Sunteți pe pagina 1din 160

MICHAEL NEWTON PH. D.

C ĂLĂTORIA

SUFLETELOR

STUDII DE CAZ ASUPRA VIEŢII DINTRE VIEŢI

Edi ţ ia a ll-a, 2005

Cartea Daath

Publishing House

Titlul original în limba engleză: Journey of Souls

Michael Newton

Michael Newton

Pentru Peggy, iubită so ţ ie ş i suflet pereche.

În afară de contribu ţ iile enorme ale so ţ iei mele, mul ţ umiri speciale colaboratorilor Norah Mayper, John Fahey ş i tuturor acelor parteneri care mi-au d ă ruit timp din viaţ a lor pentru editare, sfaturi ş i încuraj ă ri. Şi tuturor subiecţ ilor mei, al că ror imens curaj a fă cut posibil ă aceast ă cercetare, îngă duindu-mi s ă că l ă toresc împreun ă cu ei pe că ile min ţ ilor lor.

VEZI PRIN OCHII SUFLETULUI NEMURITOR

De ce eş ti aici pe P ă mânt? Unde vei merge dup ă moarte? Ce se va întâmpla cu tine când vei ajunge acolo? Multe că rţ i au fost scrise despre vieţ ile trecute, dar pu ţ ine despre existen ţ a sufletelor noastre în aş teptarea rena ş terii - pân ă la aceast ă lucrare provocatoare lucrare de început. Când Dr. Newton, maestru hipnoterapeut atestat, a început regresia temporal ă cu clien ţ ii s ă i pentru a accesa amintirile din vieţ ile lor trecute, a fă cut o descoperire de proporţ ii enorme: că exist ă posibilitatea de a „vedea” lumea spiritelor prin ochii min ţ ii subiecţ ilor aflaţ i în stare de hipnoz ă sau de supracon ş tien ţă ; ş i c ă subiecţ ii aflaţ i în aceast ă stare erau capabili s ă -i spun ă ce f ă ceau sufletele lor între vieţ ile lor pe P ă mânt. Ce eş ti pe cale de a citi în aceast ă carte î ţ i va zgudui ideile preconcepute despre moarte. Ani de-a rândul, autorul a purtat în lumea spiritelor sute de persoane. Cele 29 de cazuri cuprind relat ă rile unor persoane foarte religioase, ale altora neangajate spiritual ş i ale acelora aflate, cum se

spune, „între” - comunic ă rile celor care au ară tat o remarcabil ă consisten ţă în modul în care au

ră spuns întreb ă rilor despre lumea spiritelor.

Doctorul Newton a aflat că procesul de vindecare prin gă sirea locului cuiva în lumea spiritelor

a fost de departe mai plin de noim ă pentru clien ţ ii s ă i decât descrierea vieţ ilor anterioare ale acestora pe P ă mânt. C ă l ă toria Sufletelor reprezint ă zece ani de cercet ă ri ş i introspecţ ii, pentru a te ajuta s ă în ţ elegi scopul din spatele alegerilor tale în viaţă , s ă con ş tientizezi cum ş i de ce sufletul t ă u ş i sufletele celor pe care-i iubeş ti tră iesc veş nic.

Aceast ă carte remarcabil ă ş i dinamică descoperă câteva dintre misterele vieţ ii în lumea spiritelor.” NAPRA Trade Journal

C ă l ă toria Sufletelor este cu adev ă rat prima nou ă informaţ ie metafizică ap ă rut ă în atâţ ia ani. Lucrarea este esen ţ ial ă pentru oricine vrea s ă ş tie ce-l aş teapt ă de cealalt ă parte.”

Dick Sutphen

Iat ă o stră lucitoare ş i perceptiv ă apropiere de urm ă torul <brânci> în încercarea de a în ţ elege natura existen ţ ei.” The Association for Past-Life Research - Therapies Newsletter WinafredB. Lucas, Ph.D. and Carole Clark, M.S.W.

CITITORII RĂ SPUND C Ă LĂ TORIEI SUFLETELOR

C ă l ă toria Sufletelor este o capodoper ă care va ră mâne în amintire mult timp dup ă ce alte că rţ i din acest domeniu vor fi uitate. Felicit ă ri.

Frank,

Boston, MA

Cartea dumneavoastră m-a fă cut con ş tient ă de sinele meu interior ş i a dat un sens scopului meu în viaţă . A fost spiritual ă fă ră dogm ă religioas ă . Cum pot s ă v ă mul ţ umesc?

Vicki, Amsterdam, Olanda

Dup ă ce am cump ă rat cartea C ă l ă toria Sufletelor am purtat-o cu mine peste tot pe unde am fost, pentru că nu am mai putut s ă o las jos. Cartea dumneavoastr ă m-a impresionat aş a cum nici o alt ă lucrare nu a f ă cut-o pân ă acum.

Viola, Toronto, Canada

Cred că aceast ă carte spiritual ă plin ă de har nu are cu ce se compara în orice literatură existent ă despre Lumea Spiritelor, legile ş i procesele ei.

Joti,

Istanbul, Turcia

Aţ i fă cut lumii un mare dar prin aceast ă carte, C ă l ă toria Sufletelor, care r ă sun ă de un asemenea adev ă r, încât este copleş itoare.

Madole,

Kon, Hawaii

Trebuie s ă v ă spun că aceasta este cea mai serioas ă ş i cea mai interesant ă carte ce descrie perioada de viaţă dintre reîncarn ă ri. Nici o alt ă lucrare nu con ţ ine asemenea detalii. Puterea sa vine din maniera critică cu care v-aţ i chestionat pacien ţ ii dumneavoastră .

Zeljko, Tubingen, Germany

C ă l ă toria Sufletelor este o carte clasică ce ar trebui s ă existe în orice bibliotecă . M ă întreb dacă v ă daţ i seama câte inimi aţ i atins?

J.C,

Dublin, Ireland

DESPRE AUTOR

Michael Duff Newton este doctor în consiliere psihologică , atestat ca hipnoterapeut ş i membru al Asociaţ iei Americane de Consiliere. A fost profesor la Facultatea de Institu ţ ii Educative Superioare ş i a activat în domeniul practicii private în Los Angeles. Dr. Newton ş i-a dezvoltat propriile tehnici referitoare la regresie, pentru a putea s ă -ş i duc ă clien ţ ii afla ţ i sub hipnoz ă dincolo de amintirile vieţ ii lor trecute, spre experien ţ a mai însemnat ă a sufletului în viaţ a de apoi. Autorul este considerat un pionier al dezleg ă rii misterelor vieţ ii noastre în lumea spiritelor, relatate pentru prima dat ă în best-sellerul s ă u C ă l ă toria Sufletelor (1994), volum tradus în 10 limbi stră ine. Graţ ie reputaţ iei sale internaţ ionale ca regresionist spiritual, Dr. Newton a ap ă rut la numeroase emisiuni de radio ş i televiziune, dar ş i în calitate de conferen ţ iar, la conferin ţ ele New Age. În semn de respect pentru îndelungatele sale cercet ă ri clinice ale amintirilor sufletului ş i pentru descoperirile sale asupra cosmologiei vieţ ii de dup ă moarte, Dr. Newton a primit în 1998 premiul anual al Asociaţ iei Hipnoterapeu ţ ilor Transpersonali pentru „contribu ţ ia unică ” adus ă în domeniul unirii min ţ ii, trupului şi sufletului. Autorul este istoric, astronom amator ş i că l ă tor de-a lungul ş i de-a latul lumii. Al ă turi de so ţia sa Peggy, tră ieş te în casa sa din mun ţ ii Sierra Nevada, în nordul Californiei.

