Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Management
Management
Bibliografie
Management
1
Management educaţional
“Nu merge în spatele meu: s-ar
putea să nu te conduc. Nu merge
în faţa mea: s-ar putea să nu te
urmez. Mergi alături de mine şi
vom fi ca unul.”
Ute
Managerii sunt cei care prin competenţa profesională, prin capacitatea de influenţare şi
mobilizare a oamenilor, trebuie să orienteze, să organizeze, să controleze şi să îndrume întreaga
activitate a organizaţiilor, să asigure valorificarea la maximum a potenţialului uman şi material de
care dispun acestea.
Un manager eficient va da viaţă teoriilor punîndu-le în serviciul practicii atunci cînd va
cunoaşte specificul domeniului de activitate şi contextul acesteia. Iar astăzi, cînd în Republica
Moldova reforma curriculară dictează crearea unui nou model de management în sistemul
educaţional este de importanţă majoră studiul literaturii existente în domeniul dat.
Lucrarea este una de interes autentic pentru cadrele didactice şi directori, distingîndu-se prin
consistenţa teoretică pedagogică, prin sistematizare şi claritate, prin angajarea cititorului în
2
problematica contemporană a managementului, relevîndu-se un demers pasionat în favoarea
reformării conducerii şcolare.
Cuprinsul lucrării include şase capitole:
- management şi management şcolar;
- structura funcţională a conducerii şcolii;
- procesul decizional în şcoală;
- procesul managerial în şcoală;
- condiţia etică a managerului şcolar.
Fiecare capitol avansează propuneri, soluţii de rezolvare a unor probleme concrete de esenţă.
Cojocaru V. Gh.
“Reforma învăţămîntului (aspecte de metodologie)”
R.M., Cimişlia, TipCim S.A., 1995
Coste Valeriu
“Managementul în şcoli”
România, Iaşi, Editura Spiru Haret, 1995, 296 p.
Guţu Vladimir
3
“Dezvoltarea şi implementarea curriculumului în învăţămîntul gimnazial: cadru
concepţional.”
Chişinău, Grupul Editorial Litera, 2000
Autorii consideră această lucrare utilă pentru managerii diferitor tipuri de instituţii şcolare
care doresc sa-şi îndrepte eforturile spre dezvoltarea organizaţiei pe care o dirijează.
În lucrare:
• sunt definiţi termenii cheie: nou, noutate, inovaţie, proces de implementare a inovaţiei;
• este descrisă structura procesului inovaţional (de la apariţia ideii pînă la instituţionalizarea
acesteia);
• sunt descrise tipurile inovaţiilor;
• este tehnologia elaborării şi implementării inovaţiilor (în baza cercetărilor şi a experimentelor).
4
Iosifescu Şerban, Paul Blendea, Gabriela Niţă, Viorica Pop
“Manual de management educaţional. Pentru directorii de unităţi şcolare.”
România, Bucureşti, Editura Pro Gnosis, 2000
Structura manualului este rezultatul derulării, de către specialiştii Institutului de Ştiinţe ale
Educaţiei a unor programe specifice de formare care au evidenţiat cele mai stringente nevoi şi
lacune în pregătirea managerială. Ca urmare, au fost abordate trei mari categorii de teme:
• Cele neglijate, de regulă, în formarea de tip clasic a managerilor şcolari, dar care au o influenţă
hotărîtoare asupra desfăşurării activităţii din şcoală. Este vorba de temele ce ţin de “dimensiunea
umană” a organizaţiei şcolare: culturi organizaţionale, motivaţia performanţelor umane,
micropolitica organizaţiei şcolare, negocierea şi managementul conflictelor, formarea şi
conducerea echipelor, managementul reuniunii de lucru.
• Cele ce se referă la domenii necesare, specifice sistemului educaţional. Cum ar fi: marketing
educaţional şi analiza de nevoi, managementul de proiect cu aplicaţie la proiectul unităţii
şcolare, monitorizarea şi evaluarea activităţii şcolare, procesul decizional, managementul
schimbarii.
