Sunteți pe pagina 1din 4

Scopul lucrării: întărirea cunoștințelor despre structura țesăturii.

De făcut cunoștință cu
tipurile de legături în țesături. De format deprinderi și însușiri la determinarea direcției firului de
urzeală și bătătură în țesătură. De determinat părțile față și versul țesăturii, raportur legăturii. De
schițat legăturile.
Ordinea desfășurării lucrării:
1. De studiat indicațiile metodice la lucrare.
2. De elaborate proiectul dării de seamă după forma propusă.
3. De studiat mostrele de țesături propuse și de determinat după aspectul exterior, direcția
firelor de urzeală și bătăturămși partea exterioară și verso a mostrelor.
4. De studiat cu ajutorul mijloacelor optice de mărire și ale acelor legăturile firelor pe
urzeală și bătătură a mostrelor de țesături.
5. Schițarea legăturii a fiecărei mostre în conformitate cu metodica descrisă.
6. De conturat raportul legăturilor, de indicat numărul firelor de urzeală și bătătură ce
compun raportul, de scris ecuațiile dreptelor, de determinat clasa legăturilor.
7. De efectuat exerciții la executarea raportului legăturilor după datele inițiale; numărul de
fire pe urzeală și bătătură.
Conținutul raportului:
1. De determinat noțiunile: țesătura, fir de urzeală, fir de bătătură, legătura, raportul
legăturii, pasul sau saltul legăturii.
2. Clasificarea legăturilor în țesătură.
3. Analiza legăturii în mostre de țesătură.
4. Rezolvarea problemelor.
5. Concluzia.
CATEDRA TEHNOLOGIA CONFECȚIILOR DIN
ȚESĂTURI ȘI TRICOTURI

CAIET
pentru efectuarea lucrării de laborator
Tema: Analiza legăturilor în țesătură

Student (a/ul)__________________________________________________
grupa__________________________ spec.__________________________
Profesorul_____________________________________________________

Chișinău, 20___
Nr.crt Mostra de Reprezentarea Caracterul Caracteristicile legăturii
țesătură grafică suprafeței
1 2 3 4 5
1 Pînză R=2 Legătura pînză este tipul cel mai
simplu de legătură, în care, un fir de
Y2=x
urzeală trece (leagă) peste un fir de
a=1 bătătură şi apoi pe sub acesta. Este
tipul de legătură care conferă acelaşi
Ru/Rb =1/1
desen pe faţa şi pe dosul ţesăturii,
avînd totodată cele mai multe puncte
de legare. La acest tip de legătură,
suprafaţa ţesăturii este netedă şi
uniformă, desimea firelor este medie,
iar rezistenţa este mare (număr mare
de puncte de legare).
2 Serj(diagonal) R=4 Legătura diagonal (serj) -conferă
ţesăturii un aspect caracteristic, cu linii
Y4=x
oblice, paralele, dispuse de la o
a=1 margine la alta. În funcţie de sensul
diagonalului, legătura poate fi:
RU/Rb=1/3
legătură diagonal spre dreapta şi
legătură diagonal spre stînga, iar în
funcţie de unghiul diagonalului, acesta
poate fi: diagonal normal (cu un
unghi de înclinare al liniilor de 45°) şi
diagonal culcat (cînd unghiul de
înclinare este mai mic de 45°).
3 Atlas R=5 Legătura atlas mai este întîlnită şi sub
numele de legătura satin şi cel mai mic
Y5=2x
raport este de 5/5. La fel ca şi
a=2 diagonalul, atlazul poate fi de
urzeală şi de bătătură (atlazul de
RU/Rb=4/1
bătătură este numit şi satin), dar
punctele de legătură sunt dispuse după
anumite reguli. În funcţie de modul de
realizare al punctului de legătură,
atlazul poate fi cu urcare de două fire
4 Satin R=5 sau de trei fire, numărul de fire de
urcare fiind trecut în paranteze.
Y5=2x Ţesăturile altas/satin au firele feţei mai
a=2 dese decît ale dosului, suprafaţa este
mai strălucitoare, mai netedă şi mai
RU/Rb=1/4 rezistentă la frecare, existînd astfel o
distincţie clară între faţa şi dosul
materialului. Acest tip de legătură este
întîlnit la ţesăturile pentru feţele de
plapumă, căptuşeli, stofe de mobilă
etc.
Concluzie: În această lucrare practică sa studiat cmpartimentul theoretic, sa
efectuat experiment pe baza mostrelor si analizat legăturile de bază în țesături.
În urma acesteia sa efectuat reprezentarea grafica a acestora și sa rezolvat problem.
La fine s-au dedus conclezii.