Teaching Package GEOGRAFIE

GEOGRAFIE
Anul I
Geografie fizică generală
Cartografie, Topografie şi Fotogrametrie
Meteorologie
Hidrologie
Geografia resurselor naturale
Geologie generală şi a României
Geografie umană generală
Climatologie
Oceanografie
Geografie economică mondială
GIS şi cartografiere digitală
Metode şi tehnici de cercetare în geografie
Informatică aplicată
Limbă modernă
Istoria descoperirilor geografice
Educaţie fizică
ANUL II
Geomorfologie I
Geografia populaţiei
Biogeografie
Geografia solurilor
Geografia turismului
Geografie regională
Geografie socială şi culturală
Geomorfologie II
Geografia aşezărilor umane
Utilizarea terenurilor
Geografia Europei
Geografia cuaternarului / Organizarea spaţiului geografic
Geografia hazardelor şi riscurilor naturale şi antropice / Potenţialul turistic al României
Practica de specialitate: 2 săptămâni – itinerant şi staţionar (84 ore)
ANUL III
Geografia fizica a României I
Geografia umană a României
Geografia mediului
Geografia regională a României (Carpaţii şi Subcarpaţii)
Geografia continentelor extraeuropene I
Sisteme Informatice Geografice
Meteorologie sinoptică / Resurse de apă
Geografia fizica a României II
Geografia economică a României
Geografia regională a României (Dealuri şi Câmpii)
Geografia continentelor extraeuropene II
Modificări globale ale mediului / Geografie politică şi istorică
Arii protejate / Topoclimatologie
Metode de evaluare a calitatii mediului / Geografie urbană şi rurală
Carstologie
ANUL I transpune măsurătorile în teren pe hărţi şi planuri;
dezvoltarea capacităţii de analiză cartografică,
DENUMIREA DISCIPLINEI: GEOGRAFIE FIZICĂ înţelegerea semnelor utilizate, analize cartometrice
GENERALĂ precum şi analiza produselor fotorammetrice.
NUMĂR DE CREDITE: 5 CONŢINUT: Studierea principiilor, metodelor şi
TITULARUL CURSULUI: Prof. univ. dr. Viorica instrumentelor specifice în vederea formării
TOMESCU / Lector univ. dr. Emil deprinderilor specifice
MARINESCU LIMBA DE PREDARE: româna
AN / SEMESTRU: an I, sem. I EVALUARE: examen
NUMĂR DE ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: curs 2h/săpt., BIBLIOGRAFIE:
2h seminar/săpt.  Bogdan A.M., (2007), Teledetecţie, Edit.
NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI: 14 Universităţii din Bucureşti, Bucureşti
TIPUL DISCIPLINEI: obligatorie  Năstase A., Osaci - Costache Gabriela, (2005),
OBIECTIVE: aprofundarea cunoştinţelor despre Cartografie - Topografie, Edit. Fundaţiei
planeta Pământ – corp cosmic în Univers şi despre România de Mâine, Bucureşti
influenţa Soarelui asupra mediului de pe planeta  Kimerling A.J., Buckley Aileen, Muehrcke P.C.,
noastră; formarea unei imagini de sinteză despre Muehrcke Juliana, (2009), Map Use. Reading
geosferele Terrei – litosferă, atmosferă, hidrosferă, and Analyse, Edit. ESRI Press Academic,
biosferă, antroposferă, precum şi a relaţiilor dintre California
ele privite în plan planetar.
CONŢINUT: Acest curs este o introducere în DENUMIREA DISCIPLINEI: METEOROLOGIE
geografia fizică explicând fenomenele şi procesele NUMĂR CREDITE: 4
ce au loc la nivelul geosistemului. Deoarece TITULARUL CURSULUI: Lector univ. dr. Alina
învelişul geografic este un sistem deschis, care VLĂDUŢ / Lector univ. dr. Alina VLĂDUŢ
schimbă energie, materie şi informaţie cu sistemele AN / SEMESTRU: an I, sem. I
învecinate (sistemul intern terestru şi cosmosul), o NUMĂR ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: curs 2h/săpt.,
parte din curs se referă la fenomenele din aceste lucrări practice 1h/săpt.
sisteme şi care induc fluxuri la nivelul suprafeţei NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI: 14
terestre. În prima parte subiectele cursului includ TIPUL DISCIPLINEI: obligatorie
Universul, sistemul solar, evoluţia, structura şi OBIECTIVE: definirea proceselor şi fenomenelor
activitatea solară, planetele, relaţia Pământ-Lună- atmosferice, a legilor care le guvernează;
Soare şi fenomenele asociate acesteia, forma şi prezentarea regimului şi a repartiţiei geografice a
dimensiunea Pământului, mişcările Pământului şi proceselor şi fenomenelor atmosferice; evidenţierea
consecinţele acestora. În partea a doua a cursului complexităţii fenomenelor care determină evoluţia
sunt abordate: structura internă a Pământului şi vremii; cunoaşterea metodelor şi mijloacelor de
proprietăţile geofizice, tectonica plăcilor, învelişurile obţinere a datelor meteorologice; cunoaşterea
Pământului şi legile acestora. Sunt examinate detaliată a instrumentelor şi aparatelor
fenomene şi procese de la suprafaţa Pământului, înregistratoare utilizate în cadrul staţiilor
din atmosferă, hidrosferă şi biosferă. meteorologice.
LIMBA DE PREDARE: româna CONŢINUT: Cursul se axează pe înţelegerea rolului
EVALUARE: examen pe care il are atmosfera în sistemul reprezentat de
BIBLIOGRAFIE: mediul înconjurător, precum şi a relaţiilor existente
 Ielenicz, M., (2000), Geografie generală, Editura între aceasta şi celelalte componente ale mediului
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti geografic, inclusiv omul.
 Posea, G., Armaş, Iuliana, (1998), Geografie LIMBA DE PREDARE: româna
fizică, Editura Ştiinţifică, Bucureşti EVALUARE: colocviu
 Strahler, A., (1973), Introduction of physical BIBLIOGRAFIE:
geography, John Wiley Publishing, New York  Ciulache, S. (2002), Meteorologie şi
 Tomescu, V., Marinescu, E., Popescu, L., Mara, climatologie, Ed. Universitară, Bucureşti;
C., (2009), Geografie generală. Curs pentru  Gaceu, O., (2001), Elemente de meteorologie
uzul studenţilor, Tipografia Universităţii din practică, Editura Universităţii din Oradea,
Craiova Oradea;
 Pop, Gh., (1988), Introducere în meteorologie şi
DENUMIREA DISCIPLINEI: CARTOGRAFIE - climatologie, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
TOPOGRAFIE ŞI FOTOGRAMMETRIE Bucureşti
NUMĂR CREDITE: 5
TITULARUL CURSULUI: Lector univ. dr. Sorin DENUMIREA DISCIPLINEI: HIDROLOGIE
AVRAM / Lector univ. dr Sorin AVRAM NUMĂR CREDITE: 5
AN/SEMESTRU: anul I/ sem. I TITULARUL CURSULUI: Lect. univ. dr. Oana
NUMĂR ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: curs 2h/ săpt., IONUŞ / Lect. univ. dr. Oana IONUŞ
lucrări practice 2h/ săpt. AN / SEMESTRU: anul I, sem.1
NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI: 14 NUMĂR ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: curs 2h/ săpt.,
TIPUL DISCIPLINEI: obligatorie lucrări practice 2h/ săpt.
OBIECTIVE: însuşirea noţiunilor în acest domeniu NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI: 14
în vederea realizării de măsurători terestre, TIPUL DISCIPLINEI: obligatorie
necesare în studiile geografice; capacitatea de a
OBIECTIVE: să înţeleagă principalele noţiuni TITULARUL CURSULUI: Conf. univ. dr. Sandu
folosite în studiul hidrologiei; să folosească în mod BOENGIU / Asist. univ. drd. Ştefan
corespunzător terminologia din domeniul hidrologiei NEGREANU
pentru a descrie procesele hidrologice şi AN / SEMESTRU: an I, sem. I
componentele ciclului hidrologic; să aplice termeni NUMĂR ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: curs 1h/ săpt.,
hidrologici şi ecuaţii matematice pentru a descrie lucrări practice 2h/ săpt.
circulaţia apei la nivel de bazin hidrografic, inclusiv NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI: 14
scurgerea apelor subterane şi de suprafaţă. TIPUL DISCIPLINEI: obligatorie
CONŢINUT: Acest curs prezintă principiile fizice OBIECTIVE: dobândirea de cunoştinţe de geologie
fundamentale care sunt necesare pentru a înţelege generala si geologia României necesare pregătirii
apariţia, distribuţia şi circulaţia apei pe Terra. geografice; însuşirea de către studenţi a noţiunilor
Totodată se examinează componentele ciclului necesare identificării mineralelor,a tipurilor de roci şi
hidrologic, inclusiv precipitaţiile, evapotranspiraţia, structurilor geologice din teren; înţelegerea structurii
infiltrarea şi scurgerea de suprafaţă. Este vizată, de geologice a marilor unităţi de relief şi a provinciilor
asemenea, analiza datelor hidrologice, inclusiv mineralogice de pe teritoriul ţării noastre
utilizarea modelelor stohastice pentru a descrie CONŢINUT: Partea de geologie generală urmăreşte
procesele hidrologice. prezentarea problemelor legate de orogeneze,
LIMBA DE PREDARE: română vulcanism, seisme, dislocaţii aplicative şi disjunctive,
EVALUARE: colocviu formarea rocilor magmatice, metamorfice şi
BIBLIOGRAFIE: sedimentare. Problemele de geologie a României
 Gâştescu, P., (1998), Hidrologie, Editura Roza se bazează pe cunoaşterea structurii geologice a
Vânturilor, Universitatea “Valahia”, Târgovişte; ţării noastre. De aceea, cursul urmăreşte în linii mari
stratigrafia unităţilor geologice din România şi
 Pişota, I., Zaharia, L., (2002), Hidrologie, Editura
tectonica lor şi pune accent pe structura actuală a
Universităţii din Bucureşti, Bucureşti;
unităţilor majore de relief ale ţării noastre.
