Sunteți pe pagina 1din 5

Gestionarea deșeurilor la nivelul Uniunii Europene

și la nivel național

Deșeurile, definite în Directiva 2008/98/CE articolul 3 alineatul (1) drept „orice substanță
sau obiect pe care deținătorul le aruncă sau are intenția sau obligația să le arunce”, poate
constitui o risipă enormă de resurse, atât în ceea ce privește materialele, cât și energia. În plus,
gestionarea și eliminarea deșeurilor poate avea un impact grav asupra mediului. Gropile de
gunoi, de exemplu, ocupă terenuri și pot cauza poluarea aerului, a apei sau a solului, în timp ce
incinerarea poate genera emisii de poluanți ai aerului.

Prin urmare, politicile UE privind gestionarea deșeurilor își propun să reducă impactul
deșeurilor asupra mediului și a sănătății și să îmbunătățească eficiența resurselor în UE.
Obiectivul pe termen lung al acestor politici este de a reduce cantitatea de deșeuri generate și,
atunci când generarea deșeurilor nu poate fi evitată, de a promova utilizarea acestora ca resursă și
de a obține niveluri mai ridicate în ceea ce privește reciclarea și eliminarea deșeurilor în condiții
de siguranță.

Gestionarea deșeurilor

Gestionarea deșeurilor, cunoscută și ca managementul deșeurilor, se referă la educația


privind colectarea, transportul, tratarea, reciclarea și depozitarea deșeurilor. De obicei, termenul
se referă la materialele rezultate din activități umane și la reducerea efectului lor asupra sănătății
oamenilor, a mediului, sau aspectului unui habitat.

Gestionarea deșeurilor are ca scop și economisirea unor resurse naturale prin reutilizarea
părților recuperabile. Deșeurile gestionate pot fi atât solide, cât și lichide sau gazoase, precum și
cu diverse proprietăți (de exemplu radioactive), necesitând metode de tratare specifice fiecărora.

1
Instituțiile implicate în protecția mediului și gestionarea deșeurilor la nivelul
Uniunii Europene

Comisia Europeană – Direcţia Generală de Mediu

Direcţia Generală de Mediu este una din cele 40 de direcţii generale şi servicii care
formează Comisia Europeană. Cunoscută ca DG Mediu, obiectivul general al Direcţiei este să
protejeze, să conserve şi să îmbunătăţească mediul pentru generaţiile actuale şi cele viitoare.
Pentru a reuşi acest lucru propune politici care să asigure un grad înalt de protecţie a mediului în
Uniunea Europeană şi care să asigure calitatea vieţii cetăţenilor UE. Cele patru priorităţi ale DG
sunt schimbările climatice, natură şi biodiversitate, mediu (colectarea deșeurilor), sănătate şi
calitatea vieţii, resursele naturale şi deşeurile.

Consiliul de Mediu al Uniunii Europene

Consiliul de Mediu al Uniunii Europene este compus din miniştrii mediului care se
întâlnesc de patru ori pe an. Deciziile sunt luate prin votul majorităţii calificate în codecizie cu
Parlamentul European.

În acest domeniu, Comunitatea Europeană are sarcina de a promova creşterea


armonioasă, echilibrată şi dezvoltarea durabilă a activităţilor economice care să respecte în
special cerinţa de a asigura un grad înalt de calitate a mediului.

Parlamentul European – Comitetul pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranța


Alimentației

Înfiinţat în 1973, Comitetul pentru Mediu a fost al 12-lea comitet specializat. Ulterior el a
crescut în mărime (de la 36 la 63 de membri) şi influenţa datorită extinderii responsabilităţilor şi
creşterii interesului publicului. Comitetul este responsabil cu politica de mediu şi măsurile pentru
protecţia mediului, în special vizând: poluarea aerului, a solului şi a apei, managementul şi
reciclarea deşeurilor, substanţele şi preparatele, nivelul de zgomot, schimbările climatice şi
protecţia biodiversităţii, dezvoltarea durabilă, măsurile regionale şi internaţionale şi acordurile
privind protecţia mediului, refacerea mediului afectat, protecţia civilă etc.

2
Agenţia Europeană de Mediu

Sarcina Agenţiei Europene pentru Mediu (AEM) este de a furniza informaţii actuale,
relevante şi corecte despre mediu. AEM sprijină organismele responsabile cu elaborarea şi
implementarea strategiei de mediu la nivel european şi naţional, precum şi publicul.

