Chamber's Services
S.R.L., B-dul Unirii nr. 16, tel: 062-221510, 223202
– int. 15, persoanã de contact: Florin Chiorean.

AC HELCOR S.R.L. Baia Mare SOCOM „Progresul”

produce ºi comercializeazã gama
medicamentelor:
-coafurã, -frizerie, -manichiurã -pedichiurã, -cosmeticã,
Cardiovasculare: ATENOCOR, BETAPROL, -întreþinere corporalã ºi -masaj
CORDAMIL, CORZEM, MIORITMIN în unitãþile:
Expectorant: BROMHEXIM -Salon „Michelle”: B-dul Unirii nr. 12
Fluorochinolone: CIPROLEN, H-NORFLOXACIN -Salon „Ea ºi El” – P-þa Pãcii nr. 4
Antifung: H-KETOCONAZOL -Salã fitness, masaj corporal, masaj medical pt. bãrbaþi
ºi femei - Complex „Magnolia” Str. ªcolii nr. 4
Antiprotozoaric: TIPROGYN -Frizeria nr. 21 - (incinta Gãrii CFR)
Anticonvulsionante: CARBEPSIL -Frizeria nr. 1- str. Alexandru Odobescu nr. 2 ºi Complex
Analgezice: ASAprin, METAMIZOL, PARACETAMOL „Albina”
Antiinflamatoare: DICLOFENAC, INDOMETACIN, Calitatea serviciilor noastre, profesionalismul ºi
PIROXICAM, REUXEN, SALAZIDIN preþurile competitive vã vor convinge !
Antiulceroase: FAMODIN, RANITIDN
Antialergic: H-KETOTIFEN. SOCOM „PROGRESUL”
Succesul terapeutic -vinde douã spaþii comerciale în
este important ! Complex Ferneziu, str. Barajului
Noi vã oferim reþeta nr. 55C, de 63, 76 mp, respectiv 71,12
calitãþii ! mp. Pentru informaþii suplimentare,
Adresa firmei: adresaþi-vã la sediul SOCOM
Str. Dr. V. Babeº nr. 50 ºi „Progresul” din str. Libertãþii nr. 6
62, tel: 062-276751, 276754, Baia Mare. Telefon: 062-214178.
e-mail: helcor@mail alphanet.ro.
Persoanã de contact: Maria CSERNE
 6 HERMES CONTACT
FORMAREA PROFESIONALÃ
o afacere care îºi aratã roadele
-Stimatã doamnã Kovacsinszki,
pentru început am dori sã ne
familiarizaþi cu activitatea Centrului
Educaþional “Fiatest”, atât la nivel
naþional, cât mai ales local.
-FIATEST
a fost una
d i n t r e
primele ºcoli
particulare,
înfiinþatã în
1992 în
Bucureºti,
care avea ca
obiect de
activitate
predarea
limbilor
strãine ºi a
folosirii/
perfecþionãrii cunoºtinþelor de
calculatoare.
Aceste cursuri se adreseazã în special
adulþilor ºi se predau dupã metode
moderne, interactive; de cãtre un corp
lectoral cu simþ didactic deosebit,
specializaþi, în multe cazuri, în strãinãtate.
Beneficiem de o dotare proprie adecvatã:
casetofoane, sistem de audiþie pentru
fiecare cursant, video, manuale originale
din Anglia, cursurile ajungând de multe ori
o relaxare pentru cei care le urmeazã, ºtiind
cã de cele mai multe ori ei vin dupã 8 ore
de muncã.
În 1996 s-a deschis ºi filiala din Baia
Mare a “Fiatest”, pornind de la solicitãrile
pe care le aveam, de predare a limbii
engleze ºi, la scarã mai micã, germana.
Din 1998 au fost introduse ºi cursurile de
calculatoare. Astãzi, s-a ajuns sã se
desfãºoare prin “Fiatest” Baia Mare, atât
cursuri de: englezã, germanã, italianã,
francezã, spaniolã cât ºi cursuri de
iniþiere/perfecþionare în utilizarea
calculatorului, pe toatã perioada anului.
-Pentru ce alte grupe mai puteþi
organiza cursuri? Sunteþi deschiºi
sugestiilor sau opiniilor celor care ar
dori sã urmeze prin Dvs. una dintre
formele de învãþãmânt?
-Bineînþeles. La cererea multora din
oraº am conceput ºi organizat module de
cursuri pentru copiii între 8 ºi 12 ani, ne-
am dotat cu material didactic specific
vârstei lor, editat în Anglia (pentru cursul
de limbã englezã) ºi am colaborat cu
dascãli recunoscuþi pentru metodele
folosite atunci când predau copiilor.
De asemenea, tot la solicitãrile
colaboratorilor noºtri, a celor care ne
pãºesc pragul pentru a gãsi la noi ceea
ce au nevoie, am organizat ºi cursuri de
limba românã care se adresau cetãþenilor
strãini stabiliþi temporar la noi în oraº,
mutaþi definitiv sau veniþi aici cu afaceri
ºi colaborãri.
