MODULUL 4 - MANAGEMENTUL STRESULUI PARENTAL

(Evelina Andreea Neagu)

1.Analiza și identificarea nevoii de prevenție/intervenție

Rolul de pãrinte implicã o serie de responsabilitãți ȋn raport cu creșterea și educarea

copilului, la care se adaugã responsabilitãțile ce vizeazã ȋngrijirea și intreținerea familiei,
aceste reponsabilitãți reprezentȃnd o sursã generatoare de stres care pot avea un impact
negativ atȃt la nivel individual cȃt și familial. Creșterea și educarea oricãrui copil presupun o
serie de aspecte care vizeazã o gestionare adecvatã a timpului, implicarea afectivã, resursele
financiare, asigurarea unui climat propice dezvoltãrii copilului, lipsa acestora provocȃnd un
nivel crescut de stres ȋn rȃndul pãrinților, specialiștii considerȃnd ȋnsã, cã educarea și creșterea
unui copil cu cerințe educaționale speciale reprezintã o provocare mult mai mare pentru
pãrinți, astfel, cu cȃt provocãrile cu care pãrinții se confruntã sunt mai mari, cu atȃt crește și
nivelul acestora de stres, afectȃndu-le atȃt sãnãtatea fizicã și psihicã cȃt și calitatea relațiilor
familiale. Se poate afirma prin prisma celor menționate anterior cã parinții copiilor cu cerințe
educaționale speciale reprezintã un grup vulnerabil ȋn ceea ce privește stresul, fiind astfel
ilustratã nevoia de intervenție privind managementul stresului parental adresatã acestor
pãrinți.

2.Prezentarea conceptului propus

Stresul reprezintã un fenomen care afectezã numeroase persoane, efectele sale asupra
sãnãtãții fizice și psihice fiind intens studiate de-a lungul timpului. Pãrinții copiilor care au
cerințe educaționale speciale constituie un grup vulnerabil ȋn ceea ce privește stresul. Stresul
din perspectiva lui Patnaik (2014) e definit ca o experiențã emoționalã negativã ce produce
schimbãri la nivel biochimic, fiziologic, cognitiv și comportamental, schimbãrile fiind
orientate cãtre gestionarea eficientã a situației stresante sau cãtre acomodarea cu aceasta.
Totuși, stresul nu vizeazã doar experiența individualã, ci, mai degrabã la rãspunsurile
emoționale, cognitive, comportamentale și intrapersonale asociate stimulului stresor. În acest
context se impune definirea conceptului de „stres parental” care poate fi definit prin stresul
asociat cerințelor și responsabilitãților specifice rolului de pãrinte, fiind adesea manifestat prin
intermediul unor sentimente negative orientate cãtre pãrinte sau copil (Cronin et al., 2015).
Cronin și colaboratorii sãi (2015) considerã cã sursele stresului parental izvorãsc din
responsabilitatea satisfacerii nevoilor copilului (mȃncare, ȋngrijire, atenție), din dezechilibrul
ȋn ceea ce privește satisfacerea nevoilor copilului și cele ale pãrintelui, la care se adaugã
presiunile asociate investirii ȋn creșterea și ȋn starea de bine a copilului, dificultãțile
economice și lipsa unui grup de suport.

Efectele stresului asupra sãnãtãții fizice și psihice au fost studiate de cãtre numeroși
specialiști, unii dintre aceștia precum Appleyard și colaboratorii sãi (2005) menționȃnd faptul
cã acumularea stresului nu are un impact negativ doar asupra individului ci și asupra relației
dintre pãrinte și copil, ȋn timp, stresul cumulat experimentat de pãrinți conducȃnd cãtre
tulburãri de internalizare sau externalizare ale copilului. Secco și colaboratorii sãi (2006)
considerã cã stresul se rãsfrȃnge asupra sarcinilor și responsabilitãților specifice rolului de
pãrinte, afectȃnd calitatea ȋngrijirii și atenției acordate copilului.

Seltzer și colaboratorii sãi (2001) considerã cã tulburãrile de dezvoltare sau

psihologice pe care le poate avea un copil reprezintã un aspect ce determinã un nivel crescut
al stresului ȋn rȃndul pãrinților acestor copii, sursele de stres fiind reprezentate fie de
dificultãțile financiare, de dificultãțile asociate creșterii unui copil, dar și de emoțiile negative
precum rușinea sau vinovãția cu care pãrinții copiilor cu cerințe educaționale speciale se
confuntã adesea. Unele studii din literatura de specialitate puncteazã faptul cã stresul
afecteazã mamele copiilor mult mai pregnant, mamele copiilor cu nevoi speciale prezentȃnd
un nivel crescut de stres, comparativ cu mamele copiilor care nu au nevoi speciale (Habibi
Asgar Abaad, Rashidi și Motevalipour, 2009).