• Cele ce ţin de self-management (“managementul de sine”) care apar ca necesare din cauza
sporirii autorităţii decizionale a directorului de unitate şcolară. Orice director trebuie, mai mult
decît pînă acum, să ştie să gospodărească mult mai eficient timpul şi resursele personale.
Pentru a asigura o viziune cît de cît unitară asupra conceptelor manageriale utilizate autorii
prezintă şi un lexicon minimal de management care se concentrează asupra funcţiilor manageriale
esenţiale şi asupra conceptelor corelate, începînd cu acţiunea umană şi terminînd cu stilurile
manageriale.
Jinga Ion
“Conducerea învăţămîntului. Manual de management instrucţional.”
România, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., 1993
Lazarev V.S.
“Dirijarea şcolii: bazele teoretice şi metode”
Moscova, Editura ŢSiEI, 1997
5
Cum să construim sistemul intern de dirijare a şcolii în aşa fel ca acesta să-şi realizeze
funcţiile eficient? – această întrebare îi frămîntă pe teoreticieni şi practicieni.
Autorii manualului vin cu răspunsuri. Lucrarea conţine bazele teoretice şi metode practice
de construire a diferitor structuri organizaţionale, metode de dirijare şi de proiectare a procesului
educaţional. La fel sunt abordate şi probleme ce ţin de motivarea pedagogilor, selectarea inovaţiilor
şi implementarea noului.
Lucrarea oferă cititorului posibilitatea de a-şi forma o viziune proprie asupra
managementului educaţional axată pe cele mai noi teorii în domeniu.
Cartea este adresată actualilor manageri şi managerilor în devenire, tuturor acelora, acre pot
şi doresc să contribuie la dezvoltarea managementului în sistemul educaţional.
6
Managementul Resurselor Umane
“Omul este măsura tuturor lucrurilor”
Protagoras
Bonciu Cătălina
“Instrumente manageriale psihosociologice”
România, Bucureşti, Editura ALL BECK, 2000
7
Cum fiecare persoană reprezintă o fiinţă unică, înseamnă că orice manager – fără excepţie –
este dator să dea dovadă de o infinită flexibilitate în comportamentul faţă de subalterni, pe de o
parte, şi în înţelegerea aspiraţiilor şi trebuinţelor acestora, pe de altă parte.
Diferenţierea raporturilor manageri-subordonaţi îşi realizează funcţia motivaţională dacă are
la bază corecta interpretare a accepţiunii psiho-socioogice a organizaţiei, subordonînd-o însă
finalităţii economice a activităţii.
Autorii îşi propun, prin această lucrare, să revalorizeze rolul factorului uman într-o
organizaţie, oferind managerilor un set de pîrghii manageriale care, folosite cu profesionalism, pot
determina creşterea comptetitivităţii organizaţiei.
Chirică Sofia
“Psihologie organizaţională. Modele de diagnoză şi intervenţie.”
România, Cluj-Napoca, Casa de Editură şi Consultanţă “Studiul Organizaţiei”, 1996, 382 p.
Cartea prezintă fenomene şi procese psihice şi psihosociale, din perspective care permit
considerarea lor în design-ul grupurilor şi organizaţiilor; în optimizarea proceselor organizaţionale
de conducere, comunicare, decizie şi dezvoltare; în formarea unei culturi organizaţionale eficiente
economic şi compatibile culturii naţionale.
Autoarea vine cu explicaţii psihologice ce ţin de unele aspecte ale structurii şi dinamicii
grupului organizaţional şi ale proceselor organizaţionale. Este genul de informaţie necesar
diagnozei şi intervenţiei organizaţionale, făcute de pe poziţiile ştiinţelor sociale, în general, ale
psihologiei, în special.
Subiectele abordate, de natură strict psihologică, dar care pot fi regăsite ca fundamente ale
teoriei comportamentului economic şi ale managementului pot contribui la crearea unui sistem de
competenţe profesionale distinct şi indispensabil organizatorilor.
Gary Johns
“Comportament organizaţional. Înţelegerea şi conducerea oamenilor în procesul muncii”
România, Bucureşti, Editura Economică, 1996, 633 p.