Ne-au mai sosit ºi alte sugestii – de
organizare a cursurilor de limbã maghiarã
(se ºtie cã în zona Maramureºului existã
o puternicã comunitate maghiarã,
existând, de asemenea, ºi foarte multe
firme mixte româno-maghiare) ºi rusa (nu
trebuie ignorat faptul cã ne învecinãm la
nord cu Ucraina, cã mulþi întreprinzãtori
maramureºeni fac afaceri în acea zonã,
iar pieþele ucrainene/moldoveneºti sunt
unele care pot absorbi multe produse
româneºti).
-Sunt aceste cursuri, recunoscute,
la o eventualã angajare?
-Cu siguranþã. TOATE aceste cursuri
sunt atestate ºi avizate de cãtre Ministerul
Educaþiei Naþionale, la absolvirea fiecãrui
nivel de pregãtire, eliberându-se diplome
recunoscute de “MEN”. Aceasta
reprezintã o calitate/un atu al fiecãrui
absolvent în gãsirea unui loc de muncã
competent ºi calificat.
-De la înfiinþarea filialei bãimãrene a
“Fiatest” ºi pânã astãzi, câþi cursanþi
au absolvit cursurile organizate aici?
· interviu cu d-na Rodica
KOVACSINSZKI – manager
al “Fiatest – Centru
Educaþional” Baia Mare
-Aproximativ 2.000 de persoane au
absolvit cursurile “Fiatest” Baia Mare. O
cifrã care spune ceva ºi despre
pregãtirea profesionalã a bãimãrenilor ºi
despre deschiderea cãtre cunoaºtere pe
care o îmbrãþiºeazã multe dintre
societãþile comerciale locale, care au
acceptat sã-ºi instruiascã personalul în
domenii de larg interes sau în probleme
specifice. Aº aminti aici colaborare cu
firme precum “Proberco” SA, “Phoenix”
SA, Institutul de cercetare ºi Proiectare
ºi nu în ultimul rând, Camera de Comerþ
ºi Industrie Maramureº cu care Fiatest
are relaþii de colaborare încã din 1996.
-Ce ne puteþi spune despre aceastã
colaborare?
-La început am pornit modulele de
iniþiere ºi perfecþionare în utilizarea
calculatorului, pe suport de curs editat de
“Fiatest”, în spaþiul pus la dispoziþie de
cãtre CCI Maramureº, ªi astãzi, tot aici
ne desfãºurãm activitatea, beneficiind în
plus de 7 calculatoare puse la dispoziþie
de cãtre instituþia Dvs.
-Unde mai existã filiale “Fiatest” pe
plan naþional?
-Întâi de toate specific c㠓Fiatest” Baia
Mare, prin contractul de franchisã, are
exclusivitate pe 6 judeþe: Maramureº,
Satu Mare, Sãlaj, Bistriþa, Bihor ºi Cluj,
având puncte de lucru cu activitate în
Zalãu ºi la Satu Mare, iar în judeþul nostru
la Târgu Lãpuº ºi Borºa. Perspective sunt
la Oradea, Negreºti Oaº ºi Sighetu
Marmaþiei – pentru deschiderea unor
astfel de centre educaþionale.
Pe plan naþional, în afarã de “Fiatest”
Bucureºti – head-office-ul întregii firme,
mai existã centre similare la Braºov, Sibiu
ºi Cluj.
-Ce perspective de diversificare a
acestor cursuri existã?
-Dorim ca , începând din acest an sã
organizãm cursuri de management,
marketing, contabilitate ºi secretariat.
Asta înseamnã cã trebuie sã existe
minimum 10-12 persoane pentru
formarea unei grupe, noi urmând a cãuta
lectorul ºi a pune la dispoziþie suportul
de curs…
-Pentru cei care nu cunosc, vã
rugãm sã ne daþi ºi preþul unei ore de
curs sau al unui modul.
-Preþurile sunt minime, comparativ cu
cele practicate în particular de mulþi
profesori. O orã costã 25.000 lei, iar un
modul de 2 luni, la orice limbã strãinã, se
ridicã la 1.200.000 lei, care pot fi plãtiþi ºi
în rate de cãtre cursanþi.
-ªtim cã existã la nivel naþional o
seamã de programe de finanþare
oferite de Uniunea Europeanã pentru
þara noastrã. O parte din ele se
adreseazã ºi învãþãmântului. Nu aþi
fãcut demersurile necesare obþinerii
unui astfel de fond?
-Deocamdatã oferim la rândul nostru,
în colaborare cu o firmã localã,
consultanþã la douã consilii locale ale
localitãþilor Tãuþii Mãgherãuº ºi Cavnic
pentru un program de dezvoltare localã
finanþat de Euro Regiunea Carpaticã. Mã
refer la instruirea personalului din aceste
consilii în utilizarea calculatoarelor ºi în
cunoaºterea limbii engleze, precum ºi
“dobândirea de cunoºtinþe ºi abilitãþi în
procesul de planificare strategicã localã”.
Desigur cã, în momentul în care vor
exista programe de finanþare în derulare
ne vom încerca ºi noi ºansele.
-Pe când cursuri de “cum sã faci un
astfel de proiect”; cursuri de navigare
în Internet, ori cursuri de auditori sau
brockeri?
