Sunteți pe pagina 1din 2

­

zilele presei

revista
4

Câte zile mai are

ccst
presa studențească?
Casa de Cultură a Studenţilor
din Timișoara a găzduit, timp
de două ediții succesive,
ZilelePresei Studențești din
România. Publicație editată de Casa de Cultură a Studenților Timișoara l Nr.1
Ceea ce urma să fie a treia
ediție a ZPS a rămas în stadiul
de proiect.
Între timp, numărul redacțiilor
studențești a scăzut drastic, în
Studenții învață să facă presă
condițiile în care mass-media Pentru a scri o operă originală, un om, fie măcar şi un român, are
din țara noastră a înregistrat o trebuinţă de învăţătură, de spirit, de meditaţiuni, de răbdare. Pen-
comprimare extremă a tru a putea traduce, el are nevoie de a cunoaşte cu perfecţie limba
activității. sa proprie şi limba străină, din care traduce. Pentru a fi ziarist sau,
Cum mass-media nu are zile cum se zice, publicist, românul nu are zor de nimic, nici chiar de
prea bune, în general, zilele gramatică! Tot ce-i trebuie sunt ochi, sau urechi, urechi cu cât mai
presei studențești par tot mai mari cu atît mai bine, şi o căpăţână în înţelesul material al cuvîntu-
sumbre... lui, adică un organ comun tuturor animalelor, şi în interiorul căruia
se operează, într-un mod confuz, oarecari asociaţiuni de idei. A şti
să scrii, nu strică; dar nu e de prima necesitate: ziaristul român
După o zi epuizantă, participanții la ZPS se relaxează la o bere... preferă a dicta, din dată ce-şi poate procura un secretar, iar pentru
AEGEE Timişoara editează lunar revista a dicta ajunge a avea o gură.
studenţească StudenTIM, StudenTIM a Fiecare redaţie va trimite trei persoane, învăţate, în atelierele de creaţie ale revis- Dar aceste avantagii nu sunt singure şi nu sunt cele principale. Pe
împlinit deja doi ani de la prima apariţie, redactorul şef, un redactor şi un fotograf, tei festivalului. când autorul unei opere originale vorbeşte numai în propriul său
timp în care a a stisfăcut nevoile de infor- ca participanţi la ZPS. Programul celor De la ora17, în fiecare zi, vor ave loc mese nume; pe când traducătorul vorbeşte numai în numele unui autor
mare ale studenţilor din centrul universi- cinci zile va cuprinde expoziţii, training- rotunde tematice. Se vor discuta prob- străin; publicistul, chiar cel mai de pe urmă, declamă totdeauna în
tar timişorean, fiind singura revistă uri, mese rotunde, ateliere de creaţie, lemele presei studenţeşti cum ar fi numele ţării întregi, zicându-se a fi expresia cea mai complectă a
independentă care vorbeşte despre prob- seri distractive. Vor participa personalităţi independenţa, finanţările, forma, naţiunii. Şi să observaţi bine, că nimeni nu-l poate desminţi în
lemele studenţilor, despre nevoile lor, de- din presa timişoreană, dar şi fotografi conţinutul şi organizarea internă, şi se vor
spre cămine, sesizează neregulile, le această privinţă, afară numai de un alt publicist; căci nimeni altul
profesionişti sau manageri de presă. propune soluţii. Serile vor fi dedicate
mediază, îndeplinindu-şi astfel rolul de nu posedă mandatul de reprezentant ai tuturor acelora ce nici nu- noi înşine. Aşa dară, jurnalistul, numai jurnalistul, se bucură în
Fiecare dimineaţă a festivalului este socializării dintre studenţii jurnalişti,
„câine de pază al democraţiei” – care tre- l cunosc, nici nu l-au văzut, nici n-au vorbit cu dânsul, nici n-au auzit România de prerogativul de a nu şti nimic, de a vorbi verzi şi uscate
dedicată mediatizării presei studenţeşti. cuprinzând vizionări de filme, discotecă,
buie să existe şi in lumea studenţească. După o conferinţă de prezentare a tuturor cocktail sau vizitarea oraşului Timişoara. poate de numele lui! în numele ţării, de a nu avea principii, sau mai bine, de a le avea
