Sunteți pe pagina 1din 7

PROIECT DIDACTIC

Aria curriculară: Consiliere şi orientare


Data:………….
Clasa: a X-a
Profesor: Coroamă Viorica
Modulul: Comunicare şi abilităţi sociale

Tema lecţiei : "Politeţea - o floare rară."


Scopul - formarea şi dezvoltarea unor deprinderi de comportare civilizată în
şcoală, în familie şi în societate.
Concepte cheie: politeţe, respect, comunicare, interrelaţionare
Obiective operaţionale:

- O1 : - să enumere normele de comportare civilizată în cadrul şcolii şi în


afara ei;
- O2 : - să distingă un comportament civilizat de un altul inadecvat în situaţii
date;
- O3 : - să ilustreze normele de comportare civilizată în situaţii date: salutul,
prezentare, comportare pe stradă, convorbire telefonică, în vizită etc.
- O4 : - să admită importanţa unui comportament civilizat în societate;
- O5 : - să dezaprobe manifestări inadecvate observate la colegii lor;
- O6 : - să-şi autoevalueze comportamentul prin intermediul unui test.

STRATEGIA DIDACTICĂ
Resurse procedurale: dialogul, exemplul, demonstraţia, analiza de caz, testul.
Forme de organizare:
- activitate frontală , activitate pe grupe , individuală
Resurse materiale:
1. chestionare, fişe individuale, pliante, , flip chart , texte,
2. Timp de realizare- 50 min.

BIBLIOGRAFIE-
- Băban,A.,Petrovai,G.,Lemeni,G.- Consiliere şi orientare,
Ed.Humanitas, 2002
- Marinescu, Aurelia, Codul bunelor maniere astăzi, Ed. Humanitas,
Bucureşti, 2002

DEMERSUL DIDACTIC
- EXERCITIUL DE DEZGHET (5 min)

1
DIN FERICIRE / DIN NEFERICIRE
Acest joc poate fi jucat pe perechi sau în cerc. Primul jucător începe
povestirea cu: „din fericire când m-am trezit azi dimineaţă era frumos...”. Al
doilea continuă „din nefericire, liniştea gândurilor mi-a fost tulburată de...”. Al
treilea continuă „din fericire...” şi tot aşa procedează şi restul grupului.
Exercitiul are rolul de a destinde atmosfera si a pregati elevii pentru
activitate.
Profesorul diriginte,prezinta titlul lectiei si obiectivele urmarite, argumentand
necesitatea abordarii unei astfel de teme la clasa a X-a.

DERULAREA ACTIVITĂŢII:

PASUL 1: (10 min) : O1


Plecând de la problemele curente, profesorul-diriginte face trecerea la
tema propusă spre discuţie, atrăgând atenţia elevilor asupra proverbului
românesc scris pe tablă:
"Politeţea este cheia de aur care deschide toate uşile."
(Elevilor li s-a făcut cunoscută tema încă de lecţia trecută, când au primit
principalele puncte de reper pentru discuţia de astăzi.)
Se iniţiază o discuţie pe tema semnificaţiei cuvântului "politeţe". Definiţiile
elevilor se pot puncta pe tablă. Se citeşte apoi definiţia din dicţionar a
cuvântului:
"politeţe" = atitudine, comportare conformă cu buna-cuviinţă, amabilă,
politicoasă; amabilitate.
CONCLUZIE.
Politeţea înseamnă grijă, amabilitate, corectitudine, respect, delicateţe, tact,
bun simţ, altruism, cinste, sinceritate, etc. şi exclude: aroganţa, obrăznicia,
insolenţa, impertinenţa, adică afirmarea brutală a propriilor interese şi egoisme.
Se îndreaptă atenţia elevilor asupra celeilalte părţi a proverbului, incitând elevii
să-şi expună părerile proprii asupra veridicităţii lui.

PASUL 2: O2 – O3 (20 min.)


Se supun discuţiei diverse situaţii problemă care să vină în sprijinul afirmaţiei
cuprinse în proverb şi care să-i convingă pe elevi de necesitatea unei
comportări civilizate. Se citeşte textul "S.P.V." din cartea "Dulcea povară a
anilor tineri" de Anghel Florin. (Anexa 1.)
Pentru a verifica cunoaşterea normelor de conduită se cere elevilor să prezinte
modul de salutare a unei persoane, formulele de prezentare, regulile de
comportare pe stradă şi în mijloacele de transport în comun, precum şi
desfăşurarea unei convorbiri telefonice.
CONCLUZIE- e important să se cunoască normele de conduită

PASUL 3: O4-O5 (10 min.)


