LEGEA educației naționale nr.

1 din 5 ianuarie 2011

EMITENT  PARLAMENTUL
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 18 din 10 ianuarie 2011

Parlamentul României adoptă prezenta lege.Titlul I Dispoziții

generaleArticolul 1Prezenta lege asigură cadrul pentru exercitarea sub
autoritatea statului român a dreptului fundamental la învățătură pe tot parcursul
vieții. Legea reglementează structura, funcțiile, organizarea și funcționarea
sistemului național de învățământ de stat, particular și confesional. Articolul
2(1) Legea are ca viziune promovarea unui învățământ orientat pe valori,
creativitate, capacități cognitive, capacități volitive și capacități acționale,
cunoștințe fundamentale și cunoștințe, competențe și abilități de utilitate
directă, în profesie și în societate.(2) Misiunea asumată de lege este de
formare, prin educație, a infrastructurii mentale a societății românești, în acord
cu noile cerințe, derivate din statutul României de țară membră a Uniunii
Europene și din funcționarea în contextul globalizării, și de generare sustenabilă
a unei resurse umane naționale înalt competitive, capabilă să funcționeze
eficient în societatea actuală și viitoare.(3) Idealul educațional al școlii
românești constă în dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualității
umane, în formarea personalității autonome și în asumarea unui sistem de
valori care sunt necesare pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru
dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetățenească activă în
societate, pentru incluziune socială și pentru angajare pe piața muncii.(4) Statul
asigură cetățenilor României drepturi egale de acces la toate nivelurile și
formele de învățământ preuniversitar și superior, precum și la învățarea pe tot
parcursul vieții, fără nicio formă de discriminare.(5) Aceleași drepturi se asigură
și cetățenilor celorlalte state membre ale Uniunii Europene, ai statelor
aparținând Spațiului Economic European și ai Confederației Elvețiene.
(6) Drepturile prevăzute la alin. (4) sunt recunoscute în mod egal minorilor care
solicită sau au dobândit o formă de protecție în România, minorilor străini și
minorilor apatrizi a căror ședere pe teritoriul României este oficial recunoscută
conform legii.(7) În România învățământul constituie prioritate
națională.Articolul 3Principiile care guvernează învățământul preuniversitar și
superior, precum și învățarea pe tot parcursul vieții din România
sunt:a) principiul echității - în baza căruia accesul la învățare se realizează fără
discriminare;b) principiul calității - în baza căruia activitățile de învățământ se
raportează la standarde de referință și la bune practici naționale și
internaționale;c) principiul relevanței - în baza căruia educația răspunde
nevoilor de dezvoltare personală și social-economice;d) principiul eficienței - în
baza căruia se urmărește obținerea de rezultate educaționale maxime, prin
gestionarea resurselor existente;e) principiul descentralizării - în baza căruia
deciziile principale se iau de către actorii implicați direct în proces;f) principiul
răspunderii publice - în baza căruia unitățile și instituțiile de învățământ răspund
public de performanțele lor;g) principiul garantării identității culturale a tuturor
cetățenilor români și dialogului intercultural;h) principiul asumării, promovării și
păstrării identității naționale și a valorilor culturale ale poporului
român;i) principiul recunoașterii și garantării drepturilor persoanelor aparținând
minorităților naționale, dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea
identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase;j) principiul asigurării
egalității de șanse;k) principiul autonomiei universitare;l) principiul libertății
academice;m) principiul transparenței - concretizat în asigurarea vizibilității
totale a deciziei și a rezultatelor, prin comunicarea periodică și adecvată a
acestora;n) principiul libertății de gândire și al independenței față de ideologii,
dogme religioase și doctrine politice;o) principiul incluziunii sociale;p) principiul
centrării educației pe beneficiarii acesteia;q) principiul participării și
responsabilității părinților;r) principiul promovării educației pentru sănătate,
inclusiv prin educația fizică și prin practicarea activităților sportive;s) principiul
organizării învățământului confesional potrivit cerințelor specifice fiecărui cult
recunoscut;t) principiul fundamentării deciziilor pe dialog și
consultare;u) principiul respectării dreptului la opinie al elevului/studentului ca
beneficiar direct al sistemului de învățământ.Articolul 4Educația și formarea
profesională a copiilor, a tinerilor și a adulților au ca finalitate principală
formarea competențelor, înțelese ca ansamblu multifuncțional și transferabil de
cunoștințe, deprinderi/abilități și aptitudini, necesare pentru:a) împlinirea și
dezvoltarea personală, prin realizarea propriilor obiective în viață, conform
intereselor și aspirațiilor fiecăruia și dorinței de a învăța pe tot parcursul
vieții;b) integrarea socială și participarea cetățenească activă în
societate;c) ocuparea unui loc de muncă și participarea la funcționarea și
dezvoltarea unei economii durabile;d) formarea unei concepții de viață, bazate
pe valorile umaniste și științifice, pe cultura națională și universală și pe
stimularea dialogului intercultural;e) educarea în spiritul demnității, toleranței
și respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului;f) cultivarea
sensibilității față de problematica umană, față de valorile moral-civice și a
respectului pentru natură și mediul înconjurător natural, social și
cultural.Articolul 5(1) În domeniul educației și al formării profesionale prin
sistemul național de învățământ, dispozițiile prezentei legi prevalează asupra
oricăror prevederi din alte acte normative. În caz de conflict între acestea se
aplică dispozițiile prezentei legi.(2) Orice modificare sau completare a prezentei
legi intră în vigoare începând cu prima zi a anului școlar, respectiv universitar
următor celui în care a fost adoptată prin lege.(3) Prin excepție de la
prevederile alin. (2), dispozițiile prezentei legi care vizează evaluările naționale
de la finalul învățământului gimnazial sau liceal se aplică începând cu promoția
aflată în primul an al învățământului gimnazial, respectiv liceal, la data intrării în
vigoare a modificării sau a completării.Articolul 6(1) În România sunt valabile
numai diplomele recunoscute de statul român, conform legislației în vigoare.
(2) Regimul actelor de studii emise de unitățile și de instituțiile de învățământ
se stabilește prin ordin al ministrului educației naționale.(3) Conținutul și
formatul actelor de studii sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului, inițiată de
Ministerul Educației Naționale.Articolul 7(1) În unitățile, în instituțiile de
învățământ și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale sunt
interzise activitățile care încalcă normele de moralitate și orice activități care pot
pune în pericol sănătatea și integritatea fizică sau psihică a copiilor și a tinerilor,
respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic, precum și
activitățile de natură politică și prozelitismul religios.(2) Privatizarea unităților și
a instituțiilor de învățământ de stat este interzisă.Articolul 8Pentru finanțarea
educației naționale se alocă anual din bugetul de stat și din bugetele
autorităților publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului
respectiv. Suplimentar, unitățile și instituțiile de învățământ pot obține și utiliza
autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare științifică se alocă
anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului
respectiv.Articolul 9(1) Principiile finanțării învățământului preuniversitar sunt
următoarele:a) transparența fundamentării și alocării fondurilor;b) echitatea
distribuirii fondurilor destinate unui învățământ de calitate;c) adecvarea
volumului de resurse în funcție de obiectivele urmărite;d) predictibilitatea, prin
utilizarea unor mecanisme financiare coerente și stabile;e) eficiența utilizării
resurselor.(2) Statul asigură finanțarea de bază pentru toți preșcolarii și pentru
toți elevii din învățământul de stat, precum și pentru toți elevii din învățământul
general obligatoriu din învățământul particular și confesional acreditat. De
asemenea, statul asigură finanțarea de bază pentru învățământul profesional și
liceal particular și confesional acreditat. Finanțarea se face în baza și în limitele
costului standard per elev sau per preșcolar, după metodologia elaborată de
Ministerul Educației Naționale.(la 18-06-2018, Alineatul (2) din Articolul 9 , Titlul I
a fost modificat de Punctul 1, Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 48 din
8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 499 din 18 iunie 2018 )
(2^1) Pentru absolvenții de liceu care nu au susținut/nu au promovat examenul
de bacalaureat național, statul poate asigura, din finanțarea de bază sau din
alte surse de finanțare, organizarea de cursuri de pregătire pentru examenul de
bacalaureat.----------Alin. (2^1) al art. 9 a fost introdus de pct. 1 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(3) Învățământul de stat este gratuit. Pentru
unele activități, niveluri, cicluri și programe de studii se pot percepe taxe, în
condițiile stabilite de prezenta lege.(4) Ministerul Educației Naționale, prin
organismul specializat, stabilește anual costul standard per preșcolar/elev, cost
care stă la baza finanțării de bază. De suma aferentă beneficiază toți preșcolarii
și elevii din învățământul preuniversitar de stat, precum și preșcolarii și elevii
din învățământul general obligatoriu, profesional și liceal, particular și
confesional, care studiază în unități de învățământ acreditate și evaluate
periodic, conform legislației în vigoare.(5) Finanțarea de bază a învățământului
preuniversitar se face după principiul "resursa financiară urmează elevul", în
baza căruia alocația bugetară aferentă unui elev sau unui preșcolar se transferă
la unitatea de învățământ la care acesta învață, cu respectarea
prevederilor alin. (2)-(4).(6) Învățământul poate să fie finanțat și direct de
către operatori economici, precum și de alte persoane fizice sau juridice, în
condițiile legii.(7) Învățământul poate fi susținut prin burse, credite de studii,
taxe, donații, sponsorizări, surse proprii și alte surse legale. Articolul 10(1) În
România, învățământul este serviciu de interes public și se desfășoară, în
condițiile prezentei legi, în limba română, precum și în limbile minorităților
naționale și în limbi de circulație internațională.(2) În fiecare localitate se
organizează și funcționează unități de învățământ sau formațiuni de studiu cu
limba de predare română și/sau, după caz, cu predarea în limbile minorităților
naționale ori se asigură școlarizarea fiecărui elev în limba sa maternă în cea mai
apropiată localitate în care este posibil.(3) Învățarea în școală a limbii române,
ca limbă oficială de stat, este obligatorie pentru toți cetățenii români. Planurile
de învățământ trebuie să cuprindă numărul de ore necesar și suficient învățării
limbii române. Autoritățile administrației publice asigură condițiile materiale și
resursele umane care să permită însușirea limbii române.(4) În sistemul
național de învățământ, documentele școlare și universitare oficiale,
nominalizate prin ordin al ministrului educației naționale se întocmesc numai în
limba română. Celelalte înscrisuri școlare și universitare pot fi redactate în limba
de predare.(5) Unitățile și instituțiile de învățământ pot efectua și emite, la
cerere, contra cost, traduceri oficiale ale documentelor și ale altor înscrisuri
școlare și universitare proprii, cu respectarea prevederilor legale. Articolul
11(1) Guvernul sprijină învățământul în limba română în țările în care trăiesc
români, cu respectarea legislației statului respectiv.(2) Ministerul Educației
Naționale, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Institutul Limbii
Române, poate organiza unități de învățământ cu predare în limba română pe
lângă oficiile diplomatice și instituțiile culturale ale României în străinătate,
poate susține lectorate în universități din străinătate, precum și cursuri de
limbă, cultură și civilizație românească.Articolul 12(1) Statul susține
antepreșcolarii, preșcolarii, elevii și studenții cu probleme și nevoi sociale,
precum și pe aceia cu cerințe educaționale speciale.(1^1) Educația persoanelor
cu tulburări de învățare (dislexia, disgrafia, discalculia) este asigurată prin
metode psihopedagogice consacrate și prin abordare adecvată, potrivit
legii.----------Alin. (1^1) al art. 12 a fost introdus de pct. 1 al art. unic din
LEGEA nr. 6 din 18 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din
19 ianuarie 2016.(1^2) Persoanele cu tulburări de învățare sunt integrate în
învățământul de masă.----------Alin. (1^2) al art. 12 a fost introdus de pct. 1
al art. unic din LEGEA nr. 6 din 18 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 41 din 19 ianuarie 2016.(2) Statul acordă burse sociale de studii
elevilor și studenților proveniți din familii defavorizate, precum și celor
instituționalizați, în condițiile legii.(3) Statul acordă premii, burse, locuri în
tabere și alte asemenea stimulente elevilor și studenților cu performanțe școlare
și universitare, precum și cu rezultate remarcabile în educația și formarea lor
profesională sau în activități culturale și sportive.(4) Elevii și studenții care
beneficiază de burse sociale de studii pot primi și burse pentru performanțe
școlare și universitare.(5) Statul și alți factori interesați susțin financiar
activitățile de performanță, de nivel național și internațional, ale elevilor și
studenților.(6) Statul garantează dreptul la educație al tuturor persoanelor cu
cerințe educaționale speciale. Învățământul special și special integrat sunt parte
componentă a sistemului național de învățământ preuniversitar.
(7) Învățământul special și special integrat reprezintă o formă de instruire
școlară diferențiată, adaptată, precum și o formă de asistență educațională,
socială și medicală complexă, destinată persoanelor cu cerințe educaționale
speciale.(8) Elevii care în localitatea de domiciliu nu au posibilitatea de a învăța
într-o unitate de învățământ vor fi sprijiniți prin decontarea cheltuielilor de
transport la cea mai apropiată unitate de învățământ sau vor primi cazare și
masă gratuite în internatele școlare, cu excepția celor înscriși în învățământul
postliceal.(8^1) Elevii înscriși în învățământul profesional și tehnic cu durata de
minimum 3 ani pot beneficia de masă și cazare gratuită în cantinele și
internatele școlare. Acoperirea cheltuielilor pentru cazarea și masa acestora se
poate asigura din bugetele locale sau de la consiliile județene, prin decizii
proprii.(la 05-05-2017, Articolul 12 din Titlul I a fost completat de ARTICOLUL
UNIC din LEGEA nr. 90 din 28 aprilie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
312 din 02 mai 2017 )(9) În cazul elevilor care frecventează învățământul dual
în altă unitate administrativ-teritorială decât cea de domiciliu, decontarea
cheltuielilor de transport și facilitățile de cazare și masă gratuite prevăzute
la alin. (8) se acordă, conform prevederilor prezentei legi, indiferent de oferta
de educație și formare profesională disponibilă în localitatea de domiciliu.(la 23-
11-2016, Articolul 12 din Titlul I a fost completat de Punctul 1, Articolul I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 16 noiembrie 2016, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 943 din 23 noiembrie 2016 )Articolul 13(1) Învățarea pe
tot parcursul vieții este un drept garantat de lege.(2) Învățarea pe tot parcursul
vieții include totalitatea activităților de învățare realizate de fiecare persoană,
începând cu educația timpurie, în scopul dobândirii de cunoștințe, formării de
deprinderi/abilități și dezvoltării de aptitudini semnificative din perspectivă
personală, civică, socială și/sau ocupațională. Articolul 14(1) Ministerul Educației
Naționale proiectează, fundamentează și aplică strategiile naționale în domeniul
educației, cu consultarea asociațiilor reprezentative ale profesorilor, structurilor
asociative reprezentative ale părinților, Consiliului Național al Rectorilor,
structurilor asociative ale universităților și școlilor de stat, particulare și
confesionale, Consiliului Minorităților Naționale, sindicatelor reprezentative din
învățământ, asociațiilor reprezentative ale elevilor, asociațiilor reprezentative
ale studenților, autorităților administrației publice, mediului de afaceri și
organizațiilor neguvernamentale finanțatoare care susțin programe
educative/federații ale furnizorilor de servicii sociale.(2) Statul încurajează
dezvoltarea parteneriatului public-privat.Articolul 15(1) Cultele recunoscute
oficial de stat pot solicita Ministerului Educației Naționale organizarea unui
învățământ teologic specific în cadrul învățământului de stat în universitățile de
stat existente, ca facultăți cu dublă subordonare, destinat pregătirii personalului
de cult și activității social-misionare a cultelor, numai pentru absolvenții
învățământului liceal, proporțional cu ponderea numerică a fiecărui cult în
configurația religioasă a țării, potrivit recensământului oficial. Înființarea,
organizarea și funcționarea acestui învățământ se realizează potrivit legii.
(2) Cultele recunoscute de stat au dreptul de a organiza învățământ confesional
prin înființarea și administrarea propriilor unități și instituții de învățământ
particular, conform prevederilor prezentei legi.Titlul II Învățământul
preuniversitarCapitolul I Dispoziții generaleArticolul
16(1) Învățământul general obligatoriu este de 11 clase și cuprinde
învățământul primar, învățământul gimnazial și primii 2 ani ai învățământului
secundar superior. Învățământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în
anul 2020.-----------Alin. (1) al art. 16 a fost modificat de pct. 1 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 117 din 23 decembrie 2013, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 30 decembrie 2013.(2) Obligația de a
frecventa învățământul obligatoriu de 11 clase, la forma cu frecvență, încetează
la vârsta de 18 ani.-----------Alin. (2) al art. 16 a fost modificat de pct. 1 al art.
I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 117 din 23 decembrie 2013, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 30 decembrie 2013.(3) În scopul realizării
finalităților educației și a formării profesionale prin sistemul național de
învățământ, învățământul liceal de stat este generalizat și gratuit. Articolul 17Pe
durata școlarizării în învățământul preuniversitar, cu excepția învățământului
postliceal, copiii beneficiază de alocația de stat pentru copii, în condițiile
legii.Articolul 18(1) Planurile-cadru ale învățământului primar, gimnazial, liceal
și profesional includ religia ca disciplină școlară, parte a trunchiului comun.