Mahoney (2009) considerã cã severitatea dizabilitãții copilului reprezintã un predictor

important al nivelului de stres al mamelor acestor copii, ȋn timp ce Shin și Nhan (2009) afirmã
cã un predictor semnificativ al stresului parental ar putea fi reprezentat de gradul de ȋntȃrziere
mentalã a copilului. Mai mult decȃt atȃt, mamele copiilor diagnosticați cu autsim prezintã un
nivel crescut de stres comparativ cu mamele copiilor care nu au cerințe educaționale speciale,
fiind menționat totodatã impactul dizabilitãții copilului asupra distresului parental (Weisbaren
et al., 2004). Gupta (2007) afirmã cã pãrinții copiilor diagnosticați cu ADHD sau alte tulburãri
de dezvoltare prezintã nivele crescute de stres comparativ cu pãrinții copiilor diagnosticați cu
HIV, astm, sau comparativ cu pãrinții ai cãror copii au o dezvoltare normalã.

Bibliografie:

Appleyard, K., Egeland, B., Dulmen, M. H., & Alan Sroufe, L. (2005). When more is not
better: The role of cumulative risk in child behavior outcomes. Journal of Child Psychology
and Psychiatry, 46(3), 235-245.

Mahoney, F. P. (2009).The relationship between parenting stress and maternal responsiveness

among mothers of children with developmental problems. Case Western Reserve University:
AAT.

Gupta, V. B.(2007). Comparison of parenting stress in different developmental

disabilities. Journal of Developmental and Physical Disabilities, 19, 417–425.

Seltzer, M. M., Greenberg, J. S., Floyd, F. J., Pettee, Y. & Hong. J. (2001). Life course
impacts of parenting a child with a disability. American Journal of Mental Retardation, 106,
265–286.

Shin, J. Y. & Nhan, N. V.(2009). Predictors of parenting stress among Vietnamese mothers of
young children with and without cognitive delay. Journal of Intellectual and Developmental
Disabililites, 34, 17–26.
Secco, M. L., Askin, D., Yu, C. T., Garinger, J., Mulaire-Cloutier, C., Scharf, L., et al. (2006).
Factors affecting parenting stress among biologically vulnerable toddlers. Issues in
Comprehensive Pediatric Nursing, 29, 131–156.

Waisbren, S. E., Rones, M., Read, C. Y., Marsden, D.& Levy, H. L. (2004) Brief report:
Predictors of parenting stress among parents of children with biochemical genetic
disorders. Journal of Pediatric Psychology, 29,565–570.

Habibi Asgar Abad, M., Rashidi, A. & Motevalipour, A. (2009). Comparing the parental
stress between the mothers of disabled boys and the mothers of normal boys. Journal of
Research and Behavioural Health Sciences, 2,175–181.

Patnaik, G. (2014). Life skill enhancement strategies to minimize stress. Social Science
International, 30(2), 281-289.

Cronin, S., Becher, M., Dibb, S., Maher, M. & Christians, K. (2015). Parents and stress:
Understanding experiences, context and response. Childrens`s mental health eReview, 1-17.

3. Obiectivele programului de intervenție

Obiectivele acestui modul constau ȋn:

 Conștientizarea factorilor care produc stresul parental și impactul acestora la nivel

individual și familial
 Conștientizarea nivelului prezent al stresului parental
 Insușirea unor tehnici eficiente de gestionare a stresului parental

4.Structura și conținutul programului

Acest modul este adresat pãrinților care au copii cu nevoi speciale, fiind posibilã
participarea a 6 cupluri parentale per sesiune. Modulul ȋmbinã aspectele teoretice ale
conceptului propus cu o serie de aspecte practice acestea fiind prezentate ȋntr-o manierã
interactivã, pe parcursul a aproximativ 4 ore. Participanții vor participa la o sesiune de
brainstorming cu scopul de a identifica și conștientiza factorii care produc un nivel crescut de
stres, avȃnd posibilitatea de a completa chestionare de specialitate cu scopul de a ilustra
nivelul de stres parental cu care aceștia se confruntã (The Parent Stress Survey). Partea finalã
a cursului va viza prezentarea unor tehnici eficiente de gestionare a stresului, modulul
ȋncheindu-se cu un debriefing.

