Sunteți pe pagina 1din 5
Energie curată pentru România
Energie curată pentru
România

Natura ne pune la dispoziţie o varietate de alternative pentru producerea energiei. Singura problemă este cum să transformăm lumina solară, vântul, biomasa, energia geotermală sau puterea apei în electricitate sau căldură într-un mod ecologic şi cu costuri cât mai mici.

Energia solară

Energia solară constă în radiaţii calorice, luminoase, radio sau de altă natură emise de Soare. Este practic inepuizabilă şi reprezintă cea mai curată formă de energie de pe Pământ; cantităţile uriaşe din această energie stau la baza a aproape tuturor proceselor naturale de pe planetă.

baza a aproape tuturor proceselor naturale de pe planet ă . C ă ldura ob ţ

Căldura obţinută cu ajutorul instalaţiilor solare se poate folosi la alimentarea cu energie termică a locuinţelor şi birourilor, pregătirea apei calde menajere, încălzirea

Greenpeace in Romania CP 14 OP 5, Baia Mare 430052

piscinelor şi pentru instalaţiile de aer condiţionat. De asemenea, energia solară poate fi transformată direct în energie electrică.

Colectoarele solare se numără printre cele mai populare sisteme de utilizare a energiei regenerabile. Cele mai performante colectoare solare sunt:

Panoul solar colector plat - este, în principiu, o cutie acoperită cu sticlă, care se instalează pe acoperiş asemeni unui luminator. În cutie există o serie de tuburi de cupru care au ataşate aripioare de cupru. Acestea constituie partea activă a colectorului şi sunt vopsite în negru cu o vopsea selectivă (care are proprietatea de a acumula căldura razelor solare în proporţie de peste 90%). Ţevile de cupru cedează căldura acumulată apei sau amestecului de apă şi antigel care circulă prin ele spre tancul de stocare a apei calde, care poate fi amplasat deasupra colectorului propriu-zis, sau într-o încăpere situată sub acesta (podul casei sau baie, de exemplu).

info@greenpeace.ro

1

www.greenpeace.ro

Tuburi cu vid – O ţeavă de cupru cu aripioarele aferente este plasată longitudinal într-un tub vidat din sticlă specială. În acest fel, capacitatea de absorbţie a căldurii creşte substanţial, aerul funcţionând ca un izolator termic. Tubul de sticlă este acoperit la partea situată sub ţeava cu aripioare cu un strat foarte fin de argint, care joacă rolul unei oglinzi cu rolul de a concentra razele reflectate spre ţeava din cupru, crescând astfel randamentul sistemului. Chiar şi în zile noroase, când radiaţia solară este influenţată de difracţie şi reflexie datorită numărului sporit de molecule de apă din atmosferă, tubul vidat este eficient, apa atingând temperaturi situate în jurul a 40°C.

apa atingând temperaturi situate în jurul a 40°C. Panourile solare sunt comercializate în România într-o

Panourile solare sunt comercializate în România într-o varietate de forme şi mărimi. Ele pot varia ca mărime între 0,20 m² şi 1,2 m², greutate între 2 şi 14 kg şi putere maximă generată între 20 şi 150W.

Folosirea la maximum a energiei solare este un pas necesar în asigurarea unei rezerve de energie şi protejarea planetei şi a sănătăţii viitoarelor generaţii.

Panourile fotovoltaice convertesc energia solară în electricitate. Principiul de funcţionare se bazează pe capacitatea semiconductorilor de a produce o tensiune electrică atunci când li se aplică o sursă de lumină. Avantaje:

- nu au părţi în mişcare (generatoarele electrice convenţionale sunt maşini rotative care se uzează si produc zgomot şi căldură din cauza frecărilor);

Greenpeace in Romania CP 14 OP 5, Baia Mare 430052

- au o durată de viaţă ridicată (peste 20 de ani) si nu necesită nici un fel de activităţi de întreţinere (cel mult trebuie curăţate de praf); - asigură independenţa energetică a consumatorilor individuali si pot fi folosite cu succes în zone izolate, neprevăzute cu reţele electrice (sunt utilizate cu mare succes de mai bine de 30 de ani ca surse de energie pentru sateliţi şi staţii interplanetare). Dezavantaje:

- preţ de cost destul de ridicat (cca. 4 EUR/watt instalat); - puternică opoziţie din partea industriei nucleare şi a combustibililor fosili.