 Pleniceanu, V., Ionuş, O., (2009), Hidrologie
LIMBA DE PREDARE: româna
generală – curs universitar, Editura
EVALUARE: examen
Universitaria, Craiova
BIBLIOGRAFIE:
 Anastasiu, N., (1981), Minerale şi roci
DENUMIREA DISCIPLINEI: GEOGRAFIA
sedimentare (determinator), Bucureşti.
RESURSELOR NATURALE
 Şeclăman, M. et al. (1999), Introducere în
NUMĂR DE CREDITE: 4 geologia generală, Editura Du Goeland.
TITULARUL CURSULUI: Lect. univ. dr. Liliana Bucureşti.
POPESCU / Asist. univ. drd. Mihaela  Mutihac, V. (1990), Structura geologică a
LICURICI teritoriului României, Editura Tehnică, Bucureşti.
AN / SEMESTRU: an I, sem. I
NUMĂR ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: curs 1h/ săpt.,
DENUMIREA DISCIPLINEI: GEOGRAFIE UMANĂ
lucrări practice 1h/ săpt.
GENERALĂ
NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI: 14
TIPUL DISCIPLINEI: obligatorie NUMĂR CREDITE: 4
OBIECTIVE: însuşirea noţiunilor cu care se TITULARUL CURSULUI: Prof. univ. dr. Viorica
lucrează în Geografia resurselor; identificarea TOMESCU / Prep. univ. drd. Cristina ŞOŞEA
principalelor categorii de resurse natural; AN / SEMESTRU: an I, sem. II
cunoaşterea caracteristicilor regionale ale raportului NUMĂR ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: curs 1h/ săpt.,
dintre populaţie-resurse-economie-dezvoltare; seminar 1h/ săpt.
formarea unui sistem logic de corelaţii privind rolul NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI: 14
resurselor naturale pentru dezvoltarea economică a TIPUL DISCIPLINEI: obligatorie
unei regiuni/ stat. OBIECTIVE: sintetizarea noţiunilor de geografie
CONŢINUT: Cursul prezintă resursele cosmice, umană generală prin prezentarea bazei teoretice
atmosfera în relaţiile geosistemice şi resursele despre raporturile dintre mediile naturale şi
atmosferei, resursele hidrosferei, litosfera ca activitatea omului; caracterizarea mediilor antropice
principal furnizor de resurse minerale, biosfera şi în raport de valorificarea resurselor naturale şi
regenerarea resurselor biologice. perspectivele dezvoltării umane prin prisma
LIMBA DE PREDARE: româna dezvoltării durabile şi a protecţiei mediului.
EVALUARE: examen CONŢINUT: Cursul se concentrează pe mediu,
BIBLIOGRAFIE: peisaj şi societatea omenească. Subiectele
 Aur, N.S. (2005), Terra, structuri geoeconomice. abordate de curs includ interacţiunea dintre om şi
Geografie economică mondială. Editura Sitech, mediul terestru, mediile naturale, mediile antropizate
Craiova şi medii antropice, mediile intertropicale şi gradul lor
 Neguţ, S., (coord.), (2007), Geografie de antropizare. În prima parte sunt incluse subiecte
ce acoperă mediul tropical umed, mediul de
economică mondială, Ed. METEOR PRESS,
savană, mediul de deşert, tipuri de medii din zona
Bucureşti
temperată şi gradul lor de antropizare, mediul
mediteranean, mediu de prerie şi stepă, mediul
DENUMIREA DISCIPLINEI: GEOLOGIE
pădurilor de foioase şi de amestec, mediul montan,
GENERALĂ ŞI A ROMÂNIEI mediul pădurii boreale, mediul polar arctic / antarctic
NUMĂR CREDITE: 4 şi mediul de tundră. În partea a doua se face
referire la intervenţia omului în peisaj: mediile
antropizate şi antropice, mediul rural, mediul domeniu; să sintetizeze conceptele folosite în
aşezărilor urbane, mediile industrializate, mediul oceanografie într-o analiză multidisciplinară a
căilor de comunicaţie; turismul şi influenţa sa asupra Terrei; să stârnească interesul studenţilor asupra
mediului. ştiinţelor folosite în studiul oceanelor
LIMBA DE PREDARE: română CONŢINUT: Acest curs combină diferite aspecte ale
EVALUARE: examen ştiinţelor fizice, chimice, biologice şi geologice în
BIBLIOGRAFIE: studiul proceselor Oceanului Planetar. Conceptele
 Ielenicz, M., (2000), Geografie generală, Editura folosite vizează: formarea şi structura bazinelor
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti oceanice (marginile continentale, câmpiile abisale
 Posea, G., Armaş, Iuliana, (1998), Geografie adânci şi dorsalele), descrierea fizică a dinamicii
fizică, Editura Ştiinţifică, Bucureşti apelor oceanice (valuri, maree şi curenţi); geochimia
 Strahler, A., (1973), Introduction of physical apelor marine (salinitate, substanţe dizolvate şi în
geography, John Wiley Publishing, New York suspensie, ciclurile elementelor nutritive, fluxuri de
 Tomescu, V., Marinescu, E., Popescu, L., Mara, particule şi sedimentare); circulaţia termohalină şi
C., (2009), Geografie generală. Curs pentru uzul fluxurile de energie la nivelul interfeţei Ocean-
studenţilor, Tipografia Universităţii din Craiova Atmosferă.
EVALUARE: examen
TEMA CURSULUI: CLIMATOLOGIE BIBLIOGRAFIE:
NUMĂR CREDITE: 5  Gâştescu, P., (1999), Limnologie şi
TITULARUL CURSULUI: Lect. univ. dr. Alina oceanografie, Editura H.G.A., Bucureşti;
VLĂDUŢ / Lect. univ. dr. Alina VLĂDUŢ  Gross, M., Grant, (2000), Principles of
AN / SEMESTRU: an I, sem. II Oceanography (seventh edition), Prentice Hall,
NUMĂR ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: curs 2h/ săpt., Englewood Cliffs, New Jersey;
lucrări practice 2h/ săpt.  Posea, Aurora, (1999), Oceanografie, Editura
NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI: 14 Fundaţiei România de mâine, Bucureşti;
TIPUL DISCIPLINEI: obligatorie  Vespremeanu, E., (1992), Oceanografie,
OBIECTIVE: înţelegerea criteriilor de clasificare a Universitatea Bucureşti
climatelor şi a elementelor de diferenţiere ale
acestora, atât la nivel planetar, regional, cât şi local;
deprinderea metodelor de analiză şi prelucrare a DENUMIREA DISCIPLINEI: GEOGRAFIE
datelor climatice; interpretarea indicilor utilizaţi în ECONOMICĂ MONDIALĂ
climatologie NUMĂR CREDITE: 3
CONŢINUT: Cursul prezintă caracteristicile generale TITULARUL CURSULUI: Lect. univ. dr. Liliana
ale climatelor şi procesele care contribuie la geneza POPESCU / Lect. univ. dr. Mihaela LICURICI
acestora. Subiectele specifice includ: factorii AN / SEMESTRU: an I, sem. II
genetici ai climei, distribuţia globală a elementelor NUMĂR ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: curs 2h/ săpt.,
climatice, sisteme de clasificare a climatelor şi lucrări practice 2h/ săpt.
principalele zone climatice, fenomene de risc şi NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI: 14
problem legate de schimbările climatice globale. TIPUL DISCIPLINEI: obligatorie
LIMBA DE PREDARE: Română OBIECTIVE: investigarea factorilor naturali,
EVALUARE: examen economici şi sociali ce condiţionează producţia,
BIBLIOGRAFIE: distribuţia şi consumul în cadrul sectoarelor
 Berry, R. G., Chorley, R. J. (1992), Atmosphere, economiei; raporturi între populaţie şi capacitatea
whether and climate¸ Routledge, London, New de suport a mediului înconjurător.
York; CONŢINUT: Cursul prezintă caracteristicile
 Ciulache, S., (2002), Meteorologie şi economico-geografice ale sectorului primar al
Climatologie, Editura Universitară, Bucureşti; economiei, particularităţile sectorului secundar,
 Pop, Gh., (1988), Introducere în meteorologie şi diferenţieri teritoriale ale activităţilor terţiare.
climatologie, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, LIMBA DE PREDARE: română
Bucureşti EVALUARE: examen
BIBLIOGRAFIE:
DENUMIREA DISCIPLINEI: OCEANOGRAFIE  Aur, N. S., (2008), Geografie economică
mondială, Edit. Sitech, Craiova
NUMĂR CREDITE: 4
TITULARUL CURSULUI: Lect. univ. dr. Oana  Erdeli, G., Braghina, C., Frăsineanu, D., (2000),
Geografie economică mondială, Ed. Fundaţia
IONUŞ / Lect. univ. dr. Oana IONUŞ
România de Maine, Bucureşti;
AN / SEMESTRU: an I, sem. II
NUMĂR ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: curs 2h/ săpt.,  Neguţ, S., (coord.), (2007), Geografie
lucrări practice 2h/ săpt. economică mondială, Ed. METEOR PRESS,
NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI: 14 Bucureşti
TIPUL DISCIPLINEI: obligatorie
OBIECTIVE: să înţeleagă structura bazinelor DENUMIREA DISCIPLINEI : GIS ŞI
oceanice, masele de apă şi curenţii pe bazine CARTOGRAFIE DIGITALĂ
oceanice, şi procesele care controlează distribuţia şi NUMĂR CREDITE: 4
abundenţa organismelor în mediul marin; să redea o TITULARUL CURSULUI: Lect. univ. dr. Sorin
imagine de ansamblu asupra oceanografiei ca AVRAM / Lect. univ. dr. Sorin AVRAM
ştiinţă şi asupra metodelor folosite în acest AN / SEMESTRU: an I, sem. II
NUMĂR ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: curs 1h/ săpt., demers de cercetare comportă o dimensiune
lucrări practice 2h/ săpt. evolutivă, ciclică.
NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI: 14 LIMBA DE PREDARE: română
TIPUL DISCIPLINEI: obligatorie EVALUARE: colocviu
OBIECTIVE: însuşirea noţiunilor în acest domeniu BIBLIOGRAFIE:
în vederea realizării de produse cartografice  Bălteanu, D., (1983), Experimentul de teren în
digitale; utilizarea softurilor specifice cartografiei geomorfologie, Editura Academiei, Bucureşti;
digitale în vederea realizării bazelor de date, a
 Ciulache S., Ionac Nicoleta, (2005), Ghid de
manipulării datelor, pentru realizarea hărţilor şi
cercetare environmentală, Editura Ars Docendi,
planurilor necesare în analiza spaţiului geografic.
Bucureşti
CONŢINUT: Studierea principiilor, metodelor şi
instrumentelor specifice în vederea formării
deprinderilor specifice sistemelor informatice
geografice şi a cartografiei digitale. DENUMIREA DISCIPLINEI: ISTORIA
LIMBA DE PREDARE: româna DESCOPERIRILOR GEOGRAFICE
EVALUARE: examen NUMĂR CREDITE: 3
BIBLIOGRAFIE: TITULARUL CURSULUI: Prof. univ. dr. Viorica
 Bhata B., (2008), Remote Sensing and GIS, TOMESCU
Edit. Oxford University Press AN / SEMESTRU: an I, sem. I
 Dainelli N., Bonechi F., Spagnolo M., Canessa NUMĂR ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: curs 2h/ săpt.
Anna, (2008), Cartografia numerica, Edit. Dario NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI: 14
Flaccovio TIPUL DISCIPLINEI: facultativă
 Graci G., Pileri P., Sedazzari M., (2008), GIS e OBIECTIVE: aprofundarea cunoştinţelor despre
Ambiente - Guida all uso di ArcGIS per l analisi contribuţia popoarelor din antichitate la
del territorio e la valutazione ambientale, Edit. descoperirea unor regiuni geografice; analiza
Dario Flaccovio marilor descoperiri geografice şi precizarea
 Maantay Juliana, Ziegler J., (2006), GIS for the contribuţiei lor la dezvoltarea cartografiei şi a
Urban Environment, Edit. ESRI Press, geografiei; selectarea şi sintetizarea informaţiilor
Redlands, California despre aportul exploratorilor din perioada modernă
a sec. XIX şi XX.
CONŢINUT: prezentarea diacronică a principalilor
DENUMIREA DISCIPLINEI: METODE ŞI TEHNICI exploratori şi a celor mai importante descoperiri
DE CERCETARE ÎN GEOGRAFIE geografice (antichitate, evul mediu, sec. XIX, XX),
NUMĂR CREDITE: 5 precum şi contribuţiile româneşti la cunoaşterea
TITULARUL CURSULUI: Lect. univ. dr. Gheorghe
Pământului.
CURCAN / Lect. univ. dr. Gheorghe
LIMBA DE PREDARE: română
CURCAN
EVALUARE: verificare
AN / SEMESTRU: an I, sem. II
BIBLIOGRAFIE:
lucrări practice 2h/ săpt.  Demeter, T. şi colab., (2002), Istoria
NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI: 14 descoperirilor geografice. Antichitatea şi Evul
TIPUL DISCIPLINEI: obligatorie Mediu, Editura Universităţii din Bucureşti.
OBIECTIVE: cunoaşterea fundamentată a  Neguţ, S., (1997), Căutători de noi tărâmuri.
fenomenelor geografice, bazată pe o metodologie Dicţionar de exploratori şi călători, Editura ALL,
adecvată şi aprofundată; analiza principiilor, Bucureşti.
metodelor şi tehnicilor de lucru utilizate în abordarea  Neguţ, S. (coord.), (2001), Călătorii
studiilor din domeniul geografiei, prin prezentarea extraordinare, Editura CD Press, Bucureşti.
particularităţilor fiecărei etape de cercetare, a  Popovici, I., Caloianu, N., Ciulache, S., Leţea, I.,
problematicii de bază şi metodologiei specifice (1975), Enciclopedia descoperirilor geografice,
fiecărei componente astfel ca, în final, să se Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti
constituie într-un îndrumător pentru studenţii cu
afinităţi pentru cercetarea ştiinţifică sau punct de
sprijin în elaborarea lucrărilor de licenţă:
prezentarea principalele aspecte teoretice, asociate
metodelor cu aplicabilitate practică, sublinierea
specificului fiecărei abordări ce facilitează în acest
mod cunoaşterea avantajelor şi dezavantajelor
proprii fiecărei metode de lucru.
CONŢINUT: Cursul îşi propune o analiză profundă a
procedeelor care permit abordarea geografiei într-o
perspectivă metodică. Cercetarea geografică este
un proces complex, compus din etape
interdependente, fiecare avînd o funcţie precisă. În
prealabil, este necesară formularea unui subiect sau
a unei probleme de cercetare, urmată de definirea
unei strategii de cercetare în scopul atingerii
obiectivelor fixate, ţinînd cont de faptul că orice
Anul II  Ungureanu, Al., Muntele, I. (2006), Geografia
populaţiei, Editura Sedcom Libris, Iaşi
DENUMIREA DISCIPLINEI: GEOMORFOLOGIE
NUMĂR CREDITE: 5+4 DENUMIREA DISCIPLINEI: BIOGEOGRAFIE
TITULARUL CURSULUI: Conf. univ. dr. Sandu NUMĂR CREDITE: 4
BOENGIU / Conf. univ. dr. Sandu BOENGIU TITULARUL CURSULUI: Lect. univ. dr. Emil
AN / SEMESTRU: an II, sem. I + sem. II MARINESCU / Lect. univ. dr. Emil
NUMĂR ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: curs 2h/ săpt., MARINESCU
lucrări practice 2h/ săpt. AN / SEMESTRU: an II, sem. I
NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI: 14 NUMĂR ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: curs 2h/ săpt.,
TIPUL DISCIPLINEI: obligatorie lucrări practice 2h/ săpt.
OBIECTIVE: definirea conceptelor geomorfologiei, NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI: 14
metodele de cercetare in geomorfologie, factorii şi TIPUL DISCIPLINEI: obligatorie
procesele reliefogene şi tipurile de relief create de OBIECTIVE: înţelegerea cauzelor care au generat
aceştia răspândirea organismelor vii pe glob; explicarea şi
CONŢINUT: Cursul prezintă în prima parte noţiunile interpretarea distribuţiei şi diversităţii organismelor
generale de geomorfologie planetară, vii, în interdependenţă cu factorii de mediu;
geomorfologie tectonică şi geomorfologie erozivă interpretarea tiparelor de distribuţie ale vegetaţiei
acumulativă, iar în partea a doua prezintă tipurile de actuale în raport cu transformările din trecut;
relief. cunoaşterea şi înţelegerea conceptelor privind
LIMBA DE PREDARE: româna biomurile, dinamica şi distribuţia lor spaţială;
EVALUARE: examen însuşirea principiilor ce stau la baza regionării
BIBLIOGRAFIE: biogeografice şi sintetizarea caracteristicilor
 Posea Gr., Iliei I., Grigore M., Popescu N. (1970) regiunilor biogeografice
- Geomorfologie generală. Editura Didactică şi CONŢINUT: Acest curs analizează distribuţia
Pedagogică, Bucureşti. spaţio-temporale a plantelor şi animalelor şi factorii
 Ielenicz, M. (2003) – Geomorfologie, Editura ce determină această distribuţie. Principalele
Universitară, Bucureşti. subiecte abordate includ tipare de biodiversitate,
 Grecu, Florina, Palmentola, G. (2003), evoluţia spaţio-temporală a formaţiunilor vegetale,
Geomorfologie dinamică, Editura Tehnică, consecinţele biogeografice ale glaciaţiilor, mijloace
Bucureşti de diseminare ale organismelor vii, migraţiile,
diseminarea antropică. O parte importantă a
DENUMIREA DISCIPLINEI: GEOGRAFIA cursului se referă la evoluţia arealelor biogeografice
POPULAŢIEI şi influenţa factorilor ecologici asupra distribuţiei
organismelor, inclusiv influenţa antropică. De
NUMĂR CREDITE: 5
asemenea prezentăm biomurile terestre şi marine,
TITULARUL CURSULUI: Conf. univ. dr. Costela
regionarea biogeografică, modelul biogeografic al
IORDACHE / Lect. univ. dr. Liliana insulelor, ratele de extincţii moderne precum şi
POPESCU problema speciilor invazive.
AN / SEMESTRU: an II, sem. I LIMBA DE PREDARE: româna
NUMĂR ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: curs 2h/ săpt., EVALUARE: examen
lucrări practice 2h/ săpt. BIBLIOGRAFIE:
 Călinescu, R., Bunescu, A., Pătroescu, M.,
(1972), Biogeografie, E.D.P., Bucureşti
OBIECTIVE: prezentarea aspectelor spaţial –
 Cox, B., Moore, P., (2005), Biogeography,
regionale ale distribuţiei, dinamicii, mobilităţii şi
Blackwell Publishing, Oxford
structurii populaţiei mondiale; identificarea etapelor
principale ale evoluţiei numerice a populaţiei Terrei;  Lomolino, M., Riddle, B., Brown, J., (2006),
evidenţierea problemelor geo-demografice ale Biogeography, Sinauer Associates Publishing,
perioadei actuale; analiza dinamicii şi repartiţiei Massachusetts
spaţiale a fenomenelor demografice.  Lomolino, M., Sax, D.F., Brown, J., (EDS.)
CONŢINUT: Sunt abordate aspecte cantitative şi (2004), Foundations of Biogeography, University
calitative ale populaţiei mondiale; după ce se of Chicago Press, Chicago
prezintă etapele evoluţiei omului ,ca fiinţă superior
organizată, se analizează factorii care determină DENUMIREA DISCIPLINEI: GEOGRAFIA
disparităţile spaţiale ale repartiţie teritoriale şi SOLURILOR
densităţii populaţiei; evoluţia numerică, dinamica NUMĂR DE CREDITE: 4
naturală, mobilitatea teritorială, precum şi structurile TITULARUL CURSULUI: Conf. univ. dr. Constantin
demografice relevă complexitatea şi diversitatea GRIGORAŞ / Conf. univ. dr. Constantin
problematicii populaţiei mondiale. GRIGORAŞ
LIMBA DE PREDARE: româna AN / SEMESTRU: an II, sem. I
EVALUARE: examen NUMĂR ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: curs 2h/ săpt.,
BIBLIOGRAFIE: lucrări practice 2h/ săpt.