Alte că rţ i de acela ş i autor

Destinul sufletelor (Llewelyn, 2001 – Destiny of Souls) Via ţ a dintre vieţ i (Llewelyn, 2004 – Life between Lives)

Pentru a-i scrie autorului:

Dacă dori ţ i s ă -l contactaţ i pe autorul acestei că rţ i, sau dori ţ i mai multe informaţ ii despre aceast ă carte, v ă rugă m s ă scrieţ i autorului pe adresa editurii Llewellyn, urmând ca apoi cererea dumneavoastră s ă fie transmis ă mai departe. Atât autorul, cât ş i editorul vor aprecia s ă primeasc ă un semn de la dumneavoastră ş i s ă afle cum v-a pl ă cut cartea ş i cum v-a ajutat ea. Editura Llewellyn nu poate garanta că va fi posibil s ă se ră spund ă tuturor scrisorilor trimise autorului, dar poate garanta c ă toate vor fi transmise acestuia. V ă rugă m scrieţ i pe adresa:

Michael Newton, Ph.D c/o Llewellyn Worldwide PO BOX 64383, Dept.k499 - 5 St Paul, MN 55164 - 0383, USA

CUPRINS

INTRODUCERE Capitolul 1 - MOARTE Ş I PLECARE Capitolul 2 - POARTA SPRE LUMEA SPIRITELOR Capitolul 3 - ÎNTOARCEREA ACAS Ă Capitolul 4 - SUFLETUL DISLOCAT

Capitolul 5 - ORIENTAREA Capitolul 6 - TRANZIŢ IA Capitolul 7 - PLASAREA Capitolul 8 - GHIZII NOŞ TRI

Capitolul 9 - SUFLETUL ÎNCEP Ă TOR Capitolul 10 - SUFLETUL AFLAT LA UN NIVEL MEDIU DE DEZVOLTARE Capitolul 11. SUFLETUL AFLAT LA UN NIVEL AVANSAT DE DEZVOLTARE

Capitolul 12. ALEGEREA VIEŢ II

Capitolul 13. ALEGEREA UNUI TRUP NOU Capitolul 14. PREGĂ TIRILE DE ÎMBARCARE

Capitolul 15. RENAŞ TEREA Capitolul 16. CONCLUZIE

Vei cunoa ş te t ă râmul ascuns unde se-adun ă toate sufletele, unde se reg ă sesc toate potecile C ă l ă toriei. Prin cea ţ a în care se coboar ă moartea, danseaz ă o lumin ă că l ă uzitoare spre Trecerea cea f ă r ă de timp, pierdut ă din memoria con ş tient ă , dar revelat ă ţ ie în trans ă .

M.N.

INTRODUCERE

ÎŢ I este frică de moarte? Te întrebi ce se va întâmpla dup ă ce mori? Este oare posibil s ă ai un spirit care a venit de altundeva ş i care se va întoarce acolo dup ă ce trupul t ă u moare sau reprezint ă doar o dorin ţă ascuns ă din cauz ă că î ţ i este frică ? Constituie un adev ă rat paradox faptul că oamenii, singurii dintre toate creaturile de pe P ă mânt, trebuie s ă -ş i reprime frica de moarte, pentru a putea tră i normal. Şi totu ş i, instinctul nostru biologic nu ne las ă s ă uit ă m niciodat ă acest pericol extrem în care se afl ă fiin ţ a noastră . Pe m ă sură ce înaint ă m în vârst ă , spectrul morţ ii creş te în con ş tiin ţ a noastră . Chiar ş i persoanele credincioase se tem că moartea este sfârş itul existen ţ ei lor ca persoane. Cea mai mare groaz ă a noastră faţă de moarte ne face s ă ne gândim la neantul morţ ii, care va pune cap ă t tuturor legă turilor cu familia ş i prietenii. Moartea face ca toate ţ elurile noastre P ă mânteş ti s ă pară zadarnice. Dacă încetarea funcţ iilor vitale ar fi sfârş itul tuturor lucrurilor care ţ in de persoana noastr ă , atunci viaţ a s-ar dovedi, într-adev ă r, lipsit ă de sens. Totu ş i, o anume putere din interiorul nostru ne face capabili, pe noi, oamenii, s ă ne închipuim o lume de apoi ş i s ă sim ţ im o leg ă tură cu o putere superioară ş i chiar cu un suflet nemuritor. Dacă chiar avem un suflet, atunci unde se duce acesta dup ă moarte? Exist ă , într-adev ă r, un fel de paradis plin de spirite inteligente în afara universului nostru fizic? Şi cum arat ă ? Ce. facem când ajungem acolo? Exist ă vreo fiin ţă suprem ă care ră spunde de acest paradis? Aceste întreb ă ri sunt la fel de vechi ca omenirea îns ăş i ş i vor ră mâne

încă un mister pentru cei mai mul ţ i dintre noi. R ă spunsurile adev ă rate la taina vieţ ii de apoi r ă mân, pentru majoritatea oamenilor, încuiate în spatele unei u ş i spirituale. Acest lucru se întâmpl ă datorit ă unei amnezii construite în interior despre identitatea sufletului nostru care, la nivel con ş tient, ajut ă la contopirea sufletului cu creierul uman. În ultimii câţ iva ani marele public a auzit despre oameni care au murit pentru un timp ş i apoi s-au întors s ă povesteasc ă cum au v ă zut un tunel lung, lumini stră lucitoare ş i chiar cum au avut scurte întâlniri cu spirite prietenoase. Dar nici una dintre aceste relat ă ri scrise în multe că rţ i despre reîncarnare nu a oferit vreodat ă mai mult decât o privire sumară asupra a tot ceea ce trebuie ş tiut despre viaţ a de dup ă moarte. Acesta carte este un jurnal intim despre lumea spiritelor. Lucrarea oferă o serie de precedente care dezv ă luie în detalii explicite ce se întâmpl ă cu noi dup ă ce viaţ a noastră pe P ă mânt s-a sfârş it. Veţ i fi purtaţ i dincolo de tunelul spiritual ş i veţ i intra în îns ăş i lumea spiritelor, pentru a afla ce li se dezv ă luie sufletelor înainte de a se întoarce, în final, pe P ă mânt, într-o alt ă viaţă . Prin natura mea, sunt o persoan ă sceptică , cu toate că , din con ţ inutul acestei că rţ i, nu par aş a. În calitate de consilier ş i psihoterapeut m-am specializat în modifică rile comportamentale, în tratarea tulbură rilor psihice. O mare parte a muncii mele implică restructurarea cognitiv ă pe termen scurt a clien ţ ilor mei, stimulându-i s ă -ş i conecteze gândurile ş i emo ţ iile care s ă favorizeze un comportament normal. Împreun ă cu ei, scot la iveal ă în ţ elesul, funcţ ia ş i consecin ţ ele convingerilor lor, pentru că plec de la premisa că nici o tulburare mintal ă nu este imaginar ă . La începutul practicii mele m ă opuneam rug ă min ţ ilor oamenilor de a analiza vieţ ile anterioare, datorit ă orient ă rii mele spre terapia tradi ţ ional ă . În timp ce foloseam hipnoza ş i tehnicile regresiei temporale pentru a determina originea amintirilor nepl ă cute ş i a traumelor din copil ă rie, am sim ţ it că orice încercare de a ajunge la o viaţă anterioar ă ar fi fost neortodox ă ş i neclinică . Interesul meu pentru reîncarnare ş i metafizică era numai curiozitate intelectual ă , pân ă când am lucrat cu un tân ă r pentru controlul asupra durerii. Pacientul se plângea de o durere cronic ă în partea dreapt ă , pe care o avea de mult timp. Unul dintre instrumentele hipnoterapiei în controlarea suferin ţ ei este antrenarea subiectului în a-ş i m ă ri durerea, pentru ca subiectul s ă poat ă Înv ăţ a ş i cum s-o micş oreze, dobândind astfel control asupra sa. Într-una din ş edin ţ ele noastre despre intensificarea durerii, acest b ă rbat ş i-a imaginat că este înjunghiat pentru a-ş i crea din nou starea de chin. C ă utând originile acestei imagini, pân ă la urm ă i- am descoperit ş i existen ţa anterioară ca soldat ucis cu o baionet ă în timpul celui de-al doilea ră zboi mondial în Fran ţ a, ş i cu aceast ă ocazie am putut elimina ş i durerea în întregime. Încurajat de clien ţ ii mei, am început s ă fac experimente, trimi ţ ându-i pe unii dintre ei în trecutul ş i mai îndep ă rtat, înainte de ultima lor naş tere pe P ă mânt. La început am fost îngrijorat că integrarea de că tre subiect a nevoilor curente, a credin ţ elor ş i st ă rilor de team ă ar putea da naş tere la fantezii, imagini denaturate ale amintirilor. Cu toate acestea, nu a durat mult pân ă când mi-am dat seama c ă amintirile noastre cele mai adânc sedimentate ofer ă o serie de experien ţ e trecute prea reale ş i legate între ele, pentru a fi ignorate. Am ajuns s ă în ţ eleg cât de important ă este, din punct de vedere terapeutic, leg ă tura dintre trup ş i întâmpl ă rile vieţ ilor noastre anterioare, dar ş i cine suntem noi ast ă zi. Apoi am dat peste un lucru de proporţ ii imense. Am descoperit c ă era posibil s ă privesc lumea spiritelor prin ochii min ţ ii unui subiect sub hipnoză care ar putea s ă -mi relateze despre viaţ a dintre vieţ ile de pe P ă mânt. Cazul care mi-a deschis u ş a că tre lumea spiritelor a fost o femeie la vârsta a doua ş i care era un subiect deosebit de receptiv la hipnoz ă . Ea îmi povestea despre st ă rile ei de singur ă tate ş i de izolare din acel stadiu delicat în care subiectul tocmai a terminat s ă -ş i amintească de cea mai recent ă viaţă anterioar ă . Aceast ă persoan ă neobi ş nuit ă a alunecat aproape singură în cea mai avansat ă stare de con ş tiin ţă modificat ă . F ă r ă s ă -mi dau scama, ini ţ iasem o comand ă exagerat de scurt ă pentru aceast ă acţ iune. I-am sugerat s ă mearg ă la originea pierderii prietenilor. În acelaş i moment, am folosit, din greş eal ă , unul din cuvintele declan ş atoare pentru amintirea spiritual ă . Am mai întrebat-o ş i dac ă avusese un anumit grup de prieteni de care îi era dor.