Zilele Presei Studenţeşti au ajuns la cea ziarelor studenteşti prezente, în prima zi, La finalul festivalului o revistă va fi Alt avantagiu nu mai puţin pretenţios este privilegiul ce au ziariştii prea multe; şi, în fine, de a predica moralitatea de pe însăşi tribuna
de-a treia ediţie. De fiecare dată Casa de vor urma expoziţiile în holul Universităţii editată, ce va cuprinde contribuţiile tu- români de a schimba pe toată ziua ceea ce se numeşte principii. A imoralităţii!
Cultură a Studenţilor sprijină organizarea de vest, standuri cu revistele studeţeşti, turor participanţilor, ideile dezbătute la fi ziarist, este a fi acelaşi om în cursul unei singure zile; căci cuvîntul Acesta e tipul publicistului român. Sunt excepţiuni, dar excepţiunile
acestui proiect. În 2003, ZPS s-a expoziţie de fotografii din presa ZPS puse în practică, un număr pilot care ziar se trage din cuvântul zi. Din dată însă ce a trecut o noapte la nu sunt reguli; şi chiar excepţiunile, câte ne întâmpină aci, nu ni se
desfăşurat în 15 şi 16 mai. 34 de studenţească şi din centrele universitare să devină tradiţie la următoarele ediţii ale mijloc, ziaristul schimbă faţa: ceea ce ieri a fost alb devine negru ; par a fi destul de sigure. Se întâmplă, bunăoară, câte un jurnalist
reprezentanţi de la 20 de redacţii de re- reprezentate, expoziţie de presă veche. festivalului. această revistă va fi dovada da se preface în nu, marele Cuza se transformă în tiranul Cuza, ilus-
viste studenţeşti din ţară s-au întâlnit moral, dar ce folos! El nu ştie carte. Se întâmplă, pe de altă parte,
După-amiezile vor fi destinate pregătirii palpabilă a evoluţii presei studenţeşti, va trul Cogălniceanu se transformă în trădătorul Cogălniceanu... o
atunci la Timişoara. S-au ţinut conferinţe câte un jurnalist meşter de a scri, dar fără cea mai mică autoritate
profesionale a tinerilor jurnalişti, precum fi editată în tiraj mare şi va fi distribuită în noapte la mijloc, nu mai mult!
şi mese rotunde şi s-a ajuns la concluzia şi dezbaterilor. În primele două zile vor toate centrele universitare care au avut morală. Se mai întâmplă câte un jurnalist cu principii nestrămutate,
că cele două zile dedicate nu au fost sufi- Câteodată publicistul stigmatizează, în termeni fulgerători, demor- dar vai! acele principii sunt nestrămutate numai în rătăciri. Cât
avea loc trening-uri pe teme de manage- reprezentanţi la Zilele Presei studenţeşti.
ciente pentru imensul schimb de alizarea ţării, corupţiunea funcţionarilor, abuzurile administraţiunii priveşte sacramentalul obicei de a îndruga înşiră-te-mărgărite în
ment de presă, aplicat la presa
informaţii, opinii şi experienţe pe care etc., etc... Cetindu-l, ai crede că vorbeşte un Caton, că auzi pe un numele naţiunii, o! în această privinţă vă putem garanta, că nu veţi
studenţească, şi de fotografie şi artă
tinerii jurnalişti le-au de impărtăşit. Din vizuală,precum şi de paginare. la fiecare Socrat, că vezi pe un Brutu. Dezamăgeşte-te! Ziaristul nostru el găsi în România nici o excepţie.
2004, când ZPS a avut loc între 2 şi 5 de- participând câte un singur reprezentant (din proiectul celei de-a treia ediții a ZPS) însuşi e înnoroiat în viţiuri, e scăldat în corupţiune, e înecat în
cembrie, AEGEE dedică acestui eveni- al unui ziar. Următoarele trei zile vor fi abuzuri! Ce vreţi! între drepturile, cuprinse în calitatea de publicist,
ment un program de 5 zile. dedicate punerii în practică a celor se numără şi acela de a cere ca alţii să fie buni, fără ca să fim buni Bogdan PeTRiCeiCu Haşdeu
2 profu’ de 10 reporter 3