(Traducere: prof. univ. dr. Ioan Ursachi, Ion Postolache, MBA, Reluca Aron MBA)
Manolescu Aurel
“Managementul Resurselor Umane”
Bucureşti, Editura RAI, 1998, 453 p.
8
Autorul este convins că succesul, performanţa şi competitivitatea organizaţiilor depind în
mare măsură de conţinutul şi calitatea managementului resurselor umane.
Lucrarea este impresionantă prin conţinutul generos, care cuprinde temele majore ale
domeniului abordat, claritatea demersului ştiinţific, bogăţia referinţelor bibliografice pe care se
sprijină şi indicarea implicaţiilor practice ale fiecăruia dintre conceptele şi instrumentele prezentate.
Metodele şi tehnicile de analiză a posturilor (p. 158), metodele de planificare a resurselor umane (p.
210) pot fi utilizate şi în managementul educaţional. Capitolul şapte al lucrării “Managementul
carierei” poate fi util atît în lucrul cu personalul, cît şi în dezvoltarea carierei personale a
managerului.
Cartea de faţă încearcă să caute dincolo de teorii, spijinindu-se pe ele însă, realitatea
românească a managementului strategic al resurselor umane, aşa cum l-am descoperit noi în
interacţiunea cu participanţii la PROGramul de dezvoltare a RESurselor umane, finanţat de
Comunitatea Europeană şi prin programele de consultanţă desfăşurate în anii trecuţi pentru firmele
care acţionează în România. Ce este acest lucru numit MRU strategic? Pare a fi o parte dn această
“bravă lume nouă” a managementului strategic şi a managementului resurselor umane. Dar au aceşti
termeni vreun înţeles real în firmele româneşti? Pun oamenii de fapt în practică fie managementul
strategic, fie cel al resurselor umane? Şi dacă da, cum se petrec lucrurile şi cu ce impact, dacă există
vreunul, asupra performanţei organizaţionale?
Meryem Le Saget
“Managementul intuitiv. O nouă forţă.”
România, Bucureşti, Editura Economică, 1999, 296 p.
Prodan Adriana
“Managementul de succes. Motivaţie şi comportament.”
Iaşi, Polirom, 1999
9
În subiectele prezentate teoretic
• Dimensiunile psihologice ale resursei umane cu impact în activitatea managerială.
• Motivaţia – factor de explicare a comportamentului uman.
• Comportamentul uman şi factorii de influenţă
sunt incluse şi elemente şi modele practice tradiţionale, dar şi moderne.
Descrierea comportamentelor manageriale întîlnite în viaţa organizaţiilor (p. 99) poate fi
utilă managerilor în identificarea şi înţelegerea unor probleme din domeniul MRU existente în
organizaţie.
10
Prin conţinutul său tematic, lucrarea oferă cunoştinţe teoretice şi aplicative, care să permită
managerilor, supervizorilor şi specialiştilor să conducă şi să folosească cît mai eficient resursele
umane disponibile.
11
Managementul strategic
Fiecare organizaţie are un destin şi căutarea destinului propriu este ceea ce deosebeşte
organizaţia creativă de cea pasivă. Managerii au o responsabilitate majoră pentru această căutare şi
o pot îndeplini prin dobîndirea unei înţelegeri mai adînci a prezentului şi prin crearea unei imagini
cuprinzătoare a viitorului. Astăzi, una dintre cele mai frecvente cerinţe, pentru o funcţie de
conducere, este viziunea, care poate însemna o varietate de lucruri: să gîndeşti pe termen lung; să
vezi unde se încadrează sistemul tu într-un context mai larg; să poţi descrie conturul unui posibil
viitor care implică schimbări şi transferuri de oameni; sau să poţi discerne, în haosul şi confuzia
prezentului, elementele care determină ceea ce va urma.
Androniceanu Armenia
12
perceapă într-o viziune holistică multiplele şi diversele aspecte implicate de iniţierea, gestionarea şi
finalizarea schimbărilor.
Elementele metodologico-aplicative deţin o pondere apreciabilă în lucrare. Acestea sunt
prezentate însoţite de studii de caz şi mai multe metode de stimulare a creativităţii. Cuprinsul
lucrării, titlurile vorbesc de la sine:
• Conducerea schimbărilor prin accentuarea laturii creative a managementului - o necesitate
pentru firmele Româneşti.