-Fiatest Baia Mare colaboreazã cu
firma FIATEST CONSULTANÞÃ ªI
MANAGEMENT din Bucureºti, care se
ocupã cu consultanþa în domeniul calitãþii,
al implementãrii sistemelor calitãþii din
familia ISO-9000 ºi EN 45000, precum ºi
cu stagii de pregãtire ºi formare auditori
interni. În aceastã ordine de idei pot sã
vã spun cã eu personal, tocmai am
participat în cursul lunii decembrie 2000
la un stagiu de pregãtire de 3 sãptãmâni
în GRECIA în domeniul managementului
calitãþii. Noile directive ale U.E. impun
certificarea fiecãrei societãþi (producþie
sau servicii) conform noilor standarde
ISO-9000 ºi EN 45000
Deviza noastrã este: “Calitate,
seriozitate ºi eficienþã maximã”.
Sperãm ca, în acest an, sã finalizãm o
parte din aceste proiecte. Totul depinde
de cei care sunt interesaþi în a le urma. Îi
aºteptãm sã ne contacteze.
- La adresa?
- Baia Mare, B-dul Unirii nr. 16, et. IV,
cam. 14, persoane de contact: Rodica
KOVACSINSZKI ºi Dana AVRAM.
Telefon/fax: 062-227708 ºi 092-882237.
-Vã mulþumim.
Doina MACOVEI
 HERMES CONTACT
Cafeneaua Oamenilor de Afaceri
La CCI Maramureº funcþioneazã
Arhiva Eelectronicã de Garanþii Reale Mobiliare
Miercuri, 24.01.2001, la sediul
CCI Maramureº, a avut loc
prezentarea unui nou serviciu oferit
de Camera maramureºeanã, acela
de agent împuternicit sã efectueze
înregistrãri în Arhiva Electronicã de
Garanþii Reale Mobiliare. Camera de
Comerþ ºi Industrie Maramureº,
are în competenþa sa înscrierea
directã a formularelor de aviz de
garanþie în sistemul de administrare
a informaþiilor, ºi poate reda fidel
conþinutul formularului primit.
Implementarea în sistemul
Camerei de Comerþ ºi
Industrie Maramureº a
Arhivei Electronice, va avea
ca efect accesul firmelor
mari sau mici ºi indiferent
de potenþialul lor economic,
la obþinerea de credite în
condiþii mai avantajoase.
Prin dispoziþiile Legii nr.
99/1999 privind unele
mãsuri pentru accelerarea
reformei economice,
respectiv Titlul VI –
Regimul juridic al garanþiilor
reale mobiliare, societãþile
româneºti beneficiazã de o nouã
posibilitate de acces la creditare.
Aceastã lege promoveazã prin
arhiva electronicã, accesul la
credite pentru mediul de afaceri,
îmbunãtãþind cadrul legal prin
intermediul cãruia proprietatea
mobiliarã asigurã plata obligaþiilor.
Cel care acordã credite,
creditorul, impune de obicei mai
multe condiþii pentru beneficiarul
împrumutului, respectiv pentru
debitor. Unele din aceste condiþii
privesc întotdeauna siguranþa
creditorului cã nu existã nici un alt
creditor care sã aibã vreun drept
asupra bunului afectat garanþiei ºi
siguranþa cã nici unui viitor creditor
nu i se vor acorda drepturi mai
extinse asupra bunului afectat
garanþiei.
Arhiva Electronicã ser veºte
tocmai aceste douã scopuri
principale:
1) previne potenþialii creditori
cu privire la existenþa unor interese
anterioare asupra bunului afectat
garanþiei;
2) stabileºte data pentru
ordinea prioritãþii privind pretenþiile
concurente cu privire la bunul
afectat garanþiei.
Atunci când un debitor ºi un
creditor convin ca proprietatea
mobiliarã realã sã fie utilizatã în
vederea garantãrii plãþii unei
obligaþii, creditorul va depune un aviz
de garanþie realã la arhivã. Avizul
va identifica atât debitorul cât ºi
creditorul ºi va conþine o descriere
generalã a bunului mobil afectat
garanþiei. Informaþia va fi introdusã
într-un computer ºi va deveni
informaþie publicã.
Menþionãm cã la aceastã întâlnire
au fost prezenþi reprezentanþii
Judecãtoriei Baia Mare ºi ai
Tribunalului Judeþean, precum ºi ai
sucursalelor locale ale BCR, BRD
– Groupe Société Générale,
Mindbank, West Bank, Alpha Bank,
Banca Agricolã, Banc Post, Banca
Transilvania, Cooperativa de Credit
“Fortuna” ºi Casa Teritorialã a
Cooperativelor de Credit.
Arhiva Electronicã de Garanþii
Reale Mobiliare îºi propune sã
stimuleze activitãþile comerciale ºi
prin operativitatea crescutã datã
atât de modul de lucru “on line”, cât
ºi prin faptul cã instituþia noastrã
este sub server Internet.
