Sunteți pe pagina 1din 32

*

.:*
le. t

':
f.$
.F
q*
. ]E
t
4
.s:
Lr'
ta
,}

5
g
'+L
!.
Domnule preceptor, intreba ea h un
-
moment dat, in mijlocul unei decliniri; n_ag
putea si vid ce e in el?
Nu gtiu ce si spun. De fapt, n-ar trebui
-
si vi las, dar, din picate, nu mai sinteli
atenti decit la obiectul acesta...
$,r nina si ispr6veasc6 preceptorul, fetila a
qi deschis cogul 9i citeva pisicule
figniri gionl
din el, rispindindu-se prin toati inciperea.
Sireau pe pantofii preceptorului gi-l apucau
de pantaloni, se agdgau cu ghearele de ioitria
domnigoarei Rdttenmeier, se citirau pe Heidi'
gi pe Clara, mieunau gi-i zgiriau pe toti, deo_
potrivi.
Clara era in culmea fericirii gi striga in-
truna:
Heidi, Heidi, uite ce driguli e asta! $i
-
ce frumos gtie si sari. Uite, asta...9i 9i asta...
Una mai driguli ca alta...
Heidi zburda dupi ele prin toati odaia, iar
preceptorul silta mereu cite un picior, ca si
scape de zgirieturi.
Domnigoara Rottenmeier rimase increme-
Capitolul 7
niti in fotoliul ei; nu indrdznea si se ridice,
de teami ci toate animalele aveau si se ni-
lN CASA SESEMANN pusteasci asupra ei.
E ZARVA MUTTA
- Sebastian! Tinette! Eipd, ea, ca din guri
de garpe.
In dimineala zilei urmitoare, dupi ce-i des- Auzind chemarea ei deznddltjdui6, servito-
chise uga domnului preceptor gi mai apuc6 rii veniri in grabi gi, dupi multe peripelii, iz-
sd-l conduci in sala de studii. Sebastian auzi butiri si vire pisiculele inapoi in cosul tor.
din nou zbirniitul soneriei, de data asta ins6 La pufin timp dupi aceea, se aflau la adi-
atit de tare, incit valetul o rupse la goani pe post, impreuni cu tovarigele lor din ajun.
sciri, inchipuindu-gi ci domnul Sesemann, Seara, cind igi mai veni putin in fire dupi
stdpinul casei, s-a intors din c6l6torie. fir6 atitea emofii, domnigoara Rottenmeier. ii
sa-l mal anunte... chemi la ea pe Sebastian gi pe Tinette, spre a
Sebastian veni sd anunle ci a venit cineva le cere limuriri in legiturd cu aceasti intim-
cu un co$ pentru domnigoara Clara. plare ciudat6. Se minie la culme aflind ci tot
Pentru mine?! intrebi mirati fnicuta in- necazul se trdgea de la Heidi.
-
firmi. Adu-l repede si vid ce e in et. Le spuse servitorilor si plece gi le ceru s-o
Sebastian aduse cogul 9i pleci. trimiti la ea pe vinovati.
Sper ci n-ai de gind si-l deschizi inainte Nu cunosc decit o singuri pedeapsi
-
de terminarea lectiei, spuse guvernanta cu se- -
care ar putea si te invete curn si te porfi.
veritate. Egti o mici silbaticd gi, de aceea, o si porun-
Neinfelegind cine ar putea si-i trimiti un cesc si fii inchisd in pivnili, si stai in intune-
asemenea cog, micuta Clara stitea tot timpul ric printre qopirle gi gobolani, 9i o si vezi pe
cu ochii afintiti asupra lui. urmi ce repede o si te imblinzesti. Sint si_
36
1'
:-'

ffits.,_l ,
" ,1'll-
!

M'
rts
It'

\--o* 1]
gurl ca dupd aceastd pedeapsa n-o sa-1i mai bitrina era nevoitl s-o manince er indemna sl
ardd de asemenea glume. renunte.
Heidi ascultd cu multi atenfie hotdrirea gu- Dupd mesele de prinz, in timp ce Clari
vernantei. Nu vizuse niciodati qopirle gi gtt_ dormea, Heidi iqi petrecea dou6 ore nesfir5it,
bolani, iar la cabana lor din munfi pivnila in camera ei. Nu putea sd iasd aga cum fdcel
era o incipere pldcutd, in care bunicul pdstra la munte, iar domnigoara Rottenmeier nu_
brinza 9i laptele. mai dddea voie si se duc6 s6 stea de vorba cl
Clara se impotrivi cu indirjire acestei hot6- Sebastian, in sufragerie.
riri.
Nu 9i nu! ii spuse ea domnigoarei Rot- A doua zi, cind sosi perceptorul,
-
tenmeier. Si agteptim s6 vin6 tata $i, dupi
guver_
nanta ii ficusemn, pe ascuns, sd vind mai in-
ce-i vom povesti ce s-a intimplat, SA hotd- tii in sufragerie, gi-i spuse, cu sufletul la gura.
rasci el ce-i de fdcut. prin ce spaimi trecea. Dupd pdrerea ei, Heidi
Guvernanta n-avu incotro Si trebui s6-i dea suferea cu siguranfi de tulburiri mintale. da_
ascultare. toritd noului ei mod de via1i.
Bine, rdspunse ea tdios. Dar voi avea
li povesti pc
- larg despre incercarea ei de fugd gi despre lu_
grijd sd stau gi eu de vorb6 cu domnul Sese-- crurile ciudate pe care le aflase de la ea. pre_
mann. $i fird si mai spun6 buni seara, pd- ceptorul o linigti, spunindu-i c6, degi sivirgea
rdsi inciperea trintind uga in urma ei... anumite fapte nesdbuite, fetila avea totugi L,
mare putere de infelegere qi, fErd indoiala.
Zilele treceau gi supirarea ei tot nu se mal intr-o zi, lucrurile se vor indepta. Mai ciudat
potolea. Era incredinlat6 c6 Heidi stricase rot i se pirea faptul c6 nu izbutea sd invele alfa_
rostul casei gi cit timp va rf,mine ea aici, totul betul gi cd descrierile lui trezeau in mintea ei
va merge anapoda. tot felul de idei ndstrugnice. Dar 9i asta va
C\ara, in schimb, era din ce in ce mai bine trece cu timpul. Cuvintele preceptorulur
dispus6. Nu se mai plictisea in timpul lectrii- avuri darul sd mai domoleascd nelinisteir
lor, cdci colega ei se linea mereu de tot felul domnigoarei Rottenmeier.
de qotii. Se incurca in literele alfabetului qi Dupi-masi, igi aduse aminte de imbrdca-
ori de cite ori preceptorul incerca s-o ajute cu mintea bizard a fetei in timp ce incerca sA
exemple din via[6, asemdnind, de pild6, o li- fugi gi hotdri s6-i dea citeva rochitre de-ale
teri cu un corn de animal, iar alta cu un cioc Clarei. Micufa infirmi incuviinld numaidecit
de pasire, ea se grdbea sd rdspundd: asta e o aceastl propunere.
capr6., iar 6sta un uliu. Nu trecu mult gi domnigoara Rottenmeier
Dupd-amiezile, inainte de cind. povestea veni inapoi in sufragerie, cu o falcd ln cer gi
Clarei despre viala ei frumoas6 din impdrdfia alta in pimint.
munlll0r $1, cle tlecare dat[, i$i incheia poves- Ce-am descoperit, Adelheid? strisi ea
tea, spunind: -
ingrozitd. O multime de chifle uscate in gifo_
Miine plec, md a$teaptA bunica. nier. Unde s-a mai pomenit una ca asta! piine
-Clara cduta insd intotdeauna s-o linig- in gifonier! !! repeta ea intruna, neputind sI se
teascd, rugind-o si agtepte pind se va intoarce mai stdpineasca.
tatil ei, care, desigur, va lua o hot6rire... O lu6 cu ea pe Heidi qi pe Tinette qi-i prr-
Heidi se mai linigtea pi ta gindul c6 bunica runci cameristei si scoatd. din gifonier tclare
se va bucura nespus de mult cind va primi chiflclc li pdldria clc pai.
piinilele pe care, in fiecare dimineafd gi sea16, N u. nul lipd llcicli, pdldria vreau s-()
le lua din fatra farfuriei ei, 9i apoi le ascundea -
pdstrez, gi piinilele vreau s6 le pdstrez. sinr
in fundul gifonierului. Nici nu se atingea c1e pentru bunica!
clc, cdci numai amintirea piinii negre pe care Se repezi s-0 impiedice pe Tinette, dar

38
domnigoara Rottenmeier se impotrivi categtr- suspina adinc vlzind piinila din fala ei, dar
ric .
se stipini, ltiind ci la masi trebuia sA stea
Necljiti, Heidi se duse in camera Clarei 9i. cuminte.
aruncindu-se la picioarele miculei infirme, in- in timp ce intra cu platourile in sufragerie'
cepu sd plingd cu lacrimi amare: Sebastian ii fdcea mereu nigte semne cludate'
Acum bunica n-o si mai aibl piinile, Se uita la ea lli clipea din ochi, ca 9i cum at
-
le-au aruncat pe toate, ingiimi ea printre sus- fi vrut sl-i spun6: ,,Fii linigtiti, micuti dom-
pine, gi suspinele ei erau atit de sfigietoare, nigoard, am vizut tot.'."
incit ai fi zis ci i se fringe inima. Cind se urci itl camera ei, Heidi gist pe
Nu mai plinge, fetila mea' o mingiie pat piliria de pai. O strinse la piept fericiti
-
Clara. O si-ti dau eu altele, mai multe 9i mai qi, dup[ ce o inf69ur6 intr-o basma, o ascuns(
proaspete. Ale tale s-ar fi ficut, oricum' prea in fundul gifonierului. O pusese acolo bunu
tari pind s6 ajungl [a bunica. gi curajosul Sebastian, care auzise tot ce s(
Cuvintele bolnavei o mai linigtiri un pic, intimplase gi, cind Tinette trecuse pe lingi e
dar aceasta trebui s1-i mai figiduiasci de ci- .u petetiu in brafe, i-o inglbcase zicind: "Las
teva ori ci la plecare va avea atitea piinifc c-o duc eu!" Era tare bucuros ci izbutise sl
cite strinsese Pini atunci. i-o inapoieze li de aceea ii tr-rt fdcuse el semn'
La cin6, Heidi avea ochii ro$ii de plins ;i in timpul mesei.
in miinile lui, apoi ii spuse lui Heidi, care ln-
tre timp se ridicase in picioare:
Stai pufin, micuJo, adu-mi... adu_mi (nu
- exact ce si-i ceard, dorinla
gtia lui era sd ri-
mind singur cu Clara), adu-mi, te rog, un pa-
har cu api.
Rece? intrebe Heidi.
- Da, da, foarte rece, rispunse
-Heidi iegi, inchizind u;a in el.
urma ei.
Ei, gi acum, scumpa mea Clara, incepu
-
domnul Sesemann, lipindu-se de copilul lli,
Capitolul 8
am si te rog si rispunzi cit se poate de lim_
srApiNur, CASEI pede la tot ce te voi intreba. tntii: ce fel de
AFLA NI$TE LUCRURI animale a adus in casi prietena ta, incit s_o
NEMAIPOMENITE faci pe domnigoara Rottenmeier si creadi ci
nu_e in toate mintile? Ai putea tu si_mi spui?
La citeva zile dupi aceste intimpliri, in Clara ii povesti despre toate intimplirile
:asa Sesemann era agitalie mare. Stipinul ca_ petrecute in casi, de la venirea lui Heidi, des_
;ei se intorsese din indelungata sa cilitorie gi, pre spaima domnigoarei Rottenmeier la vede_
ca de obicei, adusese cu el o mulfime de pa- rea pisiculelor gi despre saltul ei caraghios.
chete pe care Sebastian gi Tinette trebuiau sd Domnul Sesemann rise cu poftd, apoi o in_
le aducd de la magind in apartament. Domnul trebi:
Sesemann se repezi mai intii sd-gi vadi fiica, Agadar, tu nu vrei s-o trimitem inapoi?
in sala de studii. Era tocmai intr-un moment -
Cum s-ar zice, nu te-ai plictisit de ea?
cind cele doui colege igi petreceau timpul li_ Nu, titicule, si n-o trimi;il Nici nu gtii
ber impreuni. O gdsi pe Heidi ling6 fetiJa lui. -
ce repede imi trece timpul de cind e ea aici !
Clara ii urd bun venit, intimpinindu-l cu In fiecare zi se petrece ceva vesel in casd gi
mult5 celdurd,, iar tatdl, la rindul siu, o im- Heidi imi poveste$te mereu despre tot felul de
brdfigi cu toati dragostea pirinteasci. lucruri frumoase! ...
Se intoarse apoi cu mina intinsd spre Bine, bine, am infeles. Dar, ia te uiti,
__
Heidi, care se diduse la o parte, gi-i spuse: -
micufa ta prieteni a gi venit cu apa rece,
- A! Micufa noastri elveliani. ilai, vino spuse domnul Sesemann, luind paharul din
incoace, sd-1i string mina. Aga! Ia spune, voi mina fetilei.
doud sinteli prietene bune? Nu vi certali din
cind in cind, ca pe urmi si plingeti ti s6 vi - Da, api rece de la fintin6, finu si subli_
nieze Heidi.
impicafi, pentru ca a doua zi s-o luali de la Doar n-ai alergat pin[ la fintinl! spuse
capLt?
-
Clara mirati.
Nu, nu, Clara e intotdeauna buni cu Ba da, rispunse Heidi, 9i a trebuit sd
-
mine, rispunse Heidi. -
md duc departe, fiindci la prima fintini era
- Iar Heidi nu se cearti niciodati cu prea multi lume. Dar am luat-o pe alti
mlne, se gribi sd adauge Clara. stradi gi, cum gi acolo era inghesuiali in jurul
Foarte bine, foarte bine, md bucur si fintinii, m-am dus mai departe, gi abia acolo
-
aud asta. Acum vi las, m6 duc am umplut paharul. Un domn cu pirul alb
s6 mdninc
ceva, ci n-am mincat inci nimic de azi-dimi- m-a rugat si vd urez sinitate, domnule Sese_
neald... Pe urm[, vd arlt ce lucruri frumoase mann.
r--am adus... Cum vid, ai ficut o adevdrati excursie!
Se asezi pe scaun lingi Clara, ii lu6 miinile -
$i cine era, md rog, acel domn?
40
IIEIDI. FIITITA lVITJNTII,OR