• Utilizarea unor metode de stimulare a creativităţii în firmele Româneşti (metoda Brainstorming,
metoda DELBECO, metoda "M.E.S.A.").
• Elementele de impact asupra managementului schimbărilor.
• Creşterea eficienţei organizaţiei prin implicarea personalului cu potenţial creativ în procesul
schimbării.
• Modalitatea de creştere a eficienţei organizaţiilor româneşti prin accentuarea laturii creative a
managementului.
În lucrare se creionează numeroase elemente care vizează direct şi pertinent eficientizarea
schimbărilor şi creativităţii prin prisma specificităţii culturale din România.
Russu Corneliu
"Management strategic"
România, Bucureşti, Editura ALL BECK
Lucrarea este adresată managerilor din domeniul economic, dar poate fi de o reală utilitate
cognitivă şi pragmatică şi pentru managerii din domeniul educaţional, deoarece autorii s-au orientat
spre realizarea unor obiective generale pentru managerii din orice domenii. De exemplu:
- evidenţierea raporturilor care au determinat evoluţia de la planificarea pe termen lung la cea
strategică şi apoi la managementul strategic, precum şi a esenţei, filozofiei şi mijloacelor
principale de acţiune specifice acestuia din urmă (capitolul I);
- clarificarea principalelor concepte şi noţiuni cu care se operează în cadrul managementului
strategic şi care îl individualizează ca un domeniu specific al managementului general (capitolul
II);
- sublinierea caracterului ciclic al procesului managementului strategic, în care concluziile
rezultate din controlul permanent şi evaluarea periodică a strategiei aplicate constituie puncte de
pornire în efectuarea ajustărilor strategice necesare, deci în angajarea într-un nou ciclu
managerial (capitolul VIII).
13
Managerului despre manager
Deşi nu se referă strict la managementul educaţional, literatura recomandată mai jos are o
mare importanţă pentru buna desfăşurare a activităţilor din şcoală. Chiar dacă directorul ştie foarte
bine să proiecteze sau să negocieze, să conducă o şedinţă sau să ia decizii eficiente, el nu va lăsa o
impresie bună unui auditoriu sau cum să vorbească în faţa unui auditoriu sau cum ă-şi
gospodărească timpul şi priorităţile sau cum să facă faţă stresului.
Subiectele de self-management ("management de sine") apar ca necesare din cauza sporirii
autorităţii decizionale a directorului de unitate şcolară. Orice director în contextul actual trebuie să
eficientizeze utilizarea resurselor personale la maximum.
Stephen R. Covey
"Etica liderului eficient sau Conducerea bazată pe principii"
Bucureşti, Editura ALLFA, 2000
14
• Cum putem crea o echipă ai cărei membri se completează reciproc, bazată pe respect mutual,
dacă atît de puţini oameni preţuiesc diversitatea şi pluralismul?
• Cum facem dintr-o dintr-o declaraţie a scopurilor o constituţie, supremă forţă călăuzitoare a unei
întregi organizaţii şi nu o îngrămădire de platitudini neclare, fără sens, generatoare de cinism?
Görg Bernhard
“Managerii viitorului. Viitorul managerilor.”
România, Iaşi: Institutul European, 1997, 147 p.
(traducere din limba germană şi note de Dan Stoica)
Volumul se face necesar pentru cei care se află în situaţie de a alege conducători de
întreprinderi sau secţii, de societăţi sau asociaţii pentru cei care doresc să ocupe aceste funcţii, dar
mai ales pentru tinerii care îşi caută un drum în viaţă. Căci criteriile de alegere a managerilor în
societatea economiei de piaţă sunt şi criteriile care dau o şansă în plus, poate chiar şansa decisivă de
a trăi şi de a ne integra în acest nou tip de societate.
Ceea ce ne surprinde citind această carte nu este bogăţia şi varietatea faptelor, ipostazelor şi
problemelor prezentate. Nici modul incitant de formulare a titlurilor de capitol care te face să nu laşi
cartea din mînă nu ne surprinde. Iată doar cîteva dintre aceste titluri:
- Sistemul nostru educaţional ar arăta astfel dacă ar fi existat manageri pe vremea lui Humboldt.
