Sunteți pe pagina 1din 4

Bullying: Cum devine victima, agresor?

„Violeța este ultimul refugiu al neputinței” (Isaac Asimov)

ARGUMENT:

Potrivit unui studiu realizat de Brandwatch în mai 2017, România este pe primul loc în
Europa în privinţa hărţuirii în şcoli.

82% din situaţiile de bullying au loc în instituțiile de învățământ. În România, 1 din 3


copii a fost umilit în faţa colegilor.

Pornind de la o realitate care este trăită și văzută clipă de clipă, dar ignorată cu
desăvârșire, dorim să aducem în discuție problema bullyingului (intimidare, hărțuire) pornind
de la elementele ce compun acest fenomen- agresorul, victima și a tensiunea existentă între
aceștia.

Bullying-ul reprezintă un fenomen de hărţuire sau de tachinare cu scopul de a-l umili


pe celălalt. Este o acţiune repetitivă care poate aduce victimei răni emoţionale şi scăderea
încrederii în propria persoană, dar şi în oamenii de lângă el.

Studiile arată că victimele resimt efecte precum depresie, însingurare, anxietate,


scăderea respectului de sine, au rezultate slabe la şcoală şi chiar dezvoltă gânduri suicidale.
De altfel, resimt şi consecinţe fizice, printre care dureri de stomac, de cap, tulburări de apetit
şi insomnii.

,,Este un fenomen de grup, care are loc cu prepoderenţă în toate şcolile, fără excepţie.
Din păcate vârsta copiilor care sunt hărțuiți este tot mai mică. De multe ori sunt ignorate
primele semne ale bullyingului de către cadrele didactice, iar în aceste condiţii bullyingul se
poate transforma în violenţă asupra colegilor. Din păcate, sistemul din România nu este
capabil să gestioneze situaţia. Acesta se bazează în mare parte pe sancţiuni şi pedepse, în loc
să încerce să înţeleagă fenomenul” a explicat Mihai Copăceanu, psiholog pentru copii. ,,Nu
doar elevii care sunt hărţuiţi au nevoie de consiliere psihologică, ci şi cei care fac aceste
acte. Trebuie să înţelegem ce îi determină să se comporte aşa, pentru că de multe ori mediul
familial în care a crescut este de vină pentru aceste manifestări violente. Dacă ei au un
părinte violent, atunci există posibiltatea ca ei să copieze acest comportament”, a mai
adăugat acesta. ,,În plus, trebuie să se ţină cont şi de faptul că mulţi dintre elevii, care sunt
victime ale bullyingului, provin din medii defavorizate, iar cele două aspecte împreunate îi
pot chiar împiedica pe copii să îşi finalizeze studiile", subliniază Copăceanu.

De asemenea, să nu uităm că nu cu mult timp în urmă – maxim o lună, în Florida a


avut loc un incident soldat cu 17 morți. Nikolas Cruz, în vârstă de 19 ani, fost elev la liceul
Marjory Stoneman Douglas din Parkland, la nord de Miami, a deschis focul cu o puşcă semi-
automată pe culoarele liceului, omorând 17 persoane, majoritatea adolescenţi. De ce s-a ajuns
aici? De ce agresorul a dorit să se răzbune pe un număr mare de persoane într-un astfel de
mod? Era furia și intențiile lui cunoscute de către părinți sau apropiați? S-a încercat purtarea
unei discuții cu el? Toate acestea și multe alte înrebări apar acum, după nefericitul eveniment.

Pentru a răspunde la astfel de întrebări și pentru a evita evenimente de genul,


specialiști în domeniu, vor vorbi despre: agresorul – care a fost cu siguranță victimă în alte
circumstanțe, victima – care poate deveni în timp agresor, și relația - tensiunea dintre cei doi.

ŢINTA STRATEGICĂ:

1. Ținta principală a evenimentului este pe de-o parte profesorul, dar și părintele.


Motivul este acela că agresorul este victima în mediul familial sau la școală, iar din
neatenția sau ignoranța celor din jur, ajunge să-și verse frustrările pe „cei mai slabi”
decât el. Dorim să încercăm o deconstrucție a fenomenului în cele trei elemente
constitutive. Astfel, facilităm constientizarea factorilor umani, psihologici și de mediu
care influenteaza conștientizarea fenomenului de bullying. Încercam găsirea unor
soluții prin care atât cei din jur cât și persoanele implicate în actul de violență să nu
rămână nepăsători. Cu atât mai importanți sunt cei pe care îi considerăm „formatori”
al viitoarelor generatii. Vorbim de drepturi internaționale, de globalizare, de respect,
de o societate sigură și propice, dar omitem să implicăm și să ținem cont de fiecare
individ în parte. Din acest motiv, așa cum totul începe cu un pas, vrem ca acest prim-
pas să îl facem împreună, prin informarea și conștientizarea bullying-ului; efectului
acestuia, importanța motivului de la care agresorul pornește atunci când își alege
victimele; cum o victimă devine agresor.

2. Sloganul evenimentului este: Agresiunea nu este o manifestare de putere, ci de


slăbiciune. Comunicarea este soluția.
OBIECTIVELE GENERALE

1. Conștientizarea necesității unei forme de educare în direcția pluralismului, mai mult


decât a toleranței, prin acceptarea diferențelor fundamentale, fie ele de statut social, de
religie, etnie, de educație sau alte valori reprezentative; observarea persoanelor care au
tendința de agresivitate, consilierea acestora și evitarea unui eveniment nefericit,
consilierea victimelor și readucerea încrederii în sine, crearea unui mediu de
comunicare propice între elevi, profesori și familie.

2. Abordarea unor teme precum: rolul familiei și al școlii în efectele bullying-ului,


motivele care îl fac pe agresor să actioneze, modul în care agresorul își alege
victimele, mediul apropiat (prieteni, colegi) influențează intensitatea bullying-ului,
foremele bullyingului (verbal, fizic, etnie, aspect fizic, stare materială, etc.), soluții de
îmbunătățire a comunicării și de diminuare a agresiunilor, crearea unei societăți mai
sigure prin aplanarea conflictelor la timp.

3. Pentru a putea aspira la o lume viitoare cu oameni mai buni, trebuie sa identificam
sursele problemelor care erodeaza valorile morale de la radacina si sa cautam solutii.

GRUPUL ȚINTĂ:

Profesori, părinți, corpul administrativ din școlile colaboratoare, precum și persoanele din
mediul online interesate de acest subiect stringent.

REZULTATELE AȘTEPTATE:

- Stimularea de atitudini pozitive față de formarea și dezvoltarea conștiinței de respectare a


celorlalți şi căutarea de soluţii la problemele cu care se confruntă aceasta;

- Asumarea unor responsabilități individuale și de grup;

- Informarea și sensibilizarea comunităților în care se desfășoară proiectul.