Sunteți pe pagina 1din 4

Grila 5 nr

1. Clasificarea subiectivă a criminalităţii: a) se referă la categerii de criminalitate obținute prin


raportarea la diferite elemente de referinta, alese în funcţie de interesul cercetării criminologice;
b) se referă la categorii de criminalitate precum: criminalitatea națională, criminalitatea anuală
etc.; c) se referă la categorii de criminalitate precum: criminalitatea reala, cifra neagră a
criminalităţii etc.

2. Practica anticriminala, inteleasă ca al doilea obiect al cercetării criminologice: a) se referă la


ansamblul practicii judiciare in materie penală; b) reprezintă sistemul mijloacelor aplicate de
către stat în scopul stăpânirii fenomenului criminal; c) contine mijloace juridice şi mijloace
empirice de luptă împotriva fenomenului eriminal

3. Reprezinta modalitati de cunoastere in cercetarea criminologică: a) cunoaşterea descriptivă;


b) cunoaşterea etimologică; e) cunoasterea dinamică.

4. Se includ in categoria tehnicilor macro-criminologice următoarele procedee: a) studiile de


urmărire; b) studiile prin cohorte"; c) tehnicile de evaluare a cifrei negre.
5. In dinamica sistemului de control al fenomenului criminal: a) criminologia teoretică
analizează fenomenul criminal, iar datele obtinute sunt transmise stiintei politicii anticriminale;
b) criminologia dinamică asigura Transformarea proiectelor de strategie in decizii de politica
anticriminală; c) criminologia aplicativă evaluează practica anticriminala si impactul acesteia
asupra fenomenului criminal pentru a identifica soluțiile cele mai inile,

6 Principalele idei din Tratatul lui Beccaria se afla. a) necesitatea aplicării unor pedepse
moderate, dar sure certes prompte: b) negarea dent de liber arbitru, c) inlocuirea conceptului de
răspundere morala cu cel de raspundere social
7 Prin Legea termică a criminalităţi" reprezentanţii Şcolii geografice au ajuns la concluzia că: a)
infractiunile impotriva persoanelor predomina in regiunile nordice si in timpul sezonului rece, iar
infractiunile patrimoniale premis in regiunile sudice si in timpul sezonului cald; b) infracţiunile
impotriva persoanelor predomină în repunile sudice si in timpul sezonului cald, iar infracțiunile
patrimoniale predomină în regiunile nordice si in timpul sezonului rece; c) infracţiunile
impotriva persoanelor predomina in regiunile sudice si in timpul
onlinece, jar infracţiunile patrimoniale predomina in regiunile nordice şi în timpul sezonului
cald. Conform teoriei lui Cesare Lombroso: a) fenomenul criminal este determinat de o
anormalitate moralā, bazată pe lips antimentelor altruiste, pe indiferenţă afectivă, b) fenomenul
criminal reprezintă o stare de anormalitate şi este determinat de o multitudine de factori
concurenţi de natură biologică, psihologică şi sociala; c) fenomenul criminal este determinat de o
anormalitate biologică bazată pe atavism organic şi psihic şi pe o patologie epileptica

9 Potrivit unei bio tipologice formulată de Ernest Kretschmer: a) tipul picnomorf (sau picnic) se
caracterizează printre criminalitate tardivá si vicleană (inşelăciune, fraudă); b) tipul leptomorf
(sau astenic) se caracterizează printro numinialitate brutala Comoruri, talharii) si o tendință spre
recidivă indiferent de vârstă; c) tipul atletomorf (sau etc)

se caracterseaza printro criminalitate precoce și o tendință spre recidivă; infracțiunile comise, de


regulă, sunt patrimoniale furt, abuz de incredere etc.

190Subiect care prezinta anomalia cromozomială 47 XXY denumită , sindromul lui Klinefelter":
a) au o determinare bulta spre comiterea de infracţiuni; b) au o frecventa printre delincvenți de
cinci până la zece ori mai mare
et een constataca in cadrul populatiei generale; e) pot fi perfect normali din punctul de vedere al
inteligentei i comportamentului.

