Sunteți pe pagina 1din 4

1.

Explicati ce sunt tehnicile micro-criminologice si indicati care sunt acestea


cri
Tehnicile microcriminologice sunt procedeele care permit obținerea unor date cu privire la
aspectul individual al fenomenului criminal (crima şi criminalul). Acestea sunt tehnici calitative
și servesc atât cunoasterii etiologice, cât și celei dinamice. Putem include printre tehnicile
microcriminologice următoarele procedee: examenul clinic, biografiile criminale, studiile de
urmărire (follow up studies). studiile prin ,,cohorte".
ser cat a.
2.
2. Arătaţi în ce constă importanta operei lui R, Garofalo
so ad
1) Teoria lui Garofalo reprezintă punctul de plecare al teoriilor psiho-morale.
2) Dincolo de încercarea de a crea o tipologie a infractorului, in opera lui Garofalo găsim
aspecte interesante în legătură cu influențele socioeconomice asupra criminalității.
3) Contribuţia cea mai importantă a lui Garofalo la dezvoltarea gândirii criminologice constă în
introducerea noțiunii de temibilita sau periculozitate a infractorului.
4) Pe lângă crearea noţiunii de periculozitate, dar în strânsă legătură cu aceasta, autorul detine
prioritatea şi în sublinierea necesității efectuării de anchete sociale cu privire la infractor
(pentru stabilirea gradului de pericol pe care acesta îl prezintă). Datorită contribuţiilor
mentionate, Garofalo este considerat un pionier al criminologiei clinice".
II. Incercuiți varianta corectă - 6 puncte
Atenţie Intrebările au fost formulate în sistemul tip grilă semideschisă, ceea ce înseamnă că
răspunsurile corecte pot avea fie o variantă, fie două variante exacte. Nu pot fi întrebări la care
nicio variantă nu este corectă sau întrebări la care toate cele trei variante sunt corecte.

1. Intră în categoria criminologică de ..criminal":


a) orice persoană care comite o ,,crimă” în sensul de faptă penală sau cu justificată aparenţă
penală;
b) doar persoana care comite o infracţiune contra vieții sau o infractiune care are alt obiect
juridic dar care are ca urmare moartea unei persoane;
c) doar persoana care a fost condamnată definitiv pentru o infracțiune gravă.

2. Printre categoriile de criminalitate ce intră în clasificarea obiectivă putem aminti: a)


criminalitatea reală; b) criminalitatea legală; c) criminalitatea națională.

3. Criminologia: a) este exclusiv o stiinta fundamentală ori teoretică, având prin urmare ca obiect
cercetarea fenomenului criminal în sine; b) se reduce la cercetarea aplicativă; nu există
criminologie în condiţiile în care nu există perspective terapeutice; c) este o ştiinţă în acelaşi
timp teoretică şi practică.

4. Cunoaşterea dinamică, una dintre modalităţile de cunoaştere în cercetarea criminologică: a)


este interesată de volumul, structura si dinamica fenomenului criminal; b) urmăreşte înţelegerea
proceselor ce insotese trecerea la actul criminal, mecanismele interne ale acestuia; c) foloseşte
categorii economice precum: eficienta, rationalitate, oportunitate, utilitate, finalitate ete.
5. Tehnicile micro-criminologice: a) sunt procedeele care permit obţinerea de date cu privire la
criminalitate, care presupun măsurarea acesteia; b) procedeele care permit obtinerea unor date cu
privire la aspectul individual al fenomenului criminal (crima si criminalul); c) includ printre
altele examenul clinic.

6. Printre functiile cercetrii criminologice putem retine:


a) funcţia cauzalitatii, b) functia dinamici c) predictivă.
7. Justif icarea pedepsei prin caracterul ei retributiv, descurajant şi prin urmare util pentru
conservarea ordinii sociale, una din principalele idei ale lui Beccaria, presupune:
a) ca autorul infractiuna sd-i plătească victimes retributie echivalentă cu vătămare Tovocata, ca
sanctiunea să apară ca o instă „răsplată pentru fants comisă;
c) ca pedeapsa să urmăreas o chinuire a vinovatului.