Brusc, clienta mea a început s ă plâng ă . Când am pus-o s ă -mi spun ă ce nu era în regul ă , ea a izbucnit: „Mi-e dor de unii prieteni din grupul meu ş i de aceea sunt atât de singură pe P ă mânt”. Mi-

era neclar ş i am întrebat-o mai departe despre locul în care se afla acel grup de prieteni. „Aici, în

casa mea permanent ă , mi-a ră spuns ea simplu, ş i chiar acum m ă uit la ei to ţ i”! Dup ă ce am terminat cu aceast ă client ă ş i am reascultat înregistră rile ş edin ţ elor cu ea, mi-am dat seama c ă gă sirea lumii spirituale implica o prelungire a regresiei vieţ ii anterioare. Exist ă multe că rţ i despre vieţ ile anterioare, dar n-am g ă sit nici una care s ă amintească despre viaţ a noastră ca suflete sau cum s ă lu ă m corect leg ă tura cu amintirile spirituale ale oamenilor. M-am decis s ă fac eu însumi o cercetare ş i, datorit ă practicii, am dobândit o abilitate mai mare de a intra în lumea spiritual ă prin intermediul subiecţ ilor mei. De asemenea, am mai înv ăţ at că gă sirea locului lor în lumea spiritual ă avea o însemn ă tate mult mai mare pentru oameni decât inventarierea vieţ ilor lor anterioare pe P ă mânt. Cum este posibil s ă ajungi la suflet prin hipnoz ă ? Vizualizaţ i mintea ca având trei cercuri concentrice, fiecare mai mic decât ultimul ş i unul într-altul, separate doar de straturi de con ş tiin ţă unite între ele. Primul strat, cel exterior, este reprezentat de mintea con ş tient ă care este sursa

noastră critic ă , analitică . Al doilea strat este subcon ş tientul, unde mergem ini ţ ial în hipnoz ă pentru a că uta în zona de înmagazinare toate amintirile din viaţ a aceasta sau din cele anterioare. Al treilea, miezul cel mai ascuns, este ceea ce noi numim ast ă zi mintea supracon ş tient ă . Acest nivel prezint ă

cel mai înalt centru al Sinelui, în care noi suntem o expresie a unei puteri superioare.

Supracon ş tientul g ă zduieş te identitatea noastră real ă , m ă rit ă de subcon ş tientul care con ţ ine amintiri ale multor alter ego-uri preluate de noi în trupurile din vieţ ile anterioare. Supracon ş tientul poate s ă nu fie deloc un nivel, ci însu ş i sufletul. Supracon ş tientul reprezint ă centrul cel mai înalt de în ţ elepciune ş i perspectiv ă ş i toate informaţ iile mele despre viaţ a de dup ă moarte provin din aceast ă surs ă de energie inteligent ă . Cât de valabil ă este folosirea hipnozei în dezv ă luirea adev ă rului? Persoanele aflate sub hipnoz ă nici nu viseaz ă , nici nu halucineaz ă . Noi nu vis ă m în secven ţ e cronologice ş i nici nu halucin ă m în stare de trans ă dirijat ă . Când subiecţ ii sunt pu ş i în stare de trans ă , creierul lor oscileaz ă încet de la starea de veghe Beta ş i continu ă s ă -ş i schimbe vibraţ ia coborând sub stadiul meditativ Alfa pân ă la diversele nivele din cadrul gamei Theta. Theta înseamn ă hipnoz ă , nu somn. Atunci când dormim, ajungem în starea final ă Delta, unde mesajele de la creier sunt direcţ ionate în subcon ş tient ş i eliberate prin intermediul viselor. În Theta, con ş tientul nu este incon ş tient, aş a că putem ş i recep ţ iona, ş i trimite mesaje cu toate canalele memoriei deschise. Odat ă aflaţ i în hipnoz ă , oamenii povestesc imaginile pe care le v ă d ş i dialogurile pe care le aud în incon ş tient ca pe ni ş te observaţ ii literale. R ă spunzând la întreb ă ri, subiecţ ii nu pot min ţ i, dar ar putea interpreta greş it ceea ce au v ă zut în incon ş tient, aş a cum facem ş i noi în stare de con ş tien ţă . În starea de hipnoz ă , oamenii au dificult ăţ i în raportarea lor la orice lucru pe care ei nu-l consideră adev ă rat. Cei care critică hipnoza cred că subiectul în trans ă î ş i va fabrica amintiri ş i î ş i va influen ţ a reacţ iile pentru a adopta orice cadru teoretic sugerat de hipnotizator. Cred c ă aceast ă generalizare este o premis ă fals ă . În munca mea, tratez fiecare caz ca ş i cum aş auzi informaţ ia pentru prima oară . Dacă un subiect ar fi într-un fel capabil s ă reziste la hipnoz ă ş i s ă -ş i construiască con ş tient o fantezie despre lumea spiritelor sau s ă facă o asociere liber ă pornind de la idei prestabilite despre viaţ a lor de apoi, aceste r ă spunsuri ar deveni curând incompatibile cu celelalte studii de caz ale mele. Am înv ăţ at valoarea examin ă rii încruci ş ate încă de la începuturile carierei mele ş i nu am gă sit nici o dovad ă că cineva ş i-ar falsifica experien ţ ele spirituale pentru a-mi face mie pl ă cere. De fapt, subiecţ ii în stare de hipnoz ă nu ezit ă s ă -mi corecteze interpret ă rile greş ite. Cu cât num ă rul cazurilor mele creş tea, am înv ăţ at din încercă ri ş i greş eli s ă -mi formulez întreb ă rile despre lumea spiritelor într-o succesiune corect ă . Subiecţ ii în stare de supracon ş tient ă nu sunt în mod special motivaţ i s ă ofere voluntar informaţ ii despre întregul plan al vieţ ii sufletului în

lumea spiritelor. Trebuie s ă ai setul corect de chei pentru fiecare u şă . În cele din urm ă , am reu ş it s ă -

