Sunteți pe pagina 1din 22

Carte RUXANDRA COSTEA

ANESTEZIOLOGIE

EVALUAREA PREANESTEZICA

Examinarea preanestezica = I etapa a protocolului anestezic  fisa de anestezie


- scop - evaluarea pacientului din punct de vedere al istoricului medical, al examenului clinic si al
examenelor paraclinice  stabilirea protocolului anestezic si grupa de risc in care se plaseaza
acesta (clasificarea ASA)
Rezultatele se consemneaza in fisa de anestezie

Clasificarea ASA (American Society of Anesthesiologists)


ASA 1 Clinic sanatos (ex: castrare)
ASA 2 Suferinta organica usoara (ex: remediere fracturi)
ASA 3 Suferinta sistemica (ex: diabet zaharat, insufic renala compensata, cezariana)
ASA 4 Afectare sistemica, viata e pusa in pericol (ex: dilatatie gastrica)
ASA 5 Afectare sistemica grava, status muribund (ex: afectiuni sistemice decompensate)

Factori de risc
- caracteristici ptr anumite rase - nu exista contraindicatii pentru o anumita rasa de caini sau pisici, dar
pot apare situatii particulare:
o pisicile din rasa Maine Coon - incidenta mai mare a bolilor cardiace la exemplarele tinere 
examinare preanestezica + examen cardiologic complet
o pisicile Persane - incidenta mai mare a bolii renale polichistice, examinarea preanestezica putand
confirma ante operator diagnosticul.
o rasele brahicefalice pot prezenta dificultati in respiratie sau sindrom obstructiv specific.
- varsta
o animalele foarte tinere <12 saptamani - risc crescut de instalare a hipoglicemiei, hipoterrniei si
hipoxiei
o geriatricii - modificari anatomice si functionale ale organelor majore si sistemelor organismului, cel
mai adesea la nivelul sistemului cardiovascular, pulmonar, nervos, renal si hepatic. Functia cardiaca
scade progresiv odata cu varsta, aparand frecvent afectiuni cronice, scade capacitatea pulmonara,
apar modificari ale sistemului nervos central, ceea ce implica utilizarea unor doze de anestezice
reduse. Geriatricii sunt mai susceptibili sa dezvolte insuficienta renala. Elirninarea hepatica a
rnedicatiei scade cu varsta.
- greutatea corporala trebuie evaluata exact  risc crescut animalele obeze + cahectice
- afectiuni preexistente - tratamentele anterioare, statusul vaccinarilor, anestezii anterioare si evolutia
pacientului in urrna acestora
- respectarea unei diete anteoperatorii - maxim 12 ore pentru hrana si 6 ore pentru lichide, pentru a evita
riscul vomei si regurgitarii perioperatorii (!!! La pacientii hipoglicemici maxim 6 ore)
o regurgitarea poate aparea oricand  determina aspiratie pulmonara,
o voma apare la inducere sau la trezire (in situatia in care stomacul este plin se poate aspira
continutul cu o sonda naso-gastrica apoi se intubeaza pacientul).

EXAMENUL CLINIC DE BAZA cuprinde:


 evaluarea aspectului, integritatii si elasticitatii tegumentelor (paloare, icter, cianoza) + aspectul
mucoaselor,
 deterrninarea pulsului (rata, ritm, amploare),
 deterrninarea timpului de reumplere capilara,
 palparea limfonodurilor explorabili,
 ascultatie cardiopulmonara,
 rnasurarea tensiunii arteriale,
 rnasurarea temperaturii corporale,
 evaluare neurologica primara.

1
Examinarea pacientiior in situatii de urgenta trebuie realizata sistematic, astfel incat sa fie evaluate rapid
toate „punctele critice”: evaluarea cailor aeriene, ascultatie cardiopulmonara, masurarea tensiunii arteriale,
evaluarea pulsului periferic (rata, ritm, amploare), a timpului de reumplere capilara, sernnalarea
eventualelor hemoragii externe, stabilirea aspectului tegumentelor (paloare, icter, cianoza) si a integritatii
acestora, evaluare neurologica primara.

Algoritmul ABCD permite evaluarea rapida a pacientului critic si poate sa fie utilizata si in evaluarea
preanestezica a acestora. A (airway), B (breathing), C(circulatory),D (disability)
A (airway) = verificare cai respiratorii: daca sunt blocate (edem, abces, , cornpresiuni, cicatrici., tumori,
polipi, corp strain) sau prezinta alte patologii care irnpiedica respiratia (traumatisrne, paralizii laringiene).
Pentru deblocare se poate recurge la aspirare, extragere a corpului strain, traheotomie sau traheostoma. Cu
ocazia examinarii cailor aeriene se poate previziona riscul unei intubatii dificile in vederea anesteziei
inhalatorii (vezi rase brahicefalice sau pacientii cu patologii la acest nivel).
B (breathing) = daca respiratia este fiziologica sau pacientul este dispneic (tahipnee, bradipnee), se
recunoaste tipul respiratiei (toracica, abdominala, mixta). Pentru un diagnostic corect, ideal este sa se
realizeze o evaluare radiologica toracica, pulsoximetrie, determinarea gazelor arteriale, a Ht si Hb (necesita
transfuzie anteoperator?). Prezenta aerului sau a fluidelor in spatiul pleural  realizarea unei toracocenteze
pentru stabilirea diagnosticului exact. Se evalueaza absenta sau prezenta jetajului si tipul acestuia:
sangvinolent/ purulent/roz. (suspiciune de edem pulmonar)
C (circulatory) = evaluarea cardiovasculara vizeaza: determinarea frecventei cardiace in repaus , evaluarea
EKG, rnasurarea TA, a pulsului periferic (rata, ritm, amploare), a timpului de reumplere capilara,
semnalarea eventualelor hemoragii externe, aspectul mucoaselor. Aprecierea statusului volemic indica
calitatea perfuzarii organelor sau iminenta socului.
D (disability) = se stabileste nivelul de constienta al pacientului si eventualele deficite neurologice. Un
examen minim presupune observarea posturii, mersului, a gradului de constienta, a nivelului de raspuns la
stimuli, evaluarea pupilelor (simetrie, rnarime, reflex pupilar) .
Nivelul de constienta:
A = alert (normal)
V = raspunde la voce
P = raspunde la durere
U = nu raspunde

SOCUL – stadializare clinica


Compensat
Decompensare initiala
Decompensare tardiva
Faza terminala
SOCUL Compensat Decompensare Decompensare Faza terminala
Stadializare initiala tardiva
clinica
FRECVENTA tahicardie tahicardie tahicardie bradicardie
CARDIACA
CALITATEA puternic slab slab slab/absent
PULSULUI
CULOAREA rosii pale albe gri-violet
MUCOASELOR
TRC timp de < 1 sec > 2 sec > 3 sec nu se poate masura
reumplere capilara
TENSIUNEA normala-crescuta normala-scazuta hipotensiune hipotensiune
ARTERIALA
STATUS normal depresie depresiestupor stupor
MENTAL
TEMPERATURA normala hipotermie hipotermie cu hipotermie cu
PERIFERICA extremitati reci extremitati reci
PRODUCTIE DE normala scazuta scazuta scazuta
URINA
2
EXAMENELE PARACLINICE completeaza evaluarea preanestezica a pacientului, in concordanta cu
rezultatele examenului clinic.
Minimul este reprezentat de:
 formula leucocitara, Ht, PT proteine totale, GLU glicemie, uree, creatinina, GPT, GOT
 + gazele sangvine PaCO2, PaO2, electrolitii Na, K, Cl
 + sumar urinar

PREGATIREA PACIENTULUI
montarea unei linii venoase,
monitorizarea semnelor vitale in perioada preanestezica,
stabilizare cardiovasculara la nevoie,
preoxigenare (pe masca /cusca cu oxigen /cateter nazal)
administrarea antibioterpiei (daca se impune, acesta este momentul optim).
verificare aparatura necesara anesteziei si medicatia disponibila
se alege protocolul optim de anestezie si analgezie.
NU UITA!
• Prioritizeaza problernele! • Stabilizare si suport preoperator! • Factor agravant: un examen preanestezic
sumar!