Energia eoliană

Este sursa de energie cu cea mai rapidă dezvoltare la nivel mondial, o tehnologie modernă, curată şi eficientă care oferă o rază de speranţă pentru un viitor bazat pe tehnologie durabilă şi nepoluantă. În ultimul deceniu au fost înregistrate progrese enorme în acest domeniu. Energia eoliană a străbătut un drum lung de la primele prototipuri folosite acum 20 de ani, turbinele eoliene de azi fiind adevărate opere de artă ale tehnologiei moderne, foarte uşor de instalat şi întreţinut. Mărimea turbinelor variază de la câteva sute de W la peste 3500 kW, cele mai mari turbine ajungând la înălţimi de 100 de metri. Cele mai mici turbine pot ajunge azi până la 20 kg şi înălţimi ale turnului de până la 7 m.

ajunge azi pân ă la 20 kg ş i în ă l ţ imi ale turnului

info@greenpeace.ro

2

www.greenpeace.ro

Fermele de turbine eoliene utilizează, în principal, turbine cu trei pale ca să capteze vântul. O singură turbină mare poate produce destulă energie electrică pentru aproximativ 100 de locuinţe (de exemplu, în Danemarca, un parc eolian construit în anul 2002 foloseşte 80 de turbine pentru a produce suficientă energie pentru un oraş cu o populaţie de 150.000 de locuitori).

Turbinele eoliene pot fi folosite nu doar în zonele de coastă, ci şi în zone care nu au deschidere spre ocean, inclusiv regiuni ca Europa Centrală şi de Est. Într-un studiu realizat de Energy Research and Modernizing Institute se afirmă că în România viteza vântului variază între 4,5 şi 11,5 m/s la o altitudine de 50 m deasupra nivelului mării în locaţii din cele mai multe judeţe ale ţării. Acest studiu identifică şi zone întinse cu viteze de peste 11 m/s.

Acest sistem de producere a energiei se bazează pe un principiu simplu. Vântul pune în mişcare palele, care la rândul lor acţionează generatorul electric. Sistemul mecanic are în componenţă şi un multiplicator de viteză care acţionează direct axul central al generatorului electric. Curentul electric obţinut este fie transmis spre înmagazinare în baterii, fie livrat direct reţelei de curent alternativ spre distribuitori.

Biomasa

Biomasa este un termen foarte vast, folosit pentru a descrie materialele de origine biologică recent formate care pot fi folosite ca sursă de energie. Prin urmare, biomasa include lemnul, culturile agricole, algele şi alte plante, precum şi reziduurile din agricultură şi silvicultură. Mai departe, biomasa poate fi definită mult mai specific, în funcţie de diferitele utilizări finale:

încălzire, generare sau transport de energie (electricitate). De aceea, termenul de „bioenergie” este folosit pentru a desemna sistemele de energie pe biomasă care produc căldură şi/sau electricitate; termenul de „biocombustibil” desemnează combustibilul

Greenpeace in Romania CP 14 OP 5, Baia Mare 430052

lichid folosit în transport. Bioenergia poate fi folosită şi pentru răcire, folosind răcitoare de absorbţie care funcţionează pe acelaşi principiu ca şi congelatorul. Biomasa poate fi considerată o formă de energie solară stocată, având în vedere că energia solară este „captată” în plantele verzi prin procesul de fotosinteză.

ă ” în plantele verzi prin procesul de fotosintez ă . Biomasa con ţ ine cantit

Biomasa conţine cantităţi mari de energie stocată, care sunt folosite comercial din ce în ce mai mult. Aceste surse de energie sunt regenerabile, uşor de stocat şi neutre din punct de vedere al emisiilor de CO 2 , ceea ce înseamnă că sunt şi ecologice. Biomasa include deşeuri biologice, cum ar fi reziduurile din agricultură şi silvicultură, precum şi culturile energetice organice, precum rapiţa.