 Erdeli, G., Dumitrache, Liliana (2009), Geografia NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI: 14
populaţiei, Editura Corint, Bucureşti TIPUL DISCIPLINEI: obligatorie
 Ilinca, N. (2009), Geografie umană. Populaţie şi OBIECTIVE: Definirea conceptelor de: sol,
aşezări omeneşti, Edit. CD Press, Bucureşti alcătuirea solului, proprietăţile fizice, chimice şi
morfologice, geneza solului (factori şi procese) şi NUMĂR ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: curs 2h/ săpt.,
formarea profilului de sol. seminar 2h/ săpt.
CONŢINUT: Cursul prezintă conceptul de sol şi un NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI: 14
scurt istoric al dezvoltării ştiinţei solului. Apoi se TIPUL DISCIPLINEI: obligatorie
analizează materia minerală şi organică a solului, OBIECTIVE: înţelegerea şi aplicarea celor patru
apa şi aerul din sol şi sunt discutate cele mai concepte (localizare, spaţiu, legătură şi regiune) la
importante proprietăţi fizice, chimice şi morfologice problemele geografice ale organizării spaţiale;
ale solului. În continuare sunt caracterizaţi factorii înţelegerea şi reprezentarea pe hărţi tematice a
pedogenetici (climă, relief, rocă parentală, vegetaţie fenomenelor utilizate în problemele analizelor
şi faună, ape freatice şi stagnante, timp şi activitate spaţiale; înţelegerea şi folosirea conceptelor de
umană) şi principalele procese ce conduc la bază legate de procesele de geografie fizică şi
formarea diferitelor orizonturi. Distribuţia pe verticală umană care interacţionează din punct de vedere
a orizonturilor formează profilul de sol, ce geografic la nivel mondial: peisaje, populaţie şi
caracterizează diversele tipuri de sol. aşezări, modele culturale, cadru geopolitic, modele
LIMBA DE PREDARE: Română de dezvoltare economică şi socială; aplicarea
EVALUARE: examen acestor concepte şi raţiuni logice pentru a descrie şi
BIBLIOGRAFIE: analiza trăsăturile fizice şi umane de bază ale unei
 Duchaufour, Ph., (2001), Introduction à la regiuni; examinarea consecinţelor globale rezultate
science du sol. Sol, végétation, environnement. din interacţiunea forţelor fizico-geografice şi
Ed. Dunod, Paris, (326 p). antropice prin înţelegerea diversităţii geografice
 Florea, N., (1994), Pedogeografie cu noţiuni de persistente
pedologie. Ediţia a II-a, Univ. "Dimitrie Cantemir", CONŢINUT: Cursul introduce conceptul regional
Facultatea de Geografie, Sibiu, (205 p). care subliniază asocierea spaţială a omului cu
 Grigoraş, C., Boengiu, S., Grigoraş, Elena- meniul în care trăieşte. Accentul se pune pe
Narcisa (2004), Noţiuni de bază în ştiinţa solului. sistemele fizice, culturale şi economice care
Ed. Universitaria, Craiova. interacţionează producând regiuni diferite pe glob.
 xxx (1987), Metodologia elaborării studiilor La finalul cursului studenţii trebuie să fie capabili să
pedologice. I. C. P. A. Bucureşti. descrie transformările care au loc în trăsăturile fizice
şi culturale ale unei regiuni şi să demonstreze că
DENUMIREA DISCIPLINEI: GEOGRAFIA înţeleg legăturile funcţionale care au loc între
TURISMULUI acestea.
NUMĂR DE CREDITE: 4
TITULARUL CURSULUI: Lect. univ. dr. Liliana
BIBLIOGRAFIE:
POPESCU / Asist. univ. drd. Amalia BĂDIŢĂ
 Benedek, J., (2004), Amenajarea teritoriului şi
AN / SEMESTRU: an II, sem. I
dezvoltarea regională, Editura Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
seminar 2h/ săpt.
NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI: 14  Cocean, P., (2010), Geografie Regională.
TIPUL DISCIPLINEI: obligatorie Evoluţie, concepte, metodologie, ediţia a III-a,
OBIECTIVE: dobândirea capacităţii de a utiliza restructurată şi adăugită, Presa Universitară
corect conceptele specifice geografiei turismului, Clujeană, Cluj-Napoca.
operarea cu metodele, tehnicile şi procedeele  Ianoş, I. (2000), Sisteme teritoriale. O abordare
fundamentale proprii studierii serviciilor turistice. geografică, Editura Tehnică, Bucureşti
CONŢINUT: Cursul prezintă principalele resurse
turistice, circulaţia turistică, tipurile şi formele de
turism practicate, precum şi principalele destinaţii DENUMIREA DISCIPLINEI: GEOGRAFIA
turistice la nivel mondial (destinaţii tradiţionale, SOCIALĂ ŞI CULTURALĂ
destinaţii recente). NUMĂR CREDITE: 4
LIMBA DE PREDARE: Română TITULARUL CURSULUI: Conf. univ. dr. Costela
EVALUARE: verificare IORDACHE / Lect. univ. dr. Cristiana
BIBLIOGRAFIE: VÎLCEA
 Cocean, P. (1996), Geografia turismului, Edit. AN / SEMESTRU: an II, sem. I
Carro, Bucureşti NUMĂR ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: curs 2h/ săpt.,
 Cooper, C., Fletcher, J., Fyall, A., Gilbert, D., lucrări practice 1h/ săpt.
Wanhill, S. (2008), Tourism. Principles and NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI: 14
Practice, 4th Edition, Prentice Hall, U.K. TIPUL DISCIPLINEI: obligatorie
 Glăvan, V. (2000), Resurse turistice pe Terra, OBIECTIVE: dobândirea de cunoştinţe referitoare la
Edit. Economică, Bucureşti conceptul de geografie socială şi culturală, precum
şi la domeniile lor de studiu; înţelegerea
DENUMIREA DISCIPLINEI: GEOGRAFIA comportamentelor spaţiale ale grupurilor umane;
REGIONALĂ perceperea logică şi coerentă a influenţelor pe care
NUMĂR CREDITE: 4 mediul le exercită asupra omului şi societăţii
TITULARUL CURSULUI: Lect. univ. dr. Cristiana CONŢINUT: Ca ramură relativ nouă a geografiei
VÎLCEA / Lect. univ. dr. Cristiana VÎLCEA umane, acest curs este axat pe prezentarea
AN / SEMESTRU: an II, sem. I principalelor aspecte legate de geografia
comportamentală, medicală, lingvistică, etnică, capital), tipurile de folosinţă, fondul funciar şi modul
confesională şi a culturilor umane. de realizare a cadastrului. Se acordă atenţie
LIMBA DE PREDARE: româna problemelor de evaluare a terenurilor, în special prin
EVALUARE: verificare bonitare şi se analizează diversele procese de
BIBLIOGRAFIE: degradare a solurilor şi terenurilor (procese fizice,
 Nae, Mirela (2006), Geografia calităţii vieţii chimice şi biologice, procese complexe şi procese
urbane. Metode de analiză, Edit. Universitară, de dislocare, acoperire şi de pierdere de teren).
Bucureşti LIMBA DE PREDARE: româna
 Teodoreanu, Elena (2004), Geografie medicală, EVALUARE: verificare
Edit. Academiei, Bucureşti BIBLIOGRAFIE:
 Voiculescu, Sorina, Creţan, R. (2005), Geografie  Florea, N. (2003), Degradarea, protecţia şi
culturală. Teme, evoluţii şi perspective, Edit. ameliorarea solurilor şi terenurilor, Bucureşti.
Eurostampa, Timişoara  Munteanu, I., Dumitru, M., Burgos, D.,
Geambaşu, N., Geicu, A. (2004), Prevenirea şi
DENUMIREA DISCIPLINEI: GEOGRAFIA combaterea deşertificării în România. Lucr. a
AŞEZĂRILOR UMANE XVII-a Conf. Naţ. pentru Şt. Solului. Publ.
NUMĂR CREDITE: 5 SNRSS, Nr. 34 A, Vol. 1, Bucureşti.
TITULARUL CURSULUI: Conf. univ. dr. Costela  Răuţă, C., Cârstea, St. (1983), Prevenirea şi
IORDACHE / Lect. univ. dr. Liliana combaterea poluării solului. Ed. Ceres,
POPESCU Bucureşti.
AN / SEMESTRU: an II, sem. II  Teaci, D. (1980), Bonitarea terenurilor agricole.