MEDICATIA UTILIZATA PENTRU PROTOCOALELE DE


ANESTEZIE SI ANALGEZIE

MEDICATIA UTILIZATA PENTRU SEDARE, PREMEDICATIE

Substante Derivati fenotiazinici 0.02-0.1 rng/kg efectul in 20 min dupa adm iv si 30-45
tranchilizante ACEPROMAZINA i.v., i.rn., s.c. min pentru celelalte cai
Majore (ACP) 1-3 mg/kg oral sedare pana la 4-6 ore
(neuroleptice) vasodilatatie periferica, hipotensiune si
hipotermie
efect antiemetic si antihistaminic slab
nu are efect analgezic
Concentratia cea mai frecventa =
5mg/ml, deci pentru a se doza usor se
recomanda realizarea unei solutii diluate
si utilizarea acesteia (ex. 4.9 rnl NaCl
0.9%+ 0.1 rnl ACP (5mg/ml) = 5 ml
solutie de ACP diluata, c% 0,1 mg/ml
Substante Benzodiazepine sedare, anxioliza, relax musc,
tranchilizante ef anticonvulsivant
Minore agitatii paroxistice
DIAZEPAM 0.2 mg/kg metabolizat la nivel hepatic
ernulsie insolubila efecte secundare cardiovasculare si
in apa sau solutii respiratorii rninime
injectabile folosit la pisici pentru stimularea
apetitului
MIDAZOLAM 0.1-0.4 mg/kg metabolizat hepatic mai rapid decat
solutie apoasa diazepamul
adm in bolus - debut rapid si durata de
actiune scurta
ZOLAZEPAM Utilizat in combinatie cu Tiletamina
Antagonist 0.01-0.04 mg/kg
benzodiazepinic = im, iv
antidot
3
FLUMAZENIL
α2 XILAZINA iv, im, sc folosit singur sau in combinatie cu
adrenorecept. ketamina
agonisti
sedare, anxioliza
si efect analgezic
de sine statator
(reducerea
necesarului de
opioide cu pana
la 40%)
MEDETOMIDINA sedare, hipnoza si analgezie, cu efecte
secundare cardiovasculare importante
(bradicardie, hipertensiune arteriala
urmata de hipotensiune si reducerea
output-ului cardiac).
DEXMEDETOMIDI bolus 1-3 µg/kg iv !! efecte sistemice (sedare, bradicardie)
NA perfuzie continua
(CRI) 1 µ
g/kg/ora
cale epidurala
2-10 µg/kg cu
efect 4-8 ore

α2 adrenorecept.
antagonisti = antidot
ATIPAMEZOL
YOHIMBINA 0,11 mg/kg iv lent Antagonizeaza Xilazina
0,25-0,50mg/kg
im, sc

MEDICATIA UTILIZATA PENTRU CONTROLUL DURERII


OPIODE
NSAID
α2 AGONISTI
KETAMINA
ANESTEZICE LOCALE

Opioide analgezie, sedare, euforie, mioza, greata si voma, suprimarea tusei, hipotensiune si
(analgezice bradicardie, depreseaza respiratia, determina staza gastrica, ileus, constipatie
opioide) presiune biliara crescuta, prurit, rigiditate musculara, retentie urinara
Antagonist = antidot
NALOXONA
(1 mcg/kg)
FENTANYL -Fentanyl bolus i.v. (!!! det analgezie rapida 1-2 min, dar
bolus, CRI, plasturi apnee) 0.001-0.003 mg/kg de scurta durata 20 min, de 50
urmat apoi de Fentanyl CRI ori mai puternic decat morfina
- Fentanyl CRI solutie cu conc
de 1.2 µg/rnl (48,8 rnl NaCl
0.9% + 1.2 ml fentanyl 50
µg/kg), care se admin perfuzie
continua la o rata de 1-3
ml/kg/ora (echivalenta cu 0.06
µg/kg/min sau 0.0012 -0.0036
mg/kg/ora)

4
- Fentanyl patch (plasturi):
25 µg/ora intre 5-10 kg
50 µg/ora intre 10-20kg
75 µg/ora intre 20-30 kg
100 µg/ora >30 kg

BUTORFANOL 0.1-0.4 mg/kg i.v., i.m. efect analgezic si sedativ slab


efectul in 5-10 minute si se
rnentine aproximativ 2 ore.
utilizat si pentru efect antitusiv
la caine
TRAMADOL bolus uzual de 1-2 mg/kg, dar tratamentul durerilor de
in cazul durerilor severe se intensitate moderat-severa,
poate mari doza pana la 8 acute si cronice
rng/kg. Dozele se pot repeta la
8-12 ore.
Anti- efect antiinflamator, analgezic si antipiretic
inflamatoarele !!!!!Nu se recomanda administrarea preoperatorie a NSAID datorita riscului de scadere a
nesteroidiene perfuziei renale consecutive hipotensiunii din timpul anesteziei, ceea ce ar favoriza
(NSAID) afectarea functiei renale.
CARPROFEN Caini/Pisici: 4 mg/kg Efect in 3 ore, pt. durere
Inj.o adrrrinistrare unica, apoi moderata/usoara
oral 3-7 zile metabolizare hepatica si
eliminate renala - NU se util
1a pacienti cu patologie
renala/hepatica
MELOXICAM Caini: analgezic, antipiretic,
0.2 mg/kg - ziua 1 apoi 0.1 antiinflarnator
mg/kg- la 24 ore iv, sc, po Pisici: metabolizare in ficat si
0.1 -0.2 mg/kg - sc, po ziua 1, elirninare prin fecale
apoi 0.05 mg/kg- la 24 ore s.c., controlul durerii cronice (ex.
p.o. osteoartrite), necesita
reevaluare periodica
KETOPROFEN Caini: analgezic, antipiretic,
2 mg/kg - ziua 1 apoi 0.25-1 antiinflarnator
mg/kg- la 24 ore metabolizare in ficat si
Pisici: elirninare prin fecale
2 mg/kg - ziua 1, apoi 1 mg/kg- controlul durerii cronice (ex.
la 24 ore, max 5 zile s.c., p.o. osteoartrite)
ROBENACOXIB Caini/Pisici: !!! a nu se adm. secundar altui
2 mg/kg s.c. sau 1 mg/kg p.o. antiinflamator steroidian sau
max 3 zile nesteroidian
se adrn. rnaxim 3 zile (ziua 1 a se evita la pisicile < 41uni
inj. Postoperator, apoi inca 2
zile p.o)
ACID Caini/Pisici: analgezic, antipiretic,
TOLFENAMIC 4 mg/kg la 24 ore, max 3 zile antiinflarnator
im, sc, po
Anestezice - anestezie regionala , (blocaje, infiltratii, topica) sau
locale - analgezie sistemica (CRI intermitenta in bolus)
blocheaza canalele rapide de sodiu, inhiband astfel depolarizarea si conducerea impulsului nervos
Aditivii care cresc activitatea anestezicului local:
- Epineprina: absorbtie sisternica scazuta, cresterea duratei blocului
- Substante alcalinizante
- Opioide, agonisti α2 drenergici
Complicatii:
- Toxicitatea sistemica - rezulta din absorbtie excesiva si niveluri plasmatice
5
ridicate uneori datorita injectarii iv accidentale.
- Toxicitatea SNC - se manifesta clinic cu parestezii, convulsii si coma.
- Toxicitatea sistemului cardiovascular: hipotensiune si contractilitate miocardica
scazuta (efect inotrop negativ), pana la STOP CARDIAC.
- Reactii alergice!

