Sunteți pe pagina 1din 4

GRILA 7

1. Explicaţi ce sunt tehnicile macro-criminologice si indicaţi care sunt acestea.


2. Explicaţi ce se intelege prin clas criminalitate ce intra in această clasifi
Tehnicile macrocriminologice sunt procedeele care permit obţinerea de date cu privire la crin
rahtare, care presupun masurarea" acesteia. În principal, acestea sunt tehnici cantitative şi ele
seny se cunoașterii descriptive, dar sunt in acelasi timp utile si cunoaşterii etiologice. Se includ
in catel oria tehnicilor macrocriminologice următoarele procedee: statisticile criminale, tehnicile
de evaluare a ..d rei negre", estimările privind costul criminalitatii.
4. Aratati in ce constă importanta operei lui E. Ferri
Clasificarea subiectivă a criminal diferite elemente de referință, alese clasificare, subiectivă, din
cauza jap Altfel spus, stabilirea elementului de urmă, un caracter subiectiv. Poti criminalitatea
nationala, criminalita criminalitatea adultă și criminalitate
5. Indicați cinci din cele noua co Sutherland (teoria asociaţiilor diferentiate)
In primul rand se poate afirma că explicatiile lui Ferri au stat la baza teoriilor psiho-sociale
moderne. Des a formular o teorie multifactorială, în mod evident, pentru Ferri factorii cei mai
importanti sunt cei socilli, deoarece aceștia sunt singurii asupra cărora se poate acționa. 2) O altă
contribuție importantă este adu prin formularea teoriei pozitiviste a răspunderii penale. Ferri
neagă ideea de liber arbitru" pe care o cd sidera o pură iluzie". Negánd , liberul arbitru". se neagă
implicit răspunderea morală, punanduse in disa fie lemeru raspunderii penale. Ferri inlocuiește
răspunderea morală cu răspunderea socială, prin care inte ge o obligație" a individului faţă de
societatea in care trăieşte: 3) Teoria multifactorială elaborată de Arri reprezintă prin ea însăși o
contributie importantă la dezvoltarea criminologiei, deoarece a dat o noul orientare cercetării
criminologice; teoriile etiologice moderne nu pot face abstractie de explicatiile mul factoriale ale
savantului italian.

1) Comportamentul criminal criminala ли іnventeza crima; . complex de comunicare: 3) Pro


persoane: 4) Procesul de invatar mobilurifor a tendintelor impu Tendinţelor impulsive se face in
jo cadrul grupului; 6) Un individ interpretarile favorabile (cei cam au sub ochi modele noncrimiz
intensităţii etc.: 8) Formatia Comportamentul criminal este (hotul furá in general pentru a

Incercuiți varianta corectă - 6 puncte


1. cifra neagră a criminalităţii: a) reprezintă ansamblul faptelor penale care se comit efectiv, dar
care nu jung la cunostinta organelor de justiție penală; b) reprezintă ansamblul faptelor penale
care se comit cu violenţă extremă (omor, viol etc.); c) poate fi generată de o anumită abilitate a
infractorilor, care se matrializeaza in aceea că autorii nu pot fi identificati de organele judiciare,
deşi faptele in sine sunt cun scute.

2. Cele trei domenii principale de luptă contra criminalității, aflate în conținutul practicii
anticriminale sun a) domeniul dreptului penal şi al aplicărilor lui concrete, domeniul
tratamentului delincvenților și don eniul luptei anticorupţie; b) domeniul dreptului penal şi al
aplicărilor lui concrete, domeniul trafimentului delinevenţilor şi domeniul prevenirii
criminalităţii; c) domeniul dreptului penal, domeniul pollici anticriminale şi domeniul
eriminologiei.

3. prezintă modalitati de cunoastere in cercetarea criminologică: a) cunoasterea descriptiva; b)


eurasterea dinamica; c) cunoasterea acomatica.

4. Se includ in categoria tehnicilor micro-criminologice următoarele procedee: a) studiile de


urmarire b) studde prin.cohorte"; c) tehnicile de evaluare a cifrei negre

5. Printre functiile cercetarii criminologice putem retine:: a) functia explicativa; b) funcția


dinamica; c)profilactica

6. Controlul fenomenului criminal: a) se rezuma exclusiv la stăpânirea fenomenului criminal, in


sensul entinerii acestuia în limite suportabile din punct de vedere social; b) presupune atât
cunoaşterea fenomenului criminal cât şi stăpânirea acestuia; c) este de competenta exclusivă a
instanţelor de judecată, $ngurele abilitate prin Constituţie să înfăptuiască justiția penală.

7. Actualitatea ideilor lui Beccaria constă printre altele: a) în faptul că eficienta sporirii
pedepselor a fost monstrată prin cercetări criminologice recente; b) în aceea că prevenirea
fenomenului criminal prezintă astăzi o componentă esențială în cadrul politicilor anticriminale;
c) în faptul că tortura, ca njloc de anchetă, a fost total eradicată, prin incriminarea acesteia în
majoritatea sistemelor de drept gntemporane.
8 Şcoala lyoneză, cunoscută în doctrină şi sub numele de „Şcoala mediului social": a) se bazează
pe d nstatarea potrivit căreia raporturile interumane sunt guvernate de un fapt social fundamental,
respectiv i itaţia; b) are ca element de originalitate ideea potrivit căreia crima reprezintă un
fenomen de normalitate s cială; e) a formulat, printre altele, aforismul: ,, Societăţile au criminalii
pe care îi merită".