Nu qtiu, s-a apropiat de fintind, s-a ui- micuta elveliand va r6mine la ei, aceasta fiind
tat- la mine 9i mi-a spus: ,,D6-mi qi mie s5 dorinta Clarei, care a indrdgit-o foarte mult qi
beau, dacl tot ai venit cu paharul". Dupd ce pentru nimic in lume nu voia 35 se despartd
a biut, m-a intrebat: ,,Cui ii duci apir?" de ea.
.,Domnului Sesemann", i-am rdspuns eu. De altfel, fetila e perfect sindtoasl 9i nu
Cind a auzit asta, a ris cu poftd gi m-a rugat
- nici un motiv si fie
existi indepdrtata,
sd vi urez multi sinitate 9i si vd priascd addugi el, apisind pe fiecare cuvint; de aceea.
apa... aq dori si fie tratati intotdeauna cu blindele
Cine si-mi faci mie o urare atit de fru- 9i gingigie, iar felul ei de a fi si nu fie socotit
-
moas6? se intrebi domnul Sesemann. Cum o comportare anormali. Curind, o sd aveli gi
aratd acest domn? N-ai putea s6 mi-l descrii? un ajutor. Soseqte mama mea, care urmeazA
E un domn foarte vesel gi poarti un sa ramlna arcl mal multa vreme $1, precum
- gros de aur, de care atirni ceva tot de
lanJ ;tifi, ea se intelege bine cu toatd lumea.
aur, iar bastonul lui are un cap de cal, in- Desigur, domnule Sesemann, murmurA
-
guvernanta, dar pe fap ei nu se citea cd ar ii
cercd sd-i explice Heidi.
Domnul doctor! Da, bunul gi bdtrinul prea incintatl de aceasti vizitit.
- doctor! strigari, intr-un glas, Clara 9i
nostru Dupd paisprezece zile de odihni, stlpinul
Iatal ei.
casei se pregitea si plece iar la Paris, unde il
Domnul Sesemann rise cu poft6, inchipuin- a$teptau numeroase treburi. Pe micula Clara.
du-qi ce trebuie si-i fi trecut prin rninte bdtri- care nu era in stare si priceapd de ce trebuie
nului sdu prieten, cind a vizut noua sa me- s-o piriseasci atit de repede, o linigti anun-
todd de a-gi procura apd rece. finou-i bucuria cd foarte curind va veni bu-
nica si stea cu ea.
$i, intr-adevdr, dupd plecarea lui drn
In aceeagi sear6, in timp ce discuta cu Frankfurt, doamna Sesemann igi anunld pen-
domniqoara Rottenmeier despre treburile ca- tru a doua zi sosirea, cerind s-o agtepte tra-
sei, domnul Sesemann ii spuse guvernantei ci sura Ia gar5.
Bunica o intimpini cu glas prietenos:
Vino mai aproape, copila mea, s6 te p.'r
-
vedea mai bine.
Bund ziua, stimati doamn6, ii spus,
- respectuoasd.
Heidi
Nu, nu, fetiJo, mie si nu-mi spui aga
- s6-mi spui simplu: bunico. Pentru copii
mie
mel vreau sd rimin intotdeauna aceeasi bu
n lca.
Heidi se uitd cu admiralie la bunica asti
atit de blajin6, care o fdcu sd se simti numai
decit in largul ei. Nu se mai sdtura privindu-
chipul frumos, impodobit de un pir alb, mi
Capitolul 9
nunat, ce se revirsa de sub pilirioara de md
O BUNICA tase neagrd.
Cum te cheam6? o intrebi ea.
Judecind dupi preg[tirile din seara aceea qi - Heidi, rdspunse copila, dar trebuie si
din ziua urmdtoare, oricine ar fi putut s6-gi -
md cheme 9i Adelheid qi si am mereu grijd si
dea seama ci bunica era a$teptate cu toate rispund la acest nume.
cinstea cuvenitd. gi ci ea va avea un cuvint Se simfea putrin vinovat6, uitind uneori ci
-qreu de spus !n aceastd cas6. Tinette igi
puse de fapt acesta era numele ei adevirat gi astfe
numaidecit o bonelicd albd ca laptele, iar Se- se intimpla si nu rdspundi pe loc la chemd
bastian avu grijd sd fie peste tot cit mai multe rile dom nigoarei Rottenmeier.
scaune, aga fel incit doamna Sesemann si se Aceasta tocmai intra pe ug6 gi, auzind des
poati ageza oriunde i-ar face plicere. pre ce-i vorba, ii spuse doamnei Sesemann
Domnigoara Rottenmeier controld. camerd
- A trebuit s6-i d[m un nume care, d,
dup[ cameri, si vadd dacd totul era in or- bine de riu, si poatd fi rostit de fa15 cu toati
dine, avind griji in acest timp s[ stea cit mai lumea. chiar daci ar fi fost vorba numai d,
feapini, spre a-i face pe toJi sl infeleagd ci servitori.. .
daci in casi venea o stipini noui, domnia ei Dacd un copil are un nume al siu, nr
nua-s-a incheiat. vld- nici un motiv sI i se dea un altul. o in
In sfirpit, se auzi uruitul rofilor 9i, in clipa trerupse bitrina.
urmdtoare, trisura se opri in fata casei. Se- Domnigoara Rottenmeier se ardti foartr
bastian gi Tinette coborird iute sd ia bagajele. mihniti, auzind-o pe bunicd cum ii spune fe
Domnigoara Rottenmeier ii urmi tanfog6, cu titei pe numele de risfit qi cum ii permite s-i
pas domol, s-o primeasci pe doamna Sese- numeascd, simplu, ,,bunic6". Bitrina insi
mann, avea pirerile ei gi nimeni n-ar fi fost in star,
Heidi primise porunci sd agtepte in camera s-o facd si li le schimbe. in ciuda virstei, en
ei, pini va fi chematl,, cd,ci, fdri indoiali, vioaie gi avea o minte foarte ageri, astfel ci
doamna Sesemann va dori mai intii si rd- nimic nu-i scipd din ceea ce se petrecea ir
mini citeva clipe singuri, cu nepoata ei. casd. Se simlea aici de parc6. ar fi triit ir
Heidi se aSezd pe marginea patului 9i se aceasti casd de cind lumea. A dclua zi dimi
apuc6 sd repete in gind cum sd-i vorbeasci neaf6, se duse mai intii in dormitorul Clarer
bunicii. Dar iati ci nu-i fu dat si aptepte Fetifa tocmai afipise din nou; se agezi un pi,
prea mult pi in pragul trgii apiru Tinette, ca- pe marginea patului gi iqi privi nepoata inde
rc-i spusc cu vocea ei uricioasd: lung, apoi se ridici 9i porni spre sufrageric
Coborifi in sala de studii. Negdsind acolo pe nimeni, ciocini la usi
-
42
domnigoarei Rottenmeier, care se ardtd foarte Ba da, rbspunse Heidi. Aq vrea sd inval
mirati de aceastd vizitd neagteptati... si- crtesc...
Foarte bine, copila mea; cu putine
Heidi intr6 in camera bunicii si duod cc voinlaosd meargi totul. Aga, qi acum sA
aceasta ii ariti ci4ile, se apuc6 si le ris- luim c6rtile qi sd mergem la Clara.
foiascd cu infrigurare. Era mut6 de admiralie
in fatra unor poze atit de frumoase; deodat6, Din ziua in care domni$oara Rottenmeier tr
insd ochii i se umezird de lacrimi qi picurr impiedicase si fugd, in sufletul copilei s-a
fierbinli incepuri sd i se prelingd pe obraji. schimbat ceva. Din clipa aceea, Heidi gi-a dat
VSzuse o pozb cu un cimp veTl qi frumos, pe seama cd va trebui sd rimini mai multA
care pdgtea o turm[ de vite. In mijlocul tur- vreme la Frankfurt gi nu va putea sd se in-
mei se afla pistorul, sprijinit in toiag. Totul toarcd acasi oricind., aqa cum ii flgdduise
in jur era scildat intr-o lumini aurie, cici Dete. A infeles cd domnul Sesemann s-ar ne-
soarele tocmai se l6sa in asfintit. Bunica o lud cdji de plecarea ei qi ar spune despre ea cA r
de mlna cu glnga$le $r-l spuse: o fetili rea gi nerecunoscdtoare, ata cum 1'a-
Hai, nu mai plinge. fetila mea. Poza cuse, inainte, domnig.rara Rottenmeier. Se
-
asta ii-a amintit, desigur, ceva ce te face si speria numai la gindul ci bunica asta noua.
suferi, nu-i aqa? Uite, vezi, sub ea e scrisd tr atit de bund 9i de prietenoasi, ar putea fi 1.,
poveste frumoasi. Dacd vrei, !i-o povestesc. fel de r[utdcioasi ca domnigoara Rottenmer;r
$i mai sint gi altele in cartea asta, gi tot atit dacd i-ar spune cd vrea sd-i pirdseasca.
de frumoase. Hai, $terge-ti lacrimile gi nu mai $i totugi, dorul de-acasd cregtea mere u l::
plinge. Ala, qi acum sintem din nou vesele. inima ei. Nici poft6 de mincare nu mai ar.-.,
Peste putrin, timp, nelol lnceta sa mal qi, din zr in zi, era tot mai palida.
plin96. Adeseori, seara, nu putea s6 adoarma d-.ir
Spune-mi, te rog, o intreb6 apoi bunica; foarte.' foarte tirziu, cdci, de indatA ce :r'
-
cum stai tu cu inviidtura? Ai invdtat sd ci- culca, pe dinaintea ochilor incepeau sA r .-'
tegti'? perinde munlii poleili de revdrsatul zrrriltrr :r
Oh, ou, rdspunse Heidi suspinind; qi pdqunile smdlluite de flori multicolore: cind.
-
$tiu prea bine cd cu nici nu sint in stare si in- in sfirgit, izbutea sd adoarmd, ii apdreau in
v61... vis creasta muntelui Falkniss gi ghelarul
- Dar de ce, fetilo?
Pentru c6 e tare greu. Cititul nu se
aprins de fldcdrile purpurii ale amurgului. Dr-
mineatra se trezea gata sd dea luga in faga ca-
poate invdla, aSa mi-a spus Peter; el incearci banei, dar mare ii era dezamigirea cind i>i
mereu, dar degeaba... dddea seama cd se afld in patul ei alb din
Me rog, rdspunse bunica; s-ar putea ca Frankfurt. Atunci isi ascundea capul sub
-
Peter sd nu fie in stare sd invete, dar tu, tu pern6,, cuprinsd de un plins sfigietor.
e$ti o fetile cuminte gi trebuie s5 fii atentd la Bunica o simli numaidecit cit estc de abi-
tot
t o ce spune domnul preceptor. Numai a$a ai tut6. Ldsd si treacd doue-trei zile, dar. vdzind
Sa inve[i... fafa vegnic plinsi a copilei, rr chema intr-rr cji-
Niciodatd, spuse Heidi, oftind. mineafd in camcra ei gi tr intrebd, r, 6u1.r5ie.
- Ascultd, Heidi, o linigti bunica, pin6. azr de ce e nccijitd. Heidi nu vtria sd pard tr t'i-
-
n-ai invllat si citeqti fiindci l-ai crezut pe Pe- in(i nerecur.)r)scetr)are in ochii acestei bunrcr
IL'r, acum lnsa te r0g Sa mA Crezr pe mlne $l atit de bla.jinc pi de cumsecade. de aceea ir
.ri sd vezi ce repede ai sl invegi sd citegti prr- rispunsc cu tristele in glas:
,,cgtile astea minunate. Numai in felul [sta ai Nu ptrt sd vd spun...
riltr'l \i at'li ce s-a intinrplat cu pdstorul 5i cu - Dar Clarei ai outea sd-i soui'l intrebA
lurma lui. Nu crezi cL am dreptate, feti;o? -
batrina cu blirrcielc.
Nici ei, mdrturisi Heidi fdrd govlire. teasci un incepitor. Dar partea cea mai inte-
Bunica igi didu seama cit e de nefericiti si resanti este cb dumneavoastri v-ati dat
r se fdcu mil6 de ea. seama numaidecit de acest lucru care, cinstit
La o siptimind dupi aceea, preceptorul vorbind, pirea cu neputintd de infiptuit.
ceru sd fie primit de doamna Sesemann. In viali se petrec multe lucruri nemai-
Aceasta il pofti si ia loc 9i, dupi obignuitele
-
pomenite, spuse zimbind doamna Sesemann.
cuvinte de bun venit, il intrebS: De pildi, acum, ne putem bucura de doui in-
Ce s-a intimplat?!? Sper ci nu aveii timplSri fericite: dorinla de invS(itu16, care la
- proaste sau vreo plingere de fdcut??
veqti rindul ei a dus la o nou6. 9i mai bund metodd
Dimpotrivd, rdspunse bucuros precepto- de predare. $i una gi cealaltd sint la fel de
- s-a petrecut un lucru la care nu md mai
rul; liudabile, iar noud nu ne rdmine decit sd ne
agteptam gi, dacd tinem seama de ce a fost bucurim de aceste progrese 9i s5 ni le dorim
inainte, a$ putea spune ci e... un adevdrat in+,continuare.
miracol. ll insoti apoi pe preceptor in sala de studii,
^