- Întreprinderile au nevoie de manageri care dau o mare importanţă şansei de succes decît evitării
insuccesului.
- În management viitorul aparţine profesioniştilor, în politică – amatorilor.
Ceea ce ne surprinde cu adevărat este francheţea expunerii şi generozitatea autorului care,
printr-un stil direct de a ne prezenta situaţii şi fapte, aproape că la fiecare frază ne lasă libertatea de
a reflecta, a compara şi analiza.
Ted Johns
“Organizarea perfectă a timpului. Tot ceea ce îţi trebuie pentru a reuşi de prima dată”
România, Bucureşti, Editura Naţional, 1998
15
Cum ar fi să susţineţi o prezentare perfectă? Cu siguranţă ceva peste previziunile şi
aşteptările voastre cele mai optimiste. Aţi trăi una din acele clipe minunate cînd totul decurge bine
şi prezentaţi într-o formă extraordinară. Îi însufleţiţi pe cei ce vă ascultă iar ei reacţionează cu
entuziasm. Nu puteţi miza ca acest lucru să se întîmple de fiecare dată, întrucît presupune un efort
maxim.
Ceea ce puteţi face, fără doar şi poate, este să vă sporiţi şansele, iar lucrarea noastră vă va
ajuta în acest scop.
Vă vor sta la îndemînă îndrumări, idei şi o multitudine de informaţii şi tehnici.
Prima secţiune este menită să vă ajute atît în evaluarea propriei capacităţi de expunere, cît şi
dorinţa de a o îmbunătăţi. Apoi sunt prezentate cîteva principii de bază privind prezentările.
Celelalte secţiuni studiază elementele esenţiale ale unei prezentări perfecte.
Pietkiewicz Edward
“Eticheta managerului”
Bucureşti, Editura ALL Educaţional, 1999
Multe din exigenţele care privesc un manager în general se adresează şi managerului şcolar,
indiferent de acţiunile în care acesta trebuie să se afirme. Dar, desigur, prin specificul activităţilor
din îvăţămînt, unele dintre exigenţe pot căpăta o însemnătate mai mare, iar altele îşi pot reduce din
semnificaţie. În orice situaţie însă există, ca premisă hotărîtoare pentru manager, un ansamblu de
cerinţe care poate fi circumscris de ceea ce s-ar putea numi condiţie etică a managerului.
Credem că doar unele subiecte desprinse din cuprinsul lucrării, cum ar fi:
- Cultura profesională (p. 6)
- Arta conversaţiei (p. 16)
- Şedinţele (p. 57)
- Negocierile (p. 89)
- A-l proteja pe şef (p. 179)
au puterea de a vă convinge că lucrarea nu este doar pentru managerii firmelor economice, ci şi
pentru managerii şcolari.
16
Autorii propun strategii de înlăturare a barierelor artificiale puse în calea femeilor în
procesul de obţinere a unor posturi la nivel înalt de management.
17
“Managementul general”
“Managementul este unul din factorii
esenţiali care explică de ce o ţară este
bogată sau săracă”
(Richard Farmer, Advances in international
comparative management)
Verboncu Ion
“Cum conducem? Ghid metodologic pentru manageri.”
România, Bucureşti, Editura Tehnică, 1999, 382 p.
18
- prezentarea fondului principal de cunoştinţe ce constituie conţinutul managementului modern;
- reliefarea principalelor elemente teoretico-metodologice aplicabile cu prioritate în
managementul firmei în condiţiile economiei de piaţă;
- punerea la dispoziţia managerilor, întreprinzătorilor, specialiştilor şi studenţilor a unui set de
studii de caz referitoare la componentele majore ale managementului;
- facilitarea formării unei concepţii manageriale moderne la nivelul întreprinzătorilor, cadrelor de
conducere şi specialiştilor, necesară iniţierii şi dezvoltării de societăţi comerciale competitive;
- declanşarea formării de comportamente manageriale raţionale.
19