NUMĂR ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: curs 2h/ săpt., Ed. Ceres, Bucureşti.
lucrări practice 2h/ săpt.  xxx (1987), Metodologia elaborării studiilor
NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI: 14 pedologice. I. C. P. A. Bucureşti
OBIECTIVE: precizarea succesiunii genetice şi a DENUMIREA DISCIPLINEI : GEOGRAFIA
tipologiei habitatului uman; relevarea condiţionărilor EUROPEI
fizico-geografice şi geo-economice ale urbanizării; NUMĂR CREDITE: 4
identificarea, localizarea şi înţelegerea disparităţilor TITULARUL CURSULUI: Lect. univ. dr. Ioan
demografice şi de habitat MARINESCU / Lect. univ. dr. Ioan
CONŢINUT: asigură familiarizarea studenţilor cu MARINESCU
elemente teoretice şi practice privind habitatul AN / SEMESTRU: an II, sem. II
uman; cursul oferă concepte şi raţionamente care NUMĂR ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: curs 2h/ săpt.,
să faciliteze înţelegerea fenomenelor urbane şi lucrări practice 2h/ săpt.
rurale; sunt analizate componentele aşezărilor NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI: 14
umane, geneza şi evoluţia în timp şi spaţiu, tipologia TIPUL DISCIPLINEI: obligatorie
demografică, morfologică şi funcţională a acestora. OBIECTIVE: cunoaşterea caracteristicilor fizice de
LIMBA DE PREDARE: româna ansamblu; înţelegerea diferentierilor regionale de
EVALUARE: examen ordin fizic, uman şi economic
BIBLIOGRAFIE: CONŢINUT: Cursul de geografia Europei vizează
 Cucu, V. (1981), Geografia populaţiei şi familiarizarea studenţilor cu caracteristicile fizice de
aşezărilor umane, Editura Didactică şi ansamblu ale continentului, dar mai ales a
Pedagogică, Bucureşti diferenţierilor regionale de ordin socio-cultural şi
 Ianoş, I. (2004), Dinamica urbană. Aplicaţii la economic.
oraşul şi sistemul urban românesc, Editura LIMBA DE PREDARE: româna
Tehnică, Bucureşti. EVALUARE: examen
 Ilinca, N. (2011), Geografia aşezărilor urbane, BIBLIOGRAFIE:
Editura Edit. CD Press, Bucureşti  Coteţ, P. (1967), Europa şi Asia – Geografie
fizică, E.D.P., Bucureşti
DENUMIREA DISCIPLINEI: UTILIZAREA  Cucu, V. (1981), Geografia populaţiei şi
TERENURILOR aşezărilor, E.D.P., Bucureşti
NUMĂR CREDITE: 4  Marin, I. (1994), Geografia regională –
TITULARUL CURSULUI: Lect. univ. dr. Cristiana continentele, Universitatea Bucureşti
VÎLCEA / Lect. univ. dr. Cristiana VÎLCEA
AN / SEMESTRU: an II, sem. II DENUMIREA DISCIPLINEI: GEOGRAFIA
NUMĂR ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: curs 1h/ săpt., CUATERNARULUI
lucrări practice 2h/ săpt. NUMĂR CREDITE: 5
NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI: 14 TITULARUL CURSULUI: Conf. univ. dr. Sandu
TIPUL DISCIPLINEI: obligatorie BOENGIU / Asist. univ. drd. Ştefan
OBIECTIVE: Definirea conceptelor de: teren, NEGREANU
folosinţe, fond funciar, cadastru, evaluarea AN / SEMESTRU: an II, sem. II
terenurilor, procesele de degradare a solului şi NUMĂR ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: curs 2h/ săpt.,
răspândirea lor în România. lucrări practice 2h/ săpt.
CONŢINUT: Cursul prezintă noţiunea de teren, NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI: 14
factorii care influenţează utilizarea terenurilor (clima, TIPUL DISCIPLINEI: opţională
vegetaţia, apa, relieful, solul, factorul uman, factorul
OBIECTIVE: diviziunile si limita Cuaternarului, NUMĂR CREDITE: 4
prezentarea oscilaţiilor climatice si evoluţia mediilor TITULARUL CURSULUI: Lect. univ. dr. Gheorghe
geografice din Cuaternar, apariţia si evoluţia omului; CURCAN / Lect. univ. dr. Gheorghe
înţelegerea de către studenţi şi utilizarea acolo unde CURCAN
este posibil, a metodelor de analiză utilizate în AN / SEMESTRU: an II, sem. I
studiul Cuaternarului; însuşirea prin realizarea de NUMĂR ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: curs 2h/ săpt.,
hărţi a limitelor suprafeţelor ocupate de calote seminar 2h/ săpt.
glaciare, zone de vegetaţie şi animale caracteristice NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI: 14
diferitelor tipuri de climat. TIPUL DISCIPLINEI: opţională
CONŢINUT: Cursul prezintă principalele teorii OBIECTIVELE CURSULUI: identificarea şi
asupra evoluţiei mediilor geografice, cauzele însuşirea specificului hazardelor naturale şi
glaciaţiilor, formarea si evoluţia gheţii, apariţia, antropice locale, regionale şi globale în perspectivă
evoluţia si răspândirea omului. evolutivă, în prezent şi în viitor; identificarea,
LIMBA DE PREDARE: română analiza, interpretarea şi însuşirea principalelor
EVALUARE: verificare corelaţii de interdependenţă între cadrul natural şi
BIBLIOGRAFIE: evoluţia societăţilor umane, cu referire directă
 Codrea, V. (1998), Geologia Cuaternarului. Univ. asupra economiei şi exploatării resurselor din
„Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca. spaţiul geografic vizat.
 Cârciumaru, M. (1980), Mediul geografic în CONŢINUT: Perceperea corectă şi coerentă,
pleistocenul superior şi culturile paleolitice din însuşirea principalelor elemente, procese şi
România, Ed. Academiei, Bucureşti. fenomene geografice care prezintă risc.
 Donisă, I., (1993), Paleogeografia Cuaternarului, LIMBA DE PREDARE: româna
Centrul de Multiplicare al Univ. Al.I. Cuza, Iaşi. EVALUARE: verificare
 Ene M., Popescu N., Folea F., (2010), Geografia BIBLIOGRAFIE:
Cuaternarului Editura Universitara, Bucureşti.  Bălteanu, D., Alexe, Rădiţa, (2000), Hazarde
 Nicolae Popescu, Marian Ene, Florina Folea naturale şi antropogene, Editura Corint,
Tatu (2010), Geografia cuaternarului, ISBN 978- Bucureşti;
973-749-827-4, Universitară, 2010  Balteanu, D., Şerban Mihaela, (2005), Modificări
globale ale mediului, Editura Coresi, Bucureşti;
 Grecu, Florina, (2004), Hazarde şi riscuri
DENUMIREA DISCIPLINEI: ORGANIZAREA naturale, Editura Universitară, Bucureşti;
SPAŢIULUI GEOGRAFIC
NUMĂR CREDITE: 5
TITULARUL CURSULUI: Lect. univ. dr. Sorin DENUMIREA DISCIPLINEI: POTENŢIALUL
AVRAM / Lect. univ. dr. Sorin AVRAM TURISTIC AL ROMÂNIEI
AN / SEMESTRU: an II, sem. II NUMĂR CREDITE: 5
NUMĂR ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: curs 2h/ săpt., TITULARUL CURSULUI: Prof. univ. dr. Mirela
lucrări practice 2h/ săpt. MAZILU / Asist. univ. drd. Amalia BĂDIŢĂ
NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI: 14 AN / SEMESTRU: an II, sem. II
TIPUL DISCIPLINEI: opţională NUMĂR ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: curs 2h/ săpt.,
OBIECTIVELE CURSULUI: însuşirea noţiunilor în seminar 2h/ săpt.
acest domeniu în vederea analizei spaţiului NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI: 14
geografic; utilizarea informaţiilor necesare în TIPUL DISCIPLINEI: opţională
vederea realizării planificării şi organizării spaţiului OBIECTIVE: însuşirea cunoştinţelor cursului,
pentru reducerea disparităţilor regionale, utilizarea capacitatea de evaluare critică a diferitelor concepte
eficientă şi ecocompatibilă a acestuia teoretice, identificarea în realitate a conceptelor;
CONŢINUT: Studierea principiilor, metodelor şi familiarizarea cu literatura de specialitate: cărţi,
instrumentelor specifice în vederea formării reviste, conferinţe, rezultate ale grupurilor de
deprinderilor specifice pentru elaborarea analizelor cercetători; dobândirea capacităţii de a utiliza corect
geografice privind spaţiul şi funcţionarea acestuia. conceptele specifice abordării potenţialului turistic;
LIMBA DE PREDARE: româna organizarea unui sistem propriu de valori cu logică
EVALUARE: verificare internă adecvat disciplinei de studiu; operarea cu
BIBLIOGRAFIE: metodele, tehnicile şi procedeele fundamentale
 Steiner F.R., Butler K., (2007), Planning and proprii abordării potenţialului turistic.
Urban Design Standards. Edit. Wiley and Sons, CONŢINUT: Un teritoriu interesează sub aspect
New Jersey turistic în măsura în care acesta oferă resurse
 Mercandino A., (2006), Urbanistica tecnica - turistice naturale sau antropice, a căror valorificare pe
Pianificazione generale, Edit. Il Sole 24 Ore, fondul unor amenajări tehnice şi turistice, în contextul
Milano protejării mediului înconjurător poate determina o
 Gisotti G., (2007), Ambiente urbano - activitate de turism care să permită intrarea acesteia
Introduzione all ecologia urbana, Edit. DArio în circuitul turistic. Pe parcursul a 4 capitole (însoţite
Flaccovio, Palermo şi de anexe) sunt prezentate şi analizate tipurile de
potenţial turistic (natural şi antropic), exemplificând
metamorfozele acestuia,tipurile de ofertare în
DENUMIREA DISCIPLINEI: GEOGRAFIA conturarea unui fenomen turistic durabil.
HAZARDELOR ŞI RISCURILOR NATURALE ŞI LIMBA DE PREDARE: română
ANTROPICE EVALUARE: verificare
BIBLIOGRAFIE:
 Cândea, Melinda, Erdeli, G. Simion, Tamara
(2000), Potenţialul turistic al României şi
amenajarea turistică a spaţiului, Editura
Universităţii Bucureşti.
 Glăvan, V. (2006), Potenţialul turistic şi
valorificarea sa, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti
 Mazilu, Mirela, Potenţialul turistic al României,
Suport de curs.
BIBLIOGRAFIE:
ANUL III  Nimigeanu, V. (2001), România. Populaţie.
Aşezări. Economie, Edit. Universităţii „Al. I
DENUMIREA DISCIPLINEI: GEOGRAFIA FIZICĂ Cuza”, Iaşi;
A ROMÂNIEI  Iordache, Costela, (2009), Geografia populaţiei
NUMĂR CREDITE: 5 + 5 şi aşezărilor umane din România, Edit.
TITULARUL CURSULUI: Lect. univ. dr. Gheorghe Universitaria, Craiova
CURCAN / Lect. univ. dr. Gheorghe  Iordan, I. (2006), România. Geografie umană şi
CURCAN economică,Edit. Fundaţiei,, România de Mâine”,
AN / SEMESTRU: an III, sem. I + sem. II Bucureşti
seminar 2h/ săpt. DENUMIREA DISCIPLINEI: GEOGRAFIA
NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI: 14 + 12 MEDIULUI
TIPUL DISCIPLINEI: obligatorie NUMĂR CREDITE: 5
OBIECTIVE: Cursul are ca scop principal TITULARUL CURSULUI: Lect. univ. dr. Ioan
cunoaşterea la nivelul României atât a mediului fizic MARINESCU / Lect. univ. dr. Ioan
conceput ca un sistem unitar şi în întrepătrunderea MARINESCU
cu cel antropic dar şi înţelegerea, raportată la spaţiu AN / SEMESTRU: an III, sem. I
şi timp, a unor noţiuni, concepte, legităţi care stau la NUMĂR ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: curs 2h/ săpt.,
bază. lucrări practice 2h/ săpt.