LIDOCAINA Bolus- la caini 1- 2 (max 4) mg/kg si - difuzeaza optim in


la pisici 1-2 mg/kg tesuturi si penetreaza
CRI- Lidocaina 2% 0.5-2 mg/kg/ora iv mucoasele si dermul, fiind
TCI (target controlled infusion)- utilizabila si in anestezia
catetere de infuzie in plaga (soaker) se topica.
monteaza in timpul interventiei efect in 1-3 min, durata
chirurgicale (ex. mamectomie, actiunii 60-90 min
amputari membre) Lidocaina 2% 0.5-2
mg/kg/ora i.v,
Plasturi cu Lidocaina 700 mg- studii
purine pentru administrarea la caine,
pana la 60 de ore efect (1
plasture/caine 12 kg, respectiv 2
plasturi/caine 20 kg)
BUPIVACAINA Caini: 2 mg/kg efectul se instaleaza incet
(0.5%) Pisici: 1 mg/kg (15-20 min), dar se
!!! Evitati adm iv pastreaza pana la 240-360
min

ANESTEZICE INJECTABILE

PROPOFOL Se utilizeaza in bolus sau in Mecanism de actiune - potentarea canalelor de clor ale
perfuzie continua. receptorilor GABA
SNC: produce hipnoza, dar nu are efecte analgezice,
Bolus - 1-6 mg/kg i.v., pentru reduce fluxul sanguin cerebral, scade metabolismul
inductie, dozele fiind variabile cerebralefecte benefice la pacientii cu presiune
in functie de premedicatia adm intracraniana crescuta
si de particularitatile Cardiovasc: hipotensiune, efect inotrop negativ asupra
individuale ale pacientului. cordului, vasodilatatie arteriala + venoasa
Resp: scaderea minut volumului, a volumului curent si
CRI - 5 - 6 ml/kg/ora, ideal a frecventei respiratorii, poate sa produca apnee si
pentru controlul crizelor din scade reflexele de cale aeriana, care apar in urma
status epileptiform sau laringoscopiei si intubatiei.
scaderea pres intracraniene. Metabolizat la nivelul ficatului, si pulmonar (30% din
!!!maxim 12 ore la pisici, dozele de inductie), produsii de degradare sunt
doarece apare anemia cu eliminati de rinichi.
corpusculi Heinz. Avantaje. Se folosesc doze mici pentru sedare,
!!!maxim 48 ore la caine revenirea este rapida, nu are efect cumulativ, este usor
datorita riscului de de dozat, se poate dilua in fluide pentru CRI,
hiperlipidemie. raspunsul este rapid.
Dezavantaje. Nu are efect analgezic, in bolus rapid
poate induce apnee, este un mediu excelent pentru
dezvoltarea bacteriilor, injectarea perivasculara este
foarte iritanta, poate determina hipotensiune,
bradicardie.
KETAMINA Analgezie usoara fara sedare Mecanism de actiune – inhibarea receptorilor de N-
0.1-0.2 mg/kg/ora metil-D-aspartat.
Analgezie cu sedare SNC: Hipnotic cu proprietati analgezice, creste fluxul
Caine: bolus 0.5-1 mg/kg iv, sangvin cerebral (nu se recomanda in traumatisme

6
apoi CRI 0.12-0.6 mg/kg/ora craniene), creste metabolismul cerebral si consumul de
Pisici: bolus 0.5 mg/kg iv, apoi oxigen.
CRI 0.3-1.5 mg/kg/ora Cardiovasc: stimuleaza SN simpatic  creste
In combinatii bolus tensiunea arteriala si debitul cardiac. Efectele cardio-
5-10 mg/kg stimulatoare pot fi reduse de benzodiazepine, opioide
sau anestezice volatile.
Resp: nu produce depresie respiratorie importanta,
reflexe1e aeriene raman intacte, are efect
bronhodilatator, dar stimuleaza secretiile bronsice.
Dezavantaje. Produce halucinatii (pot fi reduse prin
folosirea benzodiazepinelor (midazolam, diazepam).
Metabolizata in ficat si eliminata prin rinichi (atentie
pentru pacientii cu afectare hepatica si renala).
TILETAMINA de aproxirnativ 2 ori mai puternic decat ketarnina si cu o durata de actiune mai lunga.
Pentru uz veterinar se gaseste in combinatie cu zolazepam, in raport 1: 1. Este o
cornbinatie preferata pentru anestezia animalelor salbatice.

ANESTEZICE GAZOASE (inhalatorii)

!!! intubatie orotraheala


IZOFLURAN 3-5%, SEVOFLURAN 4-5% 1-5 min
O2 1-2 l/min cateva minute

Anestezicele gazoase moderne = compusi halogenati cu clor sau fluor (HALOTAN, IZOFLURAN,
SEVOFLURAN, DESFLURAN), care produc depresia SNC, prin actiunea lor asupra anurnitor canale
ionice, avand efect de potentare a canalelor ionice ale receptorilor inhibitori GABA si de a bloca canalele
ionice ale receptorilor excitatori.
Anestezicele volatile halogenate sunt lichide la temperatura arnbientala. Moleculele trec in stare de vapori
la o anumita presiune = presiunea vaporilor.
 halotanul, izofluranul si sevofluranul sunt eliberate printr-un vaporizor cu bypass variabil
 desfluranul necesita un vaporizor incalzit datorita proprietatilor sale chimice si fizice.
Sevofluranul nu are miros intepator si cauzeaza iritatie minima asupra cailor respiratorii,
MAC = concentratia alveolara minima = puterea anestezicului volatil = concentratia alveolara minima
care impiedica miscarea in momentul inciziei chirurgicale la 50% din pacienti. Factorii care influenteaza
MAC-ul sunt: rnedicatia, varsta, hipertermia, hipotermia, hipernatremia, anemia, hipercapnia

Cardiovasc: scad tensiunea arteriala printr-un efect vasodilatator si scad contractilitatea miocardului 
creste frecventa cardiaca pentru a compensa scaderea tensiunii arteriale (efect hipotensiv mai puternic la
pisici).
Resp: scad volumul curent si cresc frecventa respiratorie..
SNC: cresc fluxul sanguin cerebral si scad rata metabolica cerebrala. La MAC ridicat ele pot sa creasca
presiunea intracraniana.
Anestezicele inhalatorii produc relaxarea musculaturii scheletice si sporesc actiunea blocantelor
neuromusculare. Toate anestezicele volatile pot cauza hipertermie rnaligna.

MAC-ul necesar pentru mentinerea anesteziei


Anestazic Specie MAC (vol%)
IZOFLURAN Caine 1.28
Pisica 1.2-2.22
Cal 1.31
SEVOFLURAN Caine 2.09-2.36
Pisica 2.5-4
Cal 2.31-2.84
DESFLURAN Caine 7.2-10.32
Pisica 10.27
Cal 8.06
7
MEDICATIA PENTRU BLOCUL NEUROMUSCULAR

Blocantele neuromusculare (miorelaxante) sunt folosite pentru a oferi relaxarea musculara, pentru a
preveni rniscarea si pentru a facilita expunerea chirurgicala, intubatia orotraheala si ventilatia rnecanica.
Nu se recomanda utilizarea lor de rutina sau fara monitorizare avansata.

Mecanism de actiune – exercita actiunea la nivelul jonctiunii neuromusculare prin blocarea receptorilor
nicotinici ai acetilcolinei, impiedicand contractia rnusculara.