- Nu cumva Heidi a invitat si citeasci? pentru a se incredinta personal de adevirul


spuse bltrina intr-o doa16. acestei veqti imbucurdtoare. Heidi stitea ald-
intocmai, distinsi doamni. intocmai! turi de Clara gi, pe mdsurd ce pitrundea in
-
izbucni preceptorul cu insuflelire. Vizind ci miezul povestirii, citea cu tot mai multd infl1-
nu-i in stare sd tini minte semnele, m-am gin- cirare.. .
dit s-o invdtr alfabetul cu mijloacele cele mai Cind se asezard,la masa de seri, Heidi ziri
simple 9i iatd cd, intr-un timp foarte scurt, a$ in fap ei cartea care-i plicuse atit de mult,
putea spune peste noapte, acest copil a invi- cu o copertd nespus de frumos ilustratS. ii
tat si citeascd cum n-a izbutit niciodatd sd ci- aruncd bunicii o privire intrebdtoare si

44
aceasta se grebi s6-i spuni., clitinind din cap: poza ciobinagului care, sprijinit in toiagul lui.
Da, fetifo, e a ta. pizea bucuros turma de oi gi capre a tatilui
- De tot? intrebi Heidi, rogie in obraji de -+ In altd pozir, insd, el apirea slab gi
sdu.
-
bucurie. $i-o sl pot s-o iau cu mine cind o sd zdrenfiros. Pirisise casa pirinteascl qi ple-
plec? case intr-o Jari striini, unde pierduse banir
Da, incuviinfi bunica, iar de miine in- cipdtali de la tatil siu li acum era nevoit s6
-
cepem s-o citim amindoui. pdzeascl o turmi de porci, cu care impd4ea
- Tu insi n-ai si pleci, nu-i aga? se ames- o hranl ingrozitoare. in poza asta, cerul era
teci in vorbi Clara. Dupi plecarea bunicii, mai pulin luminos, iar pajigtea era cenugie gi
rimii cu mine gi ai si vezi ce bine are si fie. acoperiti de brumi. Urma apoi a treia poz6,
Pini la culbare, cele doui fetige nu se mai in care bltrinul tatd alerga cu bralele deschise
siturari risfoind cartea si admirind fiecare in intimpinarea fiului siu, fericit cd poate sd-l
pozi in parte. ierte. Dintre toate povegtile, pe asta o indrA-
Seari de seari, dupi cini, bunica o ruga pe gise Heidi cel mai mult. O citea acleseori, as-
Heidi si-i citeasci o poveste. Fetiga nu mai cultind intotdeauna, cu incintare, explicaliile
putea de fericire. Citea repede gi cu multi pe care i le didea bunica. Mai erau multe po-
ugurinti povegti de o neasemuiti frumusele, vestiri frumoase in aceasti carte pi Heidi le
pe care acum le intelegea gi mai bine, cdci, in citea pe toate cu interes gi cu nesal; zilele tre-
acest timp, bunica avea grijd sd-i dea mereu ceau $l ele cu repezrclune $l lata ca sosl tl
tot felul de ldmuriri... clipa cind bunica incepu si vorbeascd de
Heidi se uita intotdeauna cu incintare la apropiata sa plecare.
veni, finind la subsuoari cartea de care nu se
mai putea despirli, 9i se agezi cuminte lingi
buna ei prieteni.
Ce-i cu tine,
ne, copila mea, de nq mai egti
atit de veseli? intrebi cu griji bunica. Ce te
frimint6? Vechile necazuri?
Da, mirturisi Heidi, dind din cap.
Te rogi lui dumnezeu si te ajute si te
Iacl mai buni 9i si-fi indeplineasci dorintele?
Nu, raspunse Ieula, acum nu ma mat
rog.
De ce?
- Fiindci nu ajuti la nimic. Degeaba
-
m-am rugat, cb dumnezeu tot nu m-a auzit.
- De unde gtii? intrebi bunica.
Fiindci m-am rugat s[ptimini in gir $r
nu- m-a ascultat niciodati, rispunse Heidr cu
amitdciune, dupi o clipi de ticere.
Fetila mea, spuse bunica, tu trebuie s6
-
ai incredere in tot ceea ce este bun gi frumos
pe aceasti lume. Chiar daci nu ne putem da
Capitolul 10
seama intotdeauna ce este mai bun pentru
HEIDI CISTIGA $r PIERDE noi, nu trebuie si ne pierdem niciodati incre-
derea... Ai inteles, fetila mea?
Dupi-amiezile, in timp ce Clara gi domni- Da, rispunse Heidi. de data asta firi
goara Rottenmeier se odihneau, bunica o -
goviire.
chema pe Heidi in camera ei gi stitea cu ea Foarte bine, fetila mea, egti o copili cu-
de vorbi, despre tot felul de lucruri. - gi toate o si gi se implineascl in viafl...
minte
Bunica avea intotdeauna la indemini nigte $i rostind aceste cuvinte, bunica ii mingiie
resturi de stof6 gi citeva pipugi drigitaSe ti o obrajii, cu duioqie...
invila pe Heidi si le faci rochile, gortulefe gi
alte haine de toati frumusetea. lncet, incet, ln sfirgit, sosi $i ziua despirtirii. Dar bu-
frri s6-gi dea seama, Heidi inviti sd coas6. nica avu grijd si potriveasci lucrurile in aga
Dar cel mai mult ii plicea s-o asculte pe bu- fel, incit si nu fie o zi tristd ci, dimpotrivi, o
nica citindu-i povestirile ei indrigite. in tul- zi plinb, de veselie, pini in ultima clipi, cind
burarea ei nemirginitl, trdia alituri de eroii vizitiul trase trisura la scari.
acestor povestiri toate bucuriile gi suferinfele Dupd plecarea bunicii, copiii simlird un gol
lor qi, in inchipuirea ei de copil, personajele mare in sufletul lor. Clara era mute gi poso-
cipitau infiligiri apropiate de fiinfele pe care moriti. Heidi 9i Clara stiteau ticute gi, in
ea le cunogtea in realitate. gind, igi puneau intreb'area cum vor putea trii
De la o vreme. Heidi nu mai era atit de ve- fEri bunica. A doua zi. la ara la care bunica
sel6. Clipele de fericire ce ficeau si i se lumi- obignuia s[-i citeasci, Heidi aduse cartea ei
neze ochii erau din ce in ce mai putine. Bu- indrigiti gi-i spuse Clarei:
nica simti gi aceasti schimbare in sufletul co- Hai s6-fi citesc o poveste, vrei?
pilului. -Clara se ardtd foarte incintati de propune-
Intr-o dimineall, in timp ce Clara mai dor- rea prietenei sale 9i Heidi se apuci si ci-
mea, o chemi pe Heidi in camera ei. Heidi teasci. De abia citise citeva rinduri dintr-o

46
povestein care era vorba despre o buntcd De aceea, incetd pe loc si mai plingd gi.
moarti, 9i izbucni intr-un plins sfigietor: qtergindu-qi la iuteald lacrimile, se ciznea din
Acum bunica de la munte a murit gi eu risputeri si n-o mai podideasci plinsul. De
- si mi mai pot intoarce la ea, ca s6-i
n-am atunci, marea ei griji era s6 nu mai verse la-
dau piinile proaspete, bolborosi ea, printre crimi de fatri cu domnipoara Rottenmeier qi
sughiluri. nu o dati Clara o intreba:
Clara incerci s-o linigteascd, spunindu-i cd Ce-i cu tine, Heidi, de ce te strimbi in
nu bunica de la munte murise, ci in povestire
- ista? Niciodati nu te-am vizut aqa...
halul
era vorba despre o alti bunic6. Heidi credea Dar strimbiturile ei aveau rostul de a nu
insi atit de mult in ceea ce citea, incit Clarei trezi atenlia guvernantei, cici in felul [sta ili
ii fu tare greu s-o facd sd i,nteleagd deosebirea indbugea plinsul. Curind, Heidi iti pierdu de
dintre o poveste gi viala de toate zilele. In tot pofta de mincare. Sllbea mereu gi era din
cele din urm6 izbuti, dar gindul ci bunica pu- ce in ce mai palidS. Bunul Sebastian nu putea
tea sd moari in lipsa ei continua s-o frimintc si mai indure vizind-o cum se stinge gi nu ..,
mereu pe micuta Heidi. datd, cind Heidi nu voia si minince, ii spu-
Domnigoara Rottenmeier intri in camerd nea cu o voce pirinteascd:
;i, vdzind cit de mult se striduiegte Clara s-o Luafi, micuf1 domnigoari, de ce numai
Iinigteasci pe aceasti zvdpbiatd cu ochii ine-
-
rr lingurd'l luagi doud, nici nu $titi ce gustoasi
cali in lacrimi, se apropie de ea li-i spuse cu e...
toata aspnmea: Dar blindelea lui era zadarnicd.
Adelheid, vdicirelile tale sint necugetatc Seara, cind se culca, Heidi zirea mereu ir.
-
;i fdri temei qi dac6 nu te astimperi qi te mat tafa ei munfii 9i pajigtile inverzite gi tristele;
prind plingind, i1i iau cartea gi nu 1i-o mai care o cuprindea era atit de mare, incit igi a.-
ciau niciodatb, ai intreles?!? cundea capul sub pernd ca s6 nu i se audA
Cuvintele ristite ale guvernantei avurd da- plinsul. Vremea trecea qi Heidi nu mai gtia
rul s-o sperie pe Heidi, care, de fricd, se f6cu dacd e vard sau iarnd, c6.ci zidurile din lurul
.rlba ca varul. Cici, in afard de Clara, cartea casei erau vegnic cenuqii. De iegit, iegeau
asta era pentru ea lucrul cel mai de prel in foarte rar, cbci Clara nu era in stare sd faci tr
aceasti casi. plimbare mai lun96...
drum. 1l trimise apoi pe Sebastian s-o caut
pe Dete, care lucra undeva prin apropiere. i,
sfirgit, cobori li domnigoara Rottenmeiel
care, de bine de riu, izbutise pini la urmi s
se imbrace 9i sise aranjeze un pic. De emoti
igi pusese piliria de-a-ndoaselea, lisind im
presia ci merge cu spatele inainte. Era bo
sumflati Si avea un aer foarte misterios
Domnul Sesemann puse toate astea pe seaml
zdplcelii stirnite dr de$teptarea atit de mati
nali. O lisi citeva clipe si se dezmeticeasc6
apoi ii spuse si pregiteasci repede geamanta
nul micufei elvefiene gi si puni in el cit ma
multe din imbricimintea Clarei.
Guvernanta rim5.sese incremeniti, negtiinr
ce si mai cread[. Se agteptase si aud6 de li
stipinul ei o descriere nemaipomeniti in legi
turi cu aparigia strigoilor in timpul nopfii gi
cind colo, primea nigte porunci care nu-i fi
ceau nici o pl6cere. Stitea neclintiti, agtep
Capitolul 11
tind o explicafie din partea domnului Sese
mann. Acesta ins[ nici nu se gindea si-i ma
SEARA DE VARA LA MUNTE dea gi alte aminunte; pirisi sufrageria, li
sind-o pe guvernanti cu gura ciscati de ui
Domnul Sesemann urci sprinten scara gi mire, 9i se duse in camera fiicei lui. Mirati dt
bitu la uga domnigoarei Rottenmeier. Trezitd" zarva din cas6, Clara trdgea cu urechea, in,
din somn la o ori atit de neagteptati, guver- cercind si afle ce se intimplase. Pirintele st
nanta siri in sus, scofind un gipit de spaimi. agezi lingi patul ei pi-i povesti, pe larg, ade.
In aceeagi clipi auzi vocea stipinului ei: virul despre fantoma ce-gi fbcea aparilie
Ve rog sd coboriti cit mai repede in su- noapte de noapte, gi-i spuse c6, dupi pireree
-
fragerie, si facem pregitirile de drum... doctorului, Heidi era foarte bolnavd gi, daci
ErA ora patru gi jumitate. Niciodati nu se nu vor fi luate imediat misurile cuvenite. ar
mai sculase domnigoara Rottenmeier atit de putea se umble mai departe, nopti in gir, pe
devreme. Buimaci de somn 9i speriati de acoperigul casei, ceea ce, fh.ri indoiali. ar fr
graba stipinului, nu mai gtia ce face. Trigea foarte primejdios pentru ea. De aceea, a lual
pe ea rochie dupi rochie, le scotea gi le hotirirea s-o trimiti cit mai grabnic inapoi, la
arunca de colo pini colo, ca apoi si le caute bunicul ei, socotind cd nu-gi poate asuma ris.
din nou prin toati inciperea. punderea de a o mai refine la Frankfurt. ln.
In acest timp, domnul Sesemann apisa de cheie ardtindu-gi convingerea ci fiica lui va
zor pe butoanele soneriei, alarmindu-i pe toli infelege situalia gi va fi de aceeagi pirere cu
servitorii. tatil ei, aceasta fiind, dealtfel, singura gi cea
Coboriri, pe rind, in sufragerie. Domnul mai bunl misuri ce putea fi luatd.
Sesemann avea o mind atit de odihnitl 9i pi- in primele clipe, Claia se impotrivi, invo-
rea atit de vesel, incit era limpede ci nu vi- cind tot felul de motive. Tatil ei era de nein-
zuse nici urmi de stafie. ii porunci lui Jo- duplecat. Ca s-o linigteasci, ii figidui ci la
hann si pregiteasci trisura, iar Tinettei ii anul^vor face, impreuni, o cilitorie in Elve-
ceru s-o trezeasci pe Heidi si s-o imbrace de tia. In cele din urmi, neavind incotro, Clara

48
se supuse hotiririi tatdlui siu, cerind in In timp ce stipinul scria, Sebastian sta pro-
schimb sd i se inglduie sd pund in geamanta- lapit in rnijlocul oddii qi repeta mereu:
nul lui Heidi tot ce qtia cd i-ar face mai Ce bine era dacd nu mi ldsam impins
multi plecere. Domnul Sesemann nu avu nl- -
de Johann inapoi in salon gi fugeam dupA
mic impotrivi, 9i astfel Clara ii pregdti priete- ardtarea a lbd ! .. .
nei sale un trusou de toatd frumuse{ea. Acum avea curaj, cdci incdperea era l-umr-
in sfirgit' sosi qi Dete. Agtepta ingrijoratd natd $i se puteau vedea toate ungherele. Intre
in anticamerd, spunindu-gi in sinea ei cd, de timp, Tinette o trezise pe Heidi 9i o imbrA-
bund seami, s-a petrecut ceva cu totul neo- case la iuteald cu rochia ei de duminici, {brA
bignuit, de vreme ce era chematd cu noaptea insi si-i spuni vreun cuvint.
in cap. Domnul Sesemann ii explicd despre Domnul Sesemann se inapoie in sufragerie.
ce-i vorba qi o rugd s-o duci pe Heidi, chiar unde era pregdtit micul dejun.
azi, la bunicul ei. Mdtuga Dete se sperie au- De ce n-a venit cooilul? intrebd el.
zind aceastd veste, cici atunci.' la despdrfire, -Heidi sosi curind qi-i dddu bunir dimineala.
Unchiul din muntri le spusese cu toati hotdri- Ce-ai zice, micufo, o intimpind el cu
rea cd nu vrea si le mai vadd niciodatd in - blindefea, dacd azi te-ai intoarce la tine
toatd
ochii lui. Socotind ci n-ar fi deloc nimerit acasd'l
sd-i duci inapoi copilul, dupd ce i-l incredin- Acasd?!'? repeti Heidi, pilind. La auzul
fase gi apoi il luase dupi doi ani' incepu s6
-
acestei ve$ti atit de neagteptate, nu mai era in
turuie verzi qi uscate, spunind cd azi nu stare sd sufle nici o vorbI.
poate, ci e tare ocupat6, cd miine e cu nepu- Nu vrei'/ o intrebd domnul Sesemann.
tinld sd-qi pirdseasci lucrul, iar in zilele ur- - Ba da, izbuti sd murmure Heidi. \'reau.
mitoare, cu atit mai pu1in. Domnul Sesemann - sd nu vreau!...
cum
igi dddu numaidecit seama cum stau lucrurile Atunci si mincdm gi pe urm6. in rri-
;i o l6si sd. plece, fbrd s[-i mai spund nimic. -
suri !