CONŢINUT: Geografia fizică a României NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI: 14
sintetizează cunoştinţe multiple de geomorfologice, TIPUL DISCIPLINEI: obligatorie
climatologice, hidrologice, biogeografice, pedologice OBIECTIVE: cunoaşterea structurii mediului
etc. cu scopul de a dezvolta aptitudinile de analiză geografic; înţelegerea proceselor funcţionale din
fizico-geografică a teritoriul României şi iniţiere în geosistem; cunoaşterea modificarilor sistemice şi
descifrarea problemelor de geografie fizică a modelul evolutiv al mediului geografic; diferenţierea
României. unităţilor funcţionale ale ecosferei.
LIMBA DE PREDARE: româna CONŢINUT: Cursul de Geografia mediului
EVALUARE: examen abordează integrat componentele mediului
BIBLIOGRAFIE: geografic prin analiza integrată a structurii
 Irimuş, I. A. (2003), Geografia fizică a României, funcţionalităţii şi evoluţiei geosistemului terestru.
Editura Casa Cărţii Ştiinţă, Cluj-Napoca. LIMBA DE PREDARE: româna
 Rădoane, N. (2001), Geografia fizică a EVALUARE: examen
României, Editura Universităţii „Ştefan cel BIBLIOGRAFIE:
 Bălteanu, D., Şerban, N., (2004), Modificări
Mare", Suceava.
globale ale mediului, Editura CREDIS,
 Posea, Gr. (2010), Geografia fizică a
Bucureşti.
României, Editura Fundaţiei „România de  Roşu, Al., (1987), Terra – Geosistemul vieţii,
Mâine", Bucureşti. Editura Ştiinţifică şi Encilopedică, Bucureşti.
 Marinescu, I., (2011) – Sistematica mediului
geografic, Editura Universitaria, Craiova
DENUMIREA DISCIPLINEI: GEOGRAFIA
UMANĂ A ROMÂNIEI DENUMIREA DISCIPLINEI: GEOGRAFIA
NUMĂR CREDITE: 5 REGIONALĂ A ROMÂNIEI
NUMĂR CREDITE: 4 + 4
IORDACHE / Prep. univ. drd. Cristina
TITULARUL CURSULUI: Prof. univ. dr. Viorica
ŞOŞEA
TOMESCU / Prep. univ. drd. Cristina ŞOŞEA
AN / SEMESTRU: an III, sem. I
AN / SEMESTRU: an III, sem. I + sem. II
lucrări practice 2h/ săpt.
seminar 2h/ săpt. / curs 1h/ săpt, seminar 1h/
săpt.
NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI: 14 + 12
OBIECTIVE: cunoaşterea problemelor de geografie
umană referitoare la populaţia şi aşezările omeneşti
OBIECTIVE: analiza componentelor geografice ale
ale României; înţelegerea aspectelor privind
reliefului României ca element coordonator al
continuitatea şi permanenţa locuirii, dinamica,
peisajului ţării noastre; corelarea elementelor fizico-
mobilitatea şi structurile demografice; identificarea
geografice cu cele socio-economice care conduc la
deosebirilor dintre componentele habitatului uman,
formarea peisajului montan şi subcarpatic, dar şi a
a factorilor determinanţi ai contrastelor impuse de
peisajelor specifice de dealuri, podişuri şi câmpii din
geneza şi evoluţia aşezărilor umane.
ţara noastră; precizarea rolului Carpaţilor şi
CONŢINUT: Sunt prezentate şi analizate evolutiv,
Subcarpaţilor, dar şi a dealurilor, podişurilor,
probleme demografice şi de habitat la nivel naţional,
câmpiilor în continuitatea multimilenară a locuirii lor
regional şi judeţean referitoare la: structurile
de poporul român; argumentarea importanţei
administrativ-teritoriale, dinamica numerică a
geopolitice şi strategice a Dunării şi Mării Negre
populaţiei, mişcarea naturală şi migratorie,
pentru România şi poporul român.
structurile geodemografice, geneza şi tipologia
aşezărilor umane.
CONŢINUT: cunoaşterea aprofundată a structurii şi politică a celor două continente, prelegerile se
funcţionalităţii teritoriului naţional, prin analiza concentrează pe studii de caz legate de modelele
complexă, sintetică şi corelativă a substratul de dezvoltare economică a unor state din Asia
geologic, morfologic, hidroclimatic sau (Japonia, China) şi Africa (Egipt, Africa de Sud).
biopedogeografic, precum şi a componentei sale Accentul este pus pe modelele oferite de
socio-economice din cadrul Carpaţilor şi diversitatea socio-culturală rezultată din modul de
Subcarpaţilor României, pe semestrul I şi a utilizare al resurselor existente. Tutorialele sunt
Dealurilor, Podişurilor şi Câmpiilor pe semestrul al organizate pe lucrul practic, precum analiza hărţilor,
II-lea. discuţii deschise pe baza unor materiale
LIMBA DE PREDARE: româna documentare.
EVALUARE: examen + colocviu LIMBA DE PREDARE: româna
BIBLIOGRAFIE: EVALUARE: colocviu
 Coteţ, P., (1976), Câmpia Română, Edit. Ceres, BIBLIOGRAFIE:
Bucureşti.  Popa, N., (2004 a), Geografia continentelor.
 Ielenicz, M. (1999), Dealurile şi podişurile Asia. Caracterizare geografică generală, Ed.
României, Editura Fundaţiei „România de Universităţii de Vest, Timişoara.
Mâine”, Bucureşti.  Popa, N., (2004 b), Asia. Perspective geografice
 Pop, Gr. (2001), Depresiunea Transilvaniei, regionale, Ed. Mirton, Timişoara.
Editura Presa Univ. Clujeană, Cluj-Napoca.  Hârjoabă, I., Rusu, E., (1995), Geografia
 Velcea, Valeria, Savu, Al., (1982), Geografia continentelor: Africa, Edit. Didactică şi
Carpaţilor şi Subcarpaţilor Româneşti, Ed. Pedagogică, Bucureşti.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
 ***, (1983-2005), Geografia României (vol. I-V), DENUMIREA DISCIPLINEI: SISTEME
Editura Academiei, Bucureşti. INFORMATICE GEOGRAFICE
NUMĂR CREDITE: 3
DENUMIREA DISCIPLINEI: GEOGRAFIA TITULARUL CURSULUI: Lect. univ. dr. Sorin
CONTINENTELOR EXTRAEUROPENE – ASIA ŞI AVRAM / Lect. univ. dr. Sorin AVRAM
AFRICA AN / SEMESTRU: an III, sem. I
NUMĂR CREDITE: 3 NUMĂR ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: lucrări practice 2h/
TITULARUL CURSULUI: Lect. univ. dr. Cristiana săpt.
VÎLCEA / Lect. univ. dr. Cristiana VÎLCEA NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI: 14
AN / SEMESTRU: an III, sem. I TIPUL DISCIPLINEI: obligatorie
NUMĂR ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: curs 2h/ săpt., OBIECTIVE: însuşirea noţiunilor în acest domeniu
lucrări practice 2h/ săpt. în vederea realizării de produse cartografice
NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI: 14 digitale; utilizarea softurilor specifice cartografiei
TIPUL DISCIPLINEI: obligatorie digitale în vederea realizării bazelor de date, a
OBIECTIVE: însuşirea, înţelegerea şi explicarea de manipulării datelor, pentru realizarea hărţilor şi
către studenţi a principalelor caracteristici planurilor necesare în analiza spaţiului geografic.
geografice ale continentelor Asia şi Africa necesare CONŢINUT: Studierea principiilor, metodelor şi
în desfăşurarea activităţii didactice ulterioare; instrumentelor specifice în vederea formării
lărgirea orizontului ştiinţific şi didactic al studenţilor deprinderilor specifice sistemelor informatice
geografi prin studierea aspectelor naturale, geografice.
economice, politice şi sociale ale celor mai extinse, LIMBA DE PREDARE: româna
populate şi complexe continente; urmărirea, EVALUARE: colocviu
înţelegerea şi explicarea principalelor disparităţi BIBLIOGRAFIE:
regionale, puse în evidenţă de antiteza dintre  Bhata B., (2008), Remote Sensing and GIS,
dezvoltare şi subdezvoltare, cu reliefarea Edit. Oxford University Press
principalilor poli de dezvoltare economică şi a polilor  Dainelli N., Bonechi F., Spagnolo M., Canessa
sărăciei; cunoaşterea celor mai reprezentative Anna, (2008), Cartografia numerica, Edit. Dario
modele economice, sociale şi politice Flaccovio
(geostrategice) pentru civilizaţia actuală (Japonia,  Graci G., Pileri P., Sedazzari M., (2008), GIS e
China; Africa de Sud, Egipt) Ambiente - Guida all uso di ArcGIS per l analisi
CONŢINUT: Cursul tratează aspecte geografice del territorio e la valutazione ambientale, Edit.
legate de formele de relief şi populaţia a două dintre Dario Flaccovio
cele mai complexe continente: Asia şi Africa.  Maantay Juliana, Ziegler J., (2006), GIS for the
Prelegerile se concentrează pe distribuţia şi relaţiile Urban Environment, Edit. ESRI Press,
dintre mediul natural şi uman. Regiunile sunt Redlands, California
rezultatele activităţii umane continue care
integrează experienţa culturală trecută cu ideile DENUMIREA DISCIPLINEI: METEOROLOGIE
prezente, dezvoltările tehnologice şi resursele SINOPTICĂ
existente. Acestea se combină cu transformările NUMĂR CREDITE: 5
care au loc pentru a evidenţia trăsăturile culturale şi TITULARUL CURSULUI: Lect. univ. dr. Alina
identitatea regională a comunităţilor umane. Cursul VLĂDUŢ / Lect. univ. dr. Alina VLĂDUŢ
oferă un cadru pentru explorarea geografiei umane AN / SEMESTRU: an III, sem. I
în continuă transformare în două dintre cele mai NUMĂR ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: curs 1 h/săpt.,
diverse şi dinamice continente. După o trecere în lucrări practice 1h/ săpt.
revistă a părţilor de geografie fizică, umană şi NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI: 14
TIPUL DISCIPLINEI: opţională  Şerban Ghe., Batinaş R., (2012), Resursele de
OBIECTIVE: aprofundarea unor noţiuni legate de apa. Potenţial şi valorificare, Presa Universitară
dinamica atmosferei; înţelegerea problematicii Clujeană, Cluj-Napoca;
legate de masele de aer, fronturi atmosferice, cicloni  Şerban. P., Gălie, Andreea, (2006),
şi anticicloni; înţelegerea legăturilor şi factorilor care Managementul apelor – Principii şi reglementări
influenţează evoluţia vremii pe continentul european europene, Editura Tipored, Bucureşti.