Elevilor aparținând cultelor recunoscute de stat, indiferent de numărul lor, li se
asigură dreptul constituțional de a participa la ora de religie, conform confesiunii
proprii.(2) Înscrierea elevului pentru a frecventa orele de religie se face prin
cerere scrisă a elevului major, respectiv a părintelui sau a tutorelui legal instituit
pentru elevul minor. Schimbarea acestei opțiuni se face tot prin cerere scrisă a
elevului major, respectiv a părintelui sau a tutorelui legal instituit pentru elevul
minor. În cazul în care elevul nu frecventează orele de religie, situația școlară se
încheie fără disciplina Religie. În mod similar se procedează și pentru elevul
căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condițiile pentru frecventarea
orelor la această disciplină.----------Alin. (2) al art. 18 a fost modificat de art.
unic din LEGEA nr. 153 din 18 iunie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
445 din 22 iunie 2015.(3) Disciplina Religie poate fi predată numai de
personalul didactic calificat conform prevederilor prezentei legi și abilitat în baza
protocoalelor încheiate între Ministerul Educației Naționale și cultele religioase
recunoscute oficial de stat.Articolul 19(1) În sistemul național de învățământ,
unitățile de învățământ de stat au personalitate juridică dacă se organizează și
funcționează, după caz, astfel:a) cu minimum 300 de elevi;b) cu minimum 300
de elevi, preșcolari și antepreșcolari;c) cu minimum 150 de preșcolari și
antepreșcolari;d) cu minimum 100 de elevi și/sau preșcolari, în cazul unităților
de învățământ special.(1^1) Prin excepție de la prevederile alin. (1), se pot
organiza unități de învățământ de stat cu personalitate juridică cu efective mai
mici de elevi, dar nu mai puțin de 100 de elevi, care să ofere educație și
formare profesională prin învățământul dual. În cazul în care nu se mai
întrunesc caracteristicile învățământului dual prevăzute la art. 25 alin. (4) și
cerințele pentru organizarea acestuia, prevăzute la art. 25 alin. (5), unitatea de
învățământ intră în structura sau funcționează ca structură, după caz, a unei
alte unități de învățământ cu personalitate juridică din localitate.(la 06-04-2018,
Alineatul (1^1) din Articolul 19 , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul
1, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 82 din 30 martie 2018, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 299 din 03 aprilie 2018 )(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1),
în unitățile administrativ-teritoriale în care numărul total al elevilor, preșcolarilor
și antepreșcolarilor nu se încadrează în prevederile alin. (1), se organizează o
singură unitate de învățământ cu personalitate juridică.(3) Prin excepție de la
prevederile alin. (1), în funcție de necesitățile locale, se organizează, la cererea
părinților, tutorilor legali sau a cultelor recunoscute de stat, în condițiile legii, cu
respectarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
75/2005 privind asigurarea calității educației, aprobată cu modificări prin Legea
nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare, grupe, clase sau unități
de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică, cu predare în limba
română sau în limbile minorităților naționale.(la 18-06-2018, Alineatul (3) din
Articolul 19 , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 2, Articolul II din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 48 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 499 din 18 iunie 2018 )(4) Pentru asigurarea accesului egal la
educație și formare profesională, autoritățile administrației publice locale, în
baza avizului conform al inspectoratelor școlare, aprobă organizarea,
funcționarea și, după caz, dizolvarea unor structuri de învățământ, fără
personalitate juridică - ca părți ale unei unități de învățământ cu personalitate
juridică - și subordonate aceluiași ordonator principal de credite, în condițiile
legii.(5) În cazul unităților de învățământ confesional preuniversitar de stat
existente la data intrării în vigoare a prezentei legi, cultele respective și
Ministerul Educației Naționale au obligația ca, în termen de 6 luni de la intrarea
în vigoare a prezentei legi să elaboreze o metodologie de funcționare aprobată
prin hotărâre a Guvernului, care stabilește relația juridică, patrimonială,
financiară și administrativă.Articolul 20(1) Autoritățile administrației publice
locale asigură, în condițiile legii, buna desfășurare a învățământului
preuniversitar în localitățile în care acestea își exercită autoritatea.
(2) Neîndeplinirea de către autoritățile administrației publice locale a obligațiilor
ce le revin în organizarea și funcționarea învățământului preuniversitar se
sancționează conform legii.Articolul 21(1) Sistemul de învățământ preuniversitar
are caracter deschis. În învățământul preuniversitar, trecerea elevilor de la o
unitate școlară la alta, de la o clasă la alta, de la un profil la altul și de la o
filieră la alta este posibilă în condițiile stabilite prin metodologia elaborată de
către Ministerul Educației Naționale.(2) Elevii din învățământul preuniversitar de
stat și particular se pot transfera la alte unități de învățământ de stat sau
particular, cu acordul unității primitoare.(3) Statul garantează dreptul la
educație diferențiată, pe baza pluralismului educațional, în acord cu
particularitățile de vârstă și individuale.(4) Elevii cu performanțe școlare
excepționale pot promova 2 ani de studii într-un an școlar la decizia unității de
învățământ, pe baza unei metodologii naționale aprobate prin ordin al
ministrului educației naționale.Capitolul II Structura sistemului național
de învățământ preuniversitarSecţiunea 1 Dispoziții generaleArticolul
22(1) Sistemul național de învățământ preuniversitar este constituit din
ansamblul unităților de învățământ de stat, particulare și confesionale
autorizate/acreditate.(2) Învățământul preuniversitar este organizat pe niveluri,
forme de învățământ și, după caz, filiere și profiluri și asigură condițiile necesare
pentru dobândirea competențelor-cheie și pentru profesionalizarea progresivă.
(3) Unitățile de învățământ de stat, particulare și confesionale se înființează prin
ordin al ministrului educației naționale, în baza acreditării unui nivel de
învățământ, în condițiile prevăzute de art. 31 din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu
modificările și completările ulterioare.(la 18-06-2018, Articolul 22 din Sectiunea
1 , Capitolul II , Titlul II a fost completat de Punctul 3, Articolul II din ORDONANȚA
DE URGENȚĂ nr. 48 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 499
din 18 iunie 2018 )(4) Procesul de înființare a unei unități de învățământ
preuniversitar cuprinde 2 etape, care se desfășoară astfel:a) orice persoană
juridică de drept public sau privat, interesată în furnizarea de educație, se
supune procesului de evaluare și parcurge procedura de autorizare de
funcționare provizorie, stabilită prin art. 30 al Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu
modificările și completările ulterioare, pentru a deveni organizație furnizoare de
educație. Autorizația de funcționare provizorie se acordă pentru fiecare nivel de
învățământ, pentru fiecare filieră, profil și specializare/calificare profesională,
pentru fiecare program de studii, pe fiecare limbă de predare, pe fiecare formă
de învățământ, pe fiecare locație, după caz, prin ordin al ministrului educației
naționale, la propunerea Agenției Române de Asigurare a Calității în
Învățământul Preuniversitar, denumită în continuare ARACIP, transmisă în
termen de cel mult 30 de zile de la finalizarea evaluării, cu respectarea
prevederilor legale în vigoare;b) furnizorul de educație autorizat să funcționeze
provizoriu, care îndeplinește condițiile de acreditare, parcurge procedura
prevăzută de art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005,
aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările
ulterioare. Acreditarea în învățământul preuniversitar se acordă pentru fiecare
nivel de învățământ, pentru fiecare filieră, profil și specializare/calificare
profesională, pentru fiecare program de studii, pe fiecare limbă de predare, pe
fiecare formă de învățământ, pe fiecare locație, după caz, prin ordin al
ministrului educației naționale, la propunerea ARACIP, transmisă în termen de
maximum 20 de zile de la finalizarea evaluării, cu respectarea prevederilor
legale în vigoare.(la 18-06-2018, Articolul 22 din Sectiunea 1 , Capitolul II , Titlul
II a fost completat de Punctul 3, Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 48
din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 499 din 18 iunie 2018 )
(5) Ordinele ministrului educației naționale prevăzute la alin. (4) se comunică,
în termen de 5 zile de la emitere, autorităților publice locale, în vederea
includerii în rețeaua școlară a furnizorului de educație sau a unității de
învățământ, după caz.(la 18-06-2018, Articolul 22 din Sectiunea 1 , Capitolul II ,
Titlul II a fost completat de Punctul 3, Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ
nr. 48 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 499 din 18 iunie
2018 )(6) Actele prin care se poate manifesta voința oricărei persoane juridice
publice sau private de a deveni organizație furnizoare de educație se
materializează, după caz, prin:a) hotărâre a autorităților publice locale privind
necesitatea de a înființa o unitate de învățământ preuniversitar, de stat, cu
respectarea prevederilor legale în vigoare;b) hotărâre a persoanei juridice
private privind intenția de înființare a unei unități de învățământ,
adoptată/aprobată conform statutului propriu, cu respectarea prevederilor
legale în vigoare;c) hotărâre a conducerii cultului recunoscut oficial de stat
privind intenția de înființare a unei unități de învățământ, adoptată/aprobată
conform statutului propriu, cu respectarea prevederilor legale în
vigoare;d) ordin al ministrului educației naționale emis în vederea aplicării
prevederilor art. 61 alin. (4^1) și/sau a prevederilor art. 29^1 din Ordonanța
de urgență a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr.
87/2006, cu modificările și completările ulterioare, privind necesitatea de a
înființa/ reorganiza una sau mai multe unități de învățământ preuniversitar, de
stat.(la 18-06-2018, Articolul 22 din Sectiunea 1 , Capitolul II , Titlul II a fost
completat de Punctul 3, Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 48 din 8
iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 499 din 18 iunie 2018 )(7) Prin
ordinul de acreditare prevăzut la alin. (4) lit. b) se înființează și se acordă
personalitate juridică, după cum urmează:a) de drept privat și de utilitate
publică, pentru unitățile particulare de învățământ preuniversitar, înființate din
inițiativa și cu resursele unor persoane juridice de drept privat;b) de drept
privat și de utilitate publică, pentru unitățile de învățământ preuniversitar
confesional, înființate din inițiativa, cu resursele și potrivit cerințelor specifice
fiecărui cult recunoscut de stat;c) de drept public, pentru unitățile de
învățământ preuniversitar, de stat.(la 18-06-2018, Articolul 22 din Sectiunea 1 ,
Capitolul II , Titlul II a fost completat de Punctul 3, Articolul II din ORDONANȚA
DE URGENȚĂ nr. 48 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 499
din 18 iunie 2018 )Articolul 22^1(1) Unitățile de învățământ preuniversitar de
stat, acreditate cu personalitate juridică, pot fi supuse procesului de
reorganizare, în cazuri justificate în vederea asigurării accesului egal la educație
și formare profesională, a eficientizării și asigurării/menținerii standardelor de
calitate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.(2) Unitățile de
învățământ particular/confesional acreditate sau autorizate să funcționeze
provizoriu pot solicita din motive întemeiate Ministerului Educației Naționale
intrarea în proces de reorganizare.(3) Reorganizarea prevăzută la alin. (1) sau
la alin. (2) se poate realiza prin operațiunea de fuziune sau prin divizare, după
caz, la inițiativa:a) autorităților publice locale, în cazul unităților de învățământ
de stat, ce funcționează în unitatea administrativ-teritorială;b) inspectoratelor
școlare județene sau al Municipiului București, în cazul unităților de învățământ
de stat;c) persoanelor juridice de drept privat care au participat la înființarea
unităților particulare de învățământ;d) cultelor recunoscute oficial de stat, care
au participat la înființarea de structuri sau de unități de învățământ
confesionale;e) Ministerului Educației Naționale în cazul unităților de
învățământ de stat, particulare sau confesionale;f) Ministerului Apărării
Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției și a altor instituții
cu atribuții în domeniile apărării, ordinii publice și securității naționale în cazul
unităților de învățământ militar preuniversitar.(4) În situația în care entitățile
prevăzute la alin. (3) lit. a) și b) au opinii divergente cu privire la procesul de
reorganizare, Ministerul Educației Naționale decide cu privire la procesul de
reorganizare, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.(5) Ministerul
Educației Naționale prin direcțiile de specialitate competente, precum și prin
Direcția Minorități, în cazul unităților cu predare în limbile minorităților
naționale, stabilește și propune ARACIP, pentru situațiile prevăzute la alin. (3)
lit. e) și la alin. (4), unitățile de învățământ care intră în proces de reorganizare.
(6) Entitățile prevăzute la alin. (3) transmit ARACIP, până cel mai târziu la data
de 31 august a fiecărui an școlar, lista unităților pentru care se propune
reorganizarea.(7) ARACIP, pe baza constatărilor privind asigurarea standardelor
de calitate pentru componentele organizatorice ale unităților de învățământ care
intră în proces de reorganizare, propune ministrului educației naționale, după
caz, ordinul privind unitățile de învățământ rezultate în urma reorganizării.
(8) Unitățile de învățământ rezultate în urma procesului de reorganizare se
includ, de drept, în rețeaua școlară, cu respectarea prevederilor legale în
vigoare.(9) Procesul de reorganizare se finalizează cel mai târziu, până la
începutul noului an școlar.(10) Procesul de reorganizare se poate realiza prin
una dintre următoarele operațiuni:a) fuziune;b) divizare.(11) Fuziunea se
poate realiza în două moduri:a) prin absorbție;b) prin contopire.(12) Divizarea
se poate realiza în două moduri:a) prin absorbție;b) prin constituirea unei noi
unități de învățământ.(la 18-06-2018, Sectiunea 1 din Capitolul II , Titlul II a fost
completata de Punctul 4, Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 48 din 8
iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 499 din 18 iunie 2018 )Articolul
22^2(1) Reorganizarea prin operațiunea fuziunii prin absorbție se poate realiza,
în cazuri justificate, prin includerea unei unități de învățământ acreditate,
denumită unitate absorbită, într-o altă unitate de învățământ acreditată,
denumită unitate absorbantă.(2) Reorganizarea prin operațiunea fuziunii prin
contopire se poate realiza, în cazuri justificate, prin unirea a două sau a mai
multor unități de învățământ acreditate, pentru a constitui o nouă unitate de
învățământ acreditată.(3) Unitățile de învățământ, supuse procesului de
reorganizare prin una din operațiunile prevăzute la alin. (1) sau alin. (2), pot
avea în structură componente organizatorice, de tipul: nivel de învățământ,
filieră, profil cu specializări/calificări profesionale, programe de studii, care sunt
autorizate să funcționeze provizoriu, pentru care, după reorganizare, se
urmează procedura de acreditare în condițiile art. 31 din Ordonanța de urgență
a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu
modificările și completările ulterioare.(4) Finalizarea operațiunii de fuziune prin
absorbție sau prin contopire se realizează prin ordin al ministrului educației
naționale, la propunerea ARACIP, pe baza constatărilor privind asigurarea
standardelor de calitate, în care sunt stabilite, cu respectarea prevederilor
legale în vigoare, cel puțin, următoarele elemente:a) noua structură a unității
de învățământ;b) drepturile și obligațiile dobândite, după caz, de către unitatea
de învățământ absorbantă sau constituită prin operațiunea de fuziune prin
contopire;c) desființarea unității de învățământ absorbite integral sau, după
caz, a unităților de învățământ contopite;d) menținerea acreditării pentru
unitatea de învățământ absorbantă, respectiv transferul acreditării la unitatea
nou-constituită prin contopire.(5) Unitatea de învățământ absorbantă, rezultată
în urma operațiunii de fuziune prin absorbție, este acreditată și are obligația de
a solicita evaluarea periodică, în termen de cel mult un an, de la finalizarea
operațiunii de absorbție.(6) Unitatea de învățământ nou-rezultată, în urma
operațiunii de fuziune prin contopire, este acreditată și are obligația de a solicita
evaluarea periodică, în termen de cel mult un an, de la finalizarea operațiunii de
contopire.(7) Dacă ARACIP constată, în urma evaluării externe periodice, că nu
se poate asigura menținerea standardelor de calitate, în urma procesului de
reorganizare, sprijină Ministerul Educației Naționale în vederea identificării unei
alte soluții, în condițiile legii.(la 18-06-2018, Sectiunea 1 din Capitolul II , Titlul II
a fost completata de Punctul 4, Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 48
din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 499 din 18 iunie
2018 )Articolul 22^3(1) Divizarea prin absorbție se poate realiza prin absorbția
de către o unitate de învățământ acreditată, de la una sau de la mai multe
unități de învățământ acreditate, de componente organizatorice, de
tipul:a) nivel de învățământ acreditat/autorizat să funcționeze provizoriu, pe
limbă de predare, formă de învățământ, locație;b) specializare/calificare
profesională acreditată/autorizată să funcționeze provizoriu, pe limbă de
predare, formă de învățământ, locație;c) program de studii acreditat/autorizat
să funcționeze provizoriu, pe limbă de predare, formă de învățământ, locație.
(2) Finalizarea operațiunii de divizare prin absorbție se realizează prin ordin al
ministrului educației naționale privind menținerea acreditării și a calității de
persoană juridică a unității de învățământ absorbante, la propunerea ARACIP,
pe baza constatărilor privind asigurarea standardelor de calitate, în care sunt
stabilite cel puțin următoarele elemente:a) noua structură a unității de
învățământ constituite prin operațiunea de divizare prin
absorbție;b) menținerea acreditării pentru unitatea de învățământ constituită
prin operațiunea de divizarea prin absorbție;c) drepturile și obligațiile dobândite
de unitatea de învățământ absorbantă;d) drepturile și obligațiile păstrate de
unitatea/unitățile de învățământ asupra căreia/cărora operează divizarea.
(3) Unitatea de învățământ constituită prin divizarea prin absorbție este
acreditată și are obligația de a se supune procesului de evaluare periodică, în
termen de cel mult 1 an, de la finalizarea operațiunii de divizare prin absorbție,
cu respectarea prevederilor legale în vigoare.(4) Unitatea de învățământ
absorbantă constituită prin operațiunea prevăzută la alin. (1) are obligația, după
caz, de a parcurge procedura de acreditare prevăzută de art. 31 din Ordonanța
de urgență a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr.
87/2006, cu modificările și completările ulterioare, pentru nivelurile de
învățământ, filierele, profilurile, specializările/calificările profesionale,
programele de studii, autorizate să funcționeze provizoriu, pe limbă de predare,
pe formă de învățământ și locație, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
(5) ARACIP propune, pe baza constatărilor privind asigurarea standardelor de
calitate, emiterea ordinului ministrului educației naționale privind menținerea
acreditării și a calității de persoană juridică, pentru unitatea de învățământ de la
care s-au divizat componente organizatorice.(6) Divizarea prin constituirea unei
noi unități de învățământ se poate realiza prin divizarea din cadrul uneia sau a
mai multor unități de învățământ acreditate, după caz, a următoarelor
componente organizatorice:a) unul sau mai multe niveluri de învățământ
acreditate/autorizate să funcționeze provizoriu, pe limbă de predare, formă de
învățământ și/sau locație;b) una sau mai multe specializări/calificări acreditate/
autorizate să funcționeze provizoriu, pe limbă de predare, formă de învățământ
și/sau locație;c) unul sau mai multe programe de studii acreditate/autorizate să
funcționeze provizoriu, pe limbă de predare, formă de învățământ și/sau locație.
