ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE ”NICOLAE BĂLCESCU”

FACULTATEA DE ȘTIINȚE MILITARE

INTELLIGENCE ÎN ORGANIZAȚII

REFERAT

TEMA: Anul 1918 în istorie și impactul asupra

securității internaționale în timp

IO, anul I
Cuprins

1. Semnificația anului 1918

2. Capitularea Germaniei și efectele acestei capitulări asupra
mediului de securitate internațional
 1. Semnificația anului 1918

Anul 1918 a reprezentat un an curbură în istoria omenirii. Întreg anul 1918

poate fi descris prin două evenimente majore: sfârșitul Primului Război Mondial
și încheierea pandemiei de gripă spaniolă care a ucis între 50 și 100 de milioane
de oameni.1
În cea de-a 11-a oră a celei de-a 11-a zi a lunii a 11-a din 1918, Primul
Război Mondial s-a încheiat. La ora 5 dimineața, Germania, lipsită de forță de
muncă și provizii și confruntându-se cu o invazie iminentă, a semnat un
armistițiu cu Aliații într-un vagon de tren la periferia orașului Compiégne,
Franța. Nouă milioane de soldați au murit și 21 de milioane au fost răniți în
timpul Primului Război Mondial; dintre aceștia aproape un milion sau mai mult
au fost germani, englezi, ruși, francezi sau austro-ungari. În plus, cel puțin cinci
milioane de civili au murit din cauza bolii, a foametei sau a expunerii la
substanțe toxice de luptă.2
Pe lângă acestea, mai multe state din Europa și Asia și-au obținut
independența: Ucraina, Finlanda, Lituania, Estonia, Belarus, Armenia,
Azerbaijan, Georgia, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Letonia, Islanda și
România.3
Alte evenimente importante ale anului 1918 au fost:
 Prezentarea de către Woodrow Wilson, președintele american, a celor 14
Puncte care aveau să stea la baza reconstrucției țărilor devastate în timpul
războiului;
 SS Tuscania este distrusă de o torpilă în largul coastelor irlandeze aceasta
fiind prima navă care transporta militari americani care a fost torpilată și
scufundată;
 Femeile din Regatul Unit primesc dreptul de vot;
 Rusia trece de la calendarul Iulian la calendarul Gregorian, 1 februarie
devenind 14 februarie;
 Capturarea Ierihonului de către Egipt provoacă ocuparea Văii Iordanului
de către forțele britanice;
 Puterile Centrale și Rusia bolșevică semnează Tratatul de la Brest-
Litovsk care înceta implicarea Rusiei în război;
 Moscova devine capitala Rusiei sovietice;
 Congresul Statelor Unite aprobă introducerea orei de vară;
 Basarabia votează unirea cu România;
 Familia Regală rusă- Romanov- este asasinată de către bolșevici;

1
https://www.britannica.com/event/World-War-I/The-end-of-the-German-war#ref53171 accesat la
02.05.2018
2
Ibidem.
3
https://courses.lumenlearning.com/boundless-ushistory/chapter/diplomacy-and-negotiations-at-the-end-of-
the-war/ accesat la 02.05.2018
  Este publicată Declarația Martin care includea Slovacia în crearea
statului cehoslovac;
 Guvernul ungar decide incheierea uniunii cu Austria – dizolvarea oficială
a Imperiului Austro-Ungar;
 Austria devine republică;
 Începe guvernarea militară britanică din Palestina;
 Serbia anexează Muntenegrul;

2. Capitularea Germaniei și efectele acestei capitulări asupra

mediului de securitate internațional

Armistițiul din 11 noiembrie 1918 a fost documentul care a sfârșit luptele

la sol, pe mare sau în aer dintre Forțele Aliate și ultimul lor oponent din Primul
Război Mondial- Germania. Armistiții anterioare au eliminat Bulgaria, Imperiul
Otoman și Imperiul Austro-ungar din conflict. Cunoscut și ca Armistițiul de la
Compiègne, datorită localității în care a fost semnat, acest armistițiu a intrat în
vigoare la ora 11 în data de 11 noiembrie 1918 și a marcat victoria Forțelor
Aliate și înfrângerea definitivă a Germaniei.
Condițiile armistițiului erau aspre. Germaniei i se cerea să evacueze Belgia,
Franța, Alsacia și Lorena precum și malul stâng al râului Rin. De asemenea,
forțele germane din Africa de Est trebuiau să se predea, armatele germane din
estul Europei trebuiau să se retragă până la granițele Germaniei de dinainte de
începerea conflictului iar Tratatele de la Brest-Litovsk și București aveau să fie
anulate. O altă condiție era eliberarea și repatrierea tuturor prizonierilor de
război deținuți de către forțele germane dar și predarea unor mari cantități de
armament și echipament, incluzând 5.000 de piese de artilerie, 25.000 de
mitraliere, 1.700 de avioane, 5.000 de locomotive și 150.000 de vagoane de tren.
În tot acest timp blocada Aliaților asupra Germaniei avea să continue.
Planul în 14 puncte al președintelui american, prezentat în timpul Tratatului
de la Versailles, a avut un puternic impact asupra mediului de securitate
internațional al vremii și cel mai probabil efecte ale acestuia sunt vizibile și
astăzi. Cele 14 puncte au putut fi simplificate intr-o listă care cuprindea
înțelegerile și obiectivele esențiale ale tuturor țărilor participante:
1. Încetarea alianțelor secrete dintre țări.
2. Libera navigație pe mări atât la pace cât și la război.
3. Granițe comerciale reduse între șări.
4. Reducerea generală a cantității de armament deținută de fiecare țară.
5. Aplanarea revendicărilor coloniale atât în interesul nativilor cât și în
interesul puterii coloniale.
6. Evacuarea forțelor de pe teritoriul Rusiei și acceptarea guvernului rus
în Societatea Națiunilor.
 7. Restituirea teritoriilor Belgiei.
8. Evacuarea forțelor germane din întreg teritoriul Franței, inclusiv
Alsacia și Lorena.
9. Reajustarea granițelor Italiei de-a lungul unor linii de naționalitate ușor
de recunoscut.
10. Garantarea independenței pentru diverse grupuri din Austro-Ungaria.
11. Restaurarea țărilor balcanice și acordarea de acces la mare pentru
Serbia.
12. Protecție pentru minoritățile din Turcia și trecere liberă pentru toate
navele prin Strâmtoarea Dardanele.
13. Asigurarea Independenței Poloniei, incluzând accesul la mare.
14. Înființarea Ligii Națiunilor pentru protejarea independenței politice și
a integrității teritoriale atât a marilor cât și a micilor state.
Se consideră că măsurile aspre adoptate împotriva Germaniei au
reprezentat unul dintre motivele începerii celui de-Al Doilea Război Mondial.
Naziștii s-au folosit de efectele acestor măsuri pentru derularea unei propagande
puternice în vederea creării dorinței de răzbunare a poporului german împotriva
națiunilor învingătoare din Primul Război Mondial.