mi pun la punct o metod ă de accesare a memoriei la diferitele p ă rţ i ale lumii spiritului, cunoscând

ce u şă s ă deschid la momentul potrivit în timpul ş edin ţ ei de terapie. Pe m ă sură ce câş tigam experien ţă , cu fiecare ş edin ţă , mai multe persoane au sim ţ it că îmi fă cea pl ă cere s ă aflu despre viaţ a de apoi, aş a că au considerat c ă este în regul ă s ă -mi povestească despre aceasta. Unii clien ţ i din cazurile mele reprezint ă b ă rbaţ i ş i femei, to ţ i foarte religio ş i, în timp ce al ţ ii nu aveau deloc vreo credin ţă spiritual ă special ă . Mul ţ i se înscriu undeva la mijloc, cu un bagaj amestecat de filosofii personale despre viaţă . Lucrul uimitor pe care l-am descoperit în timp ce avansam în cercetarea mea era c ă , odat ă ce subiecţ ilor li se fă cea regresie în starea lor de suflet, ei to ţ i ară tau o consecven ţă remarcabil ă în r ă spunsurile la întreb ă rile despre lumea spiritelor. Oamenii chiar folosesc aceleaş i cuvinte sau descrieri grafice în limbaj colocvial când discut ă despre viaţ a lor ca suflete. Cu toate acestea, omogenitatea experien ţ ei tră ite de atât de mul ţ i subiecţ i nu mi-a oprit încercarea continu ă de a compara declaraţ iile subiecţ ilor mei ş i de a corobora activit ăţ i funcţ ionale specifice ale sufletelor. Au existat câteva diferen ţ e în raportarea narativ ă între cazuri, dar acest fapt s-a datorat mai mult nivelului de dezvoltare a sufletului decât variaţ iilor în modul în care fiecare subiect a v ă zut, practic, lumea spiritelor. Cercetarea a fost dureros de înecat ă , dar pe m ă sură ce volumul cazurilor mele creş tea, am ob ţ inut, în sfârş it, un model viabil al lumii eterne în care tr ă iau sufletele noastre. Am descoperit c ă gândurile despre lumea spiritelor implică adev ă ruri universale în rândul sufletelor oamenilor care tră iesc pe P ă mânt. Tocmai aceste percep ţ ii ale diverselor tipuri de persoane m-au convins că declaraţ iile lor erau credibile. Nu sunt o persoan ă religioas ă , dar am aflat c ă locul unde mergem dup ă moarte este unul de ordine ş i de îndrumare ş i am ajuns s ă apreciez că viaţ a de acum ş i cea de apoi au fost croite cu mare m ă iestrie. Atunci când am reflectat cum s ă -mi prezint descoperirile, am hot ă rât că metoda studiului de caz ar putea oferi cel mai descriptiv mod în care cititorul ar putea evalua amintirile clientului meu despre viaţ a de apoi. Fiecare caz pe care l-am ales reprezint ă un dialog direct între mine ş i un subiect. M ă rturiile de caz sunt luate din înregistr ă rile ş edin ţ elor de terapie. Aceast ă carte nu are inten ţ ia s ă trateze vieţ ile anterioare ale subiecţ ilor mei, ci mai degrab ă de a fi o documentare a experien ţ elor lor în lumea spiritului, raportate la acele vieţ i. Pentru cititorii care ar putea întâmpina greut ăţ i în conceptualizarea sufletelor noastre ca obiecte non-materiale, istoricul de cazuri enumerate în primele capitole explică modul în care apar sufletele ş i felul în care ele funcţ ioneaz ă . Fiecare descriere de caz este abreviat ă într-o oarecare m ă sură , datorit ă constrângerilor spaţ iului ş i pentru a oferi cititorului o aranjare ordonat ă a activit ăţ ii sufletului. Capitolele au fost concepute s ă arate progresia normal ă a sufletelor în ă untrul ş i în afara lumii spiritului, împreun ă cu alte informaţ ii spirituale. C ă l ă toriile sufletelor din momentul morţ ii pân ă la urm ă toarea lor încarnare s-au n ă scut dintr-o colecţ ie de informaţ ii ob ţ inute de la clien ţ ii mei pe durata a zece ani. La început, m-a surprins faptul că am avut persoane care ş i-au amintit mai clar p ă rţ i ale vieţ ii sufletului lor dintr-o perioad ă mai îndep ă rtat ă decât din cele mai recente. Totu ş i, dintr-un anumit motiv, nici un subiect nu a putut s ă -ş i aminteasc ă întreaga cronologie a activit ăţ ilor sufletului s ă u pe care le-am descris în aceast ă carte. Clien ţ ii mei î ş i amintesc anumite aspecte ale vieţ ii lor spirituale într-un mod destul de viu, în timp ce alte experien ţ e le apar destul de înceţ o ş at. Ca rezultat, chiar ş i cu aceste 29 de cazuri, am descoperit c ă nu puteam oferi cititorului gama întreagă a informaţ iilor pe care le strânsesem cu privire la lumea spiritelor. Astfel, capitolele con ţ in detalii despre mai multe cazuri decât cele 29 men ţ ionate în list ă . Cititorul ar putea considera întreb ă rile mele, în anumite cazuri, destul de preten ţ ioase. În hipnoz ă este necesar s ă men ţ ii subiectul pe linie. Când lucrezi pe t ă râmul spiritului, preten ţ iile faţă de mediator sunt mai mari decât în cazul amintirilor din vieţ ile anterioare. Aflat în trans ă , un subiect obi ş nuit poate s ă - ş i lase mintea sufletului s ă ră t ă cească în timp ce urm ă reş te desfăş urarea unor scene interesante. Clien ţ ii mei doresc adesea s ă m ă opresc din vorbit, pentru ca ei s ă se poat ă desprinde de relatarea celor v ă zute ş i doar s ă se bucure de experien ţ ele anterioare ca suflete. Încerc s ă fiu blând ş i nu excesiv de structurat, dar ş edin ţ ele mele sunt ţ inute, de obicei, cu o singură

persoan ă ş i dureaz ă trei ore, în acest timp fiind o mul ţ ime de informaţ ii de acoperit. Unii oameni vin de la distan ţ e mari ca s ă m ă vad ă ş i nu pot s ă mai vin ă curând. Consider că este o mare r ă splat ă s ă v ă d expresia de mirare pe faţ a clientului când ş edin ţ a s-a terminat. Pentru aceia dintre noi care chiar au avut ş ansa s ă -ş i vad ă nemurirea, iese la iveal ă o nou ă profunzime a în ţ elegerii de sine ş i de creş tere a puterii, înainte de a-mi trezi subiecţ ii, deseori le implantez amintiri post sugestionale adecvate. Cunoaş terea con ş tient ă a vieţ ii sufletului propriu în lumea spiritelor ş i a istoriei existen ţ ei lor fizice pe planete, le ofer ă acestor persoane un sim ţ mai puternic al direcţ iei ş i energie pentru viaţ a aceasta. În sfârş it, s-ar că dea s ă spun că ceea ce sunteţ i pe cale s ă citi ţ i s-ar putea s ă vin ă ca un ş oc în contact cu ideile dumneavoastră preconcepute despre moarte. Materialul prezentat în lucrarea de faţă s-ar putea s ă contravin ă convingerilor dumneavoastră religioase ş i filosofice. Vor fi ş i cititori care î ş i vor g ă si în aceast ă carte un sprijin pentru ideile lor deja formate. Pentru al ţ ii, informaţ iile oferite în aceste cazuri vor p ă rea ni ş te relat ă ri subiective asem ă n ă toare povestirilor ş tiin ţ ifico- fantastice. Oricare ar fi convingerile dumneavoastră , sper că veţ i reflecta asupra implicaţ iilor pentru umanitate, dacă ceea ce subiecţ ii mei au de spus despre viaţ a de dup ă viaţă este exact.