(7) Pentru realizarea procesului de reorganizare prin operațiunea de divizare
prevăzută la alin. (6) trebuie îndeplinite, cumulativ, următoarele
condiții:a) unitățile care se supun operațiunii de divizare trebuie să își mențină
în structura sa cel puțin un nivel de învățământ acreditat pe limbă de predare,
formă de învățământ și/sau locație;b) unitatea de învățământ care se constituie
trebuie să cuprindă în structura sa cel puțin un nivel de învățământ acreditat, pe
limbă de predare, formă de învățământ și/sau locație.(8) Finalizarea operațiunii
de divizare prin constituirea unei noi unități de învățământ se realizează prin
ordinul ministrului educației naționale privind înființarea unității de învățământ,
la propunerea ARACIP, pe baza constatărilor privind asigurarea standardelor de
calitate, în care se stabilesc drepturile și obligațiile dobândite de unitatea de
învățământ nou-înființată.(9) Unitatea de învățământ nou-constituită prin
operațiunea de divizare este acreditată și are obligația de a se supune
procesului de evaluare periodică, în termen de cel mult 1 an, de la finalizarea
procesului de divizare.(10) Menținerea acreditării unității/unităților de
învățământ din care au fost divizate componente organizatorice de tipul celor
prevăzute la alin. (6) se realizează prin ordin al ministrului educației naționale
privind menținerea acreditării și a calității de persoană juridică, la propunerea
ARACIP, pe baza constatărilor privind asigurarea standardelor de calitate, cu
obligația de a se supune procesului de evaluare periodică, în termen de cel mult
1 an, de la finalizarea operațiunii de divizare.(11) Unitatea de învățământ nou-
constituită prin operațiunea prevăzută la alin. (6) are obligația, după caz, de a
parcurge procedura de acreditare prevăzută de art. 31 din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr.
87/2006, cu modificările și completările ulterioare, pentru nivelurile de
învățământ, specializările/calificările profesionale, programele de studii
autorizate să funcționeze provizoriu, pe limbă de predare, formă de învățământ
și/sau locație, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.(la 18-06-2018,
Sectiunea 1 din Capitolul II , Titlul II a fost completata de Punctul 4, Articolul II
din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 48 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 499 din 18 iunie 2018 )Articolul 22^4Prin excepție de la
prevederile art. 22^1, reorganizarea unităților de învățământ militar
preuniversitar se realizează în baza unei metodologii aprobate prin ordin comun
de către ministrul educației naționale, ministrul apărării naționale, ministrul
afacerilor interne și ministrul justiției.(la 18-06-2018, Sectiunea 1 din Capitolul II
, Titlul II a fost completata de Punctul 4, Articolul II din ORDONANȚA DE
URGENȚĂ nr. 48 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 499 din
18 iunie 2018 )Articolul 23(1) Sistemul național de învățământ preuniversitar
cuprinde următoarele niveluri:a) educația timpurie (0-6 ani), formată din
nivelul antepreșcolar (0-3 ani) și învățământul preșcolar (3-6 ani), care
cuprinde grupa mică, grupa mijlocie și grupa mare;b) învățământul primar,
care cuprinde clasa pregătitoare și clasele I-IV;c) învățământul secundar, care
cuprinde:(i) învățământul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele
V-VIII;(ii) învățământul secundar superior care poate fi:- învățământ liceal,
care cuprinde clasele de liceu IX-XII/XIII, cu următoarele filiere: teoretică,
vocațională și tehnologică;- învățământ profesional cu durata de minimum 3
ani;----------Pct. (ii), lit. c), alin. (1) al art. 23 a fost modificat de pct. 2 al art. I
din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.d) învățământul terțiar
nonuniversitar, care cuprinde învățământul postliceal.(2) Învățământul liceal
este organizat în două cicluri care se succedă: ciclul inferior al liceului, format
din clasele a IX-a - a Xa, și ciclul superior al liceului, format din clasele a XI-a -
a XII-a/a XIII-a.(3) Învățământul liceal, vocațional și tehnologic, învățământul
profesional și învățământul postliceal se organizează pentru specializări și
calificări stabilite de Ministerul Educației Naționale, în conformitate cu Registrul
național al calificărilor.-----------Art. 23 a fost modificat de pct. 2 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 117 din 23 decembrie 2013, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 30 decembrie 2013.Articolul
24(1) Învățământul general obligatoriu este format din învățământul primar,
învățământul secundar inferior și primii 2 ani ai învățământului secundar
superior.-----------Alin. (1) al art. 24 a fost modificat de pct. 3 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 117 din 23 decembrie 2013, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 30 decembrie 2013.(2) Abrogat.----------Alin.
(2) al art. 24 a fost abrogat de pct. 1 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.
94 din 29 decembrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 968 din 30
decembrie 2014.(3) Învățământul profesional și tehnic este format din:
învățământ profesional învățământ liceal tehnologic și învățământ
postliceal.----------Alin. (3) al art. 24 a fost modificat de pct. 2 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 94 din 29 decembrie 2014, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 968 din 30 decembrie 2014.Articolul 25(1) Formele de
organizare a învățământului preuniversitar sunt: învățământ cu frecvență și
învățământ cu frecvență redusă.(2) Învățământul obligatoriu este învățământ
cu frecvență. În mod excepțional, pentru persoanele care au depășit cu mai
mult de 3 ani vârsta clasei, învățământul obligatoriu se poate organiza și în
forma de învățământ cu frecvență redusă, în conformitate cu prevederile unei
metodologii elaborate de Ministerul Educației Naționale.(3) Pentru copiii cu
cerințe educaționale speciale sau nedeplasabili din motive medicale, se poate
organiza învățământ la domiciliu sau pe lângă unitățile de asistență medicală.
(4) Învățământul dual este o formă de organizare a învățământului profesional
și tehnic care se desfășoară pe bază de contract și are următoarele
caracteristici:a) este organizat, într-un cadru unitar, de către unitățile de
învățământ la solicitarea operatorilor economici sau a structurilor asociative
interesate, cum ar fi camere de comerț, asociații patronale de ramură, clustere
în calitate de potențiali angajatori și parteneri de practică;b) asigură o rută
alternativă de educație și formare profesională, organizată pe bază de
parteneriat și conform unor contracte individuale de pregătire practică încheiate
cu operatorii economici care asumă ca responsabilitate principală pregătirea
practică a elevilor;c) operatorii economici asigură pregătirea practică a elevilor,
bursă, cel puțin la nivelul celei acordate din fonduri publice pentru învățământul
profesional, și alte cheltuieli pentru formarea de calitate a elevilor;d) se
bazează pe un parteneriat extins, asigurând colaborarea dintre unitățile de
învățământ partenere, autoritățile publice centrale și locale și mediul economic
și asociativ.(la 06-04-2018, Alineatul (4) din Articolul 25 , Sectiunea 1 , Capitolul
II , Titlul II a fost modificat de Punctul 2, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 82 din 30
martie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 299 din 03 aprilie 2018 )
(5) Învățământul dual reflectă caracteristicile prevăzute la alin. (4) și
îndeplinește următoarele cerințe:a) încheierea contractului de parteneriat între
unul sau mai mulți operatori economici sau între structuri asociative/un
consorțiu de operatori economici, unitatea de învățământ și unitatea
administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea școlară, contract care
stabilește condițiile de colaborare, drepturile și obligațiile părților, precum și
costurile asumate de parteneri;b) încheierea contractului individual de pregătire
practică dintre elev, respectiv părintele, tutorele sau susținătorul legal al
elevului minor, operatorul economic și unitatea de învățământ, contract care
stabilește drepturile și obligațiile părților.(la 06-04-2018, Alineatul (5) din
Articolul 25 , Sectiunea 1 , Capitolul II , Titlul II a fost modificat de Punctul 3,
ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 82 din 30 martie 2018, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 299 din 03 aprilie 2018 )(6) Organizarea și funcționarea
învățământului dual, accesul în învățământul dual, durata și conținutul
programelor de pregătire profesională, modul de organizare și desfășurare a
examenului de certificare a calificării sunt reglementate prin metodologii
specifice, propuse de Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului
Profesional și Tehnic, aprobate prin ordin al ministrului educației naționale, în
urma consultării reprezentanților operatorilor economici și a altor structuri
reprezentative ale mediului economic interesate.(la 06-04-2018, Alineatul (6) din
Articolul 25 , Sectiunea 1 , Capitolul II , Titlul II a fost modificat de Punctul 3,
ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 82 din 30 martie 2018, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 299 din 03 aprilie 2018 )Articolul 26Ministerul Educației Naționale
poate stabili, prin hotărâre a Guvernului, funcționarea în sistemul de învățământ
preuniversitar a unor unități-pilot, experimentale și de aplicație.Secţiunea a 2-
a Educația antepreșcolarăArticolul 27(1) Educația antepreșcolară se
organizează în creșe și, după caz, în grădinițe și în centre de zi.(2) Organizarea
unităților de educație timpurie antepreșcolară, conținutul educativ, standardele
de calitate și metodologia de organizare ale acesteia se stabilesc prin hotărâre a
Guvernului, inițiată de Ministerul Educației Naționale, în termen de maximum 12
luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.(3) Asigurarea personalului didactic
necesar desfășurării educației antepreșcolare se face de către autoritățile
administrației publice locale, împreună cu inspectoratele școlare, cu respectarea
standardelor de calitate și a legislației în vigoare.(4) Tipurile și modalitățile de
finanțare a serviciilor de educație timpurie antepreșcolară se reglementează prin
hotărâre a Guvernului, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare
a prezentei legi. Finanțarea din resurse publice se poate acorda numai
furnizorilor de servicii de educație timpurie acreditați, de stat sau privați.
(5) Acreditarea furnizorilor de educație timpurie antepreșcolară se realizează în
conformitate cu prevederile metodologiei elaborate de Ministerul Educației
Naționale și Ministerul Sănătății.(6) Statul sprijină educația timpurie, ca parte
componentă a învățării pe tot parcursul vieții, prin acordarea unor cupoane
sociale. Acestea vor fi acordate în scop educațional, conform legislației în
domeniul asistenței sociale, în funcție de veniturile familiei, din bugetul de stat,
prin bugetul Ministerului Muncii și Justiției Sociale*).(7) Modalitatea de acordare
a cupoanelor sociale prevăzute la alin. (6) se stabilește prin norme
metodologice adoptate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului
Muncii și Justiției Sociale.Secţiunea a 3-a Învățământul preșcolarArticolul
28(1) Învățământul preșcolar se organizează în grădinițe cu program normal,
prelungit și săptămânal. Grădinițele pot funcționa ca unități cu personalitate
juridică sau în cadrul altor unități școlare cu personalitate juridică.
(2) Autoritățile administrației publice locale și inspectoratele școlare asigură
condițiile pentru generalizarea treptată a învățământului preșcolar.Secţiunea a
4-a Învățământul primarArticolul 29(1) Învățământul primar se organizează
și funcționează, de regulă, cu program de dimineață.(2) În clasa pregătitoare
sunt înscriși copiii care au împlinit vârsta de 6 ani până la data începerii anului
școlar. La solicitarea scrisă a părinților, a tutorilor sau a susținătorilor legali, pot
fi înscriși în clasa pregătitoare și copiii care împlinesc vârsta de 6 ani până la
sfârșitul anului calendaristic, dacă dezvoltarea lor psihosomatică este
corespunzătoare.(3) În clasa pregătitoare din învățământul special sunt înscriși
copii cu cerințe educaționale speciale, care împlinesc vârsta de 8 ani până la
data începerii anului școlar. La solicitarea scrisă a părinților, a tutorilor legali sau
a susținătorilor legali, pot fi înscriși în clasa pregătitoare și copii cu cerințe
educaționale speciale cu vârste cuprinse între 6 și 8 ani la data începerii anului
școlar.(4) Ministerul Educației Naționale poate aproba organizarea de programe
educaționale de tip "A doua șansă", în vederea promovării învățământului
primar pentru persoanele care depășesc cu 4 ani vârsta corespunzătoare clasei
și care, din diferite motive, nu au absolvit acest nivel de învățământ până la
vârsta de 14 ani.Secţiunea a 5-a Învățământul gimnazialArticolul
30(1) Învățământul gimnazial se organizează și funcționează, de regulă, cu
program de dimineață.(2) Ministerul Educației Naționale, în colaborare cu
autoritățile administrației publice locale, prin inspectoratele școlare, poate
organiza programe educaționale de tip «A doua șansă», în vederea promovării
învățământului obligatoriu pentru persoane care depășesc cu peste 4 ani vârsta
corespunzătoare clasei și care, din diferite motive, nu au absolvit învățământul
secundar inferior, gimnazial.----------Alin. (2) al art. 30 a fost modificat de pct.
3 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(3) Abrogat.-----------Alin. (3)
al art. 30 a fost abrogat de pct. 4 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.
117 din 23 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 30
decembrie 2013.Secţiunea a 6-a Învățământul licealArticolul
31(1) Învățământul liceal cuprinde următoarele filiere și profiluri:a) filiera
teoretică, cu profilurile umanist și real;b) filiera tehnologică, cu profilurile
tehnic, servicii, resurse naturale și protecția mediului;c) filiera vocațională, cu
profilurile militar, teologic, sportiv, artistic și pedagogic.(2) Ministerul Educației
Naționale este abilitat să stabilească prin planurile-cadru de învățământ, în
funcție de dinamica socială, economică și educațională, specializări diferite în
cadrul profilurilor prevăzute la alin. (1).(2^1) Liceele cu profil agricol pot fi
susținute în ceea ce privește infrastructura, terenurile și mijloacele de
învățământ și de autoritățile locale și de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării
Rurale.----------Alin. (2^1) al art. 31 a fost introdus de art. I din LEGEA nr. 118
din 31 mai 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 419 din 3 iunie 2016.
(3) Durata studiilor în învățământul liceal este de 4 sau 5 ani, în conformitate cu
planurile-cadru aprobate de Ministerul Educației Naționale. Pentru unele forme
de învățământ cu frecvență și pentru învățământul liceal cu frecvență redusă,
durata studiilor se prelungește cu un an.-----------Alin. (3) al art. 31 a fost
modificat de pct. 5 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 117 din 23
decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 30 decembrie
2013.(4) Învățământul liceal se organizează și funcționează, de regulă, ca
învățământ cu frecvență. Acesta se poate organiza și poate funcționa și ca
învățământ cu frecvență redusă, în unitățile de învățământ stabilite de
inspectoratul școlar, în colaborare cu autoritățile administrației publice locale.
(5) Unitățile de învățământ liceal se organizează cu una sau mai multe filiere și
unul sau mai multe profiluri. În cadrul profilurilor se pot organiza una sau mai
multe calificări profesionale sau specializări, conform legii.(6) Absolvenții
învățământului liceal care au dobândit formal, nonformal sau informal
competențe profesionale pot susține examen de certificare a calificării, în
condițiile legii. Absolvenții care promovează examenul de certificare dobândesc
certificat de calificare și suplimentul descriptiv al certificatului, conform
Europass.(7) Unitățile de învățământ în care se organizează filiera tehnologică
sau vocațională a liceului sunt stabilite de inspectoratele școlare, cu consultarea
autorităților administrației publice locale, având în vedere tendințele de
dezvoltare socială și economică precizate în documentele strategice regionale,
județene și locale elaborate și monitorizate de structurile parteneriale
consultative: consorții regionale și comitete locale de dezvoltare a
parteneriatului social. Cadrul general de organizare și funcționare a structurilor
parteneriale consultative pentru învățământul profesional și tehnic este aprobat
prin ordin al ministrului educației naționale.----------Alin. (7) al art. 31 a fost
modificat de pct. 4 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 94 din 29
decembrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 968 din 30 decembrie
2014.Secţiunea a 7-a Învățământul tehnologic și vocaționalArticolul
32(1) Învățământul liceal tehnologic și vocațional se poate organiza în cadrul
liceelor din filiera tehnologică sau vocațională, pentru calificări din Registrul
național al calificărilor, actualizat periodic, în funcție de nevoile pieței muncii,
identificate prin documente strategice de planificare a ofertei de formare
regionale, județene și locale.(2) Învățământul liceal tehnologic și vocațional se
poate organiza și pe baza solicitărilor din partea angajatorilor privați sau ai
Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, pe baza unor contracte de
școlarizare.(3) Absolvenții clasei a X-a din cadrul filierei tehnologice sau
vocaționale care au finalizat un stagiu de pregătire practică pot susține examen
de certificare a calificării corespunzător nivelului de certificare stabilit prin
Cadrul național al calificărilor.-----------Alin. (3) al art. 32 a fost modificat de
pct. 6 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 117 din 23 decembrie 2013,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 30 decembrie 2013.(4) Stagiile de
pregătire practică de pe parcursul filierei tehnologice sau vocaționale se pot
organiza la nivelul unității de învățământ și/sau la operatorii economici ori
instituțiile publice cu care unitatea de învățământ are încheiate contracte pentru
pregătire practică sau la organizații-gazdă din străinătate, în cadrul unor
programe ale Uniunii Europene - componenta de formare profesională inițială.