.Apoi il chemi la el pe Sebastian qi il anunld Heidi era atit de tulburatd, incit nu purea
cd va trebui s-o ducd pe Heidi acasd. la buni- si inghitd nici o imbucdturd qi nu-;i dddea
cul ei. seama daca e lreaz6, sau dacd viseazd gi se in-
Dupd-amiaz6, ve\i ajunge la Basel, spuse treba mereu dacd nu va pdtri ca in noaptea
el,- unde vefi rdmine peste noapte, iar miine trecutd, cind s-a trezil, f6,rd, voia ei, in pragul
dimineatd vi continuatri drumul spre Dorfli. porf ii, in cimaqd de noapte.
Iat6 adresa unui hotel bun din Basel si ai Nu trebuie sd ne prindd mirarea cd mi-
grili sd alegi, pentru copil, camera cea mai
-
cuta nu mdninc6. E un lucru cit se poate de
bund. Dupd ce se culcd, sd inchizi ferestrele gi firesc, spuse domnul Sesemann gi-i porunci
sa incui u$a cu cheia, cdci fetila e somnam- domniqoarei Rottenmeier sd-i dea lui Heidi
buld qi ar fi foarte primejdios dacd s-ar duce merinde Dentru drum.
la miezui noptii sd deschidi uga de la inrrare, Heidi pdrdsi sufrageria gi se duse se stea cu
intr-o casi strdini. Clara. In mijlocul camerei se afla un geaman-
- Aaal ficu Sebastian, uluit, dindu-gi tan mare, neinchis.
seama de adevdrul cu strigoii ce bintuiau Vino s5, vezi qi tu ce-am pus in el, ir
casa.
-
spuse Clara, qi s[-mi spui, te rog, daca i1i
Da, aga e, il asiguri incd o datd st6pi- place... $i numaidecit ingird in fap ei o mul-
nul- sdu. Acum ai infeles, sper c6 sintetri amin- time de lucruri: rochitre, batiste, galuri de tor
dor. 9r tu gi Johann, nigte fricogi fdrd pereche. felul. Apoi, cu un aer triumfator, ii ardtd un
Si rostind aceste cuvinte, se agezd la birou si cogulel in care se aflau doudsprezece piinicele
lncepu sd-r scrie o scrisoare luned Unchiului albe, proaspete. La vederea lor. Heidi nu s.-
11n rnrrnti mai putu stdpini qi incepu sa sari in sus de
bucurie. Cele doua prietene erau atit de ve- bine pentru ea 9i era incredin;atA ci batrinu
:ele, incit nimdnui nu i-ar fi dat prin minte doctor nu era strain de fericirea ei Domnu,
peste citeva clipe aveau sd se despartd. De Sesemann ii faeddui sa-i indeolineasca acea:ri
altfel, nici nu avurd timp sd se intristeze, cdci dorinlS 9i, dupa ce-i mai urd o dati drunr
rru duri mult li-l auzir6. pe Sebatian strigind: bun, trisura porni...
-'Trdsura
vi aqteapti! La scurt timp dupd aceea, Heidi se afla in
Heidi didu fuga in camera ei 9i,trigind de tren, finind co;uletrul in brafe, cu toatd stra;-
sub perni cartea capatatd de t^ bunica, oe
t<7, nicia. Nu voia sd-l lase nici o cliod oe miini
care nu se desplrfea niciodat6, o viri iute ln strdine. Citeva ore rdmase cit se poate de li-
coqulet, sub piinitre. Apoi deschise repede du- niqtiti. Apoi, deodatd, iqi dddu seama cd era
lapul 9i scoase din el o bucatd de pinzd ro9ie, in drum spre casd gi pe dinaintea ochilor irr-
in care era impachetati pildria ei de paie. i;;i cepurd sd ise perinde liguri cuntrscute: buni-
puse la iuleald pdldria de sdrbdtoare, iar bu- cul, Peter, bunica... Gindul ei se opri la bu-
cata de pinz5. o impituri frumos gi o aqezd cu nica gi, dupd un timp, il intrebi pe Sebastran:
grijd in cogulef, pe urmd se repezi din nou in Sinteti sigur cd bunica mea din munli
odaia Clarei, ca s6-gi imbr6figeze cu dragoste -
n-a murit?
prietena gi, in sfirgit, se apropie de domnul Eu cred ci e in viatrd, rispunse Sebas-
Sesemann, care o lud de mina si o conduse -
tian liniqtit.
oini la trisu16. Heidi se uit6 de citeva ori, indelung, la pii-
Domnigoara Rottenmeier agtepta jos, in nicile albe din coqulel 9i nu mai putea de bu-
capul scirii, ca sd-qi ia r[mas bun de la ml- curie, gindindu-se la clipa in care avea sd le
c uta elvef iand. inSire pe masa bunicii.
Adelheid, strigi ea indignatd, zdrind bu- Dupa un timp. intrebd din nou:
cata de pinzd rogie. Doar n-ai de gind sd pleci _ Lreoell. lnlr-aoevar. ca bunica mai
din casa noastrd cu aceastd cirpd, care nu i1i -
trdieg
riegte?
t'olosegte la nimic. $i, in culmea indigndrii, trdiasci? bolborosi Sebas-
smulse pinza din coguletr 9i o arunci pe Jos. -Decesdnu
lla n, pe.lumltate adormit.
Heidi nu indrdznea s-o ridice. Se uita la Curind adormi qi Heidi, istovitd de ()
domnul Sesemann cu o privire atit de trista, noapte atit de agitati. Nu se trezi decit in
de parci in clipa aceea i-ar fi luat cineva co- momentul in care Sebastian o apucd de minA
moara cea mai de pre1. gi., scuturind-o u;or, ii spuse incet la ureche:
Domnigoard Rottenmeier, spuse in cele Gata, micutd domnigoari, am ajuns la
- urm[ stdpinul casei, induiogat de chipul
din -
Basel.
abdtut al copilului. Vi rog s-o ldsali sd ia de A doua zr mai avurd de mers citeva ceasurl
aici tot ce vrea, chiar gi pisici sau broagte 1es- cu trenul. In acest timo Heidi nu ldsi nici o
toase, dacd ii face pl5cere acest lucru. clipd coguleiul din bra1e. Stitea cuminte, firi
Auzindu-I, Heidi prinse curaj ;i se aplecd sd scoatd o vorbi, qi privea mereu pe fereas-
s6-qi ia pachetul. Cind ajunse in faJa trdsurii, trd, cuprinsi de emofia apropierii de locurile
domnul Sesemann igi lui rdmas bun de la ea ei natale. Cind se a$tepta mai pufin, se auz,i
cu toatd cildura. Ii spuse ci atit el, cit mar strigdtul conducitorului:,,Mayenfeld". Sbrrra
ales fiica lui se vor gindi adeseori la ea cu dor amindoi de pe scaun, Sebastian inqfdcd la iu-
gi drag, apoi ii urd drum bun li multd sdn[- teal6 geamantanul ii coboriri din vagon' in
tate. La rindul ei, Heidi ii mullumi din inimd mare grabd. Nici n-apucard si pund bine pi-
pentru bundtatea pe care i-o aritase gi il rugi ciorul pe peron gi trenul porni din nou lu
s6-i transmiti gi doctorului mullumirile ei gi vale. Sebastian se uite in urma lui. cu perere
cele mai bune urdri. igi aminti ci, in ajun. de rdu, c[ci i-ar fi fdcut mai multi pldcerc sa
doctorul ii spusese cd totul se va sfirgi cu cdldtoreascd mai departe decit sd bati. pe 1rrs,

50
un drum necunr)scut. la capdtul caruia il a5- sdu, ar fi trebuit sd meargd cu Heidi pind sus.
tepta un urcu$ anevoios. Nu mai p6[ise nicio- ca sd fie sigur ci a ajuns cu bine la bunicul
datd aga ceva, iar drumurile in tara asta '""
striini i se pdreau nespus de primejdioase. Se In sfir;;it, ciruta porni la deal. Sebastian o
uitd bine in jurul lui, ciutind sigeata ce ln- urmdri un timp, apoi se agezi pe o banc6, in
dica drumul spre Dorfli. Nu departe de gari micufa gari, agteptind cu neribdare s5 so-
zd.rt o ciruld incdrcati cu doi saci, trasi de seascd un tren.
un cal costeliv, inaintea cdruia p6:gea domol Cdrutagul nu era nimeni altul decit bruta-
un bdrbat inalt qi spitos. Se apropie de el qi il rul din Dorfli., care venise la Mayenfeld dupd
intrebi: fiind. N-o vdzuse niciodatd pe Heidi, in
Dacd nu vd supdLratri, care e drumul cel schimb ii cunoscuse bine pe plrinlii ei $i, ca
- sigur spre Dorfli?
mai tofi oamenii din sat, qtia cd locuise doi ani la
Aici toate drumurile sint sigure, ii ras- Unchiul din munti. iti dddu numaidecit
- omul binevoitor.
punse seama cd fetitra era nepoata morocinosulur
Atunci Sebastian il intrebd. din nou. care e bdtrin gi era curios sd afle de ce se intorcea
drumul cel mai putin primejdios qi cum ar de la Frankfurt, dupd un timp atit de scurt.
putea si ajungd mai ugor:, cu geamantanul, Frdmintat de acest gind, nu mai avu ribdarc
pini sus. si, la un moment dat, deschise vorba:
Cdrulagul il mdsurd din ochi ;i,, dupd un Spune-mi, tu egti copilul care, pind nu
iimp de gindire, ii spuse ci i-l duce el, cu de- mult, a stat la Unchiul din mun;i?
condilia si nu fie prea greu. $i tot aga, din Da, eu sint, rdspunse Heidi, cu mindne
r orbd in vorb6, se invoird pind la urmd s-o ta ln-gras.
;i pe Heidi, pini la Dorfli. - Pei, atunci, inseamni cd nu te-ai simgit
De acolo' adiugd cdrufaqul' gisegte ea prea bine la Frankfurt, de vreme ce te intorci
- cineva s-o insoteasci pini sus, la bunicul atit de repede?
.'i Nu, nu-i aga. Domnul Sesemann qi fiica
lui- s-au purtat cu mine cum nu se poate mal
.