1

MOARTE ŞI PLECARE

Cazul 1

S (Subiect): Dumnezeule, nu sunt mort, nu-i aş a? Vreau s ă spun, trupul meu este mort - pot s ă -

l v ă d sub mine - dar plutesc

lumea din jurul meu m ă crede mort, dar nu sunt. Vreau s ă strig, hei, nu sunt mort cu adevă rat! Este

incredibil

fiu mort, dar tr ă iesc încă ! Este ciudat, pentru că trupul meu este absolut mort în timp ce m ă mi ş c deasupra lui. Tr ă iesc!.

m ă uit în jos ş i pot să -mi v ă d corpul întins pe patul spitalului. Toat ă

oamenii pe care îi cunosc plâng. Ar trebui s ă

asistentele îmi pun un cearş af peste faţă

ACESTEA sunt cuvintele unei persoane aflate în stare de hipnoz ă profund ă retr ă ind experien ţ a morţ ii. Cuvintele îi ies în izbucniri scurte ş i emo ţ ionate ş i sunt pline de groaz ă amestecat ă cu respect, pe m ă sură ce vede ş i simte cum este s ă fii un spirit proasp ă t separat de corpul fizic. Acest b ă rbat este clientul meu ş i tocmai l-am asistat în recrearea unei scene dintr-o viaţă anterioară , în timp ce st ă lungit într-un scaun extensibil confortabil. Un pic mai devreme, urmându-mi instrucţ iunile în timpul inducerii st ă rii de trans ă , acest subiect era în regresie de vârst ă , întorcându- se la amintirile copil ă riei. Percep ţ iile sale subcon ş tiente s-au contopit treptat în timp ce lucram împreun ă la întoarcerea lui în pântecul mamei. Apoi l-am pregă tit pentru un salt înapoi în negurile timpului prin folosirea vizual ă a scutului protector. Dup ă ce am încheiat acest pas important al condi ţ ion ă rii mentale, mi-am mi ş cat subiectul printr-un tunel imaginar al timpului pân ă în ultima lui viaţă pe P ă mânt. Aceasta a fost o viaţă scurt ă , pentru că murise subit din cauza unei epidemii de grip ă în 1918. Pe m ă sură ce ş ocul ini ţ ial de a se vedea pe sine murind ş i sufletul ieş indu-i din trup începe s ă se estompeze, clientul meu se adapteaz ă mai u ş or la imaginile vizuale din mintea sa. Deoarece o mică parte din zona con ş tient ă , critică a min ţ ii sale încă mai funcţ ioneaz ă , î ş i d ă seama c ă recreeaz ă o experien ţă anterioară . Dureaz ă mai mult ca de obicei, de vreme ce acest subiect este un suflet mai tân ă r ş i neobi ş nuit cu ciclurile de naş tere, moarte ş i re-naş tere, aş a cum sunt mul ţ i dintre ceilal ţ i

clien ţ i ai mei. Cu toate acestea, doar în câteva clipe el se adapteaz ă ş i începe s ă ră spund ă cu mai mare încredere întreb ă rilor mele. li ridic rapid nivelul de hipnoz ă din subcon ş tient la starea de supracon ş tient. Acum el este gata s ă -mi vorbească despre lumea spiritelor ş i îl întreb ce se-ntâmpl ă .

S: M ă înal ţ

Înc ă plutesc

m ă uit înapoi la trupul meu

E ca ş i cum aş urm ă ri un film, numai

că eu joc în acesta! Doctorul le consoleaz ă pe so ţ ia ş i fiica mea. So ţ ia mea plânge (subiectul se

foieş te în scaun cu disconfort). Încerc s ă ajung în mintea ei

Este atât de copleş it ă de jale, încât nu pot s ă trec de ea. Vreau s ă ş tie că suferin ţ a mea a trecut

m-am eliberat de trup

nu m ă ascult ă . Oh, acum m ă îndep ă rtez

s ă -i spun că totul este bine cu mine.

că

dar ea

c ă nu-mi mai trebuie

c ă o s-o aş tept. Vreau s ă ş tie lucrul ă sta

Şi astfel, ghidat de o serie de comenzi, clientul meu începe procesul de trecere în lumea spiritelor. Este un drum pe care l-au str ă b ă tut ş i al ţ ii în atmosfera de siguran ţă a biroului meu. În mod tipic, pe m ă sură ce amintirile din starea de supracon ş tien ţă se extind, subiecţ ii sub hipnoz ă devin mult mai conectaţ i la tunelul spiritual. Pe mă sură ce ş edin ţ a avanseaz ă , imaginile mentale ale subiectului sunt traduse mult mai u ş or în cuvinte. Propozi ţ ii scurte ş i descriptive duc la explicaţ ii detaliate a ceea ce înseamn ă s ă intri în lumea spiritelor. Dispunem de o documentaţ ie vast ă , inclusiv observaţ iile personalului medical, care descrie experien ţ ele în faţ a morţ ii ş i din afara trupului ale persoanelor ră nite grav în accidente. Aceste persoane fuseseră considerate moarte din punct de vedere clinic înainte ca eforturile medicale s ă le scoat ă din acea stare. Sufletele sunt destul de capabile s ă -ş i p ă ră sească trupurile gazd ă ş i s ă se întoarc ă în acestea, în special în situaţ ii limit ă când corpul moare. Oamenii povestesc despre cum stau suspendaţ i deasupra trupurilor lor, în special în spitale, ş i cum îi urm ă resc pe medici încercând s ă -i resusciteze. În timp, aceste amintiri se estompeaz ă dup ă ce se întorc la viaţă . În primele etape de regresie sub hipnoz ă în vieţ ile anterioare, descrierile subiecţ ilor care trec mental prin aceste vieţ i nu contrazic relat ă rile persoanelor care au murit în realitate pentru câteva minute în aceast ă viaţă . Diferen ţ a dintre aceste dou ă grupuri de persoane este că subiecţ ii sub hipnoz ă nu-ş i amintesc experien ţ ele morţ ii lor temporare. Persoanele aflate în trans ă profund ă sunt capabile s ă descrie cum este viaţ a dup ă moartea fizică permanent ă . Care sunt similarit ăţ ile amintirilor despre viaţ a de apoi între persoanele care povestesc despre experien ţ ele de decorporalizare ca rezultat al traumelor fizice temporare ş i un subiect care-ş i aminteş te sub hipnoz ă moartea într-o viaţă anterioară ? Amândoi plutesc în jurul trupurilor într-un mod straniu, încercând s ă atingă obiecte solide care se dematerializeaz ă în faţ a lor. Ambele tipuri de raportori spun că se simt frustraţ i în încerc ă rile lor de a vorbi cu persoanele vii, care nu le ră spund. Ambii afirm ă că se simt traş i din locul în care au murit ş i că experimenteaz ă relaxare ş i curiozitate mai degrab ă decât frică . Toate aceste persoane vorbesc despre un sentiment euforic de libertate ş i de stră lucire în jurul lor. Unii dintre subiecţ ii mei v ă d un alb stră lucitor, înconjurându-i complet în momentul morţ ii, în timp ce al ţ ii v ă d lumina stră lucitoare mai departe, în continuarea unui spaţ iu mai întunecat prin care sunt traş i. La aceast ă ultim ă variant ă se fac adesea referiri - este efectul de tunel, care a devenit bine cunoscut publicului. Al doilea caz ne va purta mai departe în experien ţ a morţ ii decât cazul 1. În context, subiectul este un b ă rbat sexagenar, care îmi descrie evenimentele morţ ii sale ca o tân ă ră femeie, pe nume Sally, ucis ă de indienii Kiowa în 1866, în timpul atacă rii unui tren. Deş i acest exemplu, ca ş i ultimul, relateaz ă experien ţ ele morţ ii dup ă cea mai recent ă viaţă trecut ă , o dat ă particulară a morţ ii în istoric nu are o relevan ţă deosebit ă , pentru că este recent ă . Nu am g ă sit diferen ţ e semnificative între timpurile vechi ş i cele moderne în termenii spiritului concret al lumii evocate sau a lecţ iilor înv ăţ ate. Ar trebui s ă men ţ ionez, de asemenea, c ă subiectul obi ş nuit aflat în trans ă are o capacitate supranatural ă de a se concentra exact pe datele ş i locurile geografice ale multor vieţ i anterioare.