Durata stagiului de pregătire practică este stabilită prin planul-cadru de
învățământ, aprobat de Ministerul Educației Naționale.(5) Operatorii economici
care încheie contract de parteneriat cu unitățile de învățământ care desfășoară
învățământ profesional și tehnic, potrivit reglementărilor legale din domeniul
educației naționale, beneficiază de facilități la plata impozitelor, taxelor și
contribuțiilor datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale, bugetelor
fondurilor speciale sau bugetelor locale, potrivit prevederilor legale.(la 06-04-
2018, Alineatul (5) din Articolul 32 , Sectiunea a 7-a , Capitolul II , Titlul II a fost
modificat de Punctul 4, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 82 din 30 martie 2018,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 299 din 03 aprilie 2018 )Secţiunea a 8-
a Învățământul profesionalArticolul 33(1) Învățământul profesional se poate
organiza în școli profesionale care pot fi unități independente sau afiliate liceelor
tehnologice, de stat sau particulare.(2) Pregătirea prin învățământul profesional
și tehnic se realizează pe baza standardelor de pregătire profesională aprobate
prin ordin al ministrului educației naționale, la propunerea Centrului Național de
Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, și elaborate în urma
consultării partenerilor sociali. Standardele de pregătire profesională se
realizează pe baza standardelor ocupaționale aprobate de Autoritatea Națională
pentru Calificări. Standardele de pregătire profesională se realizează prin
consultare cu operatorii economici în situația în care nu există standarde
ocupaționale actualizate.(la 06-04-2018, Alineatul (2) din Articolul 33 , Sectiunea
a 8-a , Capitolul II , Titlul II a fost modificat de Punctul 5, ARTICOL UNIC din
LEGEA nr. 82 din 30 martie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 299 din
03 aprilie 2018 )(3) Absolvenții învățământului profesional, care promovează
examenul de certificare a calificării profesionale, dobândesc certificat de
calificare profesională și suplimentul descriptiv al certificatului, conform
Europass.(4) Modul de organizare și de desfășurare a examenului de certificare
a calificării profesionale este reglementat de Ministerul Educației Naționale prin
metodologie, care se dă publicității la începutul ciclului.(5) Absolvenții
învățământului profesional pot continua studiile în ciclul superior al
învățământului liceal, în condițiile stabilite prin metodologia aprobată prin ordin
al ministrului educației naționale.(la 06-04-2018, Alineatul (5) din Articolul 33 ,
Sectiunea a 8-a , Capitolul II , Titlul II a fost modificat de Punctul 5, ARTICOL
UNIC din LEGEA nr. 82 din 30 martie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
299 din 03 aprilie 2018 )(la 23-11-2016, Alineatul (5^1) din Articolul 33 ,
Sectiunea a 8-a , Capitolul II , Titlul II a fost abrogat de Punctul 7, Articolul I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 16 noiembrie 2016, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 943 din 23 noiembrie 2016 )(la 23-11-2016, Alineatul
(5^2) din Articolul 33 , Sectiunea a 8-a , Capitolul II , Titlul II a fost abrogat
de Punctul 7, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 16 noiembrie
2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 943 din 23 noiembrie 2016 )(la 23-
11-2016, Alineatul (5^3) din Articolul 33 , Sectiunea a 8-a , Capitolul II , Titlul II a
fost abrogat de Punctul 7, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 16
noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 943 din 23 noiembrie
2016 )(la 23-11-2016, Alineatul (5^4) din Articolul 33 , Sectiunea a 8-a ,
Capitolul II , Titlul II a fost abrogat de Punctul 7, Articolul I din ORDONANȚA DE
URGENȚĂ nr. 81 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 943
din 23 noiembrie 2016 )(la 23-11-2016, Alineatul (5^5) din Articolul 33 ,
Sectiunea a 8-a , Capitolul II , Titlul II a fost abrogat de Punctul 7, Articolul I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 16 noiembrie 2016, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 943 din 23 noiembrie 2016 )(la 23-11-2016, Alineatul
(5^6) din Articolul 33 , Sectiunea a 8-a , Capitolul II , Titlul II a fost abrogat
de Punctul 7, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 16 noiembrie
2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 943 din 23 noiembrie 2016 )
(6) Absolvenții învățământului gimnazial care întrerup studiile pot fi cuprinși,
până la împlinirea vârstei de 26 de ani, într-un program de pregătire
profesională, în vederea dobândirii unei calificări profesionale.(la 06-04-2018,
Alineatul (6) din Articolul 33 , Sectiunea a 8-a , Capitolul II , Titlul II a fost
modificat de Punctul 6, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 82 din 30 martie 2018,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 299 din 03 aprilie 2018 )(6^1) Abrogat.(la
06-04-2018, Alineatul (6^1) din Articolul 33 , Sectiunea a 8-a , Capitolul II , Titlul
II a fost abrogat de Punctul 7, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 82 din 30 martie
2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 299 din 03 aprilie 2018 )
(7) Programele de pregătire profesională, prevăzute la alin. (6), pot fi
organizate prin unitățile de învățământ de stat și particulare sau confesionale
acreditate și sunt gratuite pentru persoanele care intră în aceste programe
organizate în învățământul de stat până la împlinirea vârstei de 26 de ani.(la 23-
11-2016, Alineatul (7) din Articolul 33 , Sectiunea a 8-a , Capitolul II , Titlul II a
fost modificat de Punctul 6, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din
16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 943 din 23 noiembrie
2016 )(7^1) Unitățile de învățământ de stat în care se organizează învățământ
profesional sunt stabilite de inspectoratele școlare, cu consultarea autorităților
administrației publice locale, a comitetelor locale de dezvoltare a parteneriatului
social, având în vedere tendințele de dezvoltare socială și economică precizate
în documentele strategice regionale, județene și locale privind învățământul
profesional, precum și la solicitările operatorilor economici și ale structurilor
asociative interesate în formarea profesională prin învățământul profesional.(la
06-04-2018, Alineatul (7^1) din Articolul 33 , Sectiunea a 8-a , Capitolul II , Titlul
II a fost modificat de Punctul 5, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 82 din 30 martie
2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 299 din 03 aprilie 2018 )
(8) Abrogat.----------Alin. (8) al art. 33 a fost abrogat de pct. 8 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 94 din 29 decembrie 2014, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 968 din 30 decembrie 2014.(9) Abrogat.----------Alin.
(9) al art. 33 a fost abrogat de pct. 8 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.
94 din 29 decembrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 968 din 30
decembrie 2014.(10) Statul susține învățământul profesional și învățământul
liceal - filiera tehnologică sau vocațională, prin:a) recunoașterea în
învățământul terțiar nonuniversitar a studiilor obținute în cadrul învățământului
liceal - filiera tehnologică sau vocațională, în baza unui regulament
propriu;b) finanțarea parțială la școlarizarea în cadrul școlilor postliceale de
stat;c) burse speciale și alte forme de sprijin material.Articolul
33^1(1) Învățământul profesional și tehnic, inclusiv dual, se organizează pentru
dobândirea de cunoștințe, deprinderi și competențe preponderent pentru
ocuparea unui loc de muncă pentru calificări profesionale de nivel 3, 4 și 5,
conform Cadrului național al calificărilor. Învățământul dual pentru calificări
profesionale de nivel 4 și 5 se organizează începând cu anul școlar 2019-2020.
(2) Absolvenții învățământului profesional și tehnic, inclusiv dual, care
promovează examenul de certificare a calificării profesionale dobândesc
certificat de calificare profesională pentru nivel 3, 4 sau 5, conform Cadrului
național al calificărilor, și suplimentul descriptiv al certificatului, conform
Europass.(3) Absolvenții învățământului profesional, inclusiv dual, care
promovează examenul de certificare a calificării profesionale de nivel 3, conform
Cadrului național al calificărilor, pot continua studiile în învățământul liceal
pentru dobândirea unei calificări de nivel 4, conform Cadrului național al
calificărilor, în condițiile stabilite prin metodologii aprobate prin ordin al
ministrului educației naționale.(4) Pot avea acces la o calificare profesională de
nivel 5 al Cadrului național al calificărilor absolvenți ai învățământului liceal
și/sau absolvenți cu certificat de calificare profesională de nivel 4 al Cadrului
național al calificărilor, în condițiile stabilite prin metodologii aprobate prin ordin
al ministrului educației naționale.(5) Absolvenții de învățământ profesional și
tehnic, inclusiv dual, care nu au finalizat studiile liceale pot fi cuprinși în
programe de pregătire pentru finalizarea nivelului de învățământ liceal.
Condițiile de acces, conținutul și durata acestor programe de pregătire sunt
reglementate prin metodologii specifice, aprobate prin ordin al ministrului
educației naționale.(la 06-04-2018, Articolul 33^1 din Sectiunea a 8-a , Capitolul
II , Titlul II a fost modificat de Punctul 8, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 82 din 30
martie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 299 din 03 aprilie
2018 )Articolul 33^2(1) Învățământul dual se organizează în unități de
învățământ de stat, particulare sau confesionale în baza unui contract de
parteneriat care se încheie între unul sau mai mulți operatori economici sau
asociație/consorțiu de operatori economici, unitatea de învățământ și unitatea
administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea școlară.(2) Contractul-
cadru de parteneriat se reglementează prin metodologie specifică elaborată de
Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, cu
consultarea prealabilă a reprezentanților desemnați ai operatorilor economici și
ai structurilor asociative, inclusiv ale autorităților administrației publice locale, și
aprobată prin ordin al ministrului educației naționale.(la 06-04-2018, Alineatul
(2) din Articolul 33^2 , Sectiunea a 8-a , Capitolul II , Titlul II a fost modificat
de Punctul 9, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 82 din 30 martie 2018, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 299 din 03 aprilie 2018 )(3) Pentru pregătirea
profesională, fiecare elev major respectiv părintele, tutorele sau susținătorul
legal al elevului minor, încheie un contract de pregătire practică individuală cu
operatorul economic și unitatea de învățământ, reglementat prin metodologie
specifică elaborată de Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului
Profesional și Tehnic, cu consultarea prealabilă a reprezentanților desemnați ai
operatorilor economici, ai structurilor asociative și ai consorțiilor și aprobată prin
ordin al ministrului educației naționale.(la 06-04-2018, Alineatul (3) din Articolul
33^2 , Sectiunea a 8-a , Capitolul II , Titlul II a fost modificat de Punctul 9,
ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 82 din 30 martie 2018, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 299 din 03 aprilie 2018 )(la 23-11-2016, Sectiunea a 8-a din Capitolul
II , Titlul II a fost completata de Punctul 10, Articolul I din ORDONANȚA DE
URGENȚĂ nr. 81 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 943
din 23 noiembrie 2016 )Secţiunea a 9-a Învățământul militar
preuniversitarArticolul 34(1) Învățământul preuniversitar din sistemul de
apărare, ordine publică și securitate națională este învățământ de stat, parte
integrantă a sistemului național de învățământ, și cuprinde: învățământ liceal
militar și învățământ postliceal pentru formarea maiștrilor militari, a
subofițerilor, agenților de poliție și agenților de penitenciare.(2) Structura
organizatorică, profilurile, specializările/calificările profesionale, cifrele anuale de
școlarizare și criteriile de selecționare a candidaților pentru învățământul
preuniversitar militar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate
națională se propun Ministerului Educației Naționale de ministerele interesate și
de alte instituții cu responsabilități în domeniul apărării, ordinii publice și
securității naționale potrivit fiecărei arme, specializări și forme de organizare a
învățământului și se aprobă conform prevederilor prezentei legi valabile pentru
instituțiile de învățământ civil.(3) Planurile-cadru de învățământ pentru
învățământul liceal militar se elaborează de către Ministerul Educației Naționale,
în colaborare cu Ministerul Apărării Naționale, și sunt aprobate prin ordin al
ministrului educației naționale. Planurile-cadru de învățământ pentru
învățământul postliceal din sistemul de apărare, ordine publică și securitate
națională se elaborează de Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor
Interne, Ministerul Justiției și alte instituții cu atribuții în domeniile apărării,
ordinii publice și securității naționale, în conformitate cu standardele naționale
elaborate de instituțiile responsabile cu asigurarea calității, și se avizează de
Ministerul Educației Naționale.(4) Programele școlare pentru disciplinele de
specialitate militară se elaborează de Ministerul Apărării Naționale, Ministerul
Afacerilor Interne, Ministerul Justiției și de alte instituții cu atribuții în domeniul
apărării, ordinii publice și securității naționale și se aprobă de Ministerul
Educației Naționale.Articolul 35Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor
Interne, Ministerul Justiției și alte instituții cu atribuții în domeniile apărării,
ordinii publice și securității naționale coordonează și controlează unitățile de
învățământ militar preuniversitar, împreună cu Ministerul Educației Naționale,
prin inspectoratele școlare județene/al municipiului București. Articolul
36Conducerea operativă a unităților de învățământ preuniversitar din sistemul
de apărare, ordine publică și securitate națională se asigură de
comandantul/directorul numit prin ordin al conducătorilor ministerelor și
instituțiilor de ordine publică și siguranță națională, care este și președintele
consiliului de administrație/consiliului de conducere. În activitatea de conducere,
comandantul/directorul este ajutat de locțiitorul comandantului pentru
învățământ/directorul adjunct. Directorul adjunct/Locțiitorul comandantului
pentru învățământ este și președintele consiliului profesoral. Articolul
37(1) Personalul didactic din unitățile de învățământ preuniversitar din sistemul
de apărare, ordine publică și securitate națională se constituie din personalul
didactic prevăzut în prezenta lege și din corpul instructorilor militari, de ordine și
securitate publică.(2) Personalul didactic din unitățile de învățământ
preuniversitar din sistemul militar de apărare, ordine publică și securitate
națională are drepturile și îndatoririle care decurg din prezenta lege și din
calitatea de cadru militar în activitate, respectiv de funcționar public cu statut
special.(3) Funcțiile didactice pentru corpul instructorilor militari din unitățile de
învățământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate
națională, condițiile care se cer pentru ocuparea acestora, normele didactice,
competențele și responsabilitățile se stabilesc prin instrucțiuni proprii. Articolul
38Finanțarea învățământului preuniversitar din sistemul de apărare, ordine
publică și securitate națională este asigurată de Ministerul Apărării Naționale,
Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției și alte instituții cu atribuții în
domeniile apărării, informațiilor, ordinii publice și securității naționale din
fondurile alocate din bugetul de stat.Articolul 39Certificatele de absolvire și
competențe profesionale dau dreptul deținătorilor legali, după trecerea în
rezervă, în condițiile legii, să ocupe funcții echivalente cu cele ale absolvenților
instituțiilor civile de învățământ cu profil apropiat și de același nivel. Articolul
40Instituțiile de învățământ preuniversitar din cadrul sistemului de apărare,
ordine publică și securitate națională, precum și specializările/calificările
profesionale din cadrul acestora se supun mecanismelor de asigurare a calității,
ca și instituțiile de învățământ civil.Articolul 41Aplicarea prevederilor prezentei
legi la specificul militar, de ordine publică și securitate națională se face prin
ordine, regulamente și instrucțiuni proprii.Secţiunea a 10-a Învățământul de
artă și învățământul sportiv Articolul 42(1) Învățământul de artă și
învățământul sportiv se organizează pentru elevii cu aptitudini în aceste
domenii.(2) Unitățile în care se organizează învățământul de artă și
învățământul sportiv de stat se stabilesc de către autoritățile administrației
publice locale cu avizul conform al inspectoratelor școlare, potrivit legii.(3) În
învățământul de artă și în învățământul sportiv:a) școlarizarea se realizează, de
regulă, începând cu învățământul gimnazial;b) elevii pot fi înscriși numai pe
baza testării aptitudinilor specifice;c) planurile-cadru de învățământ sunt
adaptate specificului acestui învățământ;d) studiul disciplinelor de specialitate
se realizează pe clase, pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite de
Ministerul Educației Naționale;e) programele școlare pentru învățământul liceal
de artă și pentru învățământul liceal sportiv respectă obiectivele educaționale
stabilite pentru profilul respectiv.(4) Pentru activitatea sportivă și artistică de
performanță, la propunerea autorităților administrației publice locale, a
inspectoratelor școlare, a Ministerului Culturii și Identității Naționale și/sau a
instituțiilor publice de cultură împreună cu Ministerul Educației Naționale se pot
organiza cluburi școlare și unități de învățământ preuniversitar de stat cu
program sportiv sau de artă, integrat ori suplimentar.(5) Învățământul de artă
și învățământul sportiv integrat se organizează în școlile și liceele cu program de
artă, respectiv sportiv, precum și în clase cu program de artă sau sportiv,
organizate în celelalte unități de învățământ primar, gimnazial și liceal.
(6) Organizarea învățământului de artă și a învățământului sportiv se face prin
regulamente aprobate de ministrul educației naționale.(7) Unitățile de
învățământ cu program sportiv suplimentar, denumite cluburi sportive școlare,
se constituie ca unități de învățământ de nivel liceal, independente sau afiliate
pe lângă alte unități de învățământ de același nivel.(8) Pentru buna desfășurare
a activității, cluburile sportive școlare beneficiază de baze sportive proprii și de
acces în bazele sportive care aparțin celorlalte unități de învățământ, cu acordul
conducerilor acestor unități de învățământ.(9) Elevii au acces liber în cluburile
sportive, în palatele și cluburile copiilor.(10) Pentru buna desfășurare a
activităților artistice, unitățile de învățământ gimnazial și liceal beneficiază de
săli de repetiție și spectacol proprii sau de acces la sălile unităților de
învățământ de același nivel, cu acordul conducerii acestora.(11) Cluburile
sportive școlare pot să fie finanțate și de autoritățile administrației publice
locale.(12) Toți elevii cuprinși în grupele de performanță sunt înscriși într-un
Registru național al performanțelor sportive, în baza reglementărilor aprobate
prin ordin al ministrului educației naționale.Articolul 43(1) Pentru sprijinirea
activității sportive și artistice de performanță, Ministerul Educației
Naționale organizează tabere sportive sau de creație artistică, concursuri
sportive sau artistice, campionate școlare, precum și festivaluri și acordă burse
și alte forme de sprijin material.(2) Pentru activitățile sportive, în structura
Ministerului Educației Naționale funcționează Federația Sportului Școlar și
Universitar.(3) Ministerul Culturii și Identității Naționale și celelalte ministere
interesate, Comitetul Olimpic și Sportiv Român, federațiile sportive naționale,
autoritățile locale, precum și instituțiile de cultură pot sprijini financiar și
material activitățile de performanță în domeniul artelor, respectiv al sportului.