Informaţiile AEM permit UE şi statelor membre ale Agenţiei să adopte decizii realiste în
vederea îmbunătăţirii mediului, integrării aspectelor de mediu în strategiile economice şi
asigurării dezvoltării durabile. Agenţia pune accent pe susţinerea factorilor decizionali principali
la nivel european.

Politica naţională

Politica națională în domeniul gestionării deşeurilor trebuie să se subscrie obiectivelor


politicii europene în materie de prevenire a generării deşeurilor şi să urmărească reducerea
consumului de resurse şi aplicarea practică a ierarhiei deşeurilor. Principiul acţiunii preventive
este unul din principiile care stau la baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2005
privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare, iar Directiva 2008/98/CE
privind deşeurile, transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr.211/2011 privind regimul
deşeurilor, prezintă ierarhia deşeurilor care “se aplică în calitate de ordine a priorităţilor în cadrul
legislaţiei şi al politicii în materie de prevenire a generării şi de gestionare a deşeurilor, astfel:
prevenirea, pregătirea pentru reutilizare, reciclarea, alte operaţiuni de valorificare, de exemplu
valorificarea energetică şi eliminarea”.

În România activitatea de gestionare a deșeurilor este fundamentată pe Legea 211/2011,


care implementează o serie de directive ale Consiliului Europei. Coordonarea acestei activități
cade în sarcina Ministerului Mediului și a Agenției Naționale pentru Protecția Mediului
(ANPM).

Abordarea UE în domeniul gestionării deşeurilor se bazează pe trei principii majore:

Prevenirea generării deşeurilor – factor considerat a fi extrem de important în cadrul


oricărei strategii de gestionare a deşeurilor, direct legat atât de îmbunătăţirea metodelor de
producţie cât şi de determinarea consumatorilor să îşi modifice cererea privind produsele

3
(orientarea către produse verzi) şi să abordeze un stil de viaţă care să genereze cantităţi reduse de
deşeuri.

Reciclare şi reutilizare – în cazul în care sunt generate deşeuri, încurajarea unui nivel
ridicat de recuperare a materialelor componente, preferabil prin reciclare materială. În acest sens
sunt identificate câteva fluxuri de deşeuri pentru care reciclarea materială este prioritară:
deşeurile de ambalaje, vehicule scoase din uz, deșeuri de baterii, deşeuri din echipamente
electrice şi electronice.

Îmbunătăţirea eliminării finale a deşeurilor şi a monitorizării – în cazul în care deşeurile


nu pot fi recuperate, acestea trebuie eliminate în condiţii sigure pentru mediu şi sănătatea umană,
cu un program strict de monitorizare.

Prin “Documentul de poziţie al României Capitolul 22 – Protecţia Mediului înconjurător“


Romania s-a obligat să implementeze acquis-ul comunitar însă cu câteva derogări, dintre care le
menţionăm pe cele referitoare la managementul deşeurilor:

Directiva nr. 94/62/EC privind ambalajele şi deșeurile de ambalaje, pentru care s-a
solicitat şi obţinut o perioadă de tranziţie;

Directiva nr. 99/31/EC privind depozitarea deşeurilor, pentru care s-a solicitat şi obţinut o
perioadă de tranziţie până în anul 2017;

Directiva Consiliului nr. 2000/76/EC privind incinerarea deşeurilor, pentru care s-a
solicitat şi obţinut o perioadă de tranziţie până în anul 2008;

Directiva Consiliului nr. 2002/96/CE privind deşeurile de echipamente electrice şi


electronice (DEEE), pentru care s-a solicitat şi obţinut o perioadă de tranziţie până în anul 2008;

Regulamentul nr. 259/93 privind importul, exportul şi tranzitul de deșeuri, până la


sfârşitul anului 2015.

Astfel, pentru monitorizarea îndeplinirii angajamentelor asumate Serviciul Gestiune


Deşeuri elaborează Strategia si Planul National de Gestionare a Deșeurilor, propune, iniţiază,
elaborează şi promovează proiecte de acte normative, avizează strategii și proiecte de acte
normative elaborate de alte ministere care au legătură cu domeniul gestionării deşeurilor,

4
participă şi reprezintă Ministerul Mediului si Pădurilor la diverse seminarii, workshop-uri,
conferinţe, îndeplineşte funcţia de secretariat tehnic al Convenţiei de la Basel privind transportul
peste frontieră al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora etc.