În continuare, dl. Viorel BÃLIN
– preºedintele Tribunalului
Judeþean a atras atenþia asupra
faptului cã: “Baza de date este
deþinutã de CCI Maramureº, iar
Judecãtoria va fi “eliberat㔠de
aceastã activitate; nu suntem
indiferenþi însã, cui revine aceastã
activitate. Chiar dacã nu existã
monopol ºi fiecare poate alege
7
ser viciile oricãrui operator,
dispersarea datelor la niºte
operatori cu o experienþã redusã
sau cu o bazã informaþionalã
insuficientã, poate crea probleme
în începerea unei anchete.”
Domnul preºedinte Gheorghe
MARCAª a continuat: “Noi putem
fi un nod de informare: din bazele
de date proprii ale CCI se oferã
informaþii privind incidentele
comerciale ale societãþilor, putând
contribui, o datã în plus la verificarea
bonitãþii debitorilor. De
asemenea, prin sistemul
cameral pot fi semnalizate
avertismente pentru firme
care încearcã sã eludeze
legea în alte oraºe din þarã.
Asta va duce, cu siguranþã,
la însãnãtoºirea mediului de
afaceri local ºi naþional.”
Aºadar, de la 1 februarie
2001 activitatea CCI
Maramureº de agent
împuternicit sã efectueze
înregistrãri în “Ar hiva
Electronicã de Garanþii
Reale Mobiliare” va fi operaþionalã
ºi se va desfãºura la sediul CCI
Maramureº, B-dul Unirii nr. 16,
et.3, cam. 10, persoanã de contact
Adrian NICOLAESCU.
A urmat apoi dezbaterea aceleiaºi
tematici într-o conferinþã de presã,
la care au participat ºi ºi-au arãtat
interesul reprezentanþii celor mai
importante publicaþii maramureºene.
În concluzie, Arhiva Electronicã
este un sistem de evidenþã a
prioritãþii garanþiilor reale mobiliare
ºi de publicitate, structurat pe
persoane ºi pe bunuri, fiind locul
unde sunt înregistrate operaþiunile
privind garanþiile reale mobiliare
având ca Autoritate de
Supraveghere, Ministerul Justiþiei.
Dreptul de a opera înregistrãri în
Arhiva Electronicã este rezervat
operatorilor ºi agenþilor împuterniciþi
de aceºtia.
Arhiva Electronicã de Garanþii
Reale Mobiliare funcþioneazã la
Camera de Comerþ ºi Industrie
Maramureº, Bd. Unirii nr. 16, et.
III, cam. 10, tel: 225012;
221510, int. 29.
Doina MACOVEI
 8 HERMES CONTACT
Centrul de instruire ºi marketing pentru operatorii economici
din sectorul privat – un edificiu pentru MILENIUL III
Iniþiat de Camera de
Comerþ ºi Industrie
Maramureº în toamna anului
PROIECTlã
1999, proiectul “ Centrul de
Instruire ºi Marketing pentru
Operatorii Economici din
Sectorul Privat “, a fost
selectat de Agenþia
Naþionalã de Dezvoltare
Regionalã pentru acordarea
de asistenþã financiarã
alocatã din Fondul pentru
Dezvoltare Regionalã al
Regiunii de Dezvoltare Nord-
Vest. Astfel, în luna
decembrie a anului trecut, a
fost semnat contractul de
asistenþã financiarã între
Agenþia pentru Dezvoltare
Region a Regiunii de
Dezvoltare Nord – Vest, în
calitate de Autoritate
Contractantã ºi Camera de
Comerþ ºi Industrie
Maramureº, în calitate de
Beneficiar.
Reprezentând cca 19% din
costul total estimat al
proiectului, finanþarea
nerambursabilã în valoare
de 62.500 EURO urmeazã a
fi alocatã în cinci tranºe
începând cu luna ianuarie
2001.
Finanþarea va contribui la
finalizarea lucrãrilor de
construcþii ºi instalaþii la
“Centrul de Instruire ºi
Marketing pentru Operatorii
Economici din Sectorul
Privat” – lucrãri începute încã
din luna mai a anului trecut.
Nivelul ratei ºomajului în
zona Baia Mare ºi
dificultatea desfãºurãrii
activitãþii de cãtre
numeroase firme, fapt
dovedit prin numãrul mare de
societãþi care nu ºi-au
majorat capitalul social la
nivelul minim prevãzut de
lege precum ºi prin creºterea
numãrului de firme cu
pierderi, impun susþinerea
personalului disponibilizat în
demararea unei afaceri ºi
susþinerea operatorilor
economici cu probleme.
Luând în considerare aceste
argumente, “Centrul de
Instruire ºi Marketing pentru
Operatorii Economici din
Sectorul Privat” devine o
necesitate.