(4) Ministerul Educației Naționale colaborează cu instituții, cu organizații și cu
alte persoane juridice, respectiv cu persoane fizice pentru asigurarea resurselor
financiare și materiale necesare desfășurării, în bune condiții, a învățământului
de artă și învățământului sportiv integrat și suplimentar, precum și a
competițiilor artistice și sportive de nivel regional și național.Secţiunea a 11-
a Învățământul postlicealArticolul 44(1) Învățământul postliceal se
organizează pentru calificări profesionale înscrise în Registrul național al
calificărilor, stabilite de Ministerul Educației Naționale și aprobate prin hotărâre
a Guvernului.(2) Învățământul postliceal face parte din învățământul profesional
și tehnic și este parțial subvenționat de stat.(3) Învățământul postliceal special
face parte din învățământul profesional și tehnic și este integral subvenționat de
stat.(3^1) Învățământul postliceal se organizează în școli postliceale cu
personalitate juridică sau ca structuri fără personalitate juridică, în cadrul
liceelor cu personalitate juridică, ori în colegii în cadrul instituțiilor de
învățământ superior acreditate.----------Alin. (3^1) al art. 44 a fost introdus de
pct. 4 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(3^2) Organizarea și
funcționarea învățământului postliceal se fac conform unei metodologii aprobate
prin ordin al ministrului educației naționale.----------Alin. (3^2) al art. 44 a fost
introdus de pct. 4 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie
2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(4) Școlile de
maiștri sunt școli postliceale.(5) Învățământul postliceal are o durată de 1-3 ani,
în funcție de complexitatea calificării și de numărul de credite pentru educație și
formare profesională.(6) Școlarizarea în învățământul postliceal de stat,
organizat în conformitate cu prevederile prezentei legi, se finanțează prin
bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale, din sumele defalcate din
venituri ale bugetului de stat și din venituri ale bugetelor locale. Școlarizarea
poate să fie finanțată și de către solicitanți, persoane fizice sau juridice, prin
contract încheiat cu unitatea de învățământ care asigură școlarizarea. Statul
susține și stimulează, inclusiv financiar, programe de studiu pentru
învățământul postliceal, în parteneriat public-privat.(7) Cifra de școlarizare
pentru învățământul postliceal de stat se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Prin excepție, cifra de școlarizare pentru învățământul postliceal de stat finanțat
integral de către solicitanți, persoane fizice sau juridice, se aprobă, prin decizii,
de inspectoratele școlare ori, prin hotărâri, de senatele universitare și se
comunică Ministerului Educației Naționale.----------Alin. (7) al art. 44 a fost
modificat de pct. 5 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie
2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(7^1) Pentru
anul școlar 2014-2015, colegiile din cadrul instituțiilor de învățământ superior
de stat pot organiza învățământ postliceal doar finanțat integral de către
solicitanți.----------Alin. (7^1) al art. 44 a fost introdus de pct. 6 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(7^2) Începând cu anul școlar 2015-2016,
cifra de școlarizare și mecanismul de finanțare pentru învățământul postliceal,
organizat la nivelul colegiilor din cadrul instituțiilor de învățământ superior de
stat, se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Finanțarea de bază pentru colegiile
din cadrul instituțiilor de învățământ superior de stat se asigură la nivelul
standardelor de cost pentru învățământul preuniversitar.----------Alin. (7^2) al
art. 44 a fost introdus de pct. 6 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49
din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.
(8) Admiterea în învățământul postliceal se face în conformitate cu criteriile
generale stabilite de Ministerul Educației Naționale, pe baza unei metodologii
elaborate de unitatea/instituția de învățământ, prin consultarea factorilor
interesați.----------Alin. (8) al art. 44 a fost modificat de pct. 7 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(9) Au dreptul să se înscrie în învățământul
postliceal, în condițiile alin. (8), absolvenții de liceu, cu sau fără diplomă de
bacalaureat.(9^1) Învățământul postliceal se încheie cu examen de certificare a
competențelor profesionale. Modul de organizare și desfășurare a examenului
de certificare a competențelor profesionale este reglementat de Ministerul
Educației Naționale prin metodologie specifică, elaborată cu consultarea
factorilor interesați și aprobată prin ordin al ministrului educației
naționale.-----------Alin. (9^1) al art. 44 a fost introdus de pct. 8 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 117 din 23 decembrie 2013, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 30 decembrie 2013.(9^2) Candidații proveniți
din învățământul postliceal de stat admiși pe locurile finanțate de la bugetul de
stat pot susține examenul de certificare a calificării profesionale, fără taxă, de
cel mult două ori. Prezentările ulterioare la acest examen sunt condiționate de
achitarea unor taxe stabilite la nivelul centrului de examen, luând în considerare
cheltuielile de examen per candidat.-----------Alin. (9^2) al art. 44 a fost
introdus de pct. 8 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 117 din 23
decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 30 decembrie
2013.(9^3) Absolvenții învățământului postliceal care susțin și promovează
examenul de certificare a calificării profesionale primesc certificat de calificare
profesională, corespunzător nivelului stabilit prin Cadrul național al calificărilor și
Suplimentul descriptiv al certificatului în format Europass.-----------Alin. (9^3)
al art. 44 a fost introdus de pct. 8 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.
117 din 23 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 30
decembrie 2013.(10) Creditele pentru educație și formare profesională obținute
în învățământul postliceal pot fi recunoscute pentru absolvenții cu diplomă de
bacalaureat de către universități, în baza deciziilor senatului universitar, ca
unități de credite de studii transferabile pentru nivelul licență.Secţiunea a 12-
a Învățământul pentru persoanele aparținând minorităților
naționaleArticolul 45(1) Persoanele aparținând minorităților naționale au
dreptul să studieze și să se instruiască în limba maternă, la toate nivelurile,
tipurile și formele de învățământ preuniversitar, în condițiile legii.(2) În funcție
de necesitățile locale se organizează, la cererea părinților sau tutorilor legali și
în condițiile legii, grupe, clase sau unități de învățământ preuniversitar cu
predare în limbile minorităților naționale.(3) La toate formele de învățământ în
limba română, în limbile minorităților naționale sau în limbi de circulație
internațională, se poate înscrie și pregăti orice cetățean român sau cetățean din
țările Uniunii Europene și Confederația Elvețiană, indiferent de limba sa maternă
și de limba în care a studiat anterior.(4) În cadrul unităților sau secțiilor cu
predare în limbile minorităților naționale, singulare în localitate, se pot organiza
clase liceale și profesionale cu grupe de elevi de diferite profiluri, în condițiile
legii.(5) Pe raza unei unități administrativ-teritoriale, cu mai multe unități de
învățământ cu predare în limbile minorităților naționale, funcționează cel puțin o
unitate școlară cu personalitate juridică, pentru fiecare limbă maternă,
indiferent de efectivul de elevi.(6) În cazul unităților de nivel gimnazial sau
liceal cu predare în limbile minorităților naționale, singulare în municipiu, oraș
sau comună, se acordă personalitate juridică, indiferent de efectivul de elevi.
(7) Elevii care, în localitatea de domiciliu, nu au posibilitatea de a învăța în
limba lor maternă sunt sprijiniți prin decontul transportului la cea mai apropiată
școală cu predare în limba maternă sau primesc cazare și masă gratuite în
internatul unității de învățământ cu predare în limba maternă.(8) Minoritățile
naționale au dreptul la reprezentare proporțională cu numărul de clase în
organele de conducere ale unităților de învățământ, ale inspectoratelor școlare
sau ale instituțiilor echivalente, cu respectarea criteriilor de competență
profesională, potrivit legii.(9) În unitățile școlare cu predare și în limbile
minorităților naționale, unul dintre directori va fi un cadru didactic din rândul
minorităților respective, cu respectarea criteriilor de competență profesională.
(10) În unitățile conexe învățământului preuniversitar din județele în care
funcționează forme de învățământ în limbile minorităților naționale se asigură
încadrarea cu specialiști și din rândul minorităților naționale, cu respectarea
criteriilor de competență profesională.(11) Cadrele didactice care predau la
grupe sau clase cu predare integrală în limba minorităților naționale trebuie să
facă dovada competenței profesionale în limba minorității naționale respective și
au dreptul la pregătire și perfecționare în limba de predare, în țară sau în
străinătate. Fac excepție de la necesitatea de a face dovada competenței
profesionale în limba minorității naționale respective cadrele didactice care
predau limba și literatura română.(12) Ministerul Educației Naționale asigură
materiale didactice specifice disciplinelor predate în limba maternă.(13) Pentru
elevii aparținând minorităților naționale, Ministerul Educației Naționale asigură
manualele școlare, care pot fi: manuale elaborate în limba de predare a
minorităților naționale și manuale traduse din limba română sau manuale de
import, avizate de Ministerul Educației Naționale, pentru titlurile needitate din
cauza tirajului redus.(14) În învățământul în limbile minorităților naționale, în
comunicarea internă și în comunicarea cu părinții elevilor și ai preșcolarilor se
poate folosi și limba de predare.(15) În învățământul primar cu predare în
limbile minorităților naționale, calificativele se comunică în scris și oral și în
limba de predare.(16) În cadrul Institutului de Științe ale Educației din
subordinea Ministerului Educației Naționale va funcționa și o secție de cercetare
și inovare pentru învățământul cu predare în limbile minorităților naționale.
(17) În finanțarea de bază a unității de învățământ preuniversitar cu predare în
limbile minorităților naționale, costul standard per elev și per preșcolar se
calculează după un coeficient mărit pe baza factorilor de corecție, luând în
considerare predarea în limba minorității naționale sau a limbii minorității
naționale. În cazul acestor unități se are în vedere izolarea lingvistică,
geografică și numărul redus de elevi și preșcolari, precum și elevii prevăzuți
la alin. (7). Același coeficient se aplică și în cazul unităților școlare cu predare în
limba română, în condiții similare.Articolul 46(1) În cadrul învățământului
preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale, toate disciplinele se
studiază în limba maternă, cu excepția disciplinei Limba și literatura română.
(2) Disciplina Limba și literatura română se predă pe tot parcursul
învățământului preuniversitar după programe școlare și manuale elaborate în
mod special pentru minoritatea respectivă.(3) Prin excepție, în unitățile de
învățământ cu predare în limba unei minorități naționale, ca urmare a cererii
părinților sau tutorilor legali, la solicitarea organizației minorității naționale
reprezentate în Parlamentul României sau, în cazul în care minoritatea
respectivă nu are reprezentare parlamentară, la solicitarea grupului parlamentar
al minorităților naționale, predarea disciplinei Limba și literatura română se face
după manualele utilizate în unitățile de învățământ cu predare în limba română.
(4) Testele la disciplina Limba și literatura română se elaborează pe baza
programei speciale.(5) Testele de evaluare, subiectele de examen de orice tip
din învățământul preuniversitar și lucrările semestriale pentru elevii din
învățământul cu predare în limbile minorităților naționale se elaborează pe baza
cerințelor didactico-metodologice stabilite de Curriculumul național.(6) În
învățământul preuniversitar, activitatea de predare și de educare la Limba și
literatura maternă, la istoria și tradițiile minorităților naționale respective și la
Educația muzicală se realizează pe baza programelor și a metodologiilor
specifice elaborate de colective de experți cunoscători ai limbii și ai culturii
minorității naționale respective și aprobate, potrivit legii.(7) Elevilor aparținând
minorităților naționale, care frecventează unități de învățământ cu predare în
limba română sau în altă limbă decât cea maternă, li se asigură, la cerere, și în
condițiile legii, ca disciplină de studiu, limba și literatura maternă, precum și
istoria și tradițiile minorității naționale respective, ca parte a trunchiului comun.
Programele și manualele disciplinei Istoria și tradițiile minorității naționale sunt
aprobate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.(8) În
învățământul primar, gimnazial și liceal cu predare în limbile minorităților
naționale, disciplinele Istoria și Geografia României se predau în aceste limbi,
după programe școlare și manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în
limba română, cu obligația transcrierii și a însușirii toponimiei și a numelor
proprii românești și în limba română.(9) În învățământul gimnazial cu predare
în limbile minorităților naționale se introduce, ca disciplină de studiu, Istoria și
tradițiile minorităților naționale respective, cu predare în limba maternă.
Programele școlare și manualele la această disciplină sunt aprobate de
Ministerul Educației Naționale.(10) În programele și manualele de istorie se vor
reflecta istoria și tradițiile minorităților naționale din România.(11) În
învățământul liceal și postliceal, în care predarea se face în limba maternă
pentru disciplinele, respectiv modulele de pregătire de specialitate, se realizează
însușirea terminologiei de specialitate și în limba română.(12) În învățământul
preuniversitar, probele de admitere și probele examenelor de absolvire pot fi
susținute în limba în care au fost studiate disciplinele respective, în condițiile
legii.Articolul 47(1) Pe raza unei unități administrativ-teritoriale - comună, oraș,
municipiu - unde funcționează mai multe unități școlare cu predare în limba
română cel puțin una dintre acestea are personalitate juridică, indiferent de
efectivul de elevi.(2) Unitățile cu predare în limba română, de nivel gimnazial
sau liceal, unice în municipiu, în oraș sau în comună au personalitate juridică
indiferent de efectivul de elevi.Secţiunea a 12^1-a Învățământ pentru
persoanele cu tulburări de învățare----------Secț. 12^1 a cap. II al titlului II
a fost introdusă de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 6 din 18 ianuarie
2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 19 ianuarie 2016.Articolul
47^1Pentru persoanele cu tulburări de învățare se aplică în toate ciclurile de
învățământ preuniversitar curriculumul național.----------Art. 47^1 a fost
introdus de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 6 din 18 ianuarie 2016 publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 19 ianuarie 2016.Articolul 47^2În învățământul
primar, cu precădere pentru clasa pregătitoare și pentru clasa I, se vor efectua,
în mod obligatoriu, teste de evaluare a capacității de învățare în vederea
depistării precoce a tulburărilor de învățare, stabilirii eventualelor metode
specifice de educație și a asigurării terapiilor specifice. Pe parcursul ciclului de
învățământ primar se efectuează evaluări anuale.----------Art. 47^2 a fost
introdus de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 6 din 18 ianuarie 2016 publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 19 ianuarie 2016.Articolul 47^3Ministerul
Educației Naționale elaborează, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare
a prezentei legi, metodologia pentru asigurarea suportului necesar elevilor cu
tulburări de învățare.----------Art. 47^3 a fost introdus de pct. 2 al art. unic din
LEGEA nr. 6 din 18 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din
19 ianuarie 2016.Articolul 47^4Metodologia va cuprinde procedurile de evaluare
pentru depistarea tulburărilor de învățare, precum și cadrul general de asigurare
a cadrelor didactice cu pregătire adecvată și a terapiilor specifice.----------Art.
47^4 a fost introdus de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 6 din 18 ianuarie
2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 19 ianuarie 2016.Articolul
47^5Cu acordul prealabil al consiliului de administrație al unității de învățământ
și la recomandarea specialistului, pentru fiecare caz în parte, elevii cu deficiențe
de învățare pot folosi materiale sau instrumente compensatorii, inclusiv
tehnologie informatică, și vor beneficia de evaluare adaptată pe parcursul
semestrelor.----------Art. 47^5 a fost introdus de pct. 2 al art. unic din LEGEA
nr. 6 din 18 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 19
ianuarie 2016.Articolul 47^6La nivelul centrelor județene de resurse și de
asistență educațională/Centrului Municipiului București de Resurse și Asistență
Educațională se organizează compartimente de consiliere parentală pentru
părinții care au copii cu tulburări de învățare, pentru a se asigura comunicarea
și colaborarea între școală, familie și specialiști pentru diagnosticarea și
reabilitarea pe tot parcursul școlarizării elevilor.----------Art. 47^6 a fost
introdus de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 6 din 18 ianuarie 2016 publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 19 ianuarie 2016.Articolul 47^7În cadrul
programelor de formare continuă a personalului didactic se vor introduce sesiuni
de informare/cursuri de perfecționare asupra problemelor legate de tulburările
de învățare, în vederea dobândirii de competențe în identificarea acestora și a
capacității de aplicare a unor strategii didactice potrivite.----------Art. 47^7 a
fost introdus de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 6 din 18 ianuarie
2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 19 ianuarie 2016.Secţiunea
a 13-a Învățământul special și special integrat Articolul 48(1) Învățământul
special și special integrat, organizat pentru persoanele cu cerințe educaționale
speciale sau alte tipuri de cerințe educaționale, stabilite prin ordin al ministrului
educației naționale, se realizează pentru toate nivelurile de învățământ,
diferențiat, în funcție de tipul și gradul de deficiență.(2) Învățământul special și
special integrat este gratuit și este organizat, de regulă, ca învățământ cu
frecvență. În funcție de necesitățile locale, acesta se poate organiza și sub alte
forme, în conformitate cu legislația în vigoare.(3) Guvernul elaborează
reglementări specifice pentru serviciile educaționale și de asistență, oferite
copiilor cu cerințe educaționale speciale.Articolul 49(1) Învățământul special se
organizează în unități de învățământ special.(la 15-12-2016, Alineatul (1) din
Articolul 49 , Sectiunea a 13-a , Capitolul II , Titlul II a fost modificat de Punctul 1,
Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 96 din 8 decembrie 2016, publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 1009 din 15 decembrie 2016 )(2) Învățământul
special integrat se organizează în învățământul de masă, prin cuprinderea
fiecărui preșcolar și elev cu dizabilități sau cerințe educaționale speciale în
grupe, clase sau formațiuni de studiu din învățământul de masă.(la 15-12-2016,
Alineatul (2) din Articolul 49 , Sectiunea a 13-a , Capitolul II , Titlul II a fost
modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 96 din 8
decembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1009 din 15 decembrie
2016 )(2^1) Prin excepție de la prevederile alin. (2), în învățământul de masă
se pot organiza grupe/clase speciale cu elevi cu dizabilități, cu avizul
inspectoratului școlar județean, respectiv al Inspectoratului Școlar al
Municipiului București, în conformitate cu normele metodologice aprobate prin
ordin al ministrului educației naționale.(la 15-12-2016, Articolul 49 din Sectiunea
a 13-a , Capitolul II , Titlul II a fost completat de Punctul 2, Articolul I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 96 din 8 decembrie 2016, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 1009 din 15 decembrie 2016 )(2^2) Efectivele
formațiunilor de studiu din învățământul special și special integrat sunt stabilite
de Ministerul Educației Naționale, în funcție de tipul și gradul dizabilității.(la 15-
12-2016, Articolul 49 din Sectiunea a 13-a , Capitolul II , Titlul II a fost completat
de Punctul 2, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 96 din 8 decembrie
2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1009 din 15 decembrie 2016 )
(3) Conținuturile învățământului special și special integrat, demersurile
didactice, precum și pregătirea și formarea personalului care își desfășoară
activitatea în domeniul educației copiilor cu cerințe educaționale speciale sunt
stabilite prin metodologii elaborate de Ministerul Educației Naționale.(4) Durata
școlarizării copiilor cu cerințe educaționale speciale poate fi mai mare decât cea
precizată prin prezenta lege și se stabilește, în funcție de nevoile individuale, de
gradul și tipul dizabilității, prin ordin al ministrului educației naționale.(la 15-12-
2016, Alineatul (4) din Articolul 49 , Sectiunea a 13-a , Capitolul II , Titlul II a fost
modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 96 din 8
decembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1009 din 15 decembrie
2016 )Articolul 50(1) Evaluarea, asistența psihoeducațională, orientarea școlară
și orientarea profesională a copiilor, a elevilor și a tinerilor cu cerințe
educaționale speciale se realizează de către centrele județene de resurse și de
asistență educațională, denumite în continuare CJRAE, respectiv de Centrul
Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională, denumit în
continuare CMBRAE, prin serviciile de evaluare și de orientare școlară și
profesională, pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației
Naționale, acordându-se prioritate integrării în învățământul de masă. CJRAE
cuprind și centrele logopedice interșcolare.(2) Stabilirea gradului de deficiență al
elevilor cu cerințe educaționale speciale se realizează de către comisiile din
cadrul CJRAE/CMBRAE, în colaborare cu comisiile pentru protecția copilului din
cadrul direcțiilor generale județene/a municipiului București de asistență socială
și protecția copilului.(3) Diagnosticarea abuzivă a copiilor pe criterii de rasă,
naționalitate, etnie, limbă, religie, apartenență la o categorie defavorizată,
precum și de orice alt criteriu, fapt ce determină includerea lor în clase cu
cerințe educaționale speciale, se sancționează.(4) Obținerea unei calificări de
către elevii/tinerii cu cerințe educaționale speciale se face în unități de
învățământ special și de masă, cu consultarea factorilor locali interesați.