Metode și tehnici utilizate

Brainstorming-ul cu tema: Eu-familia-stresul

Scopul acestui exercițiu constã ȋn explorarea impreunã cu grupul de participanți a aspectelor

vieții acestora care le produc un nivel crescut de stres și descoperirea impactului acestora la
nivel individual și familial.

The Parent Stress Inventory (Sisson și Friestad, 2000)

Chestionarul vizeazã o serie de aspecte ce pot produce un nivel crescut de stres ȋn rȃndul
pãrinților (percepția privind calitatea indeplinirii responsabilitãții de pãrinte, planul
profesional, modalitatea de petrecere a timpului liber, socializarea, dificultãți de relaționare cu
copilul, aspecte financiare și de relaționare cu partenerul de cuplu) participanții ȋncercuind
da/nu dacã s-au confruntat cu experiența prezentatã, menționȃnd de asemenea cȃt de stresantã
a fost pentru acestia, acordȃnd rãspunsul pe o scalã Likert 1-5, 1 ȋnsemnȃnd deloc, 5
ȋnsemnȃnd foarte mult.

Tehnici de gestionare a stresului

1. Exercițiul de respirație 4-7-8.

2. Mindfulness-ul și activitãțile casnice.
3. Obiceiuri sãnãtoase (socializare, exercitii fizice, o buna calitate a somnului,
autoingrijire, hobbyuri)
4. Schimbarea provine din interior- 5 pasi spre destindere:
1.Evalueazã stilul de viațã
2.Comunicã ce te nemulțumește
3.Creeazã un mediu sãnãtos
4.Concentreazã-te pe tine
5.Fã o schimbare pas cu pas.

4.Planul sesiunii și desfãșurãtor

Modulul se va desfãșura ȋntr-o salã dotatã cu aparatura necesarã susținerii unui astfel
de program, sȃmbãta, de la 9 la 13:30.

Desfãșurãtor

9:00-9:10: Prezentarea trainerului și a modalitãții de desfãșurare a activitãților

9:10-9:40: Ce este stresul și cum ne afecteazã?

9:40-10:40: Brainstorming și discuții pe tema propusã

10:40-10:50: Pauzã de cafea

10:50-11:20: Completarea chestionarului și discuții ulterioare

11:20-13:00: Prezentarea tehnicilor de gestionare a stresului

*20 de minute pentru primele douã tehnici și 30 de minute pentru ultimele douã

13:00-13:30- Debriefing

5.Resurse necesare

 Sala cu spațiu de proiecție video – perete alb, ecran etc. (resursă logistică) – trebuie
să fie suficient de încăpătoare pentru toți participanții, luminoasă, aerisită, să aibă toți
o vizibilitate bună, spațiu suficient;
  Flipchart și hârtii flipchart– pentru notarea ideilor principale;
 Markere, pixuri (resurse consumabile) – atât pentru trainer/psiholog cât și pentru
participanți pentru a-și nota ideile care li se par importante;
 Videoproiector (echipamente) – pentru ca toți participanții să aibă acces la imaginile
care le sunt prezentate în cadrul modulului; Pointer/presenter;
 Apã și cafea
 Masã și scaune
Buget: ȋnchirierea sãlii- aproximativ 250 lei, consumabile- 100 lei, apã și cafea- 50 lei;
*Costul de participare: 130 de lei per persoanã

6.Beneficiile obținute ȋn urma desfãșurãrii trainingului

Beneficiile obținute în urma training-ului pot fi numeroase. În cadrul acestui training,

participanții au posibilitatea de a înțelege mai bine conceptul de „stres și stres parental”, de a
întelege factorii care îl provoacă, precum și modalitățile de gestionare a stresului și de
combatere a factorilor stresori. Dezvoltă prin urmare abilitatea de auto-reglare emoțională și
comportamentală, având beneficii în planul vieții personale și familiale .
Participanții la acest training au șansa de a învăța diferite tehnici de coping, relaxare și
reechilibrare emoțională în vederea păstrării sănătății emoționale, mentale și fizice, ca urmare
a stresului. Își pot dobândi un set de instrumente specifice pentru îmbunătățirea planificării,
organizării și controlului activităților proprii, astfel ca stresul să nu mai apară în desfășurarea
activităților lor sau să nu mai constituie un obstacol în calea atingerii obiectivelor.
Participanții își identifică sursele de stres din viața lor, astfel că pot acționa pentru eliminarea
acestora, sau tranformarea lor într-un lucru pozitiv și benefic pentru ei.