Nu e nevoie, spuse Heidi, care ascultase


-
cu atentie convorbirea dintre cei doi bdrbali. frumos. il contrazise Heidi.
De acolo md duc sinsurd. cdci cunosc foarte
- $i-atunci de ce n-ai rdmas la ei, daca
bine drumul. te-ai simlit acolo atit de bine?
Sebastian era fericit cd scdpase de povara Fiindci domnul Sesemann mi-a dat
grea a urcugului. O chemi pe Heidi lingi el -
voie sd vin inapoi, acas6...
;i. cu un aer foarte misterios, ii inmind un - Bine, bine, fi-a dat voie, dar eu tot nu
pachet greu 5i o scrisoare. ii lamuri ca e infeleg de ce te-ai intors, daca te simtreai la ei
\ orba de un dar din partea domnului Sese- atit de bine...
mann, pe care trebuia si-l pund bine in cogu- Cum, de ce'J Fiindci la bunicul mi-e de
re1. iar scrisoarea sd i-o dea bunicului. Dupd -
o mie de ori mai bine decit oriunde pe lume.
rceea, ii mai atrase de citeva ori atenJia sd nu Me rog, asta eu nu am de unde sd gttu.
:iardd nimic. -
mormii neincrezdtor brutarul. Dar s-ar putea
Nici o gn1i, ll asleura t_letol. nu vol ca, mai tirziu, sd gindegti altfel...
-
:ierde nimic... Apoi murmurd pentru sine: ,,Ce ciudat, sd
il
ajutd pe Sebatian sd salte gea-
Cdrutaqul vind inapoi, de la bogitria orapului la sdricia
nantanul in cdrutd. dpoi, o aqezi pe Heidi din munte". Dupd care, incepu sd fluiere in
:r caprd qi Sebastian ii strinse mina, de rd- surdind gi tot drumul nu mai scoase o vorbd.
ras bun. O mai sfitui inci o datd si fie cu Heidi se uita mereu in jurul ei. Pe mdsurd cc
:lir in patru 9i si nu lase nici o clipd cogule- se apropiau de Dorfli. era din ce in ce mai
:-.. din mind, cdci, potrivit poruncii stdpinului emofionatd. Recunogtea pind 9i copacri de pe
marginea drumului. Deodata. la o cotitura, bana bunicii gi inima incepu sa-i batd cu pu
ziri piscurile inalte ale stincilor Falkniss. Pd- tere. Spori pasul gi, de atita tulburare. inint;
reau ce o salutd. gi-i ureazd bun venit, iar ne- ei o lu5. razna, mai-mai s1-i spargi pieptul
ribdarea ei nu mai cunoitea margini. Era ga- nu alta.
ta-gata se sare din cdrutri gi s-o rupd la fuga, in sfirgit, ajunse gi, de emotie, abia izbur
pina in sat. Cind ajunseri in Dorfli, ceasul si deschidd uga. Tremurind din tot corpui
din turnul bisericii bdtea ora cinci. in jurul intri in casd gi se opri in mijlocul incaperrr
cdrutrei se adund pe loc o droaie de femei gi Dumnezeule, se auzi deodatd dintr-ur
de copii. Geamantanul fetilei le atrdsese aten- -
colf al oddii, numai Heidi deschide aga u5ile
1ia gi toli erau curiogi si afle de la ea cit mai ce bine ar fi s-o mai simt o datd aga, lingr
multe. Brutarul o ajutd si coboare de pe ca- mine, inainte de a muri! Dar cine gtie dacd s
pr6, iar Heidi, dupd ce ii mulgumi frumos gi-i va mai intoarce vreodatd ! .. .

spuse ci geamantanul o sI vind sd-l ia bunr-


cul a doua zi, porni la deal, cu coguleful in - Aici sint, bunicufo, aici sint, srrisi
Heidi', lisindu-gi capul pe genunchii bdtrinei
bra1e. Zadarnicd-i era insd graba cdci, la tot Bunica e atit de emolionat5, incit nu mai ,

pasul, oamenii o opreau gi n-o mai sldbeau in stare sd scoatd o vorbd. Mingiie un timp
cu intrebirile. in cele din urm[. fata ei neca- cu blindete, capul copilei, apoi, cu vocea su
jitn ii ficu pe toti s-o lase sd treac6. Sdtenii grumatd, rosteste in goapti:
prlveau supirarea ei ca un semn al fricrr, qr Da, e p[rul ei, pdrul ei cirliontat gr vt,
astfel aveau un nou prilej sd spuni ci, de un -
cea ei! Mullumesc lui Dumnezeu ci mi-a fos
an incoace, Unchiul din mun(i se inrS.ise qi dat sd mai t16iesc aceasti fericirel
mai mult gi nu incape indoiali cd dacd Heidi Lacrimile de bucurie din ochii oarbei s,
ar avea un alt loc pe aceastd lume, nu s-ar preling pe bratrele fetitei.
duce acum in cuibul lui de balaur. in toiul Eqti tu, cu adevdrat'l intrebe de citer a
aprinselor disculii,, sosi in mijlocul lor 9i bru- -
ori bdtrina, tremurind de emotie.
tarul satului. Acesta le vorbi despre domnul Da, eu sint, bunico, gi te rog frumos, nu
care o adusese pe Heidi pini la Mayenfeld 9i -
mai plinge; o si vin si te vdd in fiecare z;
care, dupi ce-i plitise transportul cu virf gi 9i-1i fdgdduiesc s5 nu mai plec de aici nicio-
indesat, igi luase rdmas bun de la Heidr, ca datd. Iar tu, tu n-ai sd mai mininci niciodata
un adevdrat pirinte. Apoi, pe drum, fetifa ii plrne neagra. uscata.
povestise cd nimeni n-a silit-c sd pirdseascd $i rostind aceste cuvinte, Heidi scoase iutt
Frankfurtul gi i-a mdrturisit ci, nunrai la do- din coqulej cele douisprezece piinile albe qi ie
rinla ei a fost ldsatd si se intoarcd. la Unchiul inlird in poalele bunicii.
din munfi. Ah, copila mea, asta e o adevdratd bi'
Surprinzdtoarea veste se rdspindi ca fulge- -
necuvintare, murmuri bdtrina, frdmintind in.
rul in tot satul, iar seara, in toate casele se tre degete piinea buni gi proaspdtd. Dar cea
vorbea despre fetitra care renuntase la viala mai mare bucurie pentru mine egti tu, fetil;
tihniti ti plind de bucurii a oraqului mea, adeugd ea, petrecindu-gi mina zbirciti
Frankfurt, pentru a se intoarce in sdric6- pe obrajii aprinqi ai copilei. Hai, mai spunr
cioasa caband a bunicului ei. ceva s5-1i aud glasul...
In acest timp, Heidi urca mereu, alergind
+
$i Heidi incepu s6-i povesteascd despre ne
cit o lineau picioarele. Din cind in cind se linigtea ei la gindul cd, intre timp, bunica ar
mal oprea si-gi mai tragd un pic sufletul, cici fi putut sd moard qi n-ar mai fi apucat sd md
povirnigul era abrupt, iar cogulelul nu era de- nince piinilele aduse de ea.
loc ugor. Pe mdsurd ce inainta, in minte r se In acest timp, intrd in odaie Brigitte, mam;
cuibiri din nou gindul ci bunica ar fi putut lui Peter.
sd moard in lipsa ei. Deodati, insi, zdrt ca- Nu. nu se Doate! izbucni ea de bucurie
-
52
Heidi, Heidi
i.
a noastrd!...
li strinse mina. apoi se invirti in jurul ei.
^
ca
s-o admire din toate pdrf ile.
Nici nu gtii, mamd, ce rochili frumoasi
-
are Heidi, dacd ai vedea-o nici n-ai recunoas-
te-o. .. $1 pdl6noara cu pene, de pe masi, e tot
a ta? ai, pune-o, te rog, sd v[d cum ifi
vlne...
Nu, rispunse Heidi, cit timp o mai am
-
pe a mea, pe asta nu am de gind s-o port ni-
ciodat6; dar dacd tie ili place atit de mult,
potl s-o pistrezi. Apoi, scoase din coguletr pd-
Laria ei de pai, mototolitd in timpul cdldtoriei
;i, punindu-;i-o pe cap., i;i aminti c6 bunrcu-
iui nu-i pldceau deloc pdliriile cu pene. De
altfel, acesta era singurul motiv pentru care
rdstrase, cu atita sfinlenie, vechea ei pild-
:ioari. Brigitte era atit de incintati de pdld-
rioara cu pene, incit ii spuse ci dac6, intr-a-

{xFl

,!, i t'
devdr, nu avea de -eind sd o poarte. ar fi pu- Deodati incepu sA se lase inserarea gi Herdi ,

tut si o vindd, pe bani buni, fiicei invdgitoru- rupse din nou la fugd. Curind, zdri virfuril
lui din Ddrfli. Heidi se dezbrdcd la iuteala de brazilor inilfindu-se peste acoperigul cabaner
rochia cea frumoas[ 9i, dupd ce igi trase pe ea apoi intreaga caband gi, in sfirgit, il vazu p
vechea ei rochie de lina rogie, lui miinile bu- bunicul ei, agezat pe bancu[6,, cu pipa in gura
nicii intr-ale ei qi-i spuse: Zbur\ spre el ca o sdgeatd gi pind sd apuc
Acum trebuie sl md duc la bunicul, dar s6-gi dea seama bdtrinul cine gonea spre el cl
-
miine am sd vin sa te vid. Noapte bund, bu- o vijelie, Heidi azvirli co;ul cit colo 9i s
nlco... agdfd de gitul ursuzului unchiag din singurata
Noapte bund, copila mea, spuse bunica, tea munfilor. Era atit de coplegitd, incit nr
-
imbrdtriqind-o cu duioqie. $i vino, vino miine,, izbutea sa spuni nimic altceva decit sd repet
te a$tept... intruna:
O stringea atit de tare la pieptul ei de parca Bunicule, bunicule, buniculel
n-ar mai fi vrut s-o lase si plece. -Bdtrinul tdcea. nefiind in stare si rosteascl
- De ce ti-ai scos rochia asta atit de fru- o vorbd. in schimb, ochii lui, care de mull
moas6? o intrebd Brigitte cu mirare. ani nu mai gtiau ce-i plinsul, erau acum in
Pentru cd e mai bine sd ajung la caband carcafi de lacrimi. O mingiie un timp p
-
imbricati a$a cum sint acum. Altfel, s-ar pu- Heidi, cu toatl duioqia, apoi, desprinzindu-s
tea ca bunicul sd nu md recunoasci. Dealtfel, din inlinluirea bralelor ei, igi agezd nepoatr
gi tu ai spus ci era cit pe ce sd nu mi recu- pe genunchi qi o cerceti indelung, cu o privir
no$tl. induiogatd:'
Puteai sd rdmii cu ea, ii spuse Brigitte, Cum se face cd: te-ai intors? spuse e
-
in timp ce o conducea spre ug6. Bunicul te-ar -
intr-un tirziu. Sper cd nu te-au gonit...
fi recunoscut oricum; dar vezi, fii atentd, Pe- Oh, nu, bunicule, se gribi s6-i rdspundr
ter mi-a spus ci bitrinul e din ce in ce mai - nici nu te gindi la aqa ceva! Toti ar
Heidi,
uricios qi nu mai schimbi cu nimeni o vorbd. fost buni cu mine, dar, gtii, mi-era atit de do
i9i luari rimas bun qi Heidi porni grdbitd de tine, de Peter gi de caprele noastre, incit
spre cabana bunicului. Soarele tocmai se l6sa uneori, simteam cd mi sufoc. Mi-era insi ru
spre asfin(it qi lumina amurgului se a;ternea qine si le spun, de teamd si nu-qi inchipuie cr
aurie pe verdele povirniqului muntos. Heidi se sint o fetitri nerecunoscdtoare. Cred cd docto
oprea la tot pasul, uimitd de frumusefea nea- rul, prietenul domnului Sesemann, m-a ajuta
semuiti a crestelor ce pdreau cI inleapd cerul cel mai mult si mi intorc acasd. Despre toat
cu ascufiqul 1or. Deodatd, o raz6, de lumind astea s-ar putea sd scrie in scrisoarea pe car
rogieticd se intinse la picioarele ei. Era refle- fi-am adus-o.
xul stincilor Falkniss. Ghe[arul, invdluit in Sdri de pe genunchii bunicului 9i, scotin<
fldcdri, impurpura zdrenfele de nori ce alune- repede din coqulef plicul qi pachetul rotun(
cau u$or pe fondul albastru al cerului, lisind ldsate de Sebastian, le agezd in fala bdtrinu
sa se strecoare printre ele o lumind portoca- tul.
lie. ce scdlda intreaga pajigte. Asta e pentru tine, spuse bunicul, pu
Niciodatd, murmuri Heidi coplegitd de -
nind pachetul pe bancd 9i, dupd ce citi scri
-
aceste splendori, nici micar in visele cele mar soarea., o impituri gi o viri in buzunar.
frumoase de la Frankfurt, nu mi-a fost dat s[ Hai nu vrei sd bei un pic de lapte cr
vid o asemenea minundtrie. -
mine? o intreba el pe fetili. Ia-ti pachetul 5

Rimase un timp nemiqcatd', plingind de sd intrdmin cas6... Acum o s6 ai cu ce si-1


atita incintare pi de bucurie. Era atit de feri- cumperi un pat bun ;i imbriciminte pe to
citi, incit nici nu gisea cuvinte potrivite sd anul.
preamireascd aceste meleaguri binecuvintate. N-am nevoie de nimic. rispunse Heicir
-
54
Pat am, iar haine am cdpitat de la Clara atit du-se aga, Heidi se trezi deodatb fatrd in fald
de multe, incit nu gtiu ce sd mai fac cu ele. cu ciobinagul Peter.
Nu-i nimic, spuse bunicul, o sd folosegti Te-ai intors, spuse el gi-i strinse mina cu
-
banii alti datd.
-
duiolie. Miine mergem impreund cu turma la
Urcard impreund in podul de fin. Deodat6, piscut, nu-i aqa?
Heidi se opri inmdrmuriti: Nu, miine nu, rdspunse Heidi, miine mi
Ce s-a intimplat cu patul meu, buni-
- la bunica, dar poimiine mergem sigur.
duc
-
cule? !? Imi pare bine ci te-ai intors, mai spuse
?

L-am desfdcut... Stii, nu credeam cd ai - qi fala i se lumind de bucurie.


