Raportul dintre cultura si civilizatie reprezinta una dintre problemele cele mai diputate si

controversate in cadrul teoriei contemporane a culturii 1 .

Opiniile tind sa se polarizeze atunci cand se refera la acest subiect , cultura fiind considerata
superioara civilizatiei . Cultura nu este neaparat sacra dar importanta sa in cadrul societatii
este de netanguit. Cultura este cea care ne spune cine suntem, ne ajuta sa dam sens vietii
noastre se a celei ce urmeaza, ( sau nu), vietii pamantesti.
Opiniile in ceea ce priveste raspunsul la intrebarea ce este cultura? difera de la un autor la
altul in functie de curentul ideatic caruia ii apartine, diferentele de viziune manifestandu-se
chiar in cadrul aceluiasi current. Cunoscutii antropologi Alfred Kroeber si Clyde Kluckhohn
identificau nu mai putin de 160 de definitii.
Cultura, care vine de la cuvântul latin colere ce se traduce prin "a cultiva"/"a onora" se
referă în general la activitate umană. Definiţia UNESCO considera cultura drept "o serie de
caracteristici distincte a unei societăţi sau grupă socială în termeni spirituali, materiali,
intelectuali sau emoţionali".

Cultura reprezintă o moştenire ce se transmite cu ajutorul codurilor de comunicaţie specifice

cum sunt gesturile ori cuvintele, scrisul şi artele, mass media (presa, radioul, televiziunea),
media interactivă (telefonul). În acelaşi fel se transmit gesturile, ritualurile, cunoştinţele
teoretice, normele abstracte, religia. Cultura poate fi însuşita prin diverse forme ale
memoriei subiective (reflexe, cuvinte, imagini) dar şi prin intermediul memoriei
obiective(obiecte, peisaje,cărţi, numere, reguli).2

Raymond Williams spune: „ culture is ordinary”( cultura este ceva normal), este
pretutindeni si a fost interpretata din perspectiva a 2 orientari :

 Traditionala
 Orientarea din stiintele sociale.

Orientarea Traditionala considera drept adevarate urmatoarele afirmatii despre cultura:

 Cultura se situeaza in opozitie cu civilizatia. Cultura este rodul spiritualitatii umane in

timp ce civilizatia reprezinta aspectele materiale ale societatii.Acesta este motivul pentru
care armonia dintre cele doua, desi posibila este rareori atinsa.
 Cultura este fragila si poate fi pierduta. Pentru a preveni asemenea dezastru asemenea
dezastru, cultura trebuie pastrata cu grija de catre institutiile educationale in muzee,
biblioteci, etc.
 Cultura este sacra si inefabila. Ea se detaseaza de viata de zi cu zi fapt care poate fi
observat si prin simbolurile sociale si culturale.
 Cultura este durabila.
 Cultura poate fi studiata practic. Cultura nu este ceva intangibil ci se afirma ca un
aspect important al vietii sociale si al celei personale.

Orientarea din stiintele sociale:

1
A. Bondrea , Sociologia culturii, ed. Fundatia Romaniei de Maine, Bucuresti, 1993, p126.
2
http://ro.wikipedia.org/wiki/Cultur%C4%83
 Din punc de vedere al realitatii sociale , putem vorbi de o multitudine a de culturi pe care le
putem identifica in functie de unele criterii dintre care amintim:

 Criteriul temporal : cultura antica, moderna, contemporana.

 Criteriul spatial : europeana, sud-americana, africana, etc.
 Criteriul religios: crestina, budista, islamica, etc.
 Criteriul etnic: romana, greaca, indiana, etc.

O definitie a culturii utilizata de obicei in analiza stiintifica a socialului se regaseste in

American Heritage Dictionary(1992), si este inteleasa ca:

 Totalitatea comportamentelor umane sociale transmise, a artelor, credintelor,

institutiilor si a altor produse ale gandirii si practicii umane.
 Aceste modele, caracteristici, si produse sunt considerate ca expresie a unei anumite
perioade, clase, comunitati sau populatii.

 Aceste modele, caracteristici si produse sunt respectate de o anumita categorie ca

moduri, subiecte de expresie.3

Alte definitii:

Pentru Miller, cultura este o lupta modiala pentru civilizatie realizata prin acumulare de
practici si credinte.

Schusky si Culber definesc cultura prin modalitatile non genetice sau invatate prin care se
adapteaza oamenii.

In concluzie culturile sunt caracterizate de exclusivism si au rolul in special de a marca

diferentele intre diverse grupuri, comunitati, natiuni. Ele ne confera sentimentul identitatii
sau intr-o forma mai simplificata , ne spun cine suntem si ce sens sa dam vietii. Tocmai din
acest motiv pot degenera uneori in fanatism.

3
Elena-Claudia Biris, Societate si diversitate culturala, ed Fundatiei Romania de maine , Bucuresti, 2004, p 23.