8. Potrivit conceptiei marxiste, exp ată prin una dintre principalele şcoli criminologice, respectiv
Scoala socialista:
a) criminalitatea depinde de condiţiile economice, in sensul că inegalitatea economică generează
criminalitatea
b) ..înaintarea pe calea comunismi" va duce în mod inevitabil la disparitia fenomenului criminal;
c) orice dăunător existentei unei colectivităţi ste o crimă;

9. Printre premisele poitivismului alian putem aminti: a) semiesecul scolii clasice a dreptului
penal, respecte neputinta acesteia de a propune solutii valabile pentru limitarea fenomenului
criminal; b) contributia lui Freu la dezvoltarea gândirii criminologice; c) dezvoltarea cercetării
științifice, in general, si, in particular, aplicare metodei inductiei pozitive, caracteristică pentru
secolul al XIX-lea.

10. Importanta operei lui Cesare Lombroso constă, printre altele in: a) faptul că teoria
lombrosiană a representa punctul de plecare în construirea teoriilor psiho-morale moderne. b)
aceea cà Lombroso a realizat primele studne adevărat metafizice asupra infractorilor; c) aceea că
Lombroso este considerat un precursor al biotipologiei.
11. Conform teoriei asociaţiilor diferenţiate (E. Sutherland): a) comportamentul criminal este
invitat, dar el poate şi ereditar; b) procesul de învăţare are loc mai ales in interiorul unui grup
restrâns de persoane; c) formati criminală prin asociaţie se poate dobândi in mod exclusiv prin
imitatie.
12. Starea de anomie, aşa cum este concepută în teoria anomiei elaborată de R.K. Merton: a)
apare atunci can există un decalaj prea mare între scopurile propuse de cultura ambiantă si
mijloacele legitime in atinger acestor scopuri, accesibile pentru anumite categorii sociale; b)
apare atunci când există o situatie economy precară; c) apare atunci când există diferente
culturale majore intre indivizi la nivelul unei societăti.
13. Teoriile psiho-morale: a) continuă abordarea fenomenului criminal din aceeaşi perspectivă pe
care avut-o și R. Garofalo; b) continuă abordarea fenomenului criminal din aceeaşi perspectivă
pe care a avut-o si Lombroso; c) isi propun, în primul rând, explicarea mentalităţii criminalului.
14. Structura aparatului psihic, în viziunea evolutivă a lui Sigmund Freud, poate avea
următoarele componente inconstient, preconstient, constient; b) sine, eu, supraeu; c) eros,
thanatos.
15. Categoriile de criminalitate la care se referă teoria criminalului nevrotic sunt: a) nascuta,
dobandita, obisnut b) imaginară, ocazională, obisnuită; c) nevrotica, organică, normala.
16. Conform teoriei instinctelor elaborată de E. de Greeft: a) instinctele de apărare contribuie la
conservar speciet si au la bază agresivitatea; b) instinctele de simpatie contribuie la conservarea
Eului şi au la baza altruismul există o opozitie permanentă între instinctele de apărare si cele de
simpatie.
17. Reprezintă o componentă a nucleului central al personalităţii criminale, care comandă
condițiile trecerii la (teoria lui J. Pinatel): a) labilitatea; b) sadismul; e) egocentrismul.
18. Modelul arborelui, ca model general de trecere la act (A Cohen): a) concepe actul deviant ca
pe o succesit de etape, în interiorul cărora .actorul" are oricând posibilitatea de a alege directia";
b) concepe actul deviant ca un episod unic, ca o reactie chimică intre două substanţe; c) concepe
actul deviant ca o consecinţă exclusiv situaţiei in care se afla ,actorul".
19. Analiza strategică (teoria strategică a lui M. Cusson): a) ia în calcul orice explicație de tip
cauzal si interesată de trecutul si personalitatea infractorului; b) neagă existenta liberului arbitru;
e) este interesată doar actul criminal în sine, act ce se desfasoară în seevente ordonate, pe
parcursul cărora delincventul isi pastre luciditatea si se livreaza unor calcule, care-i permit să
opereze o alegere rationala din punctul lui de vedere.
20. In stadiul actual al cunostintelor criminologice: a) o teorie general valabilă cu privire la
fenomenul crim este necesară şi posibila: b) teoriile etiologice si cele dinamice nu au nimic
antagonic, ele se refera doar la 1 distincte ale fenomenului criminal, sunt două viziuni care se
completeaza reciproc; e) fenomenul criminal nu are nicio necunoscută, prin urmare
comportamentul criminal este perfect predictibil.