Li se cere elevilor să exemplifice aceste norme de comportament.

2
Clasa se împarte în 2 grupe. O grupă trebuie să dea cât mai multe exemple de
comportament adecvat, cealaltă de comportament neadecvat. Se punctează
răspunsurile.
CONCLUZIE : înţelegerea importanţei politeţei în societate

PASUL 4: O6 (7 min.)

Se propune elevilor un test de autoevaluare a comportării civilizate şi se


analizează împreună cu ei rezultatele obţinute. (Anexa 2.)
CONCLUZIE : să-i tratăm pe ceilalţi cum ne dorim şi noi să fim trataţi
Feed-back-ul : fiecare elev trebuie să exemplifice cu o regulă de bună purtare
Dirigintele anunta tema pentru data viitoare.

ANEXA 1.

S.V.P.
«La francezi majoritatea anunţurilor prohibitive de genul atât de
cunoscut al lui "Nu atingeţi! Nu rupeţi!" etc. Sunt însoţite de S.V.P. — s-il vous
plait».

3
Dovadă şi mărturie a bunei creşteri — fireşte, dar nu numai atât.
Formulă de politeţe, desigur, dar nu numai atât. Adică şi una şi alta la un loc —
dar şi cu nuanţa de respect, de înţelesul tocit prin repetare.
Imperativele nu sunt prea de natură să lege punţi între oameni. Stabilim
o atmosferă mai caldă dacă cerem fără să ordonăm: «Daţi-mi, vă rog, cartea,
cămaşa etc.» Refuzul devine mai suportabil spunând: «Nu putem acum, veniţi,
vă rog, peste două zile». Banalele «da» şi «nu» capătă un înveliş mai blând:
«Da, vă rog! Nu, vă rog!». Dar «vă rog» spus cu fermitate, demnitate, ironie —
după caz — poate înlocui, în chip civilizat, unele observaţii supărătoare, poate
evita anumite alte reacţii sau chiar unele certuri.
În unele magazine întâlnim, din păcate, şi vânzătoare care răspund cam
aşa: «Eu de unde să ştiu? Ce, le-am fabricat eu?»; «Pe mine mă întrebaţi? (sau
"întrebi"?)»; «Ce, nu se vede?»; «Ce vreţi (vrei) să fac eu?»; «Nu scrie pe
ambalaj, ori nu vedeţi (sau vezi) bine?»; «N-ai mai fost în magazin?». în
asemenea situaţii trebuie să intervenim şi noi:
— N-aţi putea să vorbiţi mai — sau chiar — cuviincios? V-aş ruga
foarte mult!
— N-aţi vrea să scoateţi mănuşile de la brâu şi să le puneţi pe mână
când serviţi pâinea? Şi vă rog să le mai spălaţi — şi mâinile şi mănuşile...
— V-aş ruga să mai schimbaţi cârpa cu care vă ştergeţi pe mâini...
— Vă rog să mai discutaţi şi după ce ne serviţi pe noi...
— Nu credeţi, vă rog, că vă puteţi certa şi fără prezenţa noastră?
— Noi vă rugăm să ne daţi bilete la tren! Nu ne interesează cum lucraţi
în hârţoage strâmbând din colul gurii, încruntându-vă, lipind timbrele după ce
le-aţi şters cu limba — nicidecum!
Rămâi uimit auzind:
— Mamă, ia adu-mi şi mie cartea ... da, aia, nu mai auzi bine? sau:
— Tată, dă-mi tu guma ta de şters, că pe a mea am pierdut-o. Şi hai mai
repede, ce te mocoşeşti atâta?
Pentru determinarea gradului de dezvoltare a unei colectivităţi — pe
scara culturii şi civilizaţiei — s-au propus diverse etaloane: consumul de oţel,
de hârtie, de săpun... Eu, cu voia dumneavoastră, mi-aş îngădui să mai adaug
unul: consumul de «Vă rog» în relaţiile dintre membrii acelei colectivităţi.

ANEXA 2.
Autoportret al comportării civilizate.