(5) Elevii și tinerii cu cerințe educaționale speciale pot dobândi calificări
profesionale corespunzătoare tipului și gradului de deficiență. Articolul
51(1) Copiii, elevii și tinerii cu cerințe educaționale speciale, integrați în
învățământul de masă, beneficiază de suport educațional prin cadre didactice de
sprijin și itinerante, de la caz la caz. Organizarea serviciilor de sprijin
educațional se face de către CJRAE/CMBRAE și se reglementează prin
metodologii specifice elaborate de Ministerul Educației Naționale.(2) Copiii și
tinerii cu cerințe educaționale speciale, școlarizați în unitățile de învățământ
special sau de masă, inclusiv cei școlarizați în alt județ decât cel de domiciliu,
beneficiază de asistență socială constând în asigurarea alocației zilnice de
hrană, a rechizitelor școlare, a cazarmamentului, a îmbrăcămintei și a
încălțămintei în cuantum egal cu cel pentru copiii aflați în sistemul de protecție a
copilului, precum și de găzduire gratuită în internate sau centrele de asistare
pentru copiii cu cerințe educaționale speciale din cadrul direcțiilor generale
județene/a municipiului București de asistență socială și protecția
copilului.Articolul 52(1) Pentru copiii, elevii și tinerii cu boli cronice sau cu boli
care necesită perioade de spitalizare mai mari de 4 săptămâni se organizează,
după caz, grupe sau clase în cadrul unității sanitare în care aceștia sunt
internați.(2) Pentru copiii, elevii și tinerii care, din motive medicale sau din
cauza unei dizabilități, sunt nedeplasabili, se organizează școlarizare la
domiciliu, pe o perioadă determinată.(3) Școlarizarea la domiciliu, respectiv
înființarea de clase sau de grupe în spitale se fac de către inspectoratul școlar,
la propunerea CJRAE/CMBRAE, conform unei metodologii-cadru elaborate de
Ministerul Educației Naționale.(4) Unitățile de învățământ special pot beneficia
de sprijinul instituțiilor de protecție socială, al altor organisme private
autorizate, al persoanelor fizice sau juridice din țară și din străinătate, pentru
stimulare, compensare și pentru reducerea gradului de dizabilitate. Articolul
53Învățământul special dispune de planuri de învățământ, de programe școlare,
de programe de asistență psihopedagogică, de manuale și de metodologii
didactice alternative, adaptate tipului și gradului de dizabilitate și aprobate de
Ministerul Educației Naționale.Articolul 54(1) În funcție de evoluția copilului se
pot face propuneri de reorientare dinspre școala specială spre școala de masă și
invers.(2) Propunerea de reorientare se face de către cadrul didactic care a
lucrat cu copilul în cauză sau de către părinții copilului/tutorele legal instituit și
de către psihologul școlar. Decizia de reorientare se ia de către comisia de
expertiză din cadrul CJRAE/CMBRAE, cu acordul familiei sau al susținătorului
legal.Articolul 55(1) Școlarizarea minorilor și a adulților din centrele de
reeducare, din penitenciarele pentru minori și tineri și din penitenciarele pentru
adulți se realizează cu respectarea Curriculumului național. Resursa umană
necesară pentru școlarizarea acestora este asigurată de către Ministerul
Educației Naționale, prin inspectoratele școlare.(2) În vederea obținerii unei
calificări și a integrării în viața activă a tinerilor cu cerințe educaționale speciale,
Ministerul Educației Naționale, împreună cu Ministerul Muncii și Justiției Sociale,
organizează ateliere protejate.Articolul 56La absolvirea învățământului special,
Ministerul Educației Naționale colaborează cu Ministerul Muncii și Justiției Sociale
și cu alte organisme guvernamentale sau nonguvernamentale în vederea
integrării în viața activă, potrivit calificării obținute și în condițiile prevăzute de
legislația în vigoare.Secţiunea a 14-a Învățământul pentru copiii și tinerii
capabili de performanțe înalteArticolul 57(1) Statul sprijină copiii și tinerii
capabili de performanțe înalte atât în unități de învățământ, cât și în centre de
excelență. Centrele de excelență sunt înființate prin ordin al ministrului
educației naționale.(2) Coordonarea acțiunilor prevăzute la alin. (1) este
asigurată de Centrul Național de Instruire Diferențiată, înființat prin hotărâre a
Guvernului, inițiată de Ministerul Educației Naționale.(3) Resursele umane,
curriculare, informaționale, materiale și financiare pentru susținerea copiilor și a
tinerilor capabili de performanțe înalte se asigură de unitățile de învățământ și
de inspectoratele școlare, conform normelor metodologice elaborate de
Ministerul Educației Naționale.(4) Pentru sprijinirea copiilor și a tinerilor capabili
de performanțe înalte, Ministerul Educației Naționale organizează competiții
școlare, extrașcolare și extracurriculare, tabere de profil, simpozioane și alte
activități specifice și acordă burse și alte forme de sprijin material și financiar.
Normele metodologice privind cheltuielile cu organizarea și desfășurarea
competițiilor școlare, extrașcolare și extracurriculare, cuantumul stimulentelor
financiare acordate elevilor premiați, profesorilor care i-au pregătit și unităților
școlare de proveniență a premianților se aprobă prin hotărâre a
Guvernului.----------Alin. (4) al art. 57 a fost modificat de pct. 8 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(5) Copiii și tinerii capabili de performanțe
înalte beneficiază, indiferent de vârstă, de programe educative care le respectă
particularitățile de învățare și de orientare a performanței. Aceste programe
sunt de aprofundare a învățării, de grupare pe abilități, de îmbogățire a
curriculumului cu noi domenii, de mentorat și transfer de competență, de
accelerare a promovării conform ritmului individual de învățare.Secţiunea a
15-a Programul "Școala după școală"Articolul 58(1) Unitățile de
învățământ, prin decizia consiliului de administrație, pot să își extindă
activitățile cu elevii după orele de curs, prin programe "Școala după școală".
(2) În parteneriat cu autoritățile publice locale și cu asociațiile de părinți, prin
programul "Școala după școală", se oferă activități educative, recreative, de
timp liber, pentru consolidarea competențelor dobândite sau de accelerare a
învățării, precum și activități de învățare remedială. Acolo unde acest lucru este
posibil, parteneriatul se poate realiza cu organizații nonguvernamentale cu
competențe în domeniu.(3) Programele "Școala după școală" se organizează în
baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației naționale.
(4) Statul poate finanța programul "Școala după școală" pentru copiii și elevii
din grupurile dezavantajate, potrivit legii.Secţiunea a 16-a Alternativele
educaționaleArticolul 59(1) În sistemul de învățământ preuniversitar pot fi
inițiate și organizate alternative educaționale, cu acordul Ministerului Educației
Naționale, pe baza unor regulamente aprobate prin ordin al ministrului educației
naționale.(2) Acreditarea, respectiv evaluarea periodică a alternativelor
educaționale se fac potrivit legii.(3) Unitățile de învățământ preuniversitar
alternativ dispun de autonomie organizatorică și funcțională, în conformitate cu
specificul alternativei.(4) La toate formele de învățământ alternativ în limba
română, în limbile minorităților naționale sau în limbi de circulație
internațională, se poate înscrie și pregăti orice cetățean român.(5) Cadrele
didactice care predau la grupe sau clase din alternativele educaționale au
dreptul la recunoașterea de către inspectoratele școlare județene și Ministerul
Educației Naționale a pregătirii și a perfecționărilor realizate de organizațiile,
asociațiile, federațiile care gestionează dezvoltarea alternativei respective la
nivel național.Secţiunea a 17-a Învățământul particular și
confesionalArticolul 60(1) Învățământul particular și confesional se
organizează conform principiului nonprofit în unități de învățământ
preuniversitar, la toate nivelurile și formele, conform legislației în vigoare.
(2) Criteriile, standardele și indicatorii de performanță pe care trebuie să le
îndeplinească unitățile de învățământ preuniversitar particular și confesional
sunt identice cu cele pe care trebuie să le îndeplinească unitățile de învățământ
de stat.(3) Unitățile particulare de învățământ sunt unități libere, deschise,
autonome atât din punct de vedere organizatoric, cât și economico-financiar,
având drept fundament proprietatea privată, garantată de Constituție.
(4) Autorizarea de funcționare provizorie, acreditarea și evaluarea periodică a
unităților de învățământ preuniversitar particular și confesional sunt realizate de
către Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar,
conform legislației în vigoare.(5) Unitățile de învățământ preuniversitar
particular și confesional acreditate sunt sprijinite de stat, condițiile fiind stabilite
prin hotărâre a Guvernului.(6) Statul sprijină și coordonează învățământul
particular și confesional, în condițiile legii, respectând în întregime drepturile
acestuia.(7) Directorii unităților de învățământ particular sunt numiți de
conducerea persoanei juridice fondatoare, cu respectarea criteriilor de
competență. Actul de numire se aduce la cunoștința inspectoratului școlar pe
raza căruia își desfășoară activitatea unitatea respectivă.Capitolul
III Rețeaua școlarăArticolul 61(1) Rețeaua școlară este formată din
totalitatea:a) unităților de învățământ acreditate, respectiv autorizate să
funcționeze provizoriu;b) unităților de învățământ preuniversitar, înființate în
structura universităților de stat;c) furnizorilor de educație autorizați să
funcționeze provizoriu.(la 18-06-2018, Alineatul (1) din Articolul 61 , Capitolul
III , Titlul II a fost modificat de Punctul 5, Articolul II din ORDONANȚA DE
URGENȚĂ nr. 48 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 499 din
18 iunie 2018 )(2) Rețeaua școlară a unităților de învățământ de stat și
particular preuniversitar se organizează de către autoritățile administrației
publice locale, cu avizul conform al inspectoratelor școlare. Pentru învățământul
special liceal și special postliceal, rețeaua școlară se organizează de către
consiliul județean, respectiv de către consiliile locale ale sectoarelor municipiului
București, cu consultarea partenerilor sociali și cu avizul conform al Ministerului
Educației Naționale.(2^1) Prin organizarea rețelei școlare, prevăzute la alin. (1),
autoritățile administrației publice locale, respectiv consiliul județean sau
consiliile subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor asigură
publicarea, pentru fiecare an școlar, a unităților de învățământ de stat,
particulare și confesionale acreditate, precum și a furnizorilor de educație
autorizați să funcționeze provizoriu, care organizează legal activități de educație
în vederea realizării opozabilității față de toți beneficiarii direcți și indirecți ai
educației, așa cum sunt aceștia definiți la punctele 5 și 6 din anexă.(la 18-06-
2018, Articolul 61 din Capitolul III , Titlul II a fost completat de Punctul 6,
Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 48 din 8 iunie 2018, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 499 din 18 iunie 2018 )(3) În cadrul rețelei școlare se
pot înființa și pot funcționa, conform legii, grupe/clase în alternative
educaționale integrate în unități școlare de stat sau particulare.(4) Persoanele
juridice și fizice pot înființa, conform legii, unități de educație timpurie și de
învățământ primar, gimnazial, liceal și postliceal.(4^1) În cazul în care
autoritățile administrației publice locale nu aprobă organizarea rețelei școlare
prevăzute la alin. (2), ministrul educației naționale emite, până la sfârșitul
anului școlar, un ordin cu privire la aprobarea rețelei școlare, inclusiv pentru
înființarea, desființarea, fuziunea sau divizarea unităților de învățământ de stat,
confesional și particular pentru unitatea administrativ-teritorială în cauză,
cuprinzând toate grupele de nivel preșcolar, clasele de învățământ primar,
gimnazial, liceal și postliceal, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.(la
18-06-2018, Alineatul (4^1) din Articolul 61 , Capitolul III , Titlul II a fost
modificat de Punctul 7, Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 48 din 8
iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 499 din 18 iunie 2018 )
(5) Rețeaua școlară a unităților de învățământ se dă publicității la începutul
fiecărui an, pentru anul școlar următor. Cifra de școlarizare pentru învățământul
de stat se aprobă prin hotărâre a Guvernului, cu cel puțin 6 luni înainte de
începerea anului școlar.(6) În cadrul sistemului național de învățământ
preuniversitar de stat se pot înființa și pot funcționa, conform legii, unități de
învățământ cu clase constituite pe bază de contracte de parteneriat între unități
de învățământ de stat și particulare acreditate, între acestea și operatori
economici, precum și între instituții din țară și străinătate, pe baza unor acorduri
interguvernamentale.(7) Unitățile de învățământ preuniversitar, indiferent de
tip, nivel, formă, filieră și profil sunt supuse acreditării și evaluării periodice,
conform legii.(8) Pentru a asigura calitatea învățământului, la propunerea
autorităților administrației publice locale sau din proprie inițiativă, inspectoratele
școlare pot solicita Ministerului Educației Naționale ridicarea
acreditării/autorizării unei unități de învățământ cu personalitate juridică sau a
unei structuri a acesteia în conformitate cu prevederile legale. În situația în care
Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar,
denumită în continuare ARACIP, retrage acreditarea/autorizația de funcționare,
pentru neîndeplinirea condițiilor legale, unei unități de învățământ, aceasta își
încetează activitatea. Autoritățile administrației publice locale realizează
alocarea elevilor altor unități școlare, cu respectarea interesului copiilor și
asigurarea logisticii necesare.Articolul 62(1) În vederea asigurării calității
educației și a optimizării gestionării resurselor, unitățile de învățământ și
autoritățile administrației publice locale pot decide înființarea consorțiilor
școlare.(2) Consorțiile școlare sunt parteneriate contractuale între unitățile de
învățământ, care asigură:a) mobilitatea personalului între unitățile membre ale
consorțiului;b) utilizarea în comun a resurselor unităților de învățământ din
consorțiu;c) lărgirea oportunităților de învățare oferite elevilor și recunoașterea
reciprocă a rezultatelor învățării și evaluării acestora.(3) Cadrul general pentru
înființarea, desființarea și funcționarea consorțiilor școlare se va reglementa prin
ordin al ministrului educației naționale.Articolul 63(1) În învățământul
preuniversitar, formațiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu,
după cum urmează:a) educația antepreșcolară: grupa cuprinde în medie 7
copii, dar nu mai puțin de 5 și nu mai mult de 9;b) învățământul preșcolar:
grupa cuprinde în medie 15 preșcolari, dar nu mai puțin de 10 și nu mai mult de
20;c) învățământul primar: clasa cuprinde în medie 20 de elevi, dar nu mai
puțin de 12 și nu mai mult de 25;-----------Lit. c) a alin. (1) al art. 63 a fost
modificată de pct. 9 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 117 din 23
decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 30 decembrie
2013.d) învățământul gimnazial: clasa cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu
mai puțin de 12 și nu mai mult de 30;-----------Lit. d) a alin. (1) al art. 63 a
fost modificată de pct. 9 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 117 din 23
decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 30 decembrie
2013.e) învățământul liceal și profesional: clasa cuprinde în medie 25 de elevi,
dar nu mai puțin de 15 și nu mai mult de 30;-----------Lit. e) a alin. (1) al art.