PANCURONIUM 0.04-0.06 mg/kg, apoi 1-2 mcg/kg/min Actiune de lunga durata


ATRACURIUM 0.15-0.25 mg/kg, apoi 3-8 mcg/kg/min Actiune interrnediara
Antagonist = antidot = NEOSTIGMINA 0.01-0.06 mg/kg iv, im
GLICOPIROLATUL DE SODIU 0.01-0.02 mg/kg iv, im
Pentru a reduce stimularea parasimpatica se poate administra ATROPINA (0.02-0.04 mg/kg i.v., i.m)

ANTIBIOTICELE

Se administreaza judicios !!!


 in interventiile „curate”, fara presiune infectioasa directa sau indirecta, care nu depasesc 90 de min
- antibioterapia nu este necesara
 daca presiunea mediului este ridicata sau interventia o impune - diverse protocoale de
antibioterapie:
AMOXICILINA 10 mg/kg interventii pe tesuturi moi
CEFAZOLINA 22 mg/kg iv. lent interventii ortopedice sau cezariana
CLINDAMYCINA 55-11 mg/kg po in ziua interventiei stomatologice

SOLUTIILE PERFUZABILE

Solutiile perfuzabile cristaloide = solutii de electroliti care pot trece liber in afara patului vascular
Coloidele = solutiile de macromolecule retinute in patul vascular pentru o perioada de timp mai mare.
Solutiile perfuzabile se utilizeaza:
 in timpul anesteziei pentru mentinerea homeostaziei si acoperirea pierderilor in rate
 in scopul refacerii volemiei sau stabilizarii
40 – 60 ml/kg/zi = cantitatea normala de fluide necesara unui pacient bine hidratat pentru 24 de ore
luand in considerare pierderile fiziologice de fluide.
3-5 ml/kg/ora cristaloide izotonice = rata medie pentru fluidoterapie in timpul anesteziei, fara pierderi
suplimentare.
!!! in socul decompensat se administreaza o schema de fluidoterapie constand intr-un:
bolus de cristaloide izotonice urmat de un bolus de coloide
Se repeta algoritrnul la 10-20 min, pana la stabilizare, in lirnita dozelor rnaxime permise.

CRISTALOIDE NaCl 0.9% Doar 20-25% din volumul infuzat ramane in patul
IZOTONICE vascular in urrnatoarea ora.
solutie Ringer Au efecte secundare reduse
solutie Ringer Lactat Ieftine, disponibile, izotonice
CRISTALOIDE NaCl 7.2-7.5 % / 2400 Determina cresterea gradientului osmotic, cu atragerea
HIPERTONE mOsm/L apei din spatiul interstitial si intraceluiar, catre sisternul
vascular  favorizeaza deshidratarea si creste riscul
coagulopatiilor. Sunt utile in tratamentul traumatismelor
craniene, socului decompensat tardiv sau sindromul de
dilatatie-torsiune gastrica.
CRISTALOIDE Glucoza 5% Rolul glucozei este doar acela de a creste osmolaritatea
8
HIPOTONE NaCl 0.45% „apei’’, care adrninistrata direct ar determina distructii
celulare. Sunt ineficiente in tratamentul hipoperfuziei
tisulare, determina dilutia severa a electrolitilor, 60%
ajungand intracelular. Sunt indicate pentru mentinerea
pacientilor anurici sau tratamentul hipernatriemiei acute.
COLOIZII Amestec sintetic de Hidroxietilamidonul (HES) este accesibil, are reactii
ARTIFICIALI molecule cu G diferita secundare reduse, dar se acumuleaza in tesuturi favorizand
Gelatina coagulopatiile. Nu se recomanda in sepsis. Administrarea
Dextran sa interfereaza cu pararnetrii de biochimie clinica (PT,
Hidroxietilamidon albumina serica, K, amilaza serica),
hexa/penta/tetrastarch
COLOIZII Albumina serica umana ramane in patul vascular 100% din volumul infuzat in
NATURALI urmatoarea ora dupa administrare.
Efecte secundare: risc anafilactogen, autoimunizari,
hipersenzitivitate de tip intarziat.
Efectul coloid osmotic al albuminei umane 20% este de 4
ori mai mare fata de cel al plasmei trebuie asigurata
hidratarea adecvata a pacientului si monitorizarea acestuia
pentru a evita supraincarcarea volernica sau
hiperhidratarea;

Pentru produsul Uman Albumin 20% (1 g/ 5ml), se va


administra:
- initial un bolus de 2-5 rnl/kg i.v., in 15-20 min
- apoi restul CRI in decursul a 4-6 ore.

Pentru calcularea necesarului de albumina se poate utiliza


formula:
ALB(g)= GV x (ALB dorita-ALB prezenta) x 0.3
SANGELE si se vor adm conform indicatiilor stricte
prod derivate
din sange

Fluidoterapie – pacienti Bolus


critici, in soc Caine Pisica
Cristaloide izotonice 20-30 ml/kg 10 ml/kg
Administrat in 20 min
Doza max adm in total, in 80 ml/kg 50 ml/kg
bolusuri diferite
Coloizi sintetici 5 ml/kg 3 ml/kg
Administrat in 5-10 min
Doza max adm in total, in 10-20 ml/kg 5-10 ml/kg
bolusuri diferite
Cristaloide hipertonice 2-4 ml/kg in 5-10 min
Solutie hipertonica salina (aprox 1 ml/kg/min)
7.5%

MEDICATIA PENTRU COMBATEREA SOCULUI ANAFILACTIC

Medicatia trebuie sa combata rnanifestari precum vasodilatatia, hipotensiunea, bronhoconstrictia,


insuficiema respiratorie, cresterea permeabilitatii capilare, edemul, vorna, diareea:
-ADRENALINA 0.01 mg/kg
-DEXAMETAZONA 0.25mg/kg
-DIFENHIDRAMINA 1 mg/kg
-PREDNISOLON SODIC 5 mg/kg
9
MEDICATIA PENTRU RESUSCITARE

Pornind de la stopul cardiorespirator, care necesita suport vital de baza si apoi sustinere avansata
medicamentoasa si continuand cu aritmiile, fibrilatiile sau depresia profunda post anestezica, trebuie sa
existe protocoale clare pentru administrarea medicatiei.

ALEGEREA PROTOCOLULUI DE ANESTEZIE / ANALGEZIE / SEDARE

SLIDE-URI

Evaluarea riscurilor legate de:


- pacient (vezi evaluarea preanestezica)
- anestezist (lipsa experientei, manualitatii, verif echipamentelor)
- echipamente (lipsa dotarii, functionare neadecvata)

ANESTEZIA
Premedicatie: in functie de statusul ASA, temperament, procedura, durere
Inductie: injectabila, inhalatorie, combinatii
Mentinere: gazoasa, intravenoasa, intramusculara
Trezire

Anestezia se recomanda:
- cand sedarea nu e suficienta ptr calmarea animalului
- cand e necesar support ventilator vital cu intubare orotraheala
- pentru interventii chirurgicale

ANALGEZIA = absenta perceptiei durerii sau a altor stimuli nociceptivi


Cauze posibile ale durerii:
- boli preexistente
- traumatisme
- catetere, drenuri, sonde
- mobilizari, aspirari etc

SEDAREA
- utilizata ptr proceduri minore, diagnostic, dar niciodata ca substituent al analgeziei
- ofera neuroprotectie in traumatismele craniene sau crizele epileptiforme, absolut necesara in urgenta ptr
calmarea pacientilor agitati

ANALGOSEDAREA
- utila in mentinerea pacientului calm, confortabil, cooperant, relaxat

ECHIPAMENTE SI DOTARI PENTRU ANESTEZIE

Vezi slide-uri + carte

10
MONITORIZAREA PACIENTILOR PE PARCURSUL ANESTEZIEI

 pentru interventiile ce necesita o anestezie de scurta durata (<60 minute )  monitorizare bazala,
 pentru interventiile ce depasesc 60 de minute sau se adreseaza unor pacienti apartinand grupelor de risc
ASA III – V  completarea cu monitorizarea suplimentara

Monitorizarea de baza ASA 1-5


 profunzimea anesteziei, la fiecare 5 minute (pozitia globului ocular, tonusul mandibular, miscarile
corporale)
 frecventa cardiaca,
 pulsul (frecventa, calitate)
 frecventa respiratorie si calitatea
 pulsoximetrie
 temperatura (ideal in timpul anesteziei 370C- 38.50C)

Monitorizarea suplimentara ASA 3-6 / >60 min


 ECG
 TA invaziv/noninvaziv
 Capnometrie/ capnografie
 Glicemia: pentru pacientii < 3 luni sau diabetici
 Productia de urina: 1-l.5 ml/kg/ora (montati cateter urinar)

Monitorizarea FUNCTIEI RESPIRATORII


 Culoarea mucoaselor MMC/CM
 SpO2 (pulsoximetru), gaze (min paCO2, SO2). Pulsoximetria masoara pulsul si saturatia arteriala de O 2
 Concentratia CO2 – capnometru/capnograf – masoara continuu conc CO 2 din amestecul gazos expirat de
pacient (35-40 mmHg valori normale) si evalueaza deconectarile sist respirator, eficienta resuscitarii,
intubatia esofagiana etc.