Peter
-
sd te mai intorci, dar fii liniqtiti, i1i pregitesc Nu-i fu deloc ugor sd pund din nou in mt5-
un altul, mai frumos, rispunse bunicul. Mai care zvdpdiatele capre, care nici in ruptul ca-
intii, insi, sd mergem si bem laptele. pului nu mai voiau sd porneasci la vale.
Heidi se agezd pe locul ei obignuit. Iqi biu Dac6, Heidi nu s-ar fi inchis in staul cu
laptele cu poftd, dintr-o risuflare, apoi lisd Fulg-de-nea qi cu Pestrita, turma nu s-ar mal
cana pe masi qi spuse, suspinind de pldcere: fi urnit din loc niciodati. Cind, in sfir;it.
Ah, ce lapte minunat, nu cred ci: existi reintrd in caban6, patul ii era ficut 9i Heidi
- mai bun pe lumel ...
altul nu se mai situra trigind in piept mirosul de
Deodati, de afar6, se auzi un fluierat pre- fin proaspdt. Bunicul a$ternuse patul cu cear-
lung. Heidi ieqi iute in fafa cabanei, de unde qafuri albe ca zA,pada 9i Heidi, neribdatoare.
zdri intreaga turmd de capre alergind la vale, se culcd qi dormi cum nu mai dormise de
cu Peter in mijlocul lor. Cind o vizu pe multi vreme.
Heidi, ciobdnagul se opri, uluit. in timpul nopfii, bunicul se duse de nenu-
Buni seara, Peter, strigd Heidi 9i, in mirate ori s6 vadd cum doarme nepoata :l
-
aceeagi clipi, se repezi intr-acolo, chemind cercetd cu griji gura lucarnei pe care er astu-
fiecare capri pe numele ei. Acestea, de buni pase cu fin, aga fel incit mci o razd de lunA sd
seam6, ii recunoscuserd vocea, cdci, pe neag- nu pdtrund[ in podul cabanei. Heidi insi
teptate., se strinseri toate in jurul ei. Ciocirlia dormea, cufundatd intr-un somn adinc. gi nrci
9i Turcoaica o imbrincird un pic pe grdsana prin gind nu-i mai trecea sd iasi la plimbare
CertSreafi, care igi ridicase bdrbufa, ca sd fie in toiul nopfii. Dorinfa ei cea mai arzitoare ir
vazutd. Heidi nu mai putea de bucurie. fusese implinitd. Revdzuse frumusetea soare-
Zburda, sdLrind de colo pind colo, fericiti cd lui in asfintrit, ghelarul qi stincile incinse dc
se gisea din nou aldturi de micufele ei prie- rogeata amurgului, ascultase freamdtul brazr'
tene. Le imbrdtiga pe toate, una cite una, gi, lor in bitaia ugoard a vintului qi respira din
de bucurie, caprele topdiau zglobii 9i o im- nou, la ea acasd, aerul de munte, curat gi sa-
pungeau u$or cu cornilele lor. $i tot jucin- nitos.
spunindu-i c6, mul;umiti lor, a prins din nou
putere. Dupi ce le-a mincat, s-a simfit ca o
nou-niscuti. Brigitte se gribi s-o dea de gol,
mirturisind ci, de fapt, bunica nu mincase
decit o singuri piinila, ca s6-i rimind celelalte
pe mai multe zile, fiind incredintad ce in fe-
lul acesta se va insinitoSi Si va fi iar dornici
si triiascd allturi de cei dragi
Heidi stitu citeva clipe pe ginduri, apoi, ca
pi cind ar fi rezolvat o problemi grea, strigd
bucuroasd:
Gata, am gdsit! ii voi scrie Clarei gi sint
- cd, ea o sd mi ajute. De altfel, mi-a f6-
sigurd
giduit ci-mi va da atitea piinile cite am avut
in dulap, pini mi le-a luat domnigoara Rot-
Capitolul 12
tenmeier, guvernanta. Clara e o prieteni mi-
CIND TOATE CLOPOTELE BAT nunatl gi se va fine de cuvint.
Grozavd idee, ii curmd vorba Brigitte.
Heidi il agtepta pe bunic ca si meargl im- - ci piinigele astea, pini si ajungi la
Numai
preuni la Dorfli. Bdtrinul se ducea ca si-i ia Ddrfli, vor fi tari ca piatra $i cine sd le mai
geamantanul de la megterul brutar gi, in tim- minince... Ei, dacl ag avea qi eu din cind in
pul 6sta, ea avea si rimind la bunica. Ardea cind cite un binut in plus, i-ag cumpira piine
de neribdare s-o vadi gi s-o intrebe daci i-au de la brutarul nostru, care le face la fel de
plicut piinilele de la Frankfurt. Stitea feri- bune; din picate, ins6, cu greu imi pot ing6-
citd la umbra brazilor, trigind in piept, cu dui si cumpir 9i piinea neagri...
nesa!, aerul curat de munte, imbibat de mi- Bani?!? Bani am eu! strigi Heidi 9i chi-
resmele pajigtii inflorite. Sufla o adiere ugoari - i se lumini de fericire. incepind de azi,
pirl
ce se strecura, parc6, fremitind, printre cren- bunica va avea in fiecare zi cite o piinili
gile bdtrinilor copaci. albi 9i proaspiti, iar duminica, doui. Peter
In sfirgit, se ardti gi bunicul care, dupi ce se va duce si le ia de la brutarul din sat gi
mar aruncd o privire cercetitoare in jurul ca- eu.,.
banei, spuse: Nu, nu, o intrerupse bunica. Tu n-ai
Gata, acum putem merge. -
primit acegti bani ca sl-mi cumperi mie
-Era simbiti dupi-amiazi gi, in aceast6" zi, de-ale gurii. Nu, nu!... Banii 59tia trebuie s6-i
bltrinul ficea ordine gi curilenie generali.. dai bunicului tiu, el o s5 gtie mai bine ce si
Totul in casd 9i in preajmd lucea de curile- faci cu ei.
nie. Se apucase de treabi dis-de-dimineafd, ca Vorbele bitrinei n-avuri insi darul s6-i
s[ aibd timp si coboare cu Heidi in Dorf1i. strice bucuria copilei.
Porniri impreuni, finindu-se de mini, gi in fiecare zr o si ai piinita ta, relui ea.
cind ajunseri in dreptul cabanei lui Peter se -
Si vezi ce bine o si-1i prindi gi ce zdravdni o
despirtird, vizindu-gi fiecare de drumul lui. si te faci. Pe urr46, dupi ce mai capefi pu-
Heidi intri repede in odaia bunicii gi aceasta fini putere, sint siguri ci o si-ti recapefi 9i
ii recunoscu numaidecit pagii. Cind copila se vederea.
apropie de ea, bitrina ii cuprinse miinile cu In dorinta ei de a nu tulbura bucuria ini-
duio$ie qi nu se mai indura si i le lase din moasei fetile, bitrina ticu.
strinsoare, de teami, parcd,, si nu i-o fure ci- Deodat6, Heidi ziri pe o policioard, cartea
neva. ii mullumi din inimi pentru piinile, de cintece a bunicii 9i se grdbi sd spun6:

56
$tii, bunic6, eu am invitrat sd citesc. Phstreaz-o, e a ta; spuse ea cu toatd ho-
- sd-tri citesc ceva? Un imn, de pildd.
Vrei
-
Ianrea.
Adevdrat, scumpa mea copild? Ai putea Era atit de fericiti, incit pe drum ii po\estr
- faci qi aceasti bucurie?l? exclamd b6-
s6-mi bunicului totul: c6-i poate cumpira butrtctr
trina, in culmea f,ericirii. piinile proaspete de la brutarul din Dorfli. cA
Heidi nu agtepti si fie rugati de doud ort i-a citit bdtrinei din cartea ei de cintece )r ce
gi, urcindu-se pe un scaun, lui de pe poli- bucuroasi qi veseld a fost ea in timp ce-i cr-
cioard carrea gi o scuturi de praf, cdci, aga tea. tn cele .din urmi, il intrebd pe Unchiui
cum era qi firesc, nimeni n-o mai deschisese din muntri:
de ani de zile. Dupi ce o mai $terse cu o Spune, bunicule, nu-i aqa ci o s6-mi dar
cirp6, se aqezd din nou gi intrebi pe b6,trind
- sd-i cumpdr in fiecare zi
voie cite o piinila.
ce imn sd-i citeasci. chiar daci ea s-ar impotrivi?
Bunica impinse intr-o parte roata de tors qi
- $i cu patul tiu ce facem? rdspunse bu-
spuse: nicul.
Care vrei tu, copila mea. Heidi nu se dddu insd bdtuti 9i stirut. spu-
-gi Heidi incepu s6-i citeascd, plin6 de insu- nindu-i c5, in ceea ce o privegte, ea doarme
flefire, un imn nespus de frumos li induioli- mult mai bine in patul ei de fin decit in cel
tor. Era un imn pe care bunica il cintase in mai frumos pat din Frankfurt.
tinerefe gi cuvintele lui ii mergeau drept la - La urma urmei, sint banii tdi, se inr..t
inimf,. Il ascultS, ticuti, cu bratele incruci- bunicul. Foloseqte-i cum crezi tu ci e mal
gate la piept gi, pe mdsurd ce Heidi citea, chi- bine. Cu banii igtia poli s6-i cumperr pirnrle
pul brdzdat de cute al bdtrinei se inviora, mulli ani de acum incolo.
oglindind o fericire ce izvora din adincul su- Heidi era incintati. Sirea in sus de bucurte
fletului ei chinuit. Niciodatd n-o mai vizuse 9i striga intruna:
Heidi atit de fericiti 9i, cind termind de citit, Bunica n-o sd mai mdnince nrciodatd
bdtrina o rugl si mai citeasci o dati. Apor ir piine neagrb. qi uscatd!...
mullumi, spunindu-i: lar strigitul ei se asemuia cu cintecul pAsA-
Datoritd tie, scumpa mea copil6, mi s-a rl lor, in amurg.
-
inseninat inima. Acum sint fericitd... Deodati lnsa se polou $l lncepu:
Heidi strdlucea toatd de bucurie. Bltrina Ce bine imi pare cf, rugdmintea mea nu
nu mai avea fala tulbure gi obositl, iar ochii
-
a fost zadarnicd. qi bunul Dumnezeu mi-a im-
ei parcd vrjdeau din nou frumuseJea de odi- plinit dorinta. Nu-i aqa, bunicule, ci o sa ne
nioar6. Deodat6, se auzi un ciocdr it in fe- rugdm amindoi. in liecare zi. a5a cum m-a in-
reastra. Bunicul se intorsese din vale qi ficea vitat pe mine bunica de la Frankfurt. ca
semn nepoatei sd ias6. Heidi iqi lui in grabi Dumnezeu sd nu ne uite?
rAmas bun, fdgdduindu-i bitrinei si vini iar Ei, mai uiti el, cu rugiciune cu tol.
la ea, a doua zi. Deqi i-ar fi ficut mare pli-
-
mormii pe sub nas omul munlilor. Dacd n.ri.
cere sd urce cu Peter pe crestele inalte ale oamenii, nu ne ajutdm singuri, nimeni nu ne
muntrilor, prefera totugi s[ coboare, ca si-i ci- ajut6.
teascd nefericitei oarbe ceva care sd-i meargd Heidi nu-i rispunse. lviergea ticutd, stradu-
la inimi 9i, in felul acesta, s6-i vadi din nou indu-se s6 lini pasul cu bunicul ei, care acum
chipul strdlucind de o tainicd bucurie. pdrea cd se grdbegte sd ajungd cit mai repede
Cind sd plece, mama lui Peter ii intinse ro- acasa.
chila 9i pdliria pe care le lisase aici, in ajun. Cind intrard in cabani, Heidi fugr repede
Heidi lud rochitra, gindindu-se cd bunicului in odaia ei. Bunicril lf,sd los coqul pe care-l
:rea s5-i facd pldcere, in schimb se impotrivi purtase in spinare. ?p, l re duse sA se a)czc pi
:u invergunare si ia 9i pdldria. bdncuta lui. Nepoata veni numaidecit. cu ..
carte mare sub bra!. gi se aqezd gi ea iinga bu- Heidi ridica un pic carrea spre ochii buni.
nicul ei. Deschise cu ugurinfa cartea la pagina cului gi-i aritd bdtrinului poza in care fiul cel
dorita, cdci, vorba ceea, o citise de atitea orr, nesdbuit se intoarce acasd la tat6l s[u. rar
iar povestirea indrdgitd o gtia aproape pe acesta il stringe cu putere la pieptul tui. Buni-
dinafard. Se lipi de bdtrin qi incepu sd-i recite cul privi poza indelung, apoi ii spuse nepoatet
povestea fiului plecat de-acas6: si pund masa gi, dupi ce mincari pe sdtu-
,,A fost odatd un gospodar care avea un rate, se duserd amindoi la culcare.
ilu. Fiul acesta se ducea cu vitele la p6scut, La citeva ceasuri dupi aceea, in timp ce
pe o pajigte nespus de frumoasd, li tritia Heidi dormea cufundatd intr-un somn adinc.
foarte bine acasd, la pdrintrii lui. intr-o bun6 bunicul se trezi gi, luind cu el un scdunel.
zi, i se ndz6.ri sd-gi pdrdseascd pimintul natal urca in pod 9i se agezd ling6 patul de fin al
9i sd plece intr-o farb striina. ii ceru tat6lui nepoatei. O razd, de lund se strecura prin crd-
sdu partea de bani ce i se cuvenea pentru pitura lucarnei, luminind chipul frumos al
munca lui gi se duse. Banii insd se isprdvird copilei. Pe fap ei fericitd se citea bucuria qi
curind gi, ca sd-gi agoniseascd traiul, se vizu increderea in viald. Bdtrinul stitu muita
nevort sa se angajeze ca paznic de porci, prin- vreme aga, la cdpdtiiul nepoatei iubite, pina
tre strdini. Umbla zdrenfdros gi nu o datd se cind, rdpus 9i el de somn, cobori 5i se intinse
intimpla sd nu aibi ce minca. Uneori, trebuia pe patul lui. Adormi numaidecit gi nu se mai
si se mulfumeascd cu pufinul ce rdminea din trezi decit odati cu revirsatul zorilor, cind
hrana porcilor. A$a stind lucrurile, intr-o ieqi grdbit in fatra cabanei 9i privi multd vreme
buni zi se hotdri se se intoarci acasi. $i aga imprejurimile aprinse de primele raze ale soa-
fdcu. Iar cind ajunse in fala pdnntelui siu' ii relui. In ochii lui scdpdrau scinteile bucuriei.
spuse: ,,Iartd-md tatd, am gregit fatrd de tine qr Era duminicd, pe cer nu se zd.rea nici o
fald de consitenii mei. Tu qi toti cei din jur zdreanfd de nor, iar munfii sclipeau in aerul
afi fost buni 9i drepfi cu mine, iar eu, in loc proaspit gi curat al diminelii. in coroanele
de recunogtinfS, v-am pirdsit. Primegte-mi brazilor din spatele cabanei, pdsdrelele se in-
inapoi qi, in schimb, itri voi fi cel mai ascultd.- treceau in cintecele lor de veselie. La un mo-
tor dintre servitori..." ment dat, bunicul intrd in casd gi strigi cu
Deodati, Heidi se intrerupse gi-i spuse bu- voce tare:
nicului, uitindu-se steruitor in ochii lui: Heidi, copila mea, scoald-te qi vino re-
lfl inchlpul poate cd tatdl siu, care, de -
pede afard; soarele s-a gi sdltat peste crestele
-
bund seami, mai era incd supirat pe el, a in- munfilor qi abia a;teapte sd te vadd. pune-fi
ceput sa-l dojeneasc6? Nu, dimpotrivd, gi-a rochitra cea frumoasd gi si mergem impreuna
primit fiul cu bratrele deschise, i-a dat harne jos, in sat', la serbare.
noi, l-a hrdnit bine gi l-a socotit iar ca pe Heidi nu se l6si mult agteptati. peste ci-
unul din fiii sai buni... teva minute se gi afla in fatra cabanei gi, vd-
Se agternurd citeva clipe de tdcere, dupd zindu-l pe bunicul ei, rimase mut6 de uimire:
care Heidi relu6: Vai! izbucni ea in cele din urmd.. Ce
E o poveste tare frumoasd, nu-i a5a, bu- - ifi std in hainele tale de sirbitoare. Ni-
bine
-
nicule? ciodatd nu te-am vizut cu tunica asta cu nas-
Ar fi dorit ca bunicul sd se arate incintat turii de argint!... Nici nu gtii ce frumos esti,
de aceastd poveste gi sd zimbeascd fericit, dar, bunicule!...
in loc si se bucure, bitrinul cA.zu pe ginduri Bunicul i9i privi nepoara ;i se gr6bi sd-i
gi ramase neclintit pe banca lui. Abia dupl rispundd cu fata numai zimbet:
un timp mai indelungat rosti incet, cu toate $i tu egti frumoasd in rochi{a asta de
seriozitatea: -
sarbd.toare, copila mea.
Da, intr-adevdr, e o Doveste frumrlasd. Apoi, luind-o de mind, porniri amindoi pe
-
58
potece, la vale. Pe mdsuri ce se apropiau de tului, care incuviin!i intru totul pdrerile tri
sat se avzea, tot mai puternic^, dangdtul clo- menilor.
potelor din turlele bisericilor. Incintatd de at- La urma urmei,, unde s-a mal ptrlll!'ll:
mosfera sirb[toreasci, Heidi sdrea in sus de
-
un copil, care se bucurd la orag de toatc pii
bucurie qi striga, la tot Pasul: cerile vie;ii, sd se intoarcd la un bunic pt'.a
Auzi, bunicule, auzi ce frumos bat clo- gi singuratic, dacd acesta ar fi, intr-adeta
-
potele? Azi o s6 fie serbare cum n-a mai fost spalma lmprejurtmllor.
niciodatd... Cele oovestite mai de mult de butrlca ll
Cind intrare, linindu-se de mini, in piala Peter, de Peter gi de mama acestula erau ri
satului, fanfara tocmai intona un mar$ caden- petate acum de mai toli sdtenii 9i, curind. ir
{at. Numeroqi siteni se gi adunaseri in mijlo- lreaga suflare adunati in piatd era de p.irte
cul pielii ii aliii veneau mereu sa le lngroa;e bunicului gi, in cele din urmd, tot silttli
rindurile. Unul din multrime il zdri deodatl pe primi cu braiele deschise, ca pe un vecl.tt 1'r':,
Unchiul din munti ii, numaidecit, ii ficu ten reintors in rindurile obltei.
semn cu cotul vecinului siu: Bitrinul, coplegit de emofie, nu era it.t ::.ri
Ai vdzuI, spuse el, ai vbzul cine a venit? si scoatd nici un cuvint. Ca s6-l itlcurelez
-
Morocinosul din virful munfilor a coborit pastorul ii spuse:
printre noi. U$a casei mele iti va fi vegnic deschrsr
Nu - qovii qi vino, sd mai stdm un Prc L
$i, numaidecit, incepurd toti s6-9i dea cu
cotul. Vestea se rdspindi prin mullime cu iu- vorbi, sd mai punem fara la cale, ca in tin,
leala fulgerului, iar femeile intorceau capul sd refe.
vadd minunea minunilor. _sd cI am sA r.in. raspunsc. itt.llr.t
$tll
Bunicul qi Heidi se a;ezara pe o bancd la bunicul. $i lin sa-ti spun de pe acurr:
marginea pietrii, qi de acolo priveau forfota m-am gindit bine la sfatul dumitale de J
din jurul fanfarei. Deodatd, aceasta amuti qi t6-iarn6, cind ai fost la mine sus, 9i creu .
toli sdtenii se uitau acum la cei doi, ne$tiind am gregit cd nu te-am ascultat. De ?Cc'c'r.
ce sd mai cread6. La un moment dat, din rog si md ierti pentru nechibzuinl? nlel. r.