11 Printre care le teoriilor etiologice moderne putem aminti: a) admit ideea că fenomenul
criminal are o c alitate a reprezinta un fenomen multifactorial, b) s-au ocupat fiecare in mod
prioritar de o anumită caterie de factori care au fost considerati preponderenti: biologici, sociali,
morali, (fără a nega caracterul multiifactorial): 0) placa de la premisa ca si comportamentul
criminal, ca şi celelalte conduite umane, are o componenta biologica de aceea, teoriile etiologice
moderne au un element comun, factorul biologic

12 Teoria inadaptatului biopsihice, formulată de criminologul suedez Olof Kinberg: a) reia ideea
unei antropologii erlinale, ce cauta s deceteze caracterele fundamentale ale delineventului întrun
complex biopsihic; b) are niti ou conile deteministe; c) este o continuatoare a ideilor şcolii
clasice.

13. Printre factorii care condus la formarea unei personalități criminale, conform teoriei
constituţiei criminale format de Beniano di Tullio putem aminti: 4) agresivitatea; b) anomaliile
cromozomiale; e) vârsta si erizele bledogle pe care le antreneaza.

14 Teoriile psiho s ociale: a) poartă amprenta unora din scolile criminologice din secolul trecut
Cioterpsihologica, sociologick): b) fac abstractie de teoria multifactoriala a lui Femri si de o serie
de factori de natura social pe care acesta va evidentiat, c) pot pleea de la intrebarea: de ce
majoritatea indivizilor se supun legii si nu comit fapte penale?

15. Printre principalele situatii generatoare de conflict, conform teorici conflictelor de culturi
elaborata de Sellin, putem aminti: a) conflictul poate să apara intre două atitudini perfect morale,
dar bazate pe valori diferite (este cazul colonizarii, cand asimilarea legislativa este prea rapidă);
b) conflictul se poate situa intre legi neclare (ca cele din starea de tranziţie) ori legi care
favorizează coruptia, pe deo parte, şi indivizi care se supun unor concepti morale nesanatoase, pe
de alta parte; e) conflictul se poate ivi intre legi conforme cu valorile socialmente acceptate si
indivizi care au coduri morale particulare (cazul imigrantilor).

16. Explicatia actului criminal in viziunea lui Sutherland (teoria asociaţiilor diferentiate
presupune printre altele ca a) Invatarea comportamentului criminal se realizeaza in contact cu
alte persoane, printrun proces complex de comunicare; b) procesul de învăţare se referă exclusiv
la asimilarea tehnicilor de comitere a infracțiunilor, c) comportamentul criminal este expresia
unui ansamblu de nevoi şi valori şi se explică prin acesta (spre exemplu, cauza furtului trebuie
cutata in condiţiile materiale, respectiv lipsa banilor).

11 bustio scrie de referiri, de cele mai multe ori indirecte, la fenomenul criminal, in diverse
lucrån ale lui Freud parte care putem numera a) cele potrivit cărora crima apare ca o expresie a
instinctului sexual gresit canalizal,
oedipian"; b) cele potrivit cărora actul criminal este o expresie a sentimentului de
interes actul lucidit:
20. eifen distinct are nici
c
culpabilitate tipic nevrozelor, adica ramas in stare inconştientă Jenomenul criminal este expresia
unor aberaţii cromozomiale.
anterior faptel; c) cele potrivit clora

To personal antisociale expusa de Kate Friedlander: a) are la baza constatarile psihanalizel


freudiene,e la m entele din prima copilarie"; b) face parte din categoria teoriilor psiho-sociale:
c) la origine, copilul este o fiinta absolut instinctiva, dominata de principiul placerii

19. Conform modelului particular de trecere la act propus de J. Pinatel: a) pentru ca un subiect sa
treaca la aceste
ca fie retinut de oprobriul social care este asociat lufacatorului, acest proces de auto legitimare h
o tel de labilitate: faptul ca subiectul nu va fi reținut de ameninţarea pedepsei este explicat prin
obstacolele materiale susceptibile så impiedice executarea crimei sunt invinse prin agresivitate.
20. Teoriile dinamice denumiteleorii principale ale actului criminal:
a) se caracterizează prin aceea ca explica actul criminal in sine, la afara oricare referinte la
trecutul infractorului;
b) fac parte din criminologia etiologick
de liber arbitru respectiv capacitatea individului de a alege intre un comportament conform sau
contrar