9. Conform teoriei lui Raffaele Garofalo: a) fenomenul criminal este determinat de o


anormalitate biologică b zată pe atavism organic şi psihic şi pe o patologie epileptică; b)
fenomenul criminal este determinat de o anormalitate morală, bazată pe lipsa sentimentelor
altruiste, pe indiferenţă afectivă; c) fenomenul cminal reprezintă o stare de anormalitate şi este
determinat de o multitudine de factori concurenți de natură b logică, psihologică şi socială.

10. Potrivit teoriei inadaptării bio-psihice, formulată de criminologul suedez Olof Kinberg: a)
omul este o fi ată nu doar biologică, ci şi psihologică şi socială, caracterizată prin plasticitate",
adică prin facultatea de a modifica reacţia numai în funcţie de influenţele fizice şi chimice; b)
există două elemente ce trebuie a ute în vedere la analiza structurii biopsihice: nucleul
constituţional şi funcţia morală; c) funcţia mrală reprezintă modalitatea şi profunzimea asimilării
valorilor morale care compun atmosfera mrală unde subiectul a trăit ori trăieşte.
11. Potrivit teoriei bio-tipologice formulată de Ernest Kretschmer: a) toţi indivizii care se
încadrează în tipul plnomorf (sau picnic vor comite infractiuni de înşelăciune sau fraudă; b) toţi
indivizii care se incadrează în til leptomorf (sau astenic) vor comite infracţiuni de furt sau abuz
de încredere; c) toti indivizii care se în criu in tipul atletomorf (sau atletic) se evidenţiază printr-
un sistem osteo-muscular puternic.

12 Subiectii care prezintă anomalia cromozomială 47 XYY denumită şi ,,cromozomul crimei": a)


au o de erminare absolută spre comiterea de infracţiuni contra vieții; b) au o frecventă printre
delincvenţi de pana la zece ori mai mare decât cea constatată în cadrul populaţiei generale; c) pot
fi perfect normali di punctul de vedere al inteligenţei şi comportamentului.

13. Conform teoriei asociatiilor diferentiate (E. Sutherland): a) comportamentul criminal este
învăţat, el nu este ereditar; b) procesul de învăţare are loc mai ales în interiorul unui grup restrâns
de persoane; Cormatia criminală prin asociatie se poate dobândi şi în mod exclusiv prin imitatie.

14 Conform teoriei angajamentului (Howard S. Becker): a) individul respectă legea penală


pentru a nu pic de avantajele pe care le presupune viata socială în care este ,, angajat"; b) un
individ comite o in actiune deoarece nu este suficient de angajat în angrenajul social, practic el
,,nu are ce pierde"; c) un individ comite o infractiune deoarece s-a angajat că va face acest lucru
faţă de grupul social din care fac parte

15 Printre aspectele importante ale contributiei lui Freud la dezvoltarea gândirii criminologice
putem refine: a xplicatiile privind structura si functionarea aparatului" psihic; b) explicatiile
privind etiologia si tralamentul delinevenilor, c) explicatiile privind noţiunea de criminalitate.
16. in cazul criminalilor nevrotici, astfel cum aceştia sunt descrişi in teoria criminalului nevrotic
(Alexander şi Staub): a) Suprocul suspenda instanţa sa morală, în urma unei vătămări sau a unei
ameninţări iminente b) nu există conflict intre Eu şi Supraeu; c) Eul este invins de Sine, care
scapă determinării Supracului:

17. Conform teorici instinctelor elaborată de E. de Greeft:


a) instinctele de apărare contribuie la conservarea Eului şi au la bază agresivitatea;
b) instinctele de simpatie contribuie la conservarea Fului şi au la baza altruismul;
c) există o opoziţie permanenta intre instinctele de apărare si cele de

18. Componentele nucleului central al personalităţii criminale care comandă condițiile trecerii la
act (in teoria personalitatii criminale elaborata de J. Pinatel) sunt: a) egocentrism, labilitate,
agresivitate, indiferenţă afectivă; b) capacitate, validitate, stabilitate, soliditate; c) a) egoism,
labilitate, instabilitate, indiferenţă afectivă

19. Analiza strategică (teoria strategică a lui M. Cusson): a) ia in calcul orice explicație de tip
cauzal şi este interesata de trecutul şi personalitatea infractorului; b) prezuma capacitatea
delincventului de a lua, până la un punct, decizii rationale; c) este interesată doar de actul
criminal in sine, act ce se desfăşoară în seevente ordonate, pe parcursul cărora delincventul isi
păstrează luciditatea și se livrează unor calcule, care-i permit să opereze o alegere rațională din
punctul lui de vedere.

20. In stadiul actual al cunoştinţelor criminologice: a) o teorie general valabilă cu privire la


fenomenul criminal este imposibila: b) teoriile etiologice şi cele dinamice nu au nimic antagonic,
ele se referă doar la faze distincte ale fenomenului criminal, sunt două viziuni care se
completeaza reciproc; c) fenomenul criminal nu mai are nicio necunoscută, prin urmare
comportamentul criminal este perfect predictibil.