mullime se desprinse un birbat inalt, cu ochii atunci... Dumneata ai avut dreptate. litl
strdlucind de bucurie. Era pastorul, prietenul trebuie datd la scoali...
de altd dati al bunicului. Se apropie de b6- in culmea fericirii, pastorul o mlnglla
trin gi, stringindu-i mina cu toati cdldura, ii Heidi., cu blindefe, pe obra.li 9i $r spuse:
spuse: Egti o fatd isteald 9i sint sigur ca o 'A'
Bine ai venit in mijlocul nostru, vecine.
- si
placi invef i, nu-i aqa?
- fericit ci nu ne-ai dat uiterii gi nu te-at
Sint Cum si nul Dealtfel, sd 9ti1i ca anr t
sfiit si te intorci printre acei din rindurile cd-
- sd citesc 9i sd scrru...
vilat
rora ai plecat, cu sau fdrd voia dumitale. Bravo, bravo! se bucura pastttrul. \pr
Deci, incd o datd, fii binevenit printre noi...
-
luindu-li rdmas bun, addugd: Acum ra i:
Oamenii din jur cdscau gura la ei, uluili. trebuie sd md duc' c[ mai am o mulltnl: ,

Vedeti, spuse unul, bitrinul nu e chiar treburi de fdcut...


atll de rdu pe cit pare... Bunicul gi Heidi pornird sa strabata ptal
E de ajuns si te uili cu citi gingdgie i;i linindu-se mereu de mina. La tttt pasui. erl
nepoata de mind ca s6-ti dai seama de intimpinali cu cdldura 5i bdtrinul rlu nral )1
ace st lucru., se gribi sd adauge un altul. incotro sd se uitc ntai intii.
Eu am spus asta intotdeauna, spuse un Sintem l'ericilr ci te alli tar pritltrc r-,,
al treilea. Daca n-ar fi asa, ce-ar ciuta acum
-
strisau unii.
cu fetila, la serbarea noastr6?... De mult n-am mai stat de \orba intc
in t<''iul acestor disculii, sosi gi brutarul sa- ul l.l. Unchiulel strigau algri.
lnduiogat, bunicul le rispundea: La auzul acestei vegti neagteptate, Brigitte
Ve mullumesc din inim6 pentru fru- siri in sus de bucurie. Zburda prin odaie ca
- voastri primire sint fericit ci voi
moasa un copil 9i striga:
$i
trii iar in mijlocul vostru. La iarnd mi intorc Nici nu gtii, Unchiule, ce fericiti sint!
in sat, printre vechii mei prieteni. - asta meriti pe pulin zece franci. Ca
Piliria
Sitenii ii insotird un timp pe potecS, in sus, si vezi citi bucurie a putut s6 ne aduci de [a
iar la despdrtire il rugari pe bunic si nu uite Frankfurt aceast6. fetifi minunati. Ce bine ar
ci uga lor ii va fi deschisi oricind. ft s6-l pulem trimite acolo gi pe peter al nos-
Bitrinul om al munfilor ii urmiri un timp tru, intr-o buni zi! ...
cum coboard cdrarea, gi pe chipul lui senin se Bunicul incuviinfd aceastd idee... dar clipi
citea acum mullumirea 9i linigtea sufleteasci. din ochi $treng1re$te, dindu-i Brigittei a inle-
Migcatd de fericirea bunicului, Heidi exclamd
cu lnsulletrre:
Ce zi frumoasi! Iar tu egti azi mai fru-
- ca oricind. bunicule!
mos
Da, rispunse bitrinul, cu fatra luminatd
de- zimbetul bucuriei, azi toate sint mai fru-
moase ca oricind, iar eu sint fericit c[ m-am
impicat cu fralii mei oamenii. Nu m6 ag-
-
teptam la o asemenea primire din partea lor...
Cind ajunser[ in dreptul casei lui peter, bu-
nicul impinse chiar el upa 9i strigd:
Buni ziua, bunico! Peste citeva zile o si
-
venim iar s6-fi reparim cocioaba.
Nu, nu se poate, strigi bitrina cuprinsi
de- emotie, nu se poate! Ce surprizi!... Nici
nu gtiu cum si-1i mullumesc pentru tot ceea
ce ai ficut pentru mine! Hai, vino mai
aproape, si-fi string mina... $i te rog, te rog
din suflet si m[ ierfi dacl te-am necijit vreo-
dati 9i sd nu md pedepsegti, l6sind-o pe Heidi
si plece iar la orag inainte de a mi duce eu la
odihna vegnic6. Nici nu gtii ce izvor de bucu-
rie este pentru mine acest copil...
- Nu{i fie teami, bunico, nici prin gind
nu-mi trece si te pedepsesc... Dealtfel, nici nu
vid.de ce ar trebui si te pedepsesc. De-acum
inainte vom trii in pace ca. si ne putem bu-
cura de viati.
Deodati, mama lui Peter il trase pe bitrin
intr-un coll al odiii qi, aritindu-i frumoasa
pllirie cu pene, ii spuse-n goaptd c6 nu poate
primi de la Heidi un dar atit de prefios. Bu-
nicul se uitd cu coada ochiului la nepoata lui,
apoi spuse cu mullumire in glas:
La urma urmei, pdlhia e a ei. Dac6 fi-a
-
dat-o, pistreaz-o sin6toas6.

60
HF]IDI, I]ETITA MUNTILOR
iege ca va trebui sa mai a$tepte un timp pind bunica oarbd gi, bineinfeles, pe bunicul din
:A se iveasci un asemenea prilej. Tocmar munfi.
atunci. didu buzna in cas6, ca o vijelie, pis- Scrisoarea Clarei le pricinui tuturor o marc
3-
tr)rul Peter. ln graba lui, se izbise cu fruntea bucurie, 9i atitea intreberi avu de pus fiecare.
dc- usi gi acum avea un cucui in lege deasupra incit bunicul nici nu-gi didu seama cd, intre
Lrchiului. Cu sufletul la gurd, scoase din buzu- timp, incepuse sd se lase inserarea.
nar o scnsoare pentru Heidi, spunind ci i-o
daduserd cei de la pogta din Dorfli, pe unde - Pentru mine, izbucni bunica in toiul ve-
seliei, pentru mine cea mai mare bucurie e to-
trecuse intimpldtor. Era o scrisoare de la tugi aceea de a reglsi un vechi prieten, care a
Clara. Heidi o deschise cu neribdare, dupd ce venit s6-mi string6 mina, qi n6d6jduiesc cd de
:e agez?rd cu totii, gi incepu sd citeasci, firi acum incolo o si dea mai des pe la noi,
si se incurce, vegtile primite de la buna ei lmpreuna cu nepoata lui.
; :tena, care ii merturisea tristelea ce se cui- Bunicul ii fdgddui si n-o mai ocoleascd ni-
banse in casa qi in sufle^tul ei dupi plecarea ciodati gi, dupd ce le strinse mina tuturoi, cu
irepreluitei sale prietene. In dorinta de a o re- toate celdura, porni cu Heidi pe cirare, ln
redea cit mai curind pe Heidi, l-a rugat stiru- SUS,
itor pe tatdl ei si vind, impreund cu bunrca, Aceleagi clopote, care ii imbiaserd de dimi-
la Bdile Ragaz, aflate nu departe de Dorfli. neap se coboare in sat, ii insofeau acum, cu
Cum era gi firesc, pind Ja urmd domnul Sese- dangdtul lor pagnic, in drum spre cabana sin-
:lann .i-a dat consimfimintul gi astfel, la guratici. Aceasta se ariti curind, poleitd de
i,.rilmna, vor veni tofi trei s-o vadi pe Heidi ultimele raze ale amurgului, in mijlocul unei
)1. cu acest prilej, vor merge s-o viziteze gi pe naturi incintdtoare...