Având ca obiectiv major
creºterea calitãþii vieþii ºi
dezvoltarea economico –
socialã durabilã a regiunii în
context european ºi ca
obiectiv specific: crearea
unui mediu favorabil unei
economii diversificate ºi
creºterea activitãþii zonei,
Centrul de Instruire ºi
Marketing urmeazã sã
desfãºoare urmãtoarele
activitãþi:
• Consultanþã la înfiinþarea
societãþii, întocmirea unui
plan de afeceri, orientarea în
alegerea unui domeniu de
activitate în vederea
valorificãrii resurselor locale
ºi regionale specifice;
• Simulãri pe calculator a
activitãþii societãþii pe baza
unor programe cu accent pe
problema managementului
întreprinderii, marketingului
ºi a managementului în
general ºi cu ajutorul unui
personal specializat în
diverse domenii;
• Seminarii pe diverse teme
de interes: contracte
comerciale, marketing,
legislaþie fiscalã ºi vamalã cu
accent pe facilitãþile fiscale
precum ºi a documentaþiei
specifice;
• Înfiinþarea unui centru de
negociere ºi organizarea în
cadrul acestuia a unor
parteneriate pentru gãsirea
unor parteneri din þarã ºi
strãinãtate;
• Oferirea de informaþii prin
racordarea la Sistemul
informatic al Camerelor de
Comerþ teritoriale accesul la
biblioteca Info a CCI
Maramureº, accesul la baza
de date de cerere – ofertã
prin racordaarea la serverul
INTERNET;
• Prezentãri de firme care au
drept scop promovarea
produselor, serviciilor ºi
imaginii operatorilor
economici;
• Expoziþii ºi miniexpoziþii
specializate;
• Efectuarea de studii ºi
cercetãri în colaborare cu
Direcþia de Statisticã ºi
Direcþia de Muncã ºi
Protecþie Socialã, pentru
REALITATEã
identificarea stãrii de
sãnãtate a mediului
economic ºi stabilirea
posibilitãþii centrelor de
absorbþie a forþei de muncã;
• Consultanþã în vederea
certificãrii calitãþii;
• Publicitate, reclamã prin
mass media video, audio ºi
scrisã;
• Funcþionarea filialei
Maramureº a ªcolii Române
de Afaceri a Camerelor de
Comerþ din România.
Cu o arhitecturã deosebitã,
Centrul de Instruire ºi
Marketing, va reprezenta un
edificiu reprezentativ pentru
municipiul Baia Mare.
Dispunând de o salã de
conferinþe de cca 50 – 70 de
locuri, o salã polivalentã de
cca 150 – 200 de locuri ºi
aproximativ 400 mp spaþiu
de expunere, acest obiectiv
va rãspunde perfect
cerinþelor ºi obiectivelor
pentru care a fost creat.
Sãlile ºi spaþiile
amenanjate în incinta
Centrului, vor servi ºi altor
activitãþi colaterale ca de
exemplu: organizarea de
vernisaje, parada modei,
concerte camerale,
simpozioane ºi conferinþe ale
diferitelor organizaþii civile.
Prin înceierea unui
contract de asociere cu
Grupul ªcolar “Anghel
Saligny” , Camera de Comerþ
ºi Industrie Maramureº va
asigura spaþii expoziþionale
suficiente pentru orga-
nizarea deja tradiþionalei
expoziþii internaþionale
“Rivulus Dominarum “.
Totodatã, atelierul
(proprietate a Grupului
ªcolar) situat la parterul
Centrului de Instruire ºi
Marketing, va fi reamenanjat
ºi va primi o nouã destinaþie
– salã de sport ºi activitãþi
recreative. Aºadar, începând
cu luna septembrie a acestui
an, mediul de afaceri
maramureºan, va fi mai
bogat cu unul dintre cele mai
moderne ºi impunãtoare
edificii de acest fel din
Transilvania – “Centrul de
Instruire ºi Marketing pentru
Operatorii Economici din
Sectorul Privat”.
Florentin TUª – Secretar
General
 HERMES CONTACT 9

OJRC informeazã
În perioada 01.01.1991 –
31.12.2000, în Registrul
Comerþului Maramureº s-au
efectuat 48.705 operaþiuni,
din care: 23.616 înmatriculãri,
24.265 menþiuni, 824 radieri.
Dupã numãrul în-
matriculãrilor, judeþul
Maramureº ocupã locul 9 pe
þarã.
Ponderea înmatriculãrilor o
constituie S.R.L. 11.821
(50,06%) ºi persoane fizice
autorizate în baza Decretului-
Lege nr.54/1990 (AF/PF) 9.502
(40,24%).
În intervalul 01.12.2000 –
31.12.2000 s-au efectuat 353
operaþiuni, din care 72
înmatriculãri, 260 menþiuni ºi
21 radieri, adicã mai puþin cu
17 decât în aceeaºi perioadã
a anului 1999, ceea ce
reprezintã o scãdere de
4,59%.
Din totalul operaþiunilor,
faþã de aceeaºi perioadã a
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
anului precedent, numãrul În cursul lunii decembrie bancã pentru majorarea
înmatriculãrilor a scãzut cu 2000 în judeþul Maramureº, capitalului social pânã la data
65, adicã mai puþin cu capitalul strãin în lei a fost cu de 30.06.1999 mai au
47,45%. 7.400.000 lei mai mic decât în posibilitatea depunerii cererii
Capitalul strãin investit în aceeaºi perioadã a anului de înscriere de menþiuni la
judeþ în perioada 01.01.1991 – 1999. registrul comerþului.
31.12.2000 este de 20.023.411 Dupã numãrul de societãþi Conform prevederilor
USD ºi 104.744.471.769 lei la înmatriculate cu capital Legii 31/1990 operatorii
un numãr de 939 societãþi. strãin, Maramureº ocupã economici (S.R.L. ºi S.A.)