Carte:
Capnograma explicata
Capnograma in obstructii partiale
Capnograma in intubare esofagiana
Capnograma in pierderi pe langa tubul ET
Pierderea undei capnografice – apnee, obstructia cailor aeriene, deconectari, ventilator defect, STOP
cardiorespirator

Semnele clinice ale decompensarii respiratorii


Desaturarea hemoglobinei  cianoza
Hipoxia organelor  alterarea statusului mental, bradicardie, hipotensiune (ultimul stadiu)

Complicatii respiratorii
HIPOVENTILATIA
Bradipneea < 8 rpm pentru caini (8-15 rpm valori normale in tirnpul anesteziei)
<10 rpm pentru pisici (12-18 rpm valori normale in timpul anesteziei)
!!! Valorile critice 4 rpm C, 6 rpm P.
Cauze:
 toate anestezicele depreseaza respiratia,
 supradozare
 depresia centrilor respiratori centrali
 secundar tulburarilor circulatorii.
Aportul scazut de oxigen in timpul anesteziei poate reprezenta principala cauza a hipoxiei si respectiv
hipercapniei

Hipoventilatia - posibile cauze ale aportului redus de oxigen in timpul anesteziei sunt:
11
• Administrarea unui volum redus
• Ventilarea pacientului cu o frecventa redusa
• Raportul inspir/expir incorect stabilit
• Balon de ventilatie de dimensiuni inadecvate
• Sonda prea mica sau ocluzionata
• Circuit blocat, inclusiv sisternul de evacuare blocat

Monitorizati saturatia in oxigen, gazele arteriale, valoarea dioxidului de carbon expirat,


Intubati endotraheal
Ventilati si oxigenati
Culoarea mucoaselor
Se poate administra DOXAPRAM 1-2 mg/kg i.v.

HIPERVENTILATIA
Tahipneea > 15 rpm pentru caini (8-15 rpm valori normale in tirnpul anesteziei)
> 18 rpm pentru pisici (12-18 rpm valori normale in timpul anesteziei)
Cauze:
 anestezie prea slaba sau durere
 excesul de CO2 - datorita imposibilitatii eliminarii eficiente a dioxidului de carbon expirat

Monitorizarea CARDIOVASCULARA
Monitorizarea de baza ASA 1-5
 frecventa cardiaca,
 pulsul (frecventa, calitate)
Monitorizarea suplimentara ASA 3-6 / >60 min
 ECG
 TA invaziv/noninvaziv

Complicatiile cardio-vasculare:
 modificarea frecventei cardiace,
 aritrnii,
 modificari ale TA,
 modificari ale perfuziei tisulare.

Bradicardia < 60 bpm pentru caini (< 40 bpm valori critice)


< 110 bpm pentru pisici (< 80 bpm valori critice)
Tratamentul- ATROPINA 0.02 mg/kg i.v. in bolus lent.

Bradicardia vagala – apare in urma stimularii parasimpatice vagale, ce poate aparea post:
 Intubatie traheala dificila
 Chirurgie abdominala
 Chirurgia globului ocular
 Stimulare vagala directa sau tractiune
 Medicatie vagotonica

Bradicardia nonvagala
 depresie profunda a SNC datorata anestezicelor in doza sau concentratie prea mare!
 hipoxie san hipotermie din timpul anesteziei,
 afectari organice multiple sau stari toxice.
Tratamentul vizeaza identificarea cauzei si corectarea acesteia cat mai rapid! !

Tahicardia > 140 bpm pentru caini (>175 bpm valori critice) necesita tratam
> 200 bpm pentru pisici (>225 bpm valori critice) necesita tratam
Cauze:
 durerea, frica, anestezie slaba, agitatie preanestezica, hipotensiunea, hipovolemia, hipoxia, hipercapnia.
Se corecteaza protocolul de anestezie, se continua fluidoterapia!
12
Se poate adrninistra PROPRANOLOL 0.05-0.10 mg/kg i.v, sau se exercita presiune pe globii oculari.

Tahicardia ventriculara
 miocard hipoxic
 modificati dozele de anestezic sau protocolul
 asigurati ventilatia, oxigenarea, corectati dezechilibrul acidobazic si electrolitic
 LIDOCAINA 1-2 mg/kg i.v.

Contractiile ventriculare premature


 oxigenare insuficienta
 hipoxie
 durere puternica
 disfunctii rniocardice sau tulburari elecrrolitice
 LIDOCAINA 1-2 mg/kg i.v.

Hipotensiunea arteriala < 60 mmHg


 rnedicatia utilizata (ACP, α 2 agonisti)
 anesteziile profunde
 hemoragrii masive
Verificati timpul de reumplere capilara TRC(creste), palpati pulsul, masurati TA, frecventa cardiaca,
temperatura extremitatilor.
• lipsa pulsului pe artera metatarsiana = TA sistolica < 60 mmHg
• lipsa pulsului pe artera femurala = TA sistolica < 40 mmHg

Tratam: Schema de fluidoterapie cu de cristaloide si coloide / transfuzie


DOBUTAMINA sau DOPAMINA 1-5 µg/kg/min in CRI
Scopul este sa avern un pacient cu frecventa cardiaca norrnala, mucoase roz, TRC 1.5 secunde si T A medie
> 60 mmHg.

Hipertensiunea arteriala > 170/100 mmHg interveniti


 afectiuni renale,
 stari de obezitate,
 sindrom Cushing,
 afectiuni ale SNC,
 tumori ale suprarenalei,
 trombembolism arterial
 post rnedicatie.
Tratament: corectarea cauzei si administrarea DIURETICELOR.

Tulburari de TERMOREGLARE

Hipotermia Temperatura < 37°C necesita tratament. ( <36°C e considerata critica)


Efecte:
o vasoconstrictie periferica,
o aritmii,
o scaderea circulatiei cerebrate,
o scaderea ventilatiei si eliminarii agentilor gazosi
o scaderea efectului analgezicelor.
Pentru incalzirea pacientului se recomanda:
- operatii cat mai rapide, in sali incalzite,
- saltele incalzite, folie,
- aeroterme, manusi/ sticle cu apa calda,
- fluide i.v. incalzite,
- clisrna calda,
- lavaj vezical cald.
13
Hipertermia Temperatura > 39°C necesita tratament. ( > 40°C e considerata critica)
Efecte:
o vasodilatatie periferica,
o tahicardie,
o aritmii
o tahipnee (se poate confunda cu o anestezie superficiala),
o coagulopatii,
Pentru scaderea temperaturii se recomanda:
- opriti orice echipament de incalzire
- mariti flow-ul de oxigen si comutati in sistem de ventilatie deschis!
- aplicati alcool pe extremitati, aplicati comprese reci,
- fluidoterapie cu cristaloide reci,
- DANTROLEN 2.5 mg/kg, ACID TOLFENAMIC 4 mg/kg

PROTOCOALE DE ANESTEZIE SI ANALGEZIE CAINE SI PISICA


ANIMALE SANATOASE
Notiuni de baza

PROTOCOALE DE ANALGEZIE CAINE / PISICA


Opioide Fentanyl 5-20 µg/kg bolus i.v. (apnee!), CRI 0.0012- 0.0036 mg/kg
Fentanyl 2 µg/kg bolus i.v la pisica
Butorphanol analgezic visceral > somatic 0,1-0,4 mg/kg la 4 ore i.v., i.m., p.o.
Buprenorphina 20-40 µg/kg i.v./i.m, la 6-8 ore
Tramadol 1 mg/kg pisica la 24 ore, 2 mg/kg caine la 8 ore
NSAID Meloxicam 0.2mg/kg ziua 1, apoi 0.lmg/kg la 24 ore i.v. (i.v. nu la pisica),s.c, p.o
Carprofen 2-4 mg/kg pisica si 4 mg/kg caine i.v., s.c., p.o. la 24 ore
Robenacoxib 1-2 mg/kg s.c.caini si pisici, maxim 3 zile
α2 agonisti Medetomidina/ Dexmedetomidina 1µg/kg bolus i.v.
Ketamina 0.2-2 mg/kg/ora
Anestezice locale Lidocaina 1 mg/kg i.v.,,loading dose” si apoi 0.025 rng/kg/minut CRI