Potenţialul biomasei în România a fost estimat la 7.594.000 tone pe an, ceea ce reprezintă aproximativ 19% din consumul total de energie primară în 2000. Biomasa include: deşeuri forestiere şi lemn de foc (1.175.000 t), rumeguş şi alte deşeuri din lemn (487.000 t), deşeuri agricole (4.799.000 t), biogaz (588.000 t), deşeuri menajere urbane (545.000 t). (Sursă:

Arrested Development – Energy Efficiency and Renewable Energy in the Balkans). Din punct de vedere geografic, cele mai potrivite zone pentru dezvoltarea potenţialului biomasei sunt zonele împădurite, Carpaţii şi Subcarpaţii (90% din lemnul pentru încălzit şi 55% din deşeurile de lemn provin din aceste regiuni).

info@greenpeace.ro

3

www.greenpeace.ro

Electricitate: centralele pe bază de biomasă funcţionează pe acelaşi principiu ca orice termocentrală, diferenţa fiind că acestea utilizează materiale neutilizabile în alt mod, ce reprezinta de multe ori o problemă de mediu (de exemplu, rumeguşul rezultat din prelucrarea lemnului). Căldură: centralele pe bază de biomasă descrise mai sus pot furniza în acelaşi timp şi energie termică comunităţilor locale. Aceste tipuri de centrale sunt numite centrale pe cogenerare (produc atât electricitate, cât şi căldură). Sisteme de încălzire mai mici, cum ar fi încălzirea cu material organic brichetat, pot fi folosite pentru a asigura încălzirea unei locuinţe. Încălzirea cu brichete foloseşte bucăţi mici de deşeuri lemnoase presate pe post de combustibil, în loc de gaz natural sau ulei. Căldură/electricitate: materialul organic poate fi prelucrat în instalaţii speciale de fermentaţie, obţinându-se biogazul (gaz ce conţine în principal metan), care poate fi folosit mai departe la obţinerea energiei termice şi/sau electrice.

Energia geotermală

Energia geotermală este căldura produsă de Pământ. Este energia termală conţinută de roci şi fluide (din fisurile şi porii dintre roci) din scoarţa terestră. În cele mai multe zone, această căldură ajunge la suprafaţă foarte difuz. Această resursă poate fi clasificată după cum urmează: temperaturi joase (sub 90°C), temperaturi moderate (90°C - 150°C) şi temperaturi înalte (mai mari de 150°C). Utilizările acestor resurse sunt influenţate şi ele de temperatură. Resursele geotermale cu temperaturi înalte sunt utilizate, în general, pentru generarea de energie electrică. Generarea de energie electrică geotermală totalizează aproximativ 8.000 MW la nivel global.

Centralele geotermale folosesc căldura pământului pentru a transforma apa în vapori. Aburul produs acţionează o turbină, care produce electricitate. În Noua Zeelandă şi în Islanda, această tehnică este utilizată pe scară largă de câteva decenii. În Germania,

Greenpeace in Romania CP 14 OP 5, Baia Mare 430052

unde trebuie săpat până la adâncimi de câţiva kilometri pentru a ajunge la temperaturile necesare, această tehnologie e în perioada de probă. În România, explorările geologice au scos în evidenţă resurse geotermale cu temperaturi între 40- 120ºC. Aceste resurse pot fi utilizate direct pentru încălzirea locuinţelor sau producerea de electricitate. Teoretic, România are cel de-al treilea potenţial geotermal din Europa, după Italia şi Grecia. Cele mai bogate resurse geotermale din România pot fi găsite la Tuşnad Băi. Cinci izvoare au temperaturi peste 100ºC. Rezerva exploatabilă este de aproximativ 167.000 tone echivalent petrol. (Sursă: Arrested Development – Energy Efficiency and Renewable Energy in the Balkans). Capacitatea totală instalată în România este de 320 MWt (pentru o temperatură de referinţă de 300ºC).