63 a fost modificată de pct. 9 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 117 din
23 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 30 decembrie
2013.e^1) învățământul dual: clasa cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai
puțin de 20 și nu mai mult de 30;(la 06-04-2018, Litera e^1) din Alineatul (1) ,
Articolul 63 , Capitolul III , Titlul II a fost modificată de Punctul 10, ARTICOL UNIC
din LEGEA nr. 82 din 30 martie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 299
din 03 aprilie 2018)e^2) instruirea practică și pregătirea de specialitate se
desfășoară pe grupe de minimum 10 elevi și maximum 15 elevi;(la 23-11-2016,
Alineatul (1) din Articolul 63 , Capitolul III , Titlul II a fost completat de Punctul
11, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 16 noiembrie 2016,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 943 din 23 noiembrie 2016 )e^3) clasele
din învățământul dual pot fi constituite din maximum 3 grupe cu calificări
diferite;(la 06-04-2018, Litera e^3) din Alineatul (1) , Articolul 63 , Capitolul III ,
Titlul II a fost modificată de Punctul 10, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 82 din 30
martie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 299 din 03 aprilie
2018)f) învățământul postliceal: clasa cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu
mai puțin de 15 și nu mai mult de 30;-----------Lit. f) a alin. (1) al art. 63 a fost
modificată de pct. 9 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 117 din 23
decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 30 decembrie
2013.g) învățământul special pentru elevi cu deficiențe ușoare și/sau
moderate: grupa care cuprinde în medie 10 elevi, dar nu mai puțin de 8 și nu
mai mult de 12;h) învățământul special pentru elevi cu deficiențe grave: grupa
care cuprinde în medie 5 elevi, dar nu mai puțin de 4 și nu mai mult de 6.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în localitățile în care există cerere
pentru forma de învățământ în limba maternă a unei minorități naționale,
efectivele formațiunilor de studiu pot fi mai mici decât minimul prevăzut de
prezenta lege. Decizia privind înființarea și funcționarea acestor formațiuni de
studiu aparține Ministerului Educației Naționale, cu consultarea consiliului de
administrație al unității de învățământ respective.(3) În situații excepționale,
formațiunile de preșcolari sau de elevi pot funcționa sub efectivul minim sau
peste efectivul maxim, cu aprobarea consiliului de administrație al
inspectoratului școlar, pe baza unei justificări din partea consiliului de
administrație al unității de învățământ care solicită exceptarea de la
prevederile alin. (1).----------Alin. (3) al art. 63 a fost modificat de pct. 1 al art.
unic din LEGEA nr. 141 din 12 iulie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
529 din 14 iulie 2016.(3^1) Situațiile aprobate de inspectoratul școlar se
comunică Ministerului Educației Naționale și autorităților locale pentru
asigurarea finanțării.----------Alin. (3^1) al art. 63 a fost introdus de pct. 2
al art. unic din LEGEA nr. 141 din 12 iulie 2016 publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 529 din 14 iulie 2016.Capitolul IV Curriculumul
învățământului preuniversitarArticolul 64(1) În învățământul preuniversitar
se aplică Curriculumul național elaborat în conformitate cu nevoile specifice
dezvoltării personale și cu nevoile pieței forței de muncă și ale fiecărei
comunități, în baza principiului subsidiarității.(2) Curriculumul național
reprezintă ansamblul coerent al planurilor-cadru de învățământ și al
programelor școlare din învățământul preuniversitar.Articolul 65(1) Planurile-
cadru de învățământ cuprind disciplinele, domeniile de studiu, respectiv
modulele de pregătire obligatorii și opționale, precum și numărul minim și
maxim de ore aferente acestora.(2) Trunchiul comun se constituie din
disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire obligatorii, iar
curriculumul la decizia școlii se constituie din disciplinele/domeniile de
studiu/modulele de pregătire opționale.(3) Programele școlare stabilesc, pentru
fiecare disciplină, domeniul de studiu/modulul de pregătire din planul de
învățământ, finalitățile urmărite și evidențiază conținuturile fundamentale de
ordin teoretic, experimental și aplicativ, oferind orientări metodologice generale
pentru realizarea și evaluarea acestora.(4) Planurile-cadru și programele școlare
pentru disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire
obligatorii din învățământul preuniversitar sunt elaborate de către instituțiile și
organismele abilitate ale Ministerului Educației Naționale și se aprobă prin ordin
al ministrului educației naționale.(5) Curriculumul la decizia școlii se constituie
atât din pachete disciplinare opționale ofertate la nivel național, regional și local,
cât și din pachete disciplinare opționale ofertate la nivelul unității de
învățământ. Consiliul de administrație al unității de învățământ, în urma
consultării elevilor, părinților și pe baza resurselor disponibile, stabilește
curriculumul la decizia școlii.(5^1) Pentru învățământul profesional și tehnic,
curriculumul la decizia școlii este curriculum în dezvoltare locală (CDL) și
constituie oferta educațională la nivel local, elaborată de unitatea de învățământ
în parteneriat cu operatorii economici/ autoritățile administrației publice locale,
pentru adaptarea formării profesionale a elevilor la nevoile locale ale pieței
muncii.(la 06-04-2018, Alineatul (5^1) din Articolul 65 , Capitolul IV , Titlul II a
fost modificat de Punctul 11, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 82 din 30 martie 2018,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 299 din 03 aprilie 2018 )(5^2) În cazul
învățământului dual, curriculumul în dezvoltare locală reprezintă maximum 30%
din oferta educațională.(la 23-11-2016, Articolul 65 din Capitolul IV , Titlul II a
fost completat de Punctul 12, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din
16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 943 din 23 noiembrie
2016 )(6) Programele școlare pentru disciplinele/domeniile de studiu, respectiv
modulele de pregătire opționale se elaborează la nivelul unităților de
învățământ, cu consultarea consiliului profesoral, consiliului consultativ al
elevilor, structurii asociative a părinților, precum și a reprezentanților
comunității locale și, după caz, a operatorilor economici cu care unitatea de
învățământ are relații pentru pregătirea practică a elevilor. Programele școlare
sunt aprobate de consiliul de administrație al unității de învățământ.(7) În cazul
alternativelor educaționale, planurile-cadru și programele școlare sunt
elaborate, în proiect, de reprezentanți ai acestora și sunt aprobate de Ministerul
Educației Naționale.(8) În învățământul particular și confesional se utilizează
planurile-cadru de învățământ și programele școlare pentru Curriculumul
național aprobat de Ministerul Educației Naționale sau planurile și programele de
învățământ similare ori alternative învățământului de stat, aprobate de
Ministerul Educației Naționale.(9) Planurile-cadru de învățământ și programele
școlare pentru învățământul teologic și confesional se elaborează de către
Ministerul Educației Naționale, în colaborare cu fiecare cult în parte, și sunt
aprobate prin ordin al ministrului educației naționale.(10) Planurile-cadru de
învățământ pentru învățământul militar se elaborează de către Ministerul
Educației Naționale, în colaborare cu Ministerul Apărării Naționale, și sunt
aprobate prin ordin al ministrului educației naționale. Articolul 66(1) Numărul de
ore alocat disciplinelor de studiu/modulelor de pregătire este stabilit prin
planurile-cadru de învățământ și se aprobă prin ordin al ministrului educației
naționale. Aceste ore sunt alocate atât pentru predare și evaluare, cât și pentru
învățarea în clasă, asistată de cadrul didactic, a conținuturilor predate.(2) În
cadrul Curriculumului național, ponderea disciplinelor obligatorii, respectiv a
celor opționale se stabilește prin planurile-cadru, astfel încât să fie respectate
atât principiul asigurării egalității de șanse și al echității, cât și principiul
relevanței și al descentralizării.(3) Pentru fiecare disciplină și domeniu de
studiu, programa școlară acoperă 75% din orele de predare și evaluare, lăsând
la dispoziția cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de
studiu respectiv. În funcție de caracteristicile elevilor și de strategia școlii din
care face parte, profesorul decide dacă procentul de 25% din timpul alocat
disciplinei/domeniului de studiu este folosit pentru învățare remedială, pentru
consolidarea cunoștințelor sau pentru stimularea elevilor capabili de
performanțe superioare, conform unor planuri individuale de învățare elaborate
pentru fiecare elev.-------------Art. 66 a fost modificat de pct. 1 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 92 din 18 decembrie 2012, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 864 din 19 decembrie 2012.Articolul
67(1) Curriculumul național pentru educația timpurie este centrat pe
dezvoltarea fizică, cognitivă, emoțională și socială a copiilor, respectiv pe
remedierea precoce a eventualelor deficiențe de dezvoltare.(2) CJRAE, respectiv
CMBRAE constituie echipe multidisciplinare de intervenție timpurie, menite să
realizeze evaluarea tuturor copiilor, monitorizarea, depistarea și asistența
precoce corespunzătoare a celor cu cerințe educaționale speciale sau cu risc în
dezvoltarea competențelor personale.Articolul 68(1) Curriculumul național
pentru învățământul primar și gimnazial se axează pe 8 domenii de
competențe-cheie care determină profilul de formare a elevului:a) competențe
de comunicare în limba română și în limba maternă, în cazul minorităților
naționale;b) competențe de comunicare în limbi străine;c) competențe de bază
de matematică, științe și tehnologie;d) competențe digitale de utilizare a
tehnologiei informației ca instrument de învățare și cunoaștere;e) competențe
sociale și civice;f) competențe antreprenoriale;g) competențe de sensibilizare
și de expresie culturală;h) competența de a învăța să înveți.(2) Educația fizică
și sportul în învățământul preuniversitar sunt cuprinse în trunchiul comun al
planurilor de învățământ.(3) Disciplina Tehnologia informației și comunicării
constituie o disciplină opțională pentru elevii din clasele I-IV și este disciplină
obligatorie în învățământul gimnazial și liceal.(4) Curriculumul pentru clasele
pregătitoare urmărește dezvoltarea fizică, socioemoțională, cognitivă a
limbajului și comunicării, precum și dezvoltarea capacităților și a atitudinilor în
învățare, asigurând totodată punțile către dezvoltarea celor 8 competențe-cheie.
(5) Învățământul liceal este centrat pe dezvoltarea și diversificarea
competențelor-cheie și formarea competențelor specifice în funcție de filieră,
profil, specializare sau calificare.(6) Învățământul profesional este orientat pe
formarea de competențe specifice calificării profesionale și aptitudinilor practice
și pe aprofundarea competențelor-cheie în contexte reale de muncă.(la 06-04-
2018, Alineatul (6) din Articolul 68 , Capitolul IV , Titlul II a fost modificat
de Punctul 12, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 82 din 30 martie 2018, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 299 din 03 aprilie 2018 )Articolul 69(1) În unitățile de
învățământ de stat sau particulare se utilizează manuale școlare și alte auxiliare
didactice aprobate de Ministerul Educației Naționale.(2) Manualele școlare se
elaborează și se evaluează pe baza programelor școlare aprobate de Ministerul
Educației Naționale. Ministerul Educației Naționale reglementează elaborarea de
manuale școlare alternative.(3) Cadrele didactice selectează și le recomandă
elevilor, în baza libertății inițiativei profesionale, acele manuale școlare din lista
celor aprobate de Ministerul Educației Naționale care vor fi utilizate în procesul
didactic.(4) Elevii și profesorii din învățământul de stat și din învățământul
obligatoriu particular acreditat/autorizat beneficiază de manuale școlare
gratuite, atât pentru învățământul în limba română, cât și pentru cel în limbile
minorităților naționale, în condițiile legii.(5) Auxiliarele curriculare sunt
constituite din ghiduri metodologice care, prin conținut, sunt în conformitate cu
prevederile legale în vigoare și pe care cadrele didactice le pot selecta și utiliza
la clasă, în baza libertății inițiativei profesionale, în scopul îmbunătățirii calității
procesului educațional.Articolul 70(1) Bibliotecile școlare și centrele de
documentare și informare se organizează și funcționează pe baza unui
regulament elaborat de Ministerul Educației Naționale.(2) Se înființează
Biblioteca Școlară Virtuală și Platforma școlară de e-learning, care includ
programe școlare, exemple de lecții pentru toate temele din programele școlare,
ghiduri metodologice, exemple de probe de evaluare. Aceste resurse digitale vor
fi protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu
modificările și completările ulterioare, Ministerul Educației Naționale obținând
dreptul de publicare din partea autorilor, astfel încât aceste resurse să fie
accesibile permanent și gratuit oricărui elev sau profesor.(3) Unitățile de
învățământ utilizează platforma școlară de învățare pentru a acorda asistență
elevilor în timpul sau în afara programului școlar ori pentru cei care, din motive
de sănătate, temporar nu pot frecventa școala.(4) Înființarea, gestiunea și
îmbogățirea permanentă a Bibliotecii Școlare Virtuale și a Platformei școlare de
e-learning intră în responsabilitatea Ministerului Educației Naționale. Capitolul
V Evaluarea rezultatelor învățăriiSecţiunea 1 Dispoziții generale
privind evaluareaArticolul 71(1) Scopul evaluării este acela de a orienta și de
a optimiza învățarea.(2) Toate evaluările se realizează pe baza standardelor
naționale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu, respectiv
modul de pregătire.(3) Rezultatele evaluării se exprimă, după caz, prin
calificative, în învățământul primar, respectiv prin note de la 1 la 10, în
învățământul secundar și în învățământul terțiar nonuniversitar, sau prin
punctaje, în mod similar testelor internaționale.(3^1) Pe parcursul clasei
pregătitoare nu se acordă note sau calificative.-----------Alin. (3^1) al art. 71 a
fost introdus de pct. 10 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 117 din 23
decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 30 decembrie
2013.(4) Controlul utilizării și al respectării standardelor naționale de evaluare
de către cadrele didactice se realizează prin inspecția școlară.(5) Notarea
elevilor fără utilizarea și respectarea standardelor naționale și a metodologiilor
de evaluare constituie abatere disciplinară și se sancționează conform
prevederilor prezentei legi.Articolul 72(1) Evaluarea se centrează pe
competențe, oferă feed-back real elevilor și stă la baza planurilor individuale de
învățare. În acest scop se va crea o bancă de instrumente de evaluare unică,
având funcție orientativă, pentru a-i ajuta pe profesori în notarea la clasă.
(2) Un elev cu deficiențe de învățare beneficiază, în mod obligatoriu, de
educație remedială.Articolul 73(1) Portofoliul educațional cuprinde totalitatea
diplomelor, a certificatelor sau a altor înscrisuri obținute în urma evaluării
competențelor dobândite sau a participării la activități de învățare, în diferite
contexte, precum și produse sau rezultate ale acestor activități, în contexte de
învățare formale, nonformale și informale.(2) Portofoliul educațional este
elementul central al evaluării învățării. Utilizarea lui debutează începând cu
clasa pregătitoare și reprezintă cartea de identitate educațională a
elevului.Secţiunea a 2-a Structura și caracteristicile evaluărilorArticolul
74(1) La finalul clasei pregătitoare, cadrul didactic responsabil întocmește, în
baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației Naționale, un raport de
evaluare a dezvoltării fizice, socioemoționale, cognitive, a limbajului și a
comunicării, precum și a dezvoltării capacităților și atitudinilor de învățare.
(2) La finalul clasei a II-a, fiecare școală, în baza unei metodologii elaborate de
Ministerul Educației Naționale, organizează și realizează evaluarea
competențelor fundamentale: scris-citit și matematică. Rezultatele evaluărilor
sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizate de învățare ale elevilor.
Rezultatele evaluării și planurile individualizate se comunică părinților elevilor și
constituie documente din portofoliul educațional al elevului.(3) La finalul clasei a
IV-a, Ministerul Educației Naționale realizează, prin eșantionare, o evaluare la
nivel național a competențelor fundamentale dobândite în ciclul primar, după
modelul testărilor internaționale, pentru diagnoza sistemului de învățământ la
nivel primar.(4) La finalul clasei a VI-a, toate școlile, în baza unei metodologii
elaborate de Ministerul Educației Naționale, organizează și realizează evaluarea
elevilor prin două probe transdisciplinare: limbă și comunicare, matematică și
științe. Proba de limbă și comunicare va cuprinde limba română și limba
modernă I, iar pentru elevii din clasele cu predare în limbile minorităților
naționale, și limba maternă. Rezultatele evaluărilor sunt utilizate pentru
elaborarea planurilor individualizate de învățare ale elevilor și pentru
preorientarea școlară către un anumit tip de liceu. Rezultatele evaluării și
planurile individualizate de învățare se comunică părinților elevilor și sunt
trecute în portofoliul educațional al elevului.(5) La finalul clasei a VIII-a, în baza
unei metodologii elaborate de Ministerul Educației Naționale, se realizează o
evaluare națională obligatorie a tuturor absolvenților. Rezultatele evaluării se
exprimă printr-un punctaj, similar testelor internaționale. Evaluarea se
realizează prin următoarele probe:a) o probă scrisă la limba și literatura
română;b) o probă scrisă la limba maternă;c) o probă scrisă transdisciplinară
la matematică și științe;d) o probă scrisă la o limbă de circulație
internațională;e) o probă practică de utilizare a calculatorului, susținută în
timpul anului;f) o probă orală transdisciplinară de evaluare a competențelor
civice și sociale, susținută în timpul anului.-----------Alin. (5) al art. 74 a fost
modificat de pct. 11 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 117 din 23
decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 30 decembrie
2013.(6) Rezultatele evaluării naționale se înscriu în portofoliul educațional al
elevului.Articolul 75(1) Absolvenții învățământului gimnazial dobândesc diploma
de absolvire, parte a portofoliului educațional, și foaia matricolă, parte a
portofoliului educațional.(2) Continuarea studiilor din învățământul gimnazial în
învățământul liceal sau în învățământul profesional este asigurată pe baza unui
proces de consiliere și de orientare școlară și profesională. Numărul de locuri
alocate clasei a IX-a din învățământul liceal și profesional este cel puțin egal cu
cel al absolvenților clasei a VIII-a.-----------Alin. (2) al art. 75 a fost modificat
de pct. 12 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 117 din 23 decembrie
2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 30 decembrie 2013.Articolul
76(1) După absolvirea gimnaziului, elevii urmează învățământul liceal sau
învățământul profesional.----------Alin. (1) al art. 76 a fost modificat de pct. 9
al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 94 din 29 decembrie 2014, publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 968 din 30 decembrie 2014.(2) Admiterea în
învățământul liceal sau în învățământul profesional se realizează după
următoarea procedură:----------Partea introductivă a alin. (2) al art. 76 a fost
modificată de pct. 10 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 94 din 29
decembrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 968 din 30 decembrie
2014.a) în cazul în care numărul de candidați nu depășește numărul locurilor
oferite de unitatea de învățământ, admiterea se va realiza pe baza portofoliului
educațional al elevului;b) în cazul în care numărul de candidați este mai mare
decât numărul locurilor oferite de unitatea de învățământ, admiterea se face
luând în calcul în proporție de 70% portofoliul educațional al elevului, media de
absolvire a învățământului obligatoriu, precum și media la probele de la
evaluarea națională de la sfârșitul clasei a VIII-a și în proporție de 30% nota
obținută la proba de admitere stabilită de unitatea de învățământ.-----------Lit.
b) a alin. (2) al art. 76 a fost modificată de pct. 13 al art. I din ORDONANȚA DE
URGENȚĂ nr. 117 din 23 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
843 din 30 decembrie 2013.(3) În cazul mediilor egale, diferențierea se face pe
baza portofoliului educațional al elevului.(4) Metodologia-cadru de organizare și
desfășurare a admiterii în clasa a IX-a este elaborată de Ministerul Educației
Naționale și este dată publicității, pentru fiecare generație, cel mai târziu la
începutul clasei a VIII-a. Unitățile de învățământ au obligația de a anunța public
disciplina sau disciplinele la care se susține proba de admitere, programele,
procedurile de organizare a acesteia, precum și modul de utilizare a portofoliului
educațional, până, cel mai târziu, la începutul clasei a VIII-a. Proba
suplimentară de admitere se va susține la cel mult două discipline.-----------
Alin. (4) al art. 76 a fost modificat de pct. 14 al art. I din ORDONANȚA DE
URGENȚĂ nr. 117 din 23 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
843 din 30 decembrie 2013.(5) Prin excepțiile de la prevederile alin.