şi în ţara noastră; conştientizarea importanţei
prevederii vremii pentru toate sectoarele de
activitate. DENUMIREA DISCIPLINEI: GEOGRAFIA
CONŢINUT: Cursul pregăteşte studenţii să ECONOMICĂ A ROMÂNIEI
analizeze şi să interpreteze datele meteorologice de NUMĂR CREDITE: 5
suprafaţă, altitudine şi imagini satelitare. Se pune TITULARUL CURSULUI: Conf. univ. dr. Costela
accent pe elementele de codare şi pe alte mijloace IORDACHE / Asist. univ. drd. Mihaela
utilizate în prognoză. LICURICI
LIMBA DE PREDARE: româna AN / SEMESTRU: an III, sem. II
EVALUARE: colocviu NUMĂR ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: curs 2h/ săpt.,
BIBLIOGRAFIE: lucrări practice 1h/ săpt.
 Beşleagă, N., (1979), Aerologie şi meteorologie NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI: 12
sinoptică, Ed. Didactică şi Pedagogică, TIPUL DISCIPLINEI: obligatorie
Bucureşti; OBIECTIVE: familiarizarea studenţilor cu
 Doneaud, A., Beşleagă, N., (1966), Meteorologie terminologia din domeniul economiei; însuşirea
sinoptică, Editura Didactică şi Pedagogică, componentelor ce definesc potenţialul economic
Bucureşti; românesc; asimilarea cunoştinţelor care relevă
 *** (1986), Instrucţiuni pt. observarea, raporturile dintre populaţie şi economie; identificarea
identificarea şi codificarea norilor şi fenomenelor disparităţilor teritoriale în dezvoltarea economică a
meteorologice, INMH, Bucureşti, 1986; ţării noastre.
CONŢINUT: sunt puse în evidenţă caracteristicile
economice ale României;este prezentat potenţialul
DENUMIREA DISCIPLINEI: RESURSE DE APĂ economic al marilor unităţi geografice, dinamica
NUMĂR CREDITE: 5 ramurilor economice şi structurile economice
TITULARUL CURSULUI: Lect. univ. dr. Oana actuale.
IONUŞ / Lect. univ. dr. Oana IONUŞ LIMBA DE PREDARE: româna
AN / SEMESTRU: an III, sem. I EVALUARE: examen
NUMĂR ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: curs 1 h/săpt., BIBLIOGRAFIE:
lucrări practice 1h/ săpt.  Erdeli. G., Cucu, V. (2005), România - populaţie,
NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI: 14 aşezări, economie, Edit.Fundaţiei „România de
TIPUL DISCIPLINEI: opţională Mâine”, Bucureşti
OBIECTIVE: cunoaştere şi înţelegere: cunoaşterea  Iordan, I. (2006), România. Geografie umană şi
şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice gestiunii economică, Edit. Fundaţiei „România de Mâine”,
resurselor de apă; explicare şi interpretare: analiza Bucureşti
resurselor de apă din punct de vedere al  Nimigeanu, V. (2001), România. Populaţie.
potenţialului şi protecţiei acestora în contextul Aşezări. Economie, Edit. Universităţii „Al. I
dezvoltării durabile; sistematizarea cunoştinţelor Cuza”, Iaşi;
privind gestiunea resurselor de apă; atitudinale:
conştientizarea problemelor legate de gestiunea
resurselor de apă pe Glob şi în România. DENUMIREA DISCIPLINEI: GEOGRAFIA
CONŢINUT: Cursul include o serie de cunoştinţe din
CONTINENTELOR EXTRAEUROPENE –
sfera aplicaţiilor hidrologice şi cele ale resurselor de
AMERICA, AUSTRALIA ŞI OCEANIA
apă. Drept urmare, sunt tratate în mod special
problematicele legate de estimarea inundaţiilor, NUMĂR CREDITE: 3
evaluarea resurselor de apă (atât de suprafaţă, cât TITULARUL CURSULUI: Lect. univ. dr. Cristiana
a apelor subterane) şi evaluarea efectelor VÎLCEA / Lect. univ. dr. Cristiana VÎLCEA
urbanizării. Sunt incluse, totodată, aspecte de AN / SEMESTRU: an III, sem. II
inginerie hidraulică pentru structurile NUMĂR ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: curs 2h/ săpt.,
fluviale. Probleme legate de calitatea apelor de lucrări practice 1h/ săpt.
suprafaţă şi a celor subterane este considerată ca NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI: 12
fiind un aspect important, sursele semnificative de TIPUL DISCIPLINEI: obligatorie
poluare difuză şi punctiformă, precum şi gestionarea OBIECTIVE: însuşirea, înţelegerea şi explicarea de
apelor uzate sunt de asemenea abordate. către studenţi a principalelor caracteristici
LIMBA DE PREDARE: româna geografice ale celor două Americi şi a continentului
EVALUARE: colocviu australian necesare în desfăşurarea activităţii
BIBLIOGRAFIE: didactice ulterioare; lărgirea orizontului ştiinţific şi
didactic al studenţilor geografi prin studierea
 Pleniceanu, V., Ionuş, O., Marinescu, I., (2008),
aspectelor naturale, economice, politice şi sociale
Geografia resurselor de apă ale Terrei, Editura
ale Americii de Nord, Americii de Sud, Australiei şi
Universitaria, Craiova;
Oceaniei; urmărirea, înţelegerea şi explicarea
principalelor disparităţi regionale, puse în evidenţă
de antiteza dintre dezvoltare şi subdezvoltare, cu  Bălteanu, D., Şerban, N., (2004), Modificări
reliefarea principalilor poli de dezvoltare economică globale ale mediului, Editura Credis, Bucureşti.
şi a polilor sărăciei din America Centrală şi de Sud;  Benedek, J., (2004), Amenajarea teritoriului şi
cunoaşterea celor mai reprezentative modele dezvoltarea regională, Presa Universitară
economice, sociale şi politice (geostrategice) pentru Clujeană, Cluj-Napoca.
civilizaţia actuală (SUA, Brazilia)  Douglas, I., (1981), The City as an Ecosystem,
CONŢINUT: Cursul tratează aspecte geografice Progress in Physical Geography 5(3).
legate de formele de relief şi populaţia continentelor
americane, Australia şi Oceania. Prelegerile se
concentrează pe distribuţia şi relaţiile dintre mediul DENUMIREA DISCIPLINEI: GEOGRAFIE
natural şi cel uman. Regiunile studiate sunt POLITICĂ ŞI ISTORICĂ
rezultatele activităţii umane continue care
NUMĂR CREDITE: 4
integrează experienţa culturală cu ideile prezente,
TITULARUL CURSULUI: Lect. univ. dr. Cristiana
dezvoltările tehnologice şi resursele existente.
VÎLCEA / Lect. univ. dr. Cristiana VÎLCEA
Acestea se combină cu transformările care au loc
AN / SEMESTRU: an III, sem. II
pentru a evidenţia trăsăturile culturale şi identitatea
NUMĂR ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: curs 1 h/săpt.,
regională a comunităţilor umane. Cursul oferă un
lucrări practice 2 h/ săpt.
cadru pentru explorarea geografiei umane în
continuă transformare. După o trecere în revistă a
TIPUL DISCIPLINEI: opţională
părţilor de geografie fizică, umană şi politică a
OBIECTIVE: Introducere în problematica geografiei
continentele, prelegerile se concentrează pe studii
politice, prin argumente ce dovedesc importanţa
de caz legate de modelele de dezvoltare economică
prezentă şi de perspectivă a acestei discipline
a unor state din America de Nord (SUA, Mexic) şi
având în vedere interacţiunea dintre fenomenele
America de Sud (Brazilia). Accentul este pus pe
geografice şi cele politice; dezvoltarea gândirii
modelele oferite de diversitatea socio-culturală
critice asupra fenomenelor politico-geografice la
rezultată din modul de utilizare al resurselor
scară locală, regională şi globală; identificarea
existente. Tutorialele sunt organizate pe lucrul
factorilor geografici care au favorizat apariţia şi
practic, precum analiza hărţilor, discuţii deschise pe
dezvoltarea statelor şi argumentarea modului în
baza unor materiale documentare.
care caracteristicile geografice ale statelor pot
influenţa comportamentul politic al guvernelor şi al
comunităţilor umane.
BIBLIOGRAFIE:
CONŢINUT: Cursul vorbeşte despre explorarea
 Marin, I., Marin, M., (2003), America de Nord.
puterii şi a relaţiilor spaţiale între state. Cursul
Canada, SUA, Mexic. Geografie fizică, umană şi
tratează modul în care deciziile politice şi procesele
economică, Edit. Universităţii Bucureşti.
afectează oamenii şi mediul lor, precum şi înţelesul,
 Marin, I (coord.), (2004), Geografie regională. istoria, implicaţiile şi combinaţiile conceptelor de
America de Sud, Ed. Universitară Bucureşti. naţiune şi stat. Se vorbeşte despre tipul graniţelor
Rusu, E., (1999), Geografia continentelor. de stat, forma statelor, conflictele regionale şi
Australia şi Oceania, Edit. Didactică şi disputele pe graniţe, vorbind în acelaşi timp despre
Pedagogică, R.A., Bucureşti marile sisteme politice. Se pune în discuţie politica
globalizării, comerţului şi acordurile comerciale.