MWt (pentru o temperatur ă de referin ţă de 300ºC). Puterea apei devine energie De milenii,

Puterea apei devine energie

De milenii, energia apei a fost utilizată în morile de cereale; doar din secolul XX apa a fost folosită şi pentru producerea de electricitate. Astăzi, în jur de o cincime din producţia mondială de energie electrică este deţinută de sectorul hidroenergetic. Deoarece hidrocentralele cu baraje şi mari acumulări de apă au efecte negative asupra mediului şi comunităţilor, Greenpeace nu sprijină acest tip de proiecte.

Nu oricine e suficient de norocos pentru a avea un râu în apropierea casei, însă pentru cei care fac parte din această categorie, micro-turbinele sunt cea mai ieftină sursă de

info@greenpeace.ro

4

www.greenpeace.ro

energie alternativă. Orice mică turbină poate produce energie non-stop atât timp cât există apă, indiferent de condiţiile meteo, şi nu are impact negativ asupra mediului.

Hidrocentralele mai mici nu sunt doar o versiune la altă scară a marilor centrale hidroelectrice. Principala cerinţă pentru hidroenergie este să se creeze o cădere artificială, astfel încât apa, având direcţia schimbată printr-un canal sau o ţeavă ce duc la turbină, să fie eliberată înapoi în avalul râului. Hidroenergia de acest fel este, de fapt, generată de curgerea râului (de aceea nu cere captări semnificative care să implice construirea de baraje mari şi lacuri de acumulare). Micro hidroturbinele sunt cele mai eficiente şi ieftine generatoare de energie electrică. Dacă aveţi un pârâu sau un râu în apropierea casei care poate furniza cel puţin 5 litri de apă pe secundă de la o diferenţă de nivel de cel puţin 3m, sau 0,5 l de apă pe secundă de la o diferenţă de nivel de cel puţin 10m, un generator hidroelectric este soluţia optima pentru energie curată. Importante sunt debitul, cantitatea de apă care va curge prin conducta de aducţie într-o perioadă de timp, şi presiunea creată de distanţa dintre locul în care apa pătrunde în conducta de aducţie şi locaţia turbinei, iar rezultatul, energia electrică produsă, poate ajunge până la 1.000 W.

Producerea hidroenergiei în România are o tradiţie lungă şi acoperă o varietate de nevoi. Conform strategiei naţionale pentru valorificarea surselor de energie, potenţialul hidroenergiei este de 70.000 GWh/an, din care: râurile din interiorul ţării 51.600 GWh/an, iar sectorul românesc al Dunării, 18.400 GWh/an. Aproximativ 5.000 de locaţii au fost identificate ca fiind potrivite pentru aplicaţii micro-hidroenergetice.

Greenpeace in Romania CP 14 OP 5, Baia Mare 430052

Având aceste surse de energie regenerabilă şi tehnologii moderne la dispoziţie, acum este momentul să facem schimbarea spre o energie curată. Greenpeace desfăşoară campanii pentru prevenirea schimbările climatice prin eliminarea utilizării combustibililor fosili si a energiei nucleare şi înlocuirea lor cu surse regenerabile de energie curată, cum ar fi energiile solară, eoliană, geotermală, biomasa şi hidroenergia.

Sectorul energiei electrice din România este încă dominat de centrale mari ce folosesc combustibili fosili. În Uniunea Europeană, acest sector este responsabil pentru eliberarea în mediu a peste 1,2 miliarde de tone de Co 2 şi a peste 2.600 de tone de deşeuri radioactive periculoase în fiecare an. Dar sursele de energie regenerabile, combinate cu eficienţa energetică reprezintă soluţia! Necesarul de energie electrică al României poate proveni din surse curate, ajutând la protejarea climei, la apărarea economiei în faţa fluctuaţiilor pieţei globale a combustibililor fosili şi la asigurarea accesului la surse de energie pentru generaţiile următoare.

Mai multe informaţii despre energie şi tehnologii alternative puteţi găsi pe:

www.greenpeace.ro - Greenpeace

http://terraiii.ngo.ro/ - Terra Mileniul III

www.lpelectric.ro – LP Electric

www.solara.ro – Solara RO

info@greenpeace.ro

5

www.greenpeace.ro