O întrebare pe care consider că este necesar a fi pusă este următoarea: ce s-

ar fi întâmplat dacă germanii nu s-ar fi predat în luna noiembrie a anului 1918 și
ar fi continuat lupta, câștigând războiul? O analiză a evenimentelor acelor
timpuri ne ajută în acest sens. 4
Primul Război Mondial s-a încheiat în 1918 când forțele germane s-au
predat în apropiere de Compiegne. Totuși, putea oare să se încheie într-un mod
diferit dacă în primăvara anului 1918 ofensiva generalului Ludendorff asupra
Parisului și mai departe ofensiva înspre Canalul Mânecii ar fi avut succes? Cum
ar fi arătat Europa secolului 20 în acest caz?5
Desigur, Europa ar fi fost dominată și modelată de Germania. Dar ce fel de
Germanie? Națiunea prusacă conservativă și represivă creată de Bismarck sau
țara cu cea mai mare mișcare muncitorească a secolului 20 din Europa? Istoria
Germaniei de după 1918 ar fi fost caracterizată de o întrecere între cele două.6
Se poate afirma că o Germanie victorioasă care ar fi impus pacea asupra
trupelor aliate învinse nu ar fi suferit toate nemulțumirile și reparațiile necesare
în urma Tratatului de la Versailles. Ca o consecință, ascensiunea lui Hitler ar fi
fost prea puțin probabilă. În acest caz, cel mai probabil nici Holocaustul și nici
cel de-Al Doilea Război Mondial nu ar fi avut loc. Dacă evreii de naționalitate
germană ar fi supraviețuit, s-ar fi putut ca Zionismul să nu fi avut puterea morală
internațională pe care au revendicat-o după cel de-Al Doilea Război Mondial.

4
https://forum.axishistory.com/viewtopic.php?t=83978 accesat la 02.05.2018
5
Ibidem.
6
https://www.theguardian.com/commentisfree/2013/dec/25/if-germans-won-first-world-war accesat la
02.05.2018
În acest caz, istoria modernă a Orientului Mijlociu ar fi foarte diferită – în mare
parte datorită faptului că Turcia ar fi fost unul dintre statele învingătoare în
1918.7
În Europa kaiserului, Franța cea înfrântă ar fi fost cea mai probabilă sursă
de naștere pentru fascism, și nu Germania. Dar, cu oțelul și cărbunele încă în
Alsacia-Lorena controlată de germani, potențialul militar și naval al Franței ar fi
fost îngrădit. Între timp, înfrângerea Marii Britanii ar fi însemnat desființarea
flotei maritime, cedarea intereselor petrolifere din Orientul Mijlociu și din Golf
către Germania și incapacitatea de a limita dezvoltarea naționalismul indian. În
practică, Imperiul Britanic ar fi fost nesustenabil. Astăzi, Marea Britanie ar fi
fost ca o republică social-democrată nord-europeană - ca Danemarca dar fără un
prinț.8
Între timp, America, a cărei intrare în război ar fi fost preîntâmpinată cu
succes de victoria Germaniei, ar fi devenit o putere izolaționistă și nu națiunea
impunătoare a ordinii internaționale. Franklin Roosevelt ar fi rezolvat
problemele economice americane de după război în anii 1930, dar nu ar fi luptat
niciodată un război în Europa. Uniunea Sovietică, cu un vecin obosit dar
puternic- Germania, ar fi fost marele factor destabilizator, dar nu ar fi fost
invadată așa cum a fost în 1941. De asemenea, fără cel de-al doilea război
mondial nu ar fi existat niciodată un război rece.

Așa cum se poate observa, Europa ar fi fost total diferită dacă Germania ar
fi câștigat în 1918. Ar fi fost aprigă, represivă și imprevizibilă în multe feluri.
Totuși, dacă acest lucru s-ar fi întâmplat, se poate afirma că în secolul 20 ar fi
murit mult mai puțini oameni.

7
Ibidem.
8
Ibidem.
Bibliografie

1. https://www.theguardian.com/commentisfree/2013/dec/25/if-germans-won-
first-world-war
2. https://forum.axishistory.com/viewtopic.php?t=83978
3. https://courses.lumenlearning.com/boundless-ushistory/chapter/diplomacy-
and-negotiations-at-the-end-of-the-war/
4. https://www.britannica.com/event/World-War-I/The-end-of-the-German-
war#ref53171