Portretul profesorului Tinerii jurnaliști nu pot


Cum nu oricine are un aparat de fotografiat se poate numi fotograf,
aşa nici oricine stă la catedră se poate numi profesor. învăța profesia „din mers”
Să alegi să predai în România este Meseria de ziarist este o meserie
un adevărat act de curaj. Există dificilă ce-i expune la crude decepţii pe
multe motive pentru care majori- entuziaştii care i se dăruie, însă oferă,
tatea aleg să „fugă” de această totodată, posibilitatea de a
meserie. Însă uneori, vrei nu vrei, accede la notorietate, ceea ce face să
trebuie să mergi să predai. Iar acest nu-i lipsească candidaţii (sic!). Acesta
lucru nu afectează doar persoana se pare a fi punctul cel mai vulnerabil
în sine, ci și viitorii „consumatori”, al profesiunii deoarece, chiar şi în
elevii. prezent, prea mulţi tineri abordează
În viziunea majorității elevilor această carieră fără a avea formarea
există trei mari categorii de profe- necesară, convinşi fiind că vor învăţa
sori: nervoșii, plictisiții și profesorii meseria „din mers”, fără a mai fi
ok. nevoiţi să urmeze complicate studii de
Multi dintre profesori sunt trişti, pregătire. Şi în acest domeniu, ca în
plictisiți, furioşi sau, în cealaltă multe altele, competenţa profesională
extremă, calmi și nepăsători. Cei necesită cunoştinţe de bază destinate
plictisiţi vin în fața elevilor, se uită pentru a clarifica şi a da viaţă practicii.
la ei ca și cum am fi una cu mo- Numai dorinţa
bilierul, predau câteva chestii fără şi anumite aptitudini, bineînţeles nece-
a pune prea mare accent pe sare, nu sunt suficiente.
explicaţie și fără a încerca să-i facă
pe toţi să priceapă lecţia. De obicei, Henri-Pierre CaTHala
citesc dintr-o carte, iar elevii tre-
buie să scrie mecanic sau să
privească semi-adormiţi, fără să
priceapă cu adevărat ceea ce li se
transmite. La orele lor elevii se simt
groaznic, plictiseala li se transmite Există, desigur, și acea minoritate a pul liber și pentru a-i cere sfaturi nu
si lor, dar partea bună este că profesorilor ce predau de plăcere. numai în materie de teme. La orele
un tânăr jurnalist predă
notele mari se iau cu ușurință, Acesta a fost visul lor dintot- lui nu poţi sta liniştit în bancă, simţi
drept dovadă că nu se prea sinchis- Mulți deauna, tot ce au făcut a fost pen- nevoia să intervii în discuţii sau să
redactorului-șef al ziarului,
esc să pună mare accent nici pe dintre tru a ajunge în fața unei mulţimi de işti tu dezbateri și alte asemenea, mândru nevoie mare, primul
cunoștința elevului. tineri. Aceştia sunt, de obicei, zâm- din dragoste pentru materie sau lui articol. Șeful
profesori parcurge rapid știrea, se uită
În cealaltă extremă, furioşii, trân- bitori, explică în așa fel încât și dacă din respect pentru personalitatea
tesc uşa, își varsă năduful pe cei sunt eşti cel mai nătărău de pe fața și dăruirea omului din fața ta. În la ucenic și pune o coală în
prezenţi. Dacă există un număr trişti, pământului vei înţelege, iar dacă imaginaţia majorității, acesta este mașina de scris. după ce
mare de absenţi încep să îi plictisiți, nu, îţi repeta până „prinzi ideea”. Îl profesorul ideal, cel de la care bate, cu furie, o singură
ameninţe pe cei prezenți pentru vezi mai mereu zâmbind și îți fiecare dascăl ar trebuie să preia tastă, fără să scoată o vorbă,
ceea ce li s-ar putea întâmpla celor
furioşi răspunde cu drag la orice ne- măcar o urmă de dăruire, de scoate fila din
absenţi. Se enervează imediat și sau, în dumerire. E genul acela de profe- dragoste pentru predare. Și toţi ar agregat și i-o înmânează
țipă la noi din cauza absenței unui cealaltă sor, pe care nu poţi fi niciodată trebui să învețe de la acest tip de junelui, zicându-i așa:
marker bun sau a cretei. Mulți din- supărat, chiar dacă ți-a pus o notă profesor să se impună, nu prin
extremă, – ia de aici punctele astea
tre elevi îi ignoră, dar există și elevi mică. Leagă admirabil seriozitatea, forţă, ci prin atitudine, prin felul
care pronesc conflicte cu ei. calmi predarea lecţiilor, cu mici glumițe, său de a fi.
și folosește-le cu încredere.
Obținerea notelor mari este de obi- și nepă- cu discuţii despre viața de zi cu zi a după ce le termini, să vii
cei un chin, mai ales când profe- înapoi, că-ți mai dau!
sători. tinerilor. E genul de profesor căruia daniela GRoZe
sorul are un chef nebun să chinuie îi dai add pe messenger sau pe (articol preluat din revista
elevii. Facebook pentru a vorbi și în tim- Elevi cu Atitudine)