PROTOCOALE DE SEDARE CAINE / PISICA


Propofol 1.5-6 ml/kg/ora
Propofol 2.5 mg/kg/ora + Midazolam 0.5 mg/kg/ora
Diazepam / Diazepam/Midazolam 0.1-0.4 mg/kg bolus debut rapid, durata de actiune scurta
Midazolam Diazepam/Midazolam 0.25-2 mg/kg/ora CRI
Diazepam/Midazolam 0.2 mg/kg + Ketamina 5 mg/kg
Midazolam 0.5 rng/kg/ora
α2 agonisti Medetomidina/ Dexmedetomidina 1-3 µg/kg bolus i.v. sau 1 µg/kg/ora, CRI
sedare si efcet analgezic, sunt reversibile, scad presiunea intracraniana
Ketamina 0.1-0.2 mg/kg/ora - analgezie usoara, fara sedare
1-2 mg/kg/ora - analgezie cu sedare
Acepromazina 0.02-0.05 mg/kg pentru sedare, posibil repetare la 3-6 ore

PROTOCOALE DE ANESTEZIE CAINE / PISICA


PREMEDICATIE
PREMEDICATIE CAINE
ASA 1-2 ACP 0.02-0.05mg/kg i.m., i.v. asteptati 30 mimrte
ACP 0.02 mg/kg + Butorphanol 0.2mg/kg i.m., i.v.
Dexmedetomidina 10-40 µg/kg i.m., i.v.
Dexmedetomidina 10 µg/kg + Butorphanol 0.2 mg/kg
Dexmedetomidina 10 µg/kg + Ketamina 5 mg/kg i.m., i.v

14
ASA 3-4 Diazepam/Midazolam 0.2 mg/kg + Ketamina 5 mg/kg
Diazepam/Midazolam 0.1-0.4 mg/kg i.v., i.m.
ASA 5 Midazolam 0.1-0.4 mg/kg i.v.

PREMEDICATIE PISICA
ASA 1-2 ACP 0.02-0.05mg/kg i.m., i.v. asteptati 30 mimrte
ACP 0.02 mg/kg + Butorphanol 0.2mg/kg i.m., i.v.
Dexmedetomidina 0.04 mg/kg i.m., i.v.
Dexmedetomidina 0.025-0.0375 mg/kg + Butorphanol 0.2-0.4 mg/kg i.m., i.v.
Dexmedetomidina 0.025-0.0375 mg/kg + Butorphanol 0.2-0.4 mg/kg + Ketamina 5 mg/kg
i.m., i.v
ASA 3-4 Diazepam/Midazolam 0.05-0.2 mg/kg i.v.
ASA 5 Midazolam 0.05-0.1 mg/kg i.v.

INDUCTIE
- pentru anestezie injectabila i.v., i.m.
- pentru interventii scurte
- pentru interventii non invazive
- ca premedicatie pentru anestezia inhalatorie
- pentru anestezia inhalatorie cu intubatie endotraheala
UNICA COMBINATII
Fentanyl 5-10 µg/kg i.v. (apnee!) Ketamina 5 mg/kg + Diazepam / Midazolam 0.1-0.2mg/kg i.v
Propofol 1-6 mg/kg i.v Ketamina 2-4 mg/kg + ACP 0.05 mg/kg i.v., i.m.
Telazol 1-2 mg/kg i.v.,
4-8 rng/kg i.m.

INTUBATIA OROTRAHEALA
pacientul se pozitioneaza in decubit sternal, cu capul si gatul in extensie. !!! in urgente se poate realiza
si in decubit lateral sau in decubit dorsal.
se deschide gura, limba se tractioneaza ‚in fata si in jos pentru a expune glota si corzile vocale direct
sau cu ajutorul unui laringoscop.
sonda se introduce printre corzile vocale, pana in trahee.
se verifica pozitia tubului si se fixeaza (fasa in jurul lui si prinsa pe maxilar/ pe mandibula/la ceafa).
se umfla balonul sondei si se verifica etanseitatea acesteia in trahee.

Riscurile asociate intubarii:


 laringospasm - Pentru a evita laringospasmul la inductie, mai ales in cazul pisicilor, se aplica local la
nivel peri-glotic spray Lidocaina 2% sau se lubrefiaza sonda cu Lidocaina gel.
 traumatisme laringiene si traheale,
 intubatie esofagiana (anoxic).
 ischemie sau necroza locala la nivelul traheei prin umflarea excesiva a balonului,
 flexarea capului pe gat (ex.pentru radiologie sau la schimbarea pozitei) determina flexarea sondei si
obliterarea ei. Sonda se poate bloca cu mucus. De fiecare data cand se schimba pozitia pacientului,
tubul trebuie mai intai deconectat de la circuitul respirator.
 evitati intubatia selectiva (un tub prea lung ajunge pe o bronhie) premasurand lungimea sondei de la
nivelul incisivilor pana la apertura sternala.

DETUBAREA
 se realizeaza atunci cand pacientul respira autonom si eficient si prezinta reflex de deglutitie.
 se realizeaza cu blandete pentru a se evita traumatizarea faringelui sau a laringelui, edernul lor putand
determina obstructii ale cailor respiratorii in perioada de trezire
Pasi detubare:
- se deconecteaza sonda de la sistemul de respiratie
- se desface sistemul de fixare
- se goleste balonul sondei apoi se extrage sonda din trahee
- tuburile se spala/sterilizeaza

15
NU UITA! Rasele brahicefalice se extubeaza mai tarziu, pentru ca exista un risc crescut de paralizie
laringiana sau colaps traheal in timpul trezirii

MENTINEREA ANESTEZIEI
Mentinerea anesteziei se poate face administrand anestezice pe cale intravenoasa, inhalatorie sau mixt.
Mentinerea gazoasa se realizeaza asistand respiratia (IPPV- pulmomar, manual cu, balonul aparatului,
spontan).

intravenoasa Fentanyl 1-2 µg/kg bolusuri la 15-20 min


Fentanyl 1.2-3.6 µg/kg/ora
Medetomidina/ Dexmedetomidina 1-3 µg/kg bolus cu efect timp de 30-40 min
Propofol 1.8-3 mg/kg/ora + Ketamina 0.5-1.5 mg/kg/ora
Ketamina 0.5-2 mg/kg/ora
intravenoasa Sevofluran 2-2.5% + Fentanyl 1-2 µg/kg/ora
+ gazoasa Izofluran 1-1.5% + Fentanyl 1-2 µg/kg/ora
gazoasa Oxigen + Sevofluran 2-4% / Izofluran 1.2-2.2%
Oxigen: 500 ml/pacient/min + 10 ml/kg/min
voJum tidal (VT) 10- 15 mll Kg GV;
frecventa respiratorie (RR) =: 12-15 rpm

Asistarea respiratiei – IPPV/MANUAL cu presiune inspiratorie corespunzatoare:


- 12-15 cm H20 (talie mica, pisici, pacienti cu afectiuni pulmonare cronice),
- 20 cm H20 (talie medie, mare) ,
- 25 cm H20 (talie gigant.) .