Pentru a afla (sau verifica ceea ce ştiţi) cum să vă comportaţi în limitele bunei-
cuviinţe, în împrejurările menţionate mai jos, subliniaţi răspunsul pe care-l
socotiţi corect (din cele formulate pe coloana din dreapta):

4
1. În troleibuz sau autobuz (chiar
dacă nu ocupi un loc rezervat), cînd a) o bei pe toată, direct din sticlă, şi-
apare o persoană în vârstă sau cu un i spui "mulţumesc";
copil în braţe... b) îţi torni un singur pahar, apoi
înapoiezi sticla şi mulţumeşti;
2. În tren sau autobuz, dacă ai c) bei cât poţi, apoi o oferi şi celor
mâncat şi ţi-au rămas unele resturi... din jur.

a) tai din ea, pe măsură ce mănânci,


bucatele potrivite pentru a fi
introduse în gură;
3. În tren, dacă ţi-e sete şi cineva îţi b) o tai toată de la început;
oferă o sticlă cu apă... c) muşti direct din ea.

a) naturale, cît mai frumoase;


b) artificiale, fiindcă durează mai
mult;
c) nu-i ofer nimic.
4. În timpul mesei, dacă ţi s-a adus
o farfurie cu o bucată de friptură... a) ieftine;
b) frumoase;
c) aşa cum le poţi rupe din parc sau
dintr-un spaţiu verde public.

5. Când mergi în vizită la o


persoană mai în vârstă, îi oferi 7. Dacă mergi cu mama în oraş şi
gazdei nişte flori... aveţi de dus un pachet sau o
sacoşă...

6. Când cumperi flori (sau un mic 8. Dacă la şcoală obţii note foarte
dar) pentru a le oferi cuiva, te bune, crezi că...
gândeşti ca ele să fie...

a) o îndrumi să meargă la locurile


rezervate;
b) îi cedezi imediat locul tău;
c) te faci că priveşti pe fereastră.
9. Dacă faci unele cumpărături
a) le păstrezi într-o pungă şi le arunci pentru părinţi şi-ţi rămâne un rest de
la coşul de gunoi după ce cobori; câţiva lei..
b) le ascunzi sub banchetă;
c) le arunci pe fereastra vagonului.

5
10.Dacă eşti în drumeţie prin munţi, c) aceasta este datoria ta firească de
ca membru al unui grup... elev, care însă nu te scuteşte de
îndatoriri gospodăreşti.

a) îl faci uitat în buzunarul tău;


b) spui că ai cheltuit toţi banii
11.Dacă la un anumit joc eşti primiţi;
întrecut de oponentul tău... c) înapoiezi restul părinţilor.

a) mergi mereu la locul tău în grup;


b) o iei înainte pe scurtături, căutând
12.Dacă dispui de o cantitate să ajungi primul la obiectiv;
limitată dintr-un aliment ce-ţi place c) rămâi în urmă pentru mici
în mod deosebit şi te afli la masă popasuri.
într-un colectiv...
a) nu te mai joci cu el;
13.Consideri că strada este un loc... b) trişezi pentru a câştiga;
c) perseverezi, încercând să te
perfecţionezi.

a) îl mănânci singur pe tot;


b) oferi câte puţin şi celor din jur;
c) îl păstrezi, pentru a-l mânca singur
a) o duci tu, din proprie iniţiativă; pe ascuns.
b) o laşi mamei, care e mai voinică.
a) de care trebuie să se îngrijească
numai administraţia domeniului
a) nu ai nici o datorie de a da ajutor public;
la treburi gospodăreşti, fiindcă b) pe care fiecare trebuie să-l
singura ta obligaţie este să înveţi înfrumuseţăm;
bine; c) unde poţi să te debarasezi fără
b) trebuie ca părinţii să te grijă de orice gunoaie.
răsplătească, cumpărându-ţi anumite
obiecte care-ţi plac;

6
Cotarea răspunsurilor:
Se acordă câte un punct pentru fiecar5e din răspunsurile: 1b, 2a, 3b, 4a, 5a, 6b,
7a, 8c, 9c, 10a, 11c, 12b, 13b.
Dacă realizezi cel puţin 11 puncte poţi considera că de obicei te comporţi
corect în societate; sub acest punctaj ai unele greşeli (cu atât mai mari cu cât
suma punctelor obţinute este mai mică), deci se impune să iei neîntârziat
măsuri de corijare, astfel încât « să te porţi cum vrei către tine ceilalţi să se
poarte», după cum ne învaţă un proverb românesc.