Din punct de vedere al locul 14 pe þarã, iar dupã sunt obligaþi la închiderea
capitalului investit pe primele volumul investiþiilor este pe exerciþiului financiar sã
trei poziþii se situeazã: poziþia 29 din þarã. depunã bilanþul contabil.
Australia, Germania, Marea În luna decembrie 2000
Britanie. s-au operat 21 radieri, din Nedepunerea bilanþului
Din punct de vedere al care 11 S.R.L., 6 AF/PF, 4 atrage dupã sine aplicarea
numãrului de societãþi cu societãþi în nume colectiv, de amenzi, iar dacã
aport de capital strãin, motivul principal fiind aceastã obligaþie se încalcã
primele trei þãri sunt: imposibilitatea realizãrii timp de 3 ani consecutiv,
Germania, Italia, Ungaria. obiectului de activitate ºi aceasta duce la dizolvarea
În luna decembrie 2000 falimentul. societãþii.
numãrul societãþilor cu aport Pânã în prezent, nu ºi-au Pe anul 1999 nu au depus
de capital strãin constituite a majorat capitalul social un bilanþul contabil la Oficiul
fost 12, faþã de 10 în aceeaºi numãr de 3.017 de firme, din Registrului Comerþului 4.891
perioadã a anului 1999, iar care 41 S.A. ºi 2.976 S.R.L. ceea firme, ceea ce reprezintã
volumul capitalului strãin ce reprezintã 24,45% din total. 58,91% din total.
investit în aceastã perioadã a Societãþile comerciale care au VICEPREªEDINTE,
fost de 20.900.000 lei. efectuat vãrsãmintele la Maria MORCOVESCU

Firmele Centrul Internaþional pentru Întreprindere Privatã (CIPE)

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

un sprijin real pentru asociaþiile de afaceri din România

radiate Agenþia Americanã pentru Dezvoltare
IANUARIE 2001 Internaþionalã a contractat cu CIPE, în prima
parte a anului 2000, un proiect major pentru
Vã prezentãm, aºa cum v-am sprijinirea dezvoltãrii asociaþiilor de afaceri
obiºnuit, lista firmelor radiate din care activeazã în domeniul tehnologiei, al
Registrul Comerþului Maramureº în producþiei ºi al turismului.
lunile noiembrie ºi decembrie a.c., Având o duratã de trei ani, acest program
numãrul de înmatriculare ºi adresa lor: are ca principalã activitate: "advocacy" pentru
• F24/15/1994 DAN AF, Baia Mare,B- politici publice (n.r. advocacy = un sistem
dul Independenþei nr.18/88, • F24/813/ organizat la nivel local, regional ºi naþional
1996 MUREªAN AUREL PF, Baia menit sã influenþeze în mod eficient politicile
Mare, Str. Serelor nr.5/13, • F24/813/ oficiale ºi sã susþinã anumite puncte de
1999 CIOCIAN IULIAN SANDU AF, vedere pe care le aduc la cunoºtinþã organelor
Baia Mare, Str. Luminiºului nr. 9/24, • legislative ºi de reglementare,
F24/817/1999 GERGELY IOZSEF AF, reprezentanþilor presei, publicului larg,
Baia Mare, B-dul Bucureºti nr. 7/18, • precum ºi altor potenþiali factori de decizie).
În acest sens, CIPE va asista asociaþiile de
F24/1211/1999 ONISEI OVIDIU
afaceri din sectoarele þintã pentru a identifica
PAVEL PF, Baia Mare, Str. Hortensiei problemele legate de politici publice ºi pentru
nr.10/26, • F24/476/2000 SEDEVI a dezvolta o campanie de politici publice în
EMILIA DANA PF, Baia Mare, Str. scopul comunicãrii prioritãþilor lor atât
George Coºbuc nr.20/51, • J24/209/ membrilor lor ºi publicului larg cât ºi
1991 LAFARGE - ROMET SA, Baia membrilor parlamentului ºi altor factori de
Sprie, Str. Cãrãmizilor nr. 55, • J24/665/ decizie ºi reglementare în domeniu.
1991 MIVO SRL, Baia Mare, B-dul Astfel, sub organizarea Centrului
Unirii nr. 11, • J24/553/1992 LOTERIA Internaþional pentru Întreprindere Privatã
NAÞIONALÃ BUCUREªTI SUCURSA- (CIPE) ºi Agenþiei Americane pentru
LA JUDEÞEANÃ MARAMUREª RA, Dezvoltare Internaþionalã (USAID) s-a
Baia Mare, Str. HOLLOSI SIMON 38, • desfãºurat miercuri 24 ianuarie a.c., la
J24/1481/1994 EXODUS COM SERV Hotelul Crown Plaza din Bucureºti, forumul
SRL, Baia Mare, Str. Dragoº Vodã nr.6/ cu tema: “ O nouã viziune asupra strategiilor
3, • J24/661/2000 E.M.Y. - INSTALING de advocacy pentru politici publice”.