Animale sanatoase - anestezia pentru interventiile chirurgicale pe tesuturi moi


Se completeaza prin:
- infiltratii (pe linia alba, pedicul ovarian, cordon testicular),
- blocaje (in oftalmologie, chirurgia cavitatii bucale),
- anestezie topica (in oftalrnologie, plasturi Fentanyl, Lidocaina),
- anestezie epidurala (ex.ovariohisterectornie, cezariana, chirurgie regiune perianala, chirurgia
prostatei etc”). blocaje nervoase (blocuri-maxilar, alveolar, mental, infraorbital) pentru procedurile
stomatologice, ablatia tumorilor sau remedierea fracturilor de la nivel bucal

Animale sanatoase- anestezia pentru interventiile chirurgicale ortopedice


Se completeaza prin:
- tehnici locoregionale
- dentare.
- pentru chirurgia rnembrului anterior - se pot face blocaje ale plexului brahial (analgezie distal
cotului), blocaj digital anterior (nerv radial, medial), intra-articular (analgezie post artrotomie)
- pentru chirurgia membrului posterior - se poate bloca plexul paralombar (nervul femural ramurile
4, 5, 6 din nervii lombari), nervul femural, sciatic, tibial sau fibular.

PROTOCOALE DE ANESTEZIE SI ANALGEZIE CAINE SI PISICA


PACIENTI CU PATOLOGII DEOSEBITE
Slide-uri
URGENTE

Anestezia in urgente difera fata de anestezia electiva (prin alegere, la pacient sanatos)
- pacient instabil,
- diagnostic chirurgical incert,
- posibile complicatii respiratorii, cardio-vasculare sau metabolice
- ramai calm si organizat
- gandeste si actioneaza rapid

16
- necesita stabilizare prirnara inaintea anesteziei  Protocolul de fluidoterapie: in socul hipovolemic se
administreaza un bolus de cristaloide izotonice urmat de un bolus de coloide

Fluidoterapie in soc – SCOP – tratam se continua pana cand:


- frecventa cardiaca normala (60- 100 bpm caine / 160-200 bpm pisica)
- perfuzie normala (mucoase roz, umede, TRC 1,5 secunde)
- puls puternic, constant
- Tensiune arteriala medie > 60 mmHg
- Output urinar 1-2 ml/kg/ora
- Ht >25%, Albumina >2 g/dl

TIP FLUID Bolusuri


Caine Pisica
Cristaloide izotonice 20-30 ml/kg in 20 min 10 ml/kg in 20 min
Coloizi sintetici 5ml/kg in 5-10 min 3ml/kg in 5-10 min
Transfuzie Volum sange integral(ml) de administrat
Caine 80 x kg x (Ht dorit – Ht receptor) / Hct donator
Pisica 60 x kg x (Ht dorit – Ht receptor) / Hct donator

EX PROTOCOL ANESTEZIE – URGENTE

PREMEDICATIE  Antibioterapie - Cefazolina/ Amoxicilina 20 mg/kg i.v. la 12 ore,


Metronidazol 10 mg/kg la 12 ore i.v. lent
 Stabilizare cardiovasc – fluidoterapie
 Decompresia stomacului in GDV
 Lidocaina 0.5-1 mg/kg
 +/- opioid + benzodiazepinic
Butorfanol 0.2 mg/kg
Butorfanol 0.2 mg/kg + Midazolam 0.1-0.4 mg/kg
INDUCTIE  Propofol 3-6 mg/kg !!! lent
 intubare rapida
MENTINERE  Izofluran/Sevofluran + oxigen

FEMELE GESTANTE

Cezariana / modif fiziologice gestatie:

Cardiovasculare Creste outputul cardiac


Creste frecventa cardiaca, volumul sangvin
• cade tonusul vascular
Scade presiunea arteriala
Respiratorii Creste consumul de oxigen, creste frecventa respiratorie
Scade capacitatea pulmonara reziduala
Gastrointestinale Cresc presiunea pe stomac, productia de gastrina
Scade tonusul sfincterului esofagian inferior
Scade motilitatea intestinala
SNC Creste secretia de endorfine

GESTATIE / LACTATIE
NU – NSAID – riscuri teratogenice
α2 agonisti scad fluxul sangvin uterin
Ketamina trece rapid bariera placentara, dar nu are efecte asupra organogenezei. Determina cresterea
tonusului uterin, scaderea vitalitatii fetale si resuscitare prelungita pentru produsii de conceptie
! Postoperator NSAID se recomanda, doar daca femela este normotensiva si normovolemica, asociate cu
opioide.
17
EX PROTOCOL ANESTEZIE – CEZARIANA

PREMEDICATIE  Butomidor 0.2 mg/kg sau Fentanyl 3-5µg/kg i.v.


 Opioid +/- ACP 0.01-0.03 mg/kg im, iv – daca femela e OK
INDUCTIE  Propofol 3-5 mg/kg !!! lent
MENTINERE  O2 + Izofluran/Sevofluran (c% cu 25-40% mai mici)
 Diazepam / Midazolam 0.2mg/kg i.v
 Ketamina 3-5 mg/kg + Diazepam / Midazolam 0.2mg/kg i.v
Midazolamul este de preferat – are act scazuta asupra femelelor si fetusilor
ANALGEZIE  NSAID, opioide in doze mici

Pentru scaderea necesarului de anestezic gazos  completam anestezia cu tehnici de anestezie


locoregionala (anestezie epidurala, infiltratii pe linia alba la cezariana, blocaj pe linia alba cu Lidocaina/
Bupivacaina 1-2 mg/kg)  scade necesarul de anestezic gazos cu 25-40%  trezire rapida + depresie
minima cardiovasculara.

Anestezia epidurala – pasi:


 pacientul sedat, plasat in decubit lateral sau sternal
 membrele posterioare orientate cranial, simetric
 identificati aripile iliumurilor, procesul spinal dorsa1 al L6, L7 si S1
 aseptizati o arie de 10X10 cm
 introduceti acul initial perpendicular, apoi orientati-l la 35-40 grade
 ac spinal 20-22G pisici si caini mici, 17-19 G caini medii si mari
 verificati daca intampinati rezistenta, apoi retrageti stiletul si puneti 1-2 picaturi de NaCl 0.9% in
ambou pana cand se formeaza un menisc.
 cand se trece prin ligamentul flavum si varful acului intra in spatiul epidural picatura va aluneca in ac,
catre spatiul epidural, iar injectarea trebuie sa se realizeze fara rezistenta.

PACIENTI < 16 SAPTAMANI (NOU-NASCUTI / PEDIATRICI)


Predispusi catre o rnultitudine de complicatii datorita particularitatilor fiziologice.
Memoria durerii influenteaza urmatoarele experiente cu stimuli durerosi.

Managementul preanestezic:
 evaluarea preanestezica completa (inclusiv anamneza bolilor congenitale din familie),
 intelegerea particularitatilor fiziologice,
 stabilizare la nevoie si monitorizare
 dieta maxim 3 ore pentru pacientii < 6 saptamani,
 dieta hidrica minima sau deloc.

Pacienti nou-nascuti / pediatrici:


DA  Opioide in doze mici (atentie la depresia respiratorie)
 Anestezice locale cu doze calculate atent – Lidocaina 1-2 mg/kg – diluati ptr a doza corect
 Sisteme de tip nonrebreathing (Bain) < 3 kg
NU  NSAID < 6 sapt
 α2 agonisti < 6 sapt - efecte secundare cardiovasculare importante.
 Sedative < 1 sapt
 Agenti disociativi (ketamina, tiletamina) < 2-3 sapt

Premedicatia DA / NU?