(2), (3) și (4), condițiile de acces în învățământului dual, se stabilesc de
unitatea de învățământ în colaborare cu operatorii economici parteneri.(la 06-
04-2018, Alineatul (5) din Articolul 76 , Sectiunea a 2-a , Capitolul V , Titlul II a
fost modificat de Punctul 13, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 82 din 30 martie 2018,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 299 din 03 aprilie 2018 )(6) Abrogat.(la 06-
04-2018, Alineatul (6) din Articolul 76 , Sectiunea a 2-a , Capitolul V , Titlul II a
fost abrogat de Punctul 14, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 82 din 30 martie 2018,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 299 din 03 aprilie 2018 )(7) Abrogat.(la 06-
04-2018, Alineatul (7) din Articolul 76 , Sectiunea a 2-a , Capitolul V , Titlul II a
fost abrogat de Punctul 14, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 82 din 30 martie 2018,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 299 din 03 aprilie 2018 )Articolul
77(1) Absolvenții învățământului liceal primesc diploma de absolvire și foaia
matricolă, parte a portofoliului educațional, care atestă finalizarea studiilor
liceale și care conferă dreptul de acces, în condițiile legii, în învățământul
postliceal, precum și dreptul de susținere a examenului de bacalaureat.(2) Elevii
care au promovat clasa a XII-a/a XIII-a vor susține examenul național de
bacalaureat.(3) Absolvenții învățământului liceal care susțin și promovează
examenul național de bacalaureat dobândesc și diplomă de bacalaureat, care le
dă dreptul de acces în învățământul superior, în condițiile legii.(4) Examenul
național de bacalaureat constă în susținerea următoarelor probe: – proba A de
evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba
română;– proba B de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală
în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a
minorităților naționale;– proba C de evaluare a competenței lingvistice la două
limbi de circulație internațională studiate pe parcursul învățământului liceal.
Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență corespunzător
Cadrului european comun de referință pentru limbi. Elevii care promovează, pe
parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere
internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine au
dreptul la recunoașterea și echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene,
la cerere și conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației
naționale;– proba D de evaluare a competențelor digitale. Rezultatul evaluării se
exprimă prin nivelul de competență, în raport cu standardele europene
recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului
preuniversitar, examene cu recunoaștere europeană pentru certificarea
competențelor digitale au dreptul la recunoașterea și la echivalarea rezultatelor
obținute la aceste examene, la cerere și conform unei metodologii aprobate prin
ordin al ministrului educației naționale;– proba E scrisă de evaluare a
competențelor formate pe durata învățământului liceal, după cum
urmează:a) probă scrisă la Limba și literatura română - probă comună pentru
elevii de la toate filierele, profilurile și specializările;b) probă scrisă la Limba și
literatura maternă - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și
specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților
naționale;c) două probe scrise, diferențiate după cum urmează:1. pentru
profilul real din filiera teoretică:(i) matematică;(ii) probă transdisciplinară din
științe: fizică, chimie, biologie;2. pentru profilul umanist din filiera teoretică:
(i) o limbă de circulație internațională;(ii) probă transdisciplinară din
geografie, istorie, științe socioumane;3. pentru filiera tehnologică:(i) probă
scrisă disciplinară specifică profilului;(ii) probă transdisciplinară specifică
domeniului de pregătire;4. pentru filiera vocațională:(i) probă practică sau
scrisă, după caz, specifică profilului ori specializării;(ii) probă transdisciplinară
specifică profilului sau specializării.(5) Conținuturile programelor de examen
sunt stabilite de Ministerul Educației Naționale și se dau publicității elevilor la
începutul primei clase de liceu, în condițiile legii. Calendarul, metodologia,
precum și modul de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat se
stabilesc de Ministerul Educației Naționale și se dau publicității, pentru fiecare
generație, la începutul ultimei clase de liceu.(6) Pentru anumite filiere, profiluri,
specializări sau calificări, stabilite de Ministerul Educației Naționale, absolvenții
învățământului liceal pot susține un examen de certificare a calificării, separat
de examenul de bacalaureat. Conținutul, calendarul și modul de organizare ale
examenului de certificare a calificării se stabilesc de Ministerul Educației
Naționale și se dau publicității, pentru fiecare generație, cel mai târziu la
începutul ultimei clase de liceu.(7) Absolvenții învățământului liceal care susțin
și promovează examenul de certificare a calificării primesc certificat de calificare
corespunzător nivelului stabilit prin Cadrul național al calificărilor și suplimentul
descriptiv al certificatului în format Europass.(8) Eliberarea certificatului de
calificare nu este condiționată de promovarea examenului de
bacalaureat.Articolul 78(1) Examenul național de bacalaureat se consideră
promovat de către absolvenții învățământului secundar superior, liceal, care
îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:a) au susținut probele A, B, C și D
prevăzute la art. 77 alin. (4);b) au susținut probele scrise E prevăzute la art.
77 alin. (4) și au obținut cel puțin nota 5 la fiecare dintre acestea;c) au obținut
media aritmetică, calculată cu două zecimale exacte, a notelor obținute la
probele scrise E prevăzute la art. 77 alin. (4) cel puțin egală cu 6.(2) În urma
promovării examenului național de bacalaureat, absolventului i se eliberează
diploma de bacalaureat.(3) Absolvenților de liceu care au susținut evaluările A,
B, C și D prevăzute la art. 77 alin. (4) li se eliberează certificate care atestă
nivelul de competență lingvistică, respectiv nivelul de competență digitală.
Eliberarea acestor certificate nu este condiționată de promovarea probelor scrise
E prevăzute la art. 77 alin. (4).(4) În cazul nepromovării examenului național de
bacalaureat, pot fi recunoscute în sesiunile următoare, la cerere, rezultatele la
evaluările A, B, C și D susținute conform prevederilor art. 77 alin. (4), respectiv
rezultatele la probele scrise E prevăzute la art. 77 alin. (4) care au fost
promovate cu cel puțin nota 5.(5) În decursul unui an școlar se organizează
două sesiuni ale examenului național de bacalaureat.(5^1) Prin excepție de la
prevederile alin. (5), în cazuri temeinic justificate, se poate organiza o sesiune
de bacalaureat specială, aprobată prin ordin al ministrului educației
naționale.----------Alin. (5^1) al art. 78 a fost introdus de pct. 9 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(6) Candidații proveniți din învățământul
preuniversitar pot susține examenul național de bacalaureat și examenul de
certificare a calificării, fără taxă, de cel mult două ori. Prezentările ulterioare la
aceste examene sunt condiționate de achitarea unor taxe stabilite de Ministerul
Educației Naționale.(7) Evaluările A, B, C și D prevăzute la art. 77 alin. (4) se
organizează și se desfășoară la nivelul unității de învățământ, în timpul anului
școlar, pe parcursul semestrului al II-lea, în fața unei comisii prezidate de
directorul unității de învățământ și numite prin decizie a inspectorului școlar
general, în condițiile stabilite prin metodologie specifică.(8) Probele scrise E la
examenul național de bacalaureat, prevăzute la art. 77 alin. (4), se susțin după
încheierea cursurilor, în fața unei comisii stabilite de inspectoratul școlar.
(9) Comisia prevăzută la alin. (8) este condusă de un președinte, numit prin
ordin al ministrului educației naționale dintre cadrele didactice universitare de
predare, având titlul științific de doctor, sau de un cadru didactic din
învățământul liceal, având gradul didactic I și performanțe profesionale
deosebite, dintr-o unitate de învățământ situată în alt județ decât cel în care se
află unitatea de învățământ din care provin elevii care susțin probele scrise ale
examenului național de bacalaureat.(10) Comisia prevăzută la alin. (8) este
alcătuită exclusiv din profesori de la alte unități de învățământ decât cele din
care provin elevii care susțin probele scrise ale examenului național de
bacalaureat.(11) Rezultatele examenului național de bacalaureat se fac publice
prin afișare.(12) În situația în care absolvenții studiilor liceale nu au susținut/nu
au promovat examenul național de bacalaureat, aceștia pot beneficia de cursuri
de pregătire pentru examenul de bacalaureat, organizate la nivelul unităților de
învățământ liceal, precum și la nivelul instituțiilor de învățământ superior
acreditate. Fiecare absolvent poate beneficia o singură dată de finanțare pentru
a participa la cursurile de pregătire pentru examenul de bacalaureat. Cursurile
de pregătire în vederea promovării examenului național de bacalaureat,
aprobate de Ministerul Educației Naționale, se desfășoară potrivit unei
metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației naționale.----------Alin.
(12) al art. 78 a fost introdus de pct. 10 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ
nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie
2014.Capitolul VI Resursa umanăSecţiunea 1 Beneficiarii
educațieiArticolul 79(1) Beneficiarii primari ai învățământului preuniversitar
sunt antepreșcolarii, preșcolarii și elevii.(2) Beneficiarii secundari ai
învățământului preuniversitar sunt familiile antepreșcolarilor, ale preșcolarilor și
ale elevilor.(3) Comunitatea locală și societatea, în general, sunt beneficiari
terțiari ai învățământului preuniversitar.Articolul 80(1) Învățământul
preuniversitar este centrat pe beneficiari. Toate deciziile majore sunt luate prin
consultarea reprezentanților beneficiarilor primari, respectiv a Consiliului
Național al Elevilor sau a altor asociații reprezentative ale elevilor, și prin
consultarea obligatorie a reprezentanților beneficiarilor secundari și terțiari,
respectiv a structurilor asociative reprezentative ale părinților, a
reprezentanților mediului de afaceri, a autorităților administrației publice locale
și a societății civile.(2) Ministerul Educației Naționale, împreună cu Consiliul
Național al Elevilor și organizațiile guvernamentale și nonguvernamentale
reprezentative, elaborează un statut în care sunt prevăzute drepturile și
îndatoririle elevilor, care se aprobă prin ordin al ministrului educației naționale.
În baza acestui statut, fiecare unitate de învățământ își elaborează
regulamentul școlar propriu.Articolul 81(1) Antepreșcolarii, preșcolarii și elevii
din învățământul preuniversitar au drepturi egale la educație, prin activități
extrașcolare organizate de Ministerul Educației Naționale.(2) Activitățile
extrașcolare sunt realizate în cadrul unităților de învățământ preuniversitar, în
cluburi, în palate ale copiilor, în tabere școlare, în baze sportive, turistice și de
agrement sau în alte unități acreditate în acest sens.(3) Organizarea,
acreditarea, controlul și competențele unităților care oferă educație extrașcolară
se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educației
naționale.Articolul 82(1) Elevii de la cursurile cu frecvență din învățământul
preuniversitar de stat pot beneficia de burse de performanță, de burse de merit,
de burse de studiu și de burse de ajutor social.(2) Cuantumul unei burse
acordate din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și numărul
acestora se stabilesc anual prin hotărâre a consiliului local, respectiv a
consiliului județean/consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București.
(3) Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de Ministerul Educației
Naționale. Criteriile specifice de acordare a burselor de performanță, de merit, a
burselor de studiu și a celor de ajutor social se stabilesc anual în consiliile de
administrație ale unităților de învățământ, în limitele fondurilor repartizate și în
raport cu integralitatea efectuării de către elevi a activităților școlare.(4) Elevii
pot beneficia și de burse pe bază de contract încheiat cu operatori economici ori
cu alte persoane juridice sau fizice, precum și de credite pentru studiu acordate
de bănci, în condițiile legii.(5) Elevii și cursanții străini din învățământul
preuniversitar pot beneficia de burse, potrivit prevederilor legale.(6) Elevii etnici
români cu domiciliul stabil în străinătate beneficiază de burse, potrivit
prevederilor prezentei legi.Articolul 83(1) Antepreșcolarii, preșcolarii și elevii din
unitățile școlare de stat și particulare autorizate/acreditate beneficiază de
asistență medicală, psihologică și logopedică gratuită, în cabinete medicale,
psihologice și logopedice școlare ori în unități medicale de stat.(2) La începutul
fiecărui an școlar se realizează examinarea stării de sănătate a elevilor, pe baza
unei metodologii comune elaborate de Ministerul Educației Naționale și de
Ministerul Sănătății.(3) Autorizarea sanitară necesară funcționării unităților de
învățământ de stat se obține fără taxe.Articolul 84(1) Elevii din învățământul
preuniversitar acreditat/autorizat beneficiază de tarif redus cu minimum 50%
pentru transportul local în comun, de suprafață, naval și subteran, precum și
pentru transportul intern auto, feroviar și naval, pe tot parcursul anului
calendaristic.(la 23-03-2018, Alineatul (1) din Articolul 84 , Sectiunea 1 ,
Capitolul VI , Titlul II a fost modificat de ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 71 din 19
martie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 245 din 20 martie 2018 )
(2) Elevii orfani, elevii cu cerințe educaționale speciale, precum și cei pentru
care s-a stabilit o măsură de protecție specială, în condițiile legii, sau tutela
beneficiază de gratuitate pentru toate categoriile de transport prevăzute la alin.
(1), pe tot parcursul anului calendaristic.-----------Alin. (2) al art. 84 a fost
modificat de pct. 15 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 117 din 23
decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 30 decembrie
2013.(3) Elevilor care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu li se
decontează cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educației Naționale,
prin unitățile de învățământ la care sunt școlarizați, pe bază de abonament, în
limita a 50 km, sau li se asigură decontarea sumei ce reprezintă contravaloarea
a 8 călătorii dus-întors pe semestru, dacă locuiesc la internat sau în gazdă.
(3^1) Elevilor de nivel liceal care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu
la filiera/profilul/specializarea solicitată li se decontează cheltuielile de transport
din bugetul Ministerului Educației Naționale, prin unitățile de învățământ la care
sunt școlarizați, pe bază de abonament, în limita a 50 km, sau li se asigură
decontarea sumei ce reprezintă contravaloarea a 8 călătorii dus-întors pe
semestru, dacă locuiesc la internat sau în gazdă.(la 05-10-2017, Alineatul (3^1)
din Articolul 84 , Sectiunea 1 , Capitolul VI , Titlul II a fost modificat de Punctul 1,
ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 197 din 29 septembrie 2017, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 778 din 02 octombrie 2017 )(3^2) Prin derogare de la
prevederile art. 43 lit. b) din Legea serviciilor de transport public local nr.
92/2007, cu modificările și completările ulterioare, tariful maxim per kilometru
aferent abonamentului de transport rutier prevăzut la alin. (3) și (3^1) se
stabilește și se actualizează prin hotărâre a Guvernului.(la 05-10-2017, Alineatul
(3^2) din Articolul 84 , Sectiunea 1 , Capitolul VI , Titlul II a fost modificat
de Punctul 1, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 197 din 29 septembrie 2017,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 778 din 02 octombrie 2017 )
(3^3) Metodologia de calcul al tarifului maxim prevăzut la alin. (3^2) și valorile
aferente se aprobă prin hotărâre a Guvernului.(la 05-10-2017, Alineatul (3^3)
din Articolul 84 , Sectiunea 1 , Capitolul VI , Titlul II a fost modificat de Punctul 1,
ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 197 din 29 septembrie 2017, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 778 din 02 octombrie 2017 )(3^4) Operatorul de
transport rutier are obligația să emită abonamente pentru transportul elevilor și
să asigure transportul rutier al elevilor potrivit prevederilor alin. (3^2).»ˮ(la 05-
10-2017, Articolul 84 din Sectiunea 1 , Capitolul VI , Titlul II a fost completat
de Punctul 1, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 197 din 29 septembrie 2017,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 778 din 02 octombrie 2017 )(4) Elevii
beneficiază de tarife reduse cu minimum 75% pentru accesul la muzee, la
concerte, la spectacole de teatru, de operă, de film și la alte manifestări
culturale și sportive organizate de instituții publice.(la 23-03-2018, Alineatul (4)
din Articolul 84 , Sectiunea 1 , Capitolul VI , Titlul II a fost modificat
de ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 71 din 19 martie 2018, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 245 din 20 martie 2018 )(5) Elevii etnici români din
afara granițelor țării, bursieri ai statului român, beneficiază de gratuitate la
toate manifestările prevăzute la alin. (4).