- SERVICES SRL, Baia Mare, B-dul Invitaþi la aceastã manifestare au fost
Republicii nr. 48/1 reprezentanþi ai patronatelor ºi asociaþii de
afaceri din toate ramurile de activitate din
economie.
Alãturi de alte Camere din România, la
acest forum a fost prezentã ºi Camera de
Comerþ ºi Industrie Maramureº.
Agenda forumului a cuprins mai multe
expuneri precum:
· Iniþiativele de advocacy pentru politici
publice – experienþa polonezã
· O abordare practicã a strategiilor de
advocacy pentru politici publice aplicate de
cãtre organizaþiile de afaceri
· O abordare practicã a conceptului de loby.
Expunerile au fost susþinute de cãtre
specialiºtii CIPE ºi au urmãrit evidenþierea
mijloacelor ºi cãilor de abordare a unor
strategii de advocacy de succes.
Partea a doua a forumului s-a desfãºurat
sub forma a trei ateliere de lucru: 1) IT, 2)
industrie/producþie, 3) turism.
Camera de Comerþ ºi Industrie Maramureº,
a participat la lucrãrile atelierului de turism.
În cadrul acestor ateliere cei prezenþi au
identificat ºi abordat diverse probleme legate
de domeniul de activitate în care activeazã.
În final s-au stabilit responsabilitãþile ºi
mãsurile care urmeazã a fi întreprinse în
continuare.
Prin aceste forumuri ºi prin programele de
training pentru liderii asociaþiilor de afaceri
pe care le organizeazã, CIPE oferã un sprijin
real pe linia sprijinirii democraþiei ºi a
dezvoltãrii iniþiativei private.
Florentin TUª – Secretar General
 10 HERMES CONTACT
C.C.I. Maramureº - Busola dumneavoastrã în afaceri !
CERERE - OFERTÃ prin Departamentul relaþii interne-externe
a l C . C . I . M a r a m u r e º , t e l / f a x : 0 6 2 - 225794

(Când solicitaþi informaþiile faceþi trimitere la numãrul de referinþã din paranteza cererii/ofertei)
Din judeþul
Maramureº
♦ Se solicitã þeavã ºi tablã inox. (66)
♦ Se oferã balustrade decorative inox,
alamã ºi combinaþii ale acestora. (66)
♦ Se oferã produse naturiste. (79)
♦ Cooperare. Producþie în subtretanþã.
Distribuþia produselor în þarã ºi pe pieþele
externe. Finanþare investiþii de modernizare
ºi creºterea calitãþii. Distribuþie în zona de
acoperire a produselor pentru instalaþii.
(243)
♦ Se oferã sudurã specializatã pentru þevi
din HDPE. (243)
♦ Se solicitã granule din polietilenã tip
PE 80, PE 100. (243)
♦ Se solicitã: fitinguri din plastic tip PE,
PP; tubulaturã canalizare din PVC. (243)
♦ Se solicitã aparaturã laborator pentru
testare þevi HDPE. (243)
♦ Se solicitã echipament de mãcinare,
þevi din polietilenã. (243)
♦ Se oferã instalaþii de încalzire -
Microcentrale. (243)
♦ Se oferã: þevi din HDPE pentru apã
(ISO 4427, din 8074); þevi din HDPE pentru
gaz (ISO 4437). (243)
♦ Se oferã rezervoare GPL SHELL GAS.
(243)
♦ Se doreºte cooperarea cu þari din UE ºi
Federaþia Rusã în domeniile exploatãrii ºi
prelucrãrii marmurei, andezit, calcar. (343)
♦ Se oferã pe piaþa externã produse din
marmurã, granit ºi andezit. (343)
♦ Cooperare. Se doreºte colaborare cu
firme din domeniul prelucrãrii lemnului.
(350)
♦ Se solicitã utilaje pentru prelucrarea
lemnului. (350)
♦ Se oferã pe piaþa externã cherestea
(uscatã ºi verde) din fag ºi stejar. (350)
♦ Se oferã semifabricate (uscate ºi verzi)
din lemn. (350)
♦ Cooperare. Se solicitã achiziþionarea
de produse (þeavã, fitinguri) din polietilenã
pt. producþia de branºamente ºi execuþii de
reþele de gaz. Se oferã branºamente de
polietilenã cu sau fãrã robinet integrat.
(381)
♦ Se solicitã þeavã PE ºi fitinguri PE
pentru gaz metan. (381)
♦ Cooperare. Se doreºte colaborare cu
firme din domeniul turnãrii metalelor
neferoase ºi construcþii metalice. (414)
♦ Se solicitã materiale de construcþii
(cãrãmidã, ciment, var). (414)
♦ Se solicitã metalo chimice (lacuri,
vopsele, etc) (414)
♦ Se oferã articole turnate din bronz ºi
aluminiu. Se oferã articole ornamentale
pentru terase ºi grãdini.(414)
♦ Se oferã împletituri din nuiele - coºuri,
damigene. (414)
♦ Se oferã confecþii metalice din tablã
ºi fier forjat. (414)
♦ Cooperare. Se doreºte cooperare
privind cercetare-dezvoltare pentru
jaluzele. (454)
♦ Se oferã servicii profesionale de
curãþenie. (454)
♦ Se solicitã materiale pentru jaluzele.