18
ACP 0.01-0.03 mg/kg sc, im, iv NU <8 saptamani sau la pacienti deshidratati
Butorphanol 0.05-0.3 mg/kg sc, im, iv Sedativ, analgezic
Ketamina 1-3 mg/kg iv, 5-10 mg/kg im Sedare usoara, analgezie
Midazolam/Diazepam 0.1-0.25 mg/kg Atentie la efectele paradoxale
Atropina 0.02-0.04 mg/kg sc, im, iv Efect rapid in bradicardie
 Intubati cu grija, tesuturile sunt sensibile
 Alegeti sonde endotraheale cu diametru mic
 Alegeti circuitul anestezic si balonul de ventilatie adaptat
 Inductia se realizeaza mai rapid pentru ca la nivel alveolar concentratia gazelor inhalatorii este atinsa
mai repede
 Ventilati cu grija (maxim 20 cm H2O), se pot produce barotraume

EX PROTOCOL ANESTEZIE – PACIENTI < 16 SAPTAMANI

PREMEDICATIE  Butorphanol 0.2 mg/kg sc, im


Asteptati 30 min!  Opioid +/- ACP 0.01-0.03 mg/kg im, iv
INDUCTIE  Preoxigenati! Intubatie dificila!
 Propofol 1-4 mg/kg !!! lent
MENTINERE  O2 + Izofluran/Sevofluran (c% cu 25-40% mai mici)
ANALGEZIE  Butorphanol 0.2-0.4 mg/kg im, iv
 Tramadol 2-4 mg/kg sc, po la 12 ore

PACIENTI GERIATRICI

Se incearca utilizarea unor doze cat mai mici intrucat efectul lor poate dura mai mult.
Evaluare preanestezica riguroasa
Frecvent sunt pacienti deja in tratament / boli cronice
Examene complementare ptr pacientii geriatrici
Sistem cardiovascular Scade capacitatea de adaptare la modofocariel hemodinamice
Scade debitul cardiac, hipotensiune, risc de aparitie a aritmiilor
Sistem respirator Scade eficacitatea schimbului de gaze
Creste riscul de aparitie a hipoxei
Functia hepatica Scade eliminarea agentilor anestezici injectabili
Hipoproteinemii, coagulopatii, hipoglicemie, hipotermie
Functia renala Risc de IRA
Scade eliminarea agentilor anestezici injectabili
SNC / metabolism Functii motorii, senzitive si cognitive posibil alterate
Risc mai mare de hipotermie
Conditie corporala Creste riscul supradozarilor
Creste durata de actiune a anestezicelor

EX PROTOCOL ANESTEZIE – PACIENTI GERIATRICI

PREMEDICATIE  ACP 0.02-0.05 mg/kg sc, im, iv - doar pentru geriatricii fara afectare cardiaca
Asteptati 30 min! sau pulmonara
 Benzodiazepine (Diazepam, Midazolam 0.05-0.2 mg/kg
 Butorphanol 0.1-0.4 mg/kg sc, im, iv
 Ketamina 3-5 mg/kg i.m. poate fi folosita pentru pisici agresive in premedicatie
(chiar si cu cardiomiopatie).
INDUCTIE  Propofol 2-6 mg/kg !!! lent
MENTINERE  O2 (500 ml + 10 ml/kg/min)+ Izofluran/Sevofluran

PACIENTI CU AFECTIUNI RENALE

19
 Stabilizati pacientul inaintea anesteziei
 Monitorizati tensiunea arteriala
 NU utilizati NSAID
 Fluidoterapie pentru sustinerea output-ului urinar 1-1.5 ml/kg/ora
 Verificati echilibrul acido bazic si electrolitic! K !!!(hiperpotasemie)

EX PROTOCOL ANESTEZIE – PACIENTI CU AFECTIUNI RENALE

PREMEDICATIE  Midazolam 0.1-0.2 mg/kg im, iv


Asteptati 30 min!  Butorphanol 0.2-0.4 mg/kg im, iv
INDUCTIE  Propofol 2-6 mg/kg !!! lent
MENTINERE  O2 + Izofluran/Sevofluran
ANALGEZIE  Butorphanol 0.2-0.4 mg/kg im, iv
 Tramadol 2-4 mg/kg sc, po la 12 ore
 Evitati NSAID

PACIENTI CU AFECTIUNI CARDIACE


 Evaluati preoperator functia cardiaca si continuati monitorizarea
 Corectati aritmiile
 Evaluati si corectati presiunea arteriala
 Fluide max 2-4 ml/kg/ora i.v., evitati incarcarea cu fluide!
 Preoxigenati!
 Evitati ketamina si α2 agonistii!
 Corectati bradicardia – anticolinergice

PACIENTI PENTRU CHIRURGIA TORACICA


 Pneurnotorax, efuziuni pleurale, hernie diafragmatica, tumori ale cavitatii toracice sau traumatisme
toracice.
 Rx examinare radiologica.
 Toracocenteza / toracostoma
 Oxigenati preoperator si postoperator

!!!Ventilati cu presiune maxima de 12-15 cm H 2O (PIP – presiune inspiratorie pozitiva)!!!


Tipuri de ventilatie:
- Spontana -imposibila in timpul interventiilor toracice
- Manuala FR=10-20rpm, TV=10-15 ml/kg
- Mecanica-VCV (volume control ventilation) cu PIP variabil:
PCV (positive pressure ventilation-IPPV) cu volum variabil

EX PROTOCOL ANESTEZIE – PACIENTI CU CHIRURGIE TORACICA

PREMEDICATIE  Preoxigenare, antibioterapie


Asteptati 30 min!  Midazolam 0.3 mg/kg im, iv +
 Butorphanol 0.2-0.4 mg/kg im, iv
INDUCTIE  Lidocaina 1 mg/kg
 Propofol 3 mg/kg !!! lent
MENTINERE  O2 + Izofluran/Sevofluran
 Blocuri intercostale
ANALGEZIE  Oxigenare la trezire – masca, tub nazal, cusca cu oxgen
 Tub toracic – analgezie la 8 -12 ore (Lidocaina, Bupivacaina)
 Tramadol 2-4 mg/kg sc, po la 12 ore

PACIENTI DIABETICI STABILI

20
Noaptea anteoperator – masa normala
La 2 ore preoperator: ½ doza insulina
Operatia – la prima ora dimineata
Monitorizati glicemia la 30 min in timpul anesteziei (glicemia optima = 100-180 mg/dl)
Postoperator la 2 -/ 4 ore
Se realimenteaza cat mai rapid!
Glicemia diabeticilor stabili Protocol de control al glicemiei
100-180 mg/dl Ideal
>180 mg/dl Hiperglicemie
>270 mg/dl Insulina + Glucoza 5%, 3-5 ml/kg/ora
<54 mg/dl Hipoglicelnie - Glucoza 0.25-0.5 g/kg iv

EX PROTOCOL ANESTEZIE – PACIENTI DIABETICI STABILI

INDUCTIE  Butorphanol
+monitorizare  Propofol
glicemie  Izofluran/Sevofluran
 Fluidell

PACIENTI CU PROCEDURI OFTALMOLOGICE

ochiul, anexele si orbita sunt foarte bine inervate,


durerea in interventiile oftalmologice este mare
ideal este sa asociem analgezia, sedarea profunda sau anestezia generala cu anestezia locala

Atentie la:
- Cresterea PIO ( ketarnina si manipularea defectuoasa a pacientului)
- Nu folositi medicatie emetizanta
- Pozitionarea pacientului – frecvent este necesara flexarea gatului pentru favorizarea accesului
chirurgical – folositi sonda flexometalica
- Monitorizarea functiilor vitale si a profunzimii anesteziei
- Controlul durerii

Reflexul oculo-cardiac
 poate fi indus prin presiune sau tractiune asupra globului ocular, prin traumatisme oculare, durere sau
hematom orbitar.
 clinic se observa bradicardie, aritmii cardiace, batai ectopice, fibrilatii ventriculare sau chiar asistola,
 anestezia locala retrobulbara sau peribulbara poate bloca acest reflex
 pentru stabilizarea pacientilor se poate adrministra atropina (0.02 mg/kg iv) sau se poate injecta
Lidocaina direct in musculatura oculara pentru a preveni transmiterea nervoasa aferenta

PARTICULARITATI ALE ANESTEZIEI LA ECVINE

.................................................................................................

PARTICULARITATI ALE ANESTEZIEI LA RUMEGATOARE

.................................................................................................

PARTICULARITATI ALE ANESTEZIEI LA SUINE

.................................................................................................
21
PARTICULARITATI ALE ANESTEZIEI LA ROZATOARE

.................................................................................................

PARTICULARITATI ALE ANESTEZIEI LA PASARI

22