Cursul explică legăturile reciproce între procesele
DENUMIREA DISCIPLINEI: MODIFICĂRI geografice şi politice la nivel global, naţional şi local.
GLOBALE ALE MEDIULUI O concentrare secundară a prelegerilor este pe
NUMĂR CREDITE: 4 politicile statelor şi modul cum acestea influenţează
TITULARUL CURSULUI: Lect. univ. dr. Gheorghe sau sunt influenţate de procesele şi modelele
CURCAN / Lect. univ. dr. Gheorghe geografice
CURCAN LIMBA DE PREDARE: româna
AN / SEMESTRU: an III, sem. II EVALUARE: examen
NUMĂR ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: curs 1 h/săpt., BIBLIOGRAFIE:
lucrări practice 2 h/ săpt.  Neguţ, S., Cucu, S.V., Vlad, L.B., (2004),
NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI: 12 Geopolitica României, Editura Transversal,
TIPUL DISCIPLINEI: opţională Târgovişte
OBIECTIVE: Se urmăreşte familiarizarea studenţilor  Săgeată, R., (2008), Geopolitică, Ed.
cu metodele uzuale de cercetare şi analiză Universităţii ”Lucian Blaga”, Sibiu
interdisciplinară a modificărilor sistemului terestru.
 Taylor, P.J., (1993), Political Geography. World-
Sunt abordate şi o serie de strategii de dezvoltare
economy, Nation-state and Locality, Longman
durabilă în context global.
CONŢINUT: Acest curs urmăreşte o analiză
profundă a transformărilor continue din cadrul
sistemului terestru, ce se reflectă în trăsăturile DENUMIREA DISCIPLINEI: ARII PROTEJATE
regionale ale mediului şi în dinamica unor circuite NUMĂR CREDITE: 4
planetare, cum ar fi cele biochimice, atmosferice, TITULARUL CURSULUI: Lect. univ. dr. Emil
termohalină etc. MARINESCU / Lect. univ. dr. Emil
LIMBA DE PREDARE: româna MARINESCU
EVALUARE: examen AN / SEMESTRU: an III, sem. II
BIBLIOGRAFIE:
NUMĂR ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: curs 1 h/săpt., generează particularităţi climatice distincte în
lucrări practice 1 h/ săpt. funcţie de tipurile de suprafaţă activă.
NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI: 12 LIMBA DE PREDARE: româna
TIPUL DISCIPLINEI: opţională EVALUARE: colocviu
OBIECTIVE: cunoaşterea şi utilizarea adecvată a BIBLIOGRAFIE:
noţiunilor specifice (categorii de arii protejate, tipuri  Arya, S.P. (2001), Introduction to
de habitate, ecosisteme, valori de patrimoniu, Micrometeorology, 2nd Edition, Academic Press,
instituţii guvernamentale şi non-guvernamentale San Diego;
implicate în domeniu); elaborarea şi interpretarea  Ciulache, S., (1971), Topoclimatologie şi
corectă a planurilor de management şi a strategiilor microclimatologie, curs reprografie,
de proiectare a ariilor protejate; creşterea Universitatea Bucureşti;
potenţialului de implicare al studenţilor în activităţile  Foken, T. (2008), Micrometeorology. Springer-
de conservare; dezvoltarea abilităţilor pentru Verlag Berlin Heidelberg
identificarea de situri care necesită stabilirea
corectă a priorităţilor pentru protecţie şi măsuri
protective;cultivarea unei atitudini corecte faţă de DENUMIREA DISCIPLINEI: METODE DE
mediu. EVALUARE A CALITĂŢII MEDIULUI
CONŢINUT: Acest curs abordează problema ariilor
NUMĂR CREDITE: 5
protejate începând de la proiectare până la
TITULARUL CURSULUI: Lect. univ. dr. Ioan
elaborarea planurilor de management. Subiectele
MARINESCU / Lect. univ. dr. Ioan
cursului includ: conservarea habitatelor şi speciilor,
MARINESCU
eficacitatea ariilor protejate, stabilirea priorităţilor
pentru protecţie, organizaţii implicate în protecţie şi
conservare, convenţii internaţionale. În partea a
lucrări practice 1 h/sapt.
doua a cursului sunt abordate: criterii în proiectarea
ariilor protejate, metode de minimizarea efectelor de
margine şi de fragmentare, habitatele coridor,
OBIECTIVE: cunoaşterea stării de calitate a
categorii de arii naturale protejate (clasificarea
mediului natural şi antropic; însuşirea metodelor
IUCN). Se propun studii de caz pentru parcurile
uzuale de analiză şi evaluare a calităţii mediului.
naţionale şi parcurile naturale. Sunt analizate şi alte
CONŢINUT: Cursul vizează clarificarea conceptului
categorii de arii protejate la nivel internaţional: situri
de calitate a mediului natural şi antropic prin analiza
RAMSAR, rezervaţiile biosferei, geoparcurile, World
stării şi dinamicii mediilor degradate, propunând
Heritage – UNESCO, reţeaua NATURA 2000 (SCI,
metode eficiente de evaluare si analiză la nivelul
SPA, SAC). În final sunt dezbătute administrarea
factorilor de mediu.
ariilor protejate, managementul acestora şi
comunităţile locale (conflict de interese dintre
EVALUARE: colocviu
conservare şi exploatare).
BIBLIOGRAFIE:
 Bălteanu, D., Şerban, N., (2004), Modificări
EVALUARE: colocviu
globale ale mediului, Editura CREDIS, Bucureşti.
BIBLIOGRAFIE:
 Roşu, Al., (1987), Terra – Geosistemul vieţii,
 Allan, T., Warren, A., (1993), A World
Conservation Atlas, Oxford University Press, Editura Ştiinţifică şi Encilopedică, Bucureşti.
Oxford  Marinescu, I., (2011), Disfuncţionalităţile
mediului urban, Editura Universitaria, Craiova.
 Prato, T., (2005), National Parks and Protected
Areas, Blackwell Publishing, Oxford
 Primack, Rh. si colab., (2008), Fundamentele
conservării diversităţii biologice, Editura AGIR, DENUMIREA DISCIPLINEI: GEOGRAFIA
Bucureşti URBANĂ ŞI RURALĂ
NUMĂR CREDITE: 5
DENUMIREA DISCIPLINEI: TOPOCLIMATOLOGIE IORDACHE / Lect. univ. dr. Sorin AVRAM
NUMĂR CREDITE: 4
TITULARUL CURSULUI: Lect. univ. dr. Alina
VLĂDUŢ / Lect. univ. dr. Alina VLĂDUŢ
OBIECTIVE: definirea spaţiului rural şi a celui
urban; însuşirea elementelor de organizare spaţial-
rezidenţială şi productivă a mediilor rural şi urban;
determinarea tipologiei rurale şi urbane; precizarea
OBIECTIVE: să descrie caracteristicile suprafeţei
echilibrelor şi dezechilibrelor apărute între cel două
active care influenţează bilanţul radiativ şi
medii; identificarea strategiilor stabile pentru
topoclimatele; să înţeleagă inter-relaţionare dintre
promovarea şi dezvoltarea comunităţilor rurale;
suprafaţa terestră şi atmosferă la scară locală şi
cunoaşterea imperativelor geoecologice şi
regional.
economice ale dezvoltării rurale şi urbane durabile.
CONŢINUT: Cursul examinează procesele care
CONŢINUT: Cursul prezintă concepte şi principii
influenţează atmosfera inferioară; transferal de
care să faciliteze aprofundarea fenomenelor urbane
energie şi masă şi modul în care acest transfer
şi rurale; sunt prezentate şi analizate componentele
naturale şi cele social-economice ale celor două
categorii de mediu, dinamica sistemelor urbane,
peisajele rurale, adaptarea structurilor agrare la
economia rurală modernă.
EVALUARE: colocviu
BIBLIOGRAFIE:
 Barbu, C. M. (2005), Posibile politici de susţinere
ale dezvoltării durabile a agriculturii şi spaţiului
rural în România, Edit. Matrix Rom, Bucureşti
 Surd, V. Zotic, V. (coord.), (2007), Rural space
and local development, Presa Universitară
Clujeană, Cluj- Napoca
 Velcea, I. (2000), Geografie rurală, Ediţia a III-a,
Ed. Universităţii, Sibiu
DENUMIREA DISCIPLINEI: CARSTOLOGIE

NUMĂR CREDITE: 2
TITULARUL CURSULUI: Conf. univ. dr. Sandu
BOENGIU / Asist. univ. drd. Ştefan
NEGREANU
TIPUL DISCIPLINEI: facultativă
OBIECTIVE: formarea deprinderilor de a studia
relieful carstic pe teren; familiarizarea studenţilor
geografi cu tehnicile de cartare a reliefului carstic.
CONŢINUT: Cursul îşi propune să prezinte
studenţilor formele de relief endo- şi exo-carstice,
precum şi factorii şi procesele care duc la formarea
acestora.
EVALUARE: colocviu
BIBLIOGRAFIE:
 Bleahu, M. (1957), Captarea carstică şi
importanţa ei pentru evoluţia morfologică a
regiunilor carstice, Probleme de Geografie, V,
Bucureşti.
 Bleahu, M., Rusu, T. (1965), Carstul din
România, Lucrările Institutului de Speologie
,,Emil Racoviţă”, t. IV, Bucureşti.
 Cocean, P. (1995), Peşterile României, Editura
Dacia, Cluj – Napoca.
 Ilie, I. (1970), Geomorfologie carstului,
Reprografia Universităţii Bucureşti, 1970
Decan,
Conf.univ.dr.
Mihai COSTESCU

Teaching Package GEOGRAFIE

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teaching Package GEOGRAFIE

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GEOGRAFIE

DENUMIREA DISCIPLINEI: CARSTOLOGIE

S-ar putea să vă placă și