Acest lucru este valabil ş i pentru perioadele timpurii ale civilizaţ iei umane, când grani ţ ele statelor ş i numele locurilor erau diferite de cele actuale. Numele anterioare, datele ş i locurile ar putea s ă nu fie întotdeauna u ş or de amintit în fiecare viaţă anterioar ă , dar descrierile întoarcerilor în lumea spiritelor ş i ale vieţ ii în acea lume sunt foarte vii. Scena din cazul 2 de desf ăş oară în câmpiile americane din sud chiar dup ă ce o s ă geat ă a lovit- o pe Sally în gât de la mică distan ţă . Sunt întotdeauna atent cu scenele de moarte care implică traume violente în vieţ ile trecute deoarece subcon ş tientul deseori reţ ine înc ă aceste experien ţ e. În acest caz subiectul a venit la mine datorit ă unei senzaţ ii nepl ă cute, de disconfort în gât pe care a avut-o toat ă viaţ a. Terapia de eliberare ş i deprogramarea sunt metodele obi ş nuite necesare în astfel de cazuri. În tot procesul de amintire a vieţ ilor anterioare folosesc timpul din jurul morţ ii pentru o trecere în revist ă , o reamintire t ă cut ă ş i plasez subiectul în pozi ţ ia de observator pentru a u ş ura durerea ş i emo ţ ia.

Cazul 2

Dr.N: Te doare r ă u de la s ă geat ă ?

S: Da

vârful mi-a sfâş iat gâtul

sunt pe moarte (subiectul începe s ă ş optească în timp ce-ş i

ţ ine mâinile la gât). M ă sufoc

Îngrozitoare

Îmi curge sânge

acum ies

oricum, s-a sfârş it.

Will (so ţ ul) m ă ţ ine în braţ e

durerea

Not ă : Sufletele î ş i p ă ră sesc adesea gazdele umane cu câteva clipe înainte de moartea propriu- zis ă , când trupurile sunt în dureri mari. Cine le poate învinov ăţ i? Cu toate acestea, ele r ă mân aproape de trupul în agonie. Dup ă tehnicile de calmare, ridic acest subiect din subcon ş tient la nivelul supracon ş tientului pentru trecerea la amintirile spirituale.

Dr.N: Bine, Sally, ai acceptat s ă fii ucis ă de aceş ti indieni. Ai putea s ă -mi descrii, te rog, senzaţ ia exact ă pe care o sim ţ i în momentul morţ ii?

S: Este ca

Dr.N: Te împinge? Unde afar ă ? S: M ă aruncă afară prin creş tetul capului. Dr.N: Şi ce împinge afar ă ? S: P ă i, pe mine!

Dr.N: Descrie-mi ce înseamn ă acest „mine”. Cum arat ă lucrul care eş ti tu ieş ind din trup prin cap?

S: (pauz ă ) Ca un

Dr.N: Cum radiezi tu lumin ă?

S: De la

Dr.N: Şi aceast ă lumin ă energetic ă r ă mâne aceeaş i dup ă ce-ţ i p ă ră seş ti trupul?

S: Se pare că m ă m ă resc un pic

Dr.N: Dacă lumina ta se intensifică , atunci cum ar ăţ i acum?

S: O coard ă

Dr.N: Şi cum sim ţ i, cum ţ i se pare mi ş carea de ieş ire din

un fel de

o forţă

care m ă împinge în sus, afar ă din corp.

punct de lumin ă

radiind

energia mea. Este de un alb transparent

sufletul meu

pe m ă sură ce m ă mi ş c.

ca o ş uvi ţă

atârnând

trup? S: Este ca ş i cum mi-aş scoate pielea clipire! Dr.N: Încerci un sentiment nepl ă cut?

ca ş i cum a ş coji o banan ă . Îmi p ă ră sesc trupul într-o

S: O, nu! Este minunat s ă te sim ţ i atât de liber, fă r ă nici o durere, dar

sunt

dezorientat ă

nu m-am aş teptat s ă mor

concentrat asupra sufletului s ă u pentru încă un minut, decât asupra a ceea ce se întâmpl ă cu trupul lui pe P ă mânt).

(tristeţ ea se strecoară în vocea clientului meu ş i vreau s ă -l men ţ in

Dr.N: În ţ eleg, Sally. În momentul de faţă sim ţ i o u ş oară dislocare a sufletului. Acest lucru este normal, în situaţ ia ta, dup ă momentele prin care tocmai ai trecut. Ascult ă -m ă ş i ră spunde-mi la întreb ă ri. Ai spus că pluteai. Eş ti în stare s ă te mi ş ti liber imediat dup ă moarte?

S: Este ciudat

parcă aş fi suspendat ă în aer, dar care nu este aer

nu exist ă nici o limit ă

nici gravitaţ ie

nu am greutate.

Dr.N: Vrei s ă spui că este ca ş i cum ai fi într-un fel de vid?

S: Da

nimic din jurul meu nu este mas ă solid ă . Nu exist ă nici un obstacol de care s ă m ă

lovesc

plutesc în deriv ă

Dr.N: Po ţ i s ă -ţ i controlezi mi ş că rile? încotro te îndrep ţ i?

S: Da

Dr.N: Intensitatea albului este la fel peste tot?

departe de mine

S: Mai luminoas ă

pot

dar ceva

m ă împinge spre o form ă de un alb stră lucitor

este un alb pu ţ in mai întunecat

este atât de luminos!

gri

În direcţ ia

trupului meu

(subiectul se las ă înapoi în scaun ca ş i când ar opune rezisten ţă la ceva).

Dr.N: E-n regul ă , Sally, sunt lângă tine. Vreau s ă te relaxezi ş i s ă -mi spui dacă forţ a care te-a scos prin creş tetul capului când mureai te mai trage încă ş i dac ă o po ţ i opri.

(începe s ă plâng ă ) oh, bietul meu corp

nu sunt încă preg ă tit ă s ă -l p ă ră sesc

S: (pauz ă ) Dup ă ce am sc ă pat de trup forţ a a mai sl ă bit. Acum simt ca un ghiont

care m ă

trage din trup

Dr.N: În ţ eleg, Sally, dar b ă nuiesc c ă afli c ă ai un element de control. Cum ai descrie acest lucru care te trage?

nu vreau s ă plec încă

dar este ceva care vrea s ă plec repede

S:

un fel de forţă

magnetică

dar

vreau s ă mai stau un pic

Dr.N: Sufletul t ă u poate s ă reziste acestei forţ e care te trage, oricât doreş ti? S: (pauz ă lungă în timp ce subiectul pare s ă continue o dezbatere intern ă cu el însu ş i în viaţ a anterioar ă , când era Sally) Da, pot, dac ă chiar vreau s ă ră mân. (Subiectul începe s ă plângă .) Oh,

este cumplit ce-au fă cut s ă lbaticii ăş tia cu corpul meu. Rochia mea albastr ă este toat ă acoperit ă cu

sânge

indienii Kiowa.

so ţ ul meu, Will, încearcă s ă m ă ţ in ă în bra ţ e ş i s ă se lupte al ă turi de prietenii no ş tri cu

Not ă : Înt ă resc imaginea unui scut protector în jurul acestui subiect, ceea ce este foarte important ca baz ă în procedurile de calmare. Sufletul subiectului Sally înc ă pluteş te deasupra trupului s ă u dup ă ce mut scena mai departe în timp, când indienii sunt alungaţ i de focurile de arm ă din tren.

Dr.N: Sally, ce face so ţ ul t ă u imediat dup ă atac?

S: Oh, e bine

nu este ră nit

dar

(cu tristeţ e) ţ ine în braţ e trupul meu

ş i plânge dup ă

mine

faţ a în mâini

nu poate s ă m ă ajute cu nimic, dar se pare că nu-ş i d ă seama înc ă . Sunt rece, dar îmi ţ ine

ş i m ă s ă rut ă .