(454)
♦ Se solicitã aparaturã ºi materiale pentru
tâmplarie aluminiu ºi geam termopan. (454)
♦ Se oferã scaune ergonomice. (454)
♦ Se oferã jaluzele. (454)
♦ Se oferã papetarie. (454)
♦ Cerere lucrãri în construcþii. (467)
♦ Cerere de fier vechi. (467)
♦ Se oferã bolþari din beton. (467)
♦ Se oferã fier vechi. (467)
♦ Se oferã desºeuri neferoase. (467)
♦ Cooperare. Ofer servicii prestate în
principal întreprinderilor ºi servicii de
consultanþã în afaceri ºi management.
Solicit clienþi interesaþi (în mod special
strãini care vor sã efectueze investiþii în
România). (468)
♦ Se oferã servicii de consultanþã în
afaceri ºi management. (468)
♦ Se oferã servicii de ambalare produse
alimentare. (469)
♦ Se oferã produse alimentare. (469)
♦ Se oferã biciclete MOUNTAIN BIKE;
materiale muzicale: casete audio, video,
compact discuri; schiuri. (470)
♦ Se oferã bijuterii de aur 18 KT. (471)
♦ Se oferã produse de carmangerie. (472)
♦ Se oferã diferite materiale de
construcþii. (472)
♦ Se oferã produse de patiserie ºi
cofetãrie - alimentaþie publicã. (473)
♦ Se oferã rame sculptate; sculpturã în
lemn (basorelief, mezorelief sau
rondebosse); mãºti sculptate; plachete
sculptate pe teme religioase, tradiþionale sau
cotidiene; troiþe ºi porþi sculptate. (474)
♦ Se oferã servicii de transport intern ºi
internaþional (maºinã de 3,5 t). (475)
♦ Cooperare. Doreºte sã-ºi distribuie
produsele din ceramicã pe piaþa danezã. (476)
♦ Se oferã statuete ºi obiecte de
ornament din ceramicã precum ºi articole
pentru servicii de masã. (476)
♦ Cooperare. Se doreºte export de piese
turnate din fonta în UE. (483)
♦ Se oferã piese turnate din oþel ºi fontã
pânã la 1500 kg. Oþel manganos ºi fontã
cenuºie. (483)
♦ Se oferã spaþii producþie (500 mp) ºi
spaþii pentru birouri (300 mp), pentru
producþie confecþii, încãlþãminte. (486)
♦ Se oferã produse rezultate din
prelucrarea cãrnii. (490)
♦ Se oferã produse lactate. (490)
♦ Se oferã pâine ºi produse de morãrit.
(491)
♦ Se oferã spaþii comerciale sau de
producþie. (491)
♦ Se oferã produse rezultate din
prelucrarea lemnului. (492)
♦ Se oferã produse prelucrate din lemn.
(493)
♦ Se comercializeazã produse agricole.
(494)
♦ Se oferã diferite produse agricole. (494)
♦ Se oferã pâine ºi produse de
panificaþie. (495)
♦ Cooperare. Se cautã colaboratori
pentru distribuirea produselor sau
reprezentarea unor firme strãine în
Maramureº. (497)
♦ Cooperare. Solicitam distribuitori în
domeniu produselor industriei usoare
pentru piaþa internã. Oferim capacitate de
producþie ºi mânã de lucru calificatã pentru
producþie export. (498)
♦ Se oferã capacitate de producþie pentru
confecþii din tricot lenjerie intimã. (498)
♦ Se solicitã tricot bbc 100% albit optic
ºi color. (498)
♦ Se solicitã tricot bbc + elastomer albit
optic ºi color. Se solicitã tricot microfibra
+ elastomer albit optic ºi color. (498)
♦ Se solicitã dantele elastice albite optic
ºi color. (498)
♦ Se oferã chiloþi femei, copii, barbaþi
din bbc 100%, gama de mãrimi (498)
♦ Se oferã aparatura SHARP si
PANASONIC, calculatoare. (499)
♦ Cooperare. Se doreºte colaborare cu
parteneri din România în domeniul -
producþie uºi (fronturi) pentru mobilã din
MDF. Se doreºte producþie-reprezentare-
distribuþie. (500)
♦ Se solicitã producþie uºi pt. mobilã.
(500)
♦ Se oferã feronerii ºi accesorii pt.
mobilã. (500)
♦ Se doreºte cooperare cu firme din
Austria. (501)
♦ Se solicitã cherestea. (501)

COLEGIUL REDACÞIONAL: ing. GHEORGHE MARCAª director; ec. MARIA

hermes MORCOVESCU membru, ec. FLORENTIN TUª membru, Doina MACOVEI redactor.
SEDIUL REDACÞIEI: Centrul de afaceri Maramureº, Bd.Unirii nr. 16, 4800 Baia Mare.
CONTACT Telefoane: 062-225012, 062-221510; e-mail: cci@ccimm.ro, http//www.ccimm.ro.
Tehnoredactare computerizatã: Eugenia SÃLÃJANU;
Tiparul : Editura Chamber's Services S.R.L. ISSN 1221-0455