62
HEIDI. FETITA MUNTILOR

nu ne-am vdzut? intrebi el urcind scirile, in-


solit de Sebastian.
Dar pini si apuce valetul s6-i rispundi, fu
intimpinat de stipinul casei, care-l agtepta in
capul scirii.
Ce bine imi pare ci ai venitl Voiam si
-
ne mai sfituim o dat6 in lee6tur6 cu cilltoria
noastr[ in Elve]ia.
$i, dupi ce-l inviti in salon gi-l pofti s6 se
ageze intr-un fotoliu, se gribi s6 adauge:
inainte de toate, te-a$ ruga si-mi spur
-
dacd n-ai putea s6-[i schimbi hotirirea in pri-
vin!a CIarei...
Dragul meu, ii rispunse doctorul, pe un
ton- blajin, cum vid, cu tine n-o scot la capitl
Cel mai bine ar fi s-o chemi pe mama ta si
asiste la disculia noastri. Cu ea, sint sigur ci
Capitolul 13
totul s-ar lamuri intr-o clipiti 9i n-am mai sta
PREGATIRI DE CAT-,ATONTE si despicdm firul in patru. E pentru a treia
oari cind md silegti sl repet acelagi lucru.
Bunul gi blajinul doctor, la sfatul cdruia fu- Da, ai dreptate, imi dau seama cd sint
- cicilitor, dar trebuie si mi intelegi,
sese luati hotirirea ca micuta Heidi sd fie tri- foarte
misi inapoi in munfii ei, strSbdtea in dimi- prietene...
neala aceea largul bulevard ce ducea spre $i rostind aceste cuvinte, domnul Sesemann
casa domnului Sesemann. Era o zi frumoasi igi l6si miinile pe umerii doctorului, incercind
de septembrie, soarele mingiia cu razele sale sd-l induplece:
blinde fetele trecitorilor 9i pe chipul lor se ci- inlelege c5 mi-e tare greu s6-i spun co-
tea bucuria qi incintarea. Nu acelagi lucru se
- c6 nu md pot tine de figiduiala fEcuti
pilului
putea spune insi despre doctorul nostru, care cu luni in urm6. De atunci, zi 9i noapte vi-
pigea incet gi ingindurat, privind in jos spre seaz6 sd se implineascl aceast1 dorinfd 9i
pietrele trotuarului, de parciL albastrul cerului daci in ultima vreme a indurat totul cu atita
nici n-ar fi existat. Avea ochii tri$ti, lucru ne- curaj, asta se datoreazi numai speranfei in
obignuit pentru el, iar pdrul siu negru, ca td- apropiata ei c6l6torie in Elvetia, unde i s-ar
ciunele, la inceputul primdverii, strilucea oferi prilejul s-o viziteze 9i pe micuta ei prie-
acum ca argintul. Avusese o fiicd pe care o ten6 Heidi. Nu mi lasi inima si-i rdpesc
iubea nespus gi, de la moartea sotiei lui, locu- aceasti bucurie.
iseri impreuni in cea mai desdvirgiti armo- - Trebuie, dragul meu Sesemann, spuse
nie. Dar iatd cd moartea nemiloasi venise doctorul, firi lovdire. Trebuie! Apoi, vlzin-
sd-i ripeasci fiica adorat[, in floarea virstei du-gi prietenul intristat, continue: Gindegte-te
gi, de atunci, veselia a prins si se gteargi de bine. De mult Clara nu s-a mai simtrit atit de
pe chipul siu vegnic surizitor... prost ca in vara asta, gi o cdlitorie indelun-
Sebastian ii deschise uga foarte respectuos, gatd ar putea sd aibd pentru ea urmiri foarte
cdci musafirul nu era pentru el doar cel mai grave. Ca si nu mai vorbim de faptul cd sin-
bun prieten al casei Sesemann, ci, prin bun6- tem in septembrie $i, la munte, timpul s-ar
tatea $i felul sdu de a se purta, doctorul igi putea si se riceasci. Asta pe de-o parte. Pe
cigtigase gi pretuirea personalului de serviciu. de alta, ziua e acum din ce in ce mai scurti 9i
S-a mai schimbat ceva pe aici de cind Clara nu poate si rdmini peste noapte un-
-
deva in creierii munlilor. Ar fi o singura solu_ facd intotdeauna cind era pus
1ie: s-o ducem de fiecare datd pind ius la ca_
in fala une
probleme greu de rezolvat. in cele din urmA
band gi inapoi, la bdile Ragaz, in scaunul ei
se opri in fafa prietenului sdu qi, bdtindu_t cL
cu rotile. in felul acesta, insi, drumul ar dura palma pe umdr, izbucni:
crreva ore $l pentru ea ar fi mult Drea obosi_
Doctore, mi-a venit o idee grozavdl..
tor... Nu, hici vorbd nu poate fi de asa ceva. -
Asculti: ce-ar fi si pleci ru singur J-o vizitezr
Eu unul sint categoric impotriva acestei ple_ pe m^icula Heidi, in numele nostru, al tutu_
cari. Am sd-i explic Clarei cum vid eu lucru_ ror? In felul dsta, mai schimbi 9i tu pufrn ae-
rile gi sint sigur cd ea o sd md inleleagd. Dar, rul 9i o sd-!i prindd bine. Cici, ziu. mr se
deocamdati, asculti planul meu; la anul, in stringe inima cind te vdd atit de posomoritl
luna mai, va face mai intii un tratament la Ei, ce zici'!
bdile Ragaz gi pe urmi., cind vremea va in_ Surprins de propunerea prietenului, docto_
cepe s6 se incilzeascd, o vom putea duce mai
rul nu gtia ce sd rdspundi, dar stipinul casei
ugor pin6 sus la caband. in felul dsta, se va nu-i didu rd.gaz sd se mai gindeasid si, luin_
intoarce acas[ fortificata 9i calitoria ii va fi du-l de bra{, il conduse in odaia fiicei sale.
mai de folos decit acum. Nu crezi? Gindeg_ Pentru Clara, prezenla doctorului era intot_
te-te bine^la propunerea mea, scumpul meu deauna un prilej de mare bucurie. Se purta cu
pneten... In clipa de fap, ce_i drept, srarea
ea prieteneqte gi intotdeauna ii p()vest;a cite e)
sindtdfii ei s-a imbunatdfit. gi atunci, te in_ snoavd plind de haz. Acum insi, Clara Stia ca
treb: n-ar fi oare pdcat s6-i intrerupem bunului ei prieten nu-i prta ardea de glume.
dintr-o datd un tratament care ii priegte gi, in Domnul Sesemann $i doctorul se a-sezara
loc s-o ferim de orice oboseali, s-o supunem lingd ea gi, din vorbd in vorbd, incepura sa
unui efort fard rost care i-ar putea spulbera discute despre cdlitoria lor in Elvefia. Ca sd_i
sperantra unei amelioriri? crufe lacrimile, doctorul ii spuse fd16 ocoli_
Domnul Sesemann il ascultd fdr6 sd i se guri pdrerea lui, iar tat6l ei se gr6bi si._i ex_
impotriveascd, apoi, ridicindu-se brusc de oe plice cit de binefdcdtoare ar fi o asemen ea ca_
scaun. il intrebe cu ingrijorare in glas: ldtorie pentru bunul lor prieten. Ochii Clarei
Te rog sd-mi spui, dar, te rog, cu toate se umplurd totugi de lacrimi la auzul acestei
-
sinceritatea, bunul meu prieten. Existd vreo vegti; dar, gtiind ci tatdl ei se intristeazd cind
speranfd in restabilirea totald a sdn6t6trii fiicei o vede licrimind, se sdpini din rdsputeri sa
mele? nu plingd; dealtfel, era incredintatd cd ar fi
O speranfd exist6, dar foarte slabd, ris_ l6sat-o si plece, dacd bunul ei prieten n_ar fi
-
punse doctorul cu jumdtate de gurd. Apoi, cu fost de pdrere cd oboseala drumului ar fi fost
voce tare contrnui. Tu, ins6, dragul meu prie_ de naturd si-i gubrezeascd sinitatea. Se in_
ten, ai cel pufin un copil pe care_l adori gi toarse spre doctor gi, apucindu-l de miini. ii
care, la rindul sdu, i1i poartd mereu dorul qi e spuse cu gingdgie in glas:
in culmea fericirii ori de cite ori te intorci Da, domnule doctor, duce(i-v6, duce_
acasi din cdlStoriile tale indelungate. Tu nu -
1i-vi s-o vedeti pe Heidi pi, la inroarcere.
rntri niciodat6,, ca mine, intr-o casd pustie gi sd-mi povestili dumneavoastrd despre frumu_
niciodatd nu te agezi la masd de unul sinsur. setrile acelor meleaguri, despre caie prietena
E drept ci fiica ta, prin infirmitatea ei, e-lip_ mea mi-a vorbit de atitea ori. Si-i vedefi ne
sitd de multe din bucuriile altor cooii. in toti. $i pe ciobdnapuf p.i.r-.u ."prA."nli."u
schimb, are alre bucurii pe care multri copii pe bunicul, pe tofi, cdci eu pe toti ii qtiu din
nu le au. Crede-md, dragul meu, nu sintetri de cele povestite de Heidi. gi am s6 vd mai rog
pllns nlcl tu, nlcl ea... sd luatri 9i darurile pe care vreau sd i le trimit
Stdpinul casei incepu sd umble prin odaie prietenei mele gi bunicii. De mult le am pre-
cu pagi mari gi apdsali. aga cum obisnuia sd gitite, gindindu-md la plecarea mea. Acum
64
insi, vd rog mult de tot sd le duceli dumnea- Tocmai atunci Sebastian ii deschise usa
voastrd gi in schimb vi promit cd am si rau doctorului 9i, fdcindu-i o pleciciune adinci, i
citi unturi de peqte o sd spuneti. se adresd:
Nu se gtie dacd promisiunea aceasta a avut V-ali supdra, domnule doctor, dacd v-ag
darul si-l induplece pe doctor, dar se pare ca - s-o salutafi gi din partea mea pe micula
ruga
da, de vreme ce,, intr-o clipiti, fala lui moho- domnisoa16'l
rit[ se lumini de un zimbet blajin. Dar de unde gtii ci
- drrcttrrul,, cu mirare. ma duc la ea'? in-
Bine, scumpa mea, dacd a$a stau lucru- treba
-
rile, atunci s6 qtii c[ md duc, spuse el. Iar tu, Hm... cum sd vi spun... gtili, eram in su-
in schimb, ai si iei unturi de pegte qi ai si te -
fragerie 9i... aga... intimplitor, am auzlt vor-
ingragi ca si prinzi puteri, aga cum doresc pi bindu-se despre micufa domnigoard 9i qti1i..
eu, gi tatdl tdu. Dar, ia spune, cind ai vrea tu mi-a venit 9i mie ideea cd...
sd plec? Da., ai dreptate, zimbi docto.ul., s61)tin-
Dacd s-ar putea miine, ag fi fericitd, se -
du-l astfel pe Sebastian din incurciturd. Ai
-
gribi si rdspundi Clara. Miine, dis-de-dimi- dreptate, cu cit are omul mai multe idei, cu
neaf6... atit intelege mai bine ce se petrece in jurul
Da, fetifa noastrd. are dreptate, inter- lui... Nici o grij6, Sebastian, voi transmite cu
-
veni tatdl ei. Vremea e atit de frumoasd gi ar plicere saiutdrile dumitale...
fi pdcat sd pierzi aici o zi insoritd 9i senin[, in Cind sd treacd pragul, se trezi fatr6 in faga
loc si f i-o petreci la munte... printre... cu un obstacol greu de dep6git. Domnigt,ara
Bine, bine, il intrerupse doctorul suri- Rottenmeier, pe care vintul ce se stirnise din
-
zind. Aga o sd fac. Nu de alta' dar mi-e senin o impiedicase sd-gi ispraveasca treburile
teamd c6,, dacd nu o sd mi supun, o si-mi prin orag, se intoarse grabnic acasd gi iat-,.,
scof i ochii toatd viata... acum tdindu-i calea doctorului, care se pregA-
$i rostind aceste cuvinte., se ridicd de pe tea tocmai sd iasd. Vintul. din ce in ce mar
scaun, cu gindul sd iasd. Clara insd il apucd tare, umfla qalul guvernantei, fdcind-rr sa se-
de braf qi-l mai rugi o dati sd transmiti din mene cu o ambarcatiune cu pinzele intrnse.
partea ei cele mai bune ginduri bunicului, Doct,rrul. curtenittrr. fdcu un pas inap..'i. irr
ciobdnaqului Peter si bunicii. dorinta de a o lasa sa treacd, dar domnig.rar:r
Vreau sd aflu cit mai multe despre tt'r1i Rottenmeier, la fel de respectuoasd, ficu ace-
-
gi, mai cu seam6, despre buna mea Heidi. Pa- lagi lucru. $i iatd-i acum invitindu-se unul pe
chetul pentru Heidi vi-l trimit incd azi. gti1i, altul care sa treaci mai intii. Deodatd. o ra-
domnigoarq Rottenmeier, care trebuia sa-l fald puternici de vint o impinse pe guver-
pregateasca, lipsegte acum de acas[, dar n-a- nant6, cu pinzele intinse, in vestibul. Dr.)ctt'r-
vefi nici o grijl, pind deseard il vefi primi. rul izbuti sd se retrag[ la timp ;i in l'elul
$i in timp ce valetul Sebastian il conducea acesta si evite ciocnirea cu domniSo?r& Rt)t-
pe doctor spre iegire, Clara o chemi pe Ti- tenineier, care, la rindul ei, strcoti cu cale sa
nette la ea gi-i spuse, aritindu-i ct cutie mare se dea din nou inapoi,, spre a-l asa
^saluta,
5i frumoas6: cum se cuvine,, pe prietenul casei. Intimplarea
Ia, te rog, cutia asta qi umple-o cu prd- avu darul s-o necdjeascd pu1in., dar doctorul
-
lituri fragede,, din acelea pe care le-am avut ii vorbi cu atita insuflelire despre apropiara
astdzi la micul dejun. sa cd16tiirie in Elve[ia, incit guvernanta igi re-
Meritd osteneala? intrebi Tinette. cu cdpdtd numaidecit buna dispozilie.
-
ue$nicul ei zimbet dispreluitor, ori de cite ori La despirlire o rugi. stiruitor, cll vocea sa
pomenea cineva de micufa Heidi. Dar pind sa blajini, si impacheteze cit mai bine darurile
apuce Clara sd-i rdspundd, camerista ieSi pe care Clara le pregitise pentru Heidi. Apoi
elont din odaie. igi luard rdmas bun si fiecare igi vizu hnigtit
de drumul siu. ;;al cilduros pentru betrine, ca sd-i [ind dr
Clara se a$tepta si fie dojeniti pentru su- cald gi, tot pentru ea, cutia cu prdjituri fra
ntedenia de daruri pe care avea de gind s6 i lc gede. Un salam mare, de fapt pentru Peter
trimiti bunei sale prietene, dar, intimplitor, dar gtiindu-I, din cele povestite de Heidi, citr

dr)mni$oara Rottenmeier era intr-o dispozilie de lacom, i-l trimitea Brigiitei, cu rugdminrci
de zile mari gi, fird si mai ziboveasci, se s6-l imparti cum va silcoti ea mai bine. Ur
apuci si facd pachetul, sub privirile inflici- pachet cu tutun de pipd pentru bunicul dir
rate ale miculei infirme. munfi 9i, in sfirqit, o multime de cutiuge 9i dr
De toti avusese grijd Clara: un paltonag pachetele misterioase, la care Clara se uita cr
gros de lin6, cu un capigon de toatd nespusi bucurie. O gi vedca pe Heidi sirinc
t'rumusefea, pentru Heidi. Asta, firegte, in do- in sus de fericire, atunci cind le va deschide..
rinfa ca buna sa prieteni si poati cobori la Cind pachetul fu gata, domni$oara Rotten
bunica ei oarbd chiar gi pe gerul cel mai as- rrrcier il chemd pe Sebastian gi-i spuse s6 i-
pru, firi si mai fie insogiti de bunicul ei. Un ducd doctorului acasd.

66