Dr.N: Şi ce faci în clipa aceasta?

S: Sunt deasupra capului lui Will. Încerc s ă -L consolez, vreau s ă simt ă că dragostea mea nu s-a

stins de fapt

vreau s ă ş tie că nu m-a pierdut pentru totdeauna ş i c ă o s ă -l rev ă d.

Dr.N: Mesajele tale ajung la el?

S: Este aş a de mult ă durere, dar el

Îmi simte esen ţ a

ş tiu lucrul ă sta. Prietenii no ş tri sunt în

jurul lui

ş i ne despart într-un sfârş it

vor s ă aranjeze vagoanele ş i s ă pornească din nou.

Dr.N: Şi ce se întâmpl ă acum cu sufletul t ă u?

S: Încă rezist în faţ a senzaţ iei care m ă trage Dr.N: De ce?

S: Ştiu că sunt moart ă

vreau s ă ră mân.

dar nu sunt preg ă tit ă s ă -l p ă ră sesc pe Will ş i

vreau s ă -i v ă d cum m ă

îngroap ă . Dr.N: Vezi sau sim ţ i vreo alt ă entitate spiritual ă în jurul t ă u în momentul acesta?

S: (pauz ă ) Sunt aproape

o s ă le v ă d curând

Will pe a mea

m ă aş teapt ă pân ă când voi fi gata.

percep dragostea lor aş a cum aş vrea s-o simt ă

Dr.N: Eş ti în stare s ă -L consolezi pe Will pe m ă sură ce timpul trece? S: Încerc s ă p ă trund în mintea lui. Dr.N: Şi reu ş eş ti?

m ă simte

S: (pauz ă ) Cred că

un pic

Îş i d ă scama

dragostea

Dr.N: Bine, Sally, acum o s ă avans ă m din nou în timpul relativ. Îţ i vezi prietenii din tren punându-ţ i trupul în vreun fel de mormânt?

S: (glasul este mai încrez ă tor) Da, m-au îngropat. Este timpul s ă plec

mi ş c

Într-o lumin ă mai stră lucitoare

vin dup ă mine

m ă

Contrar a ceea ce cred unii oameni, adesea sufletele sunt pu ţ in interesate de ce se întâmpl ă cu trupurile lor dup ă moartea fizică . Aceasta nu este insensibilitate faţă de situaţ ia lor personal ă ş i de oamenii pe care îi las ă în urm ă pe P ă mânt, ci doar o recunoaş tere de că tre aceste suflete a finalit ăţ ii morţ ii. Ele au o dorin ţă de a se gr ă bi în drumul lor spre frumuseţ ea lumii spiritelor. Cu toate acestea, multe alte suflete vor s ă pluteasc ă pentru câteva zile terestre deasupra locului unde au murit, de obicei dup ă înmormântarea lor. Timpul este aparent accelerat pentru suflete ş i zilele pe P ă mânt pot fi doar minute pentru ele. Exist ă o mul ţ ime de motive pentru sufletul care

z ă boveş te. De exemplu, cineva care a fost asasinat sau ucis brusc, într-un accident, cel mai adesea

nu vrea s ă plece imediat. Cred că aceste suflete sunt frecvent perplexe sau mânioase. Sindromul

sufletului plutitor este adev ă rat în mod special în cazul morţ ii persoanelor tinere. Desprinderea bruscă de forma uman ă , chiar ş i dup ă o lung ă suferin ţă , ş ocheaz ă totu ş i sufletele

obi ş nuite ş i acest lucru ar putea s ă le fac ă s ă respingă ideea plecă rii în momentul morţ ii. Şi pentru suflete intervalul normal de trei-cinci zile de aranjamente funerare, este simbolic. Sufletele chiar nu

au

o curiozitate boln ă vicioas ă s ă se vad ă îngropate, deoarece emo ţ iile din lumea spiritelor nu sunt

la

fel cu cele tră ite aici, pe P ă mânt. Şi totu ş i, gă sesc că entit ăţ ile spirituale apreciaz ă respectul

acordat memoriei vieţ ii lor fizice de c ă tre rudele în viaţă ş i prieteni. Aş a cum am v ă zut în ultimul caz, exist ă un motiv principal pentru care multe spirite nu vor s ă

p ă ră sească imediat locul morţ ii lor fizice. Acest lucru vine din dorin ţ a de a veni s ă -i sprijine mental

pe cei iubi ţ i înainte de a avansa în lumea spiritelor. Aceia care tocmai au murit nu sunt ră v ăş i ţ i de

moartea lor, deoarece ei ş tiu că cei ramaş i pe P ă mânt îi vor vedea din nou în lumea spiritelor ş i, probabil, mai târziu, în alte vieţ i. Pe de alt ă parte, cei îndoliaţ i simt că au pierdut pe cineva iubit pentru totdeauna. În timpul hipnozei, subiecţ ii mei î ş i amintesc frustrarea c ă nu au fost în stare s ă -ş i folosească eficient energia pentru a atinge mental o persoan ă care a fost nereceptiv ă datorit ă ş ocului ş i durerii.

Trauma emo ţ ional ă la cei vii poate s ă le copleş ească min ţ ile într-o aş a m ă sură , încât capacitatea lor mental ă de a comunica astfel cu spiritele s ă fie inhibat ă . Când un suflet plecat recent g ă seş te totu ş i o cale de a aduce consolarea celor vii, chiar dac ă pentru scurt timp, acesta este de obicei satisfă cut ş i vrea apoi s ă se îndep ă rteze repede de planul astral al P ă mântului. Am avut un exemplu tipic de consolare spiritual ă în propria viaţă . Mama mea a murit subit în urma unui atac de cord. În timpul serviciului funerar, sora mea ş i cu mine eram atât de tri ş ti, încât min ţ ile noastre amorţ iser ă în timpul ceremoniei. Dup ă câteva ore ne-am întors în casa goal ă a mamei cu so ţ ii ş i so ţ iile noastre ş i am hot ă rât că aveam nevoie s ă ne odihnim. Probabil că ş i eu ş i sora mea atinseseră m starea de receptivitate Alfa cam în acelaş i timp. Ap ă rând în dou ă camere separate, mama a p ă truns în subcon ş tientul nostru ca o adiere alb ă de vis deasupra capetelor. Venind spre noi, a zâmbit, ară tându-ne c ă accepta moartea ş i c ă îi era bine în acel moment. Apoi s-

a îndep ă rtat plutind. Acest act, care a durat doar câteva secunde, a fost o form ă plin ă de sens de închidere, f ă cându-ne pe amândoi s ă că dem într-un somn adânc în starea Delta. Putem sim ţ i prezen ţ a consolatoare a spiritelor celor pe care i-am pierdut, în special în timpul funeraliilor sau dup ă funeralii. Pentru ca aceast ă comunicare spiritual ă s ă treac ă dincolo de marea durere, este necesar s ă încerc ă m s ă ne relax ă m ş i s ă ne golim mintea, m ă car pentru perioade scurte.

În

aceste momente receptivitatea noastră la o experien ţă paranormal ă este mai deschis ă mesajelor

de

dragoste, iertare, speran ţă , încurajare ş i asigur ă rii că cel iubit se afl ă într-un loc mai bun.

Când o v ă duv ă cu copii mici îmi spune, „O parte din so ţ ul meu defunct vine la mine în clipele grele”, o cred. Clien ţ ii mei îmi relateaz ă c ă , în calitate de spirite, sunt în stare s ă -i ajute pe cei de pe P ă mânt s ă -ş i conecteze mintea la îns ăş i lumea spiritelor. Aş a cum s-a afirmat în mod în ţ elept, oamenii nu pleacă pentru totdeauna atât timp cât cei ră maş i pe P ă mânt î ş i amintesc de ei. În urm ă toarele capitole vom vedea cum memoria specifică este o reflectare a propriului nostru suflet, în timp ce amintirile colective sunt atomi de energie pură pentru toate spiritele. Moartea nu ne rupe leg ă tura continu ă cu sufletul nemuritor al acelora pe care îi iubim, doar pentru că ei ş i-au pierdut personalitatea fizică a trupului muritor. Chiar dacă au multe activit ăţ i, aceste suflete plecate dintre noi încă mai pot s ă vin ă dacă sunt chemate. Câteodat ă , un spirit tulburat nu vrea s ă p ă ră sească P ă mântul dup ă moartea fizică . Acest fapt se datoreaz ă unei probleme nerezolvate care a avut un impact serios asupra con ş tiin ţ ei sale. În aceste cazuri anormale ajutorul vine de la entit ăţ ile superioare ş i iubitoare care le asist ă pe acestea, din partea cealalt ă , în procesul de adaptare. De asemenea, avem mijloacele de a ajuta spiritele tulburate ş i l ă sându-le pe P ă mânt. Voi vorbi mai mult despre sufletele tulburate în Capitolul patru, dar enigma fantomelor descrise în că rţ i ş i în filme a fost exagerat ă foarte mult. Cum ar trebui s ă ne preg ă tim cel mai bine pentru propria noastr ă moarte? Viaţ a ne poate fi lungă sau scurt ă , putem fi bolnavi sau s ă n ă to ş i, dar vine vremea aceea când to ţ i trebuie s ă d ă m ochii cu moartea în felul în care ne este sortit. Dac ă am suferit mult timp de o boal ă incurabil ă , este timp s ă ne pregă tim cum trebuie, o dat ă ce au trecut fazele de ş oc, de negare ş i de depresie. Mintea noastră va parcurge îns ă un drum mai scurt prin aceast ă evolu ţ ie progresiv ă atunci când moartea vine subit. Pe m ă sură ce sfârş itul vieţ ii noastre fizice se apropie, fiecare dintre noi are capacitatea de a se contopi cu con ş tiin ţ a noastră înalt ă . Moartea este cea mai u ş oară perioad ă din vieţ ile noastre pentru con ş tientizarea spiritual ă , când ne putem sim ţ i sufletul conectat la eternitatea timpului. Cu toate că exist ă oameni muribunzi care consider ă că acceptarea este mult mai grea decât resemnarea, cei care îngrijesc de aceş tia spun că cei mai mul ţ i ajung spre sfârş it la o detaş are împ ă cat ă . Cred că oamenilor muribunzi li se permite accesul la o cunoaş tere suprem ă a con ş tiin ţ ei eterne ş i acest lucru este adesea reflectat de feţ ele lor. Mul ţ i dintre aceş tia î ş i dau seama c ă un ceva universal îi aş teapt ă dincolo ş i că o s ă fie bine. Muribunzii trec printr-o metamorfoz ă de separare a sufletelor lor de un trup adoptat. Oamenii asociaz ă moartea cu pierderea forţ ei vitale, când în realitate este tocmai invers. Prin moarte ne pierdem trupul, dar energia noastră vital ă ş i etern ă se uneş te cu forţ a unui suprasuflet divin. Moartea nu este întuneric, ci lumin ă . Clien ţ ii mei sus ţin că , dup ă ce î ş i amintesc de experien ţ ele morţ ilor anterioare, sunt atât de inundaţ i de libertatea redescoperit ă în trupurile lor P ă mânteş ti, încât devin neră bd ă tori s ă pornească în că l ă toria lor spiritual ă spre un loc lini ş tit ş i familiar. În cazurile ce urmeaz ă , vom vedea cum este viaţ a de dup ă moarte.

2

POARTA SPRE LUMEA SPIRITELOR

TIMP de mii de ani oamenii din Mesopotamia au crezut că porţ ile de intrare ş i de ieş ire din ceruri se afl ă la capetele opuse ale marii curburi a C ă ii Lactee numit ă Râul Sufletelor. Dup ă moarte, sufletele trebuie s ă aş tepte ridicarea porţ ii S ă get ă torului ş i echinocţ iul de toamn ă , când ziua ş i noaptea sunt egale. Reîncarnarea înapoi pe P ă mânt ar putea avea loc numai în timpul echinocţ iului de prim ă vară , ieş ind prin constelaţ ia Gemenilor pe timp de noapte. Subiecţ ii îmi spun că migrarea sufletelor este, în realitate, mult mai u ş oară . Efectul de tunel pe care îl tr ă iesc atunci când p ă ră sesc P ă mântul este portalul spre lumea spiritelor. Cu toate că sufletele î ş i p ă ră sesc trupurile repede, se pare că intrarea în lumea spiritelor este un proces atent

m ă surat. Mai târziu, când ne întoarcem pe P ă mânt într-o alt ă viaţă , drumul înapoi este descris ca fiind mult mai rapid. Amplasarea tunelului în raport cu P ă mântul variaz ă în relat ă rile subiecţ ilor mei. Unele dintre persoane îl v ă d imediat dup ă moarte deschizându-se chiar deasupra trupurilor lor, în timp ce al ţ ii afirm ă c ă se mi ş că chiar deasupra P ă mântului înainte de a intra în tunel. Cu toate acestea, în toate cazurile, scurgerea timpului pân ă se ajunge la acest pasaj este neglijabil ă odat ă ce sufletul p ă ră seş te P ă mântul. Iat ă observaţ iile altei persoane aflate în acest loc al spiritelor.

Cazul 3

Dr.N: Acum î ţ i p ă ră seş ti trupul. Te vezi mi ş cându-te din ce în ce mai departe de planul P ă mântului. Spune-mi ce ţ i se întâmpl ă .

S: La început

era foarte luminos

deoarece am intrat într-un tunel.

aproape de P ă mânt

acum este un pic mai întunecat,

Dr.N: Descrie-mi acest tunel.

S: Este lumin ă .

o deschiz ă tură goal ă ş i întunecoas ă

ş i la cel ă lalt cap ă t se afl ă un cerc mic de

Dr.N: Bine, ş i pe urm ă ce se întâmpl ă cu tine?

S: Simt o smucitură

ceva m ă trage u ş or

cred c ă trebuie s ă plutesc prin tunelul ă sta

ş i aş a

ş i fac. Este mai mult gri decât Întuneric, deoarece cercul luminos se m ă reş te în faţ a mea. Este ca ş i

cum

(clientul se opreş te) Dr.N: Continu ă .

S: Sunt invitat ă s ă avansez Dr.N: Las ă cercul de lumin ă s ă se m ă reasc ă în faţ a ta la cap ă tul tunelului ş i explică -mi în continuare ce ţ i se întâmpl ă .

nor

S: Cercul de lumin ă se l ă rgeş te foarte mult ş i o ceaţă luminoas ă . Şi trec prin ea.

Dr.N: Când ieş i din tunel ce mai ai în minte, în afara lipsei de claritate vizual ă absolut ă ?

am ieş it din tunel, este un fel de

lumin ă ca un

S: (subiectul coboară vocea) Este aş a de unde stau spiritele

nemi ş cat

este un loc atât de lini ş tit

sunt în locul

Dr.N: Mai ai vreo impresie în acest moment, ca suflet?

S: Gândul! Simt

puterea gândului peste tot în jurul meu

Eu

Dr.N: Relaxeaz ă -te complet ş i las ă -ţ i impresiile s ă -ţ i vin ă u ş or în timp ce îmi relatezi tot ce ţ i se întâmpl ă . Continu ă , te rog.

S: Este greu de pus în cuvinte. Simt

gânduri de dragoste

de prietenie

este combinat cu

anticiparea

e ca ş i cum ceilal ţ i

m-ar aş tepta.

empatie

ş i totul

Dr.N: Ai vreun sentiment de siguran ţă , sau eş ti un pic speriat ă ?

S: Nu sunt speriat ă . Când m ă aflam în tunel eram mai mult

sunt con ş tient ă de gândurile care vin la mine

dezorientat ă . Da, m ă simt în

siguran ţă

ciudat, dar în jurul meu s-a în ţ eles cine sunt ş i de ce m ă gă sesc acum aici. Dr.N: Vezi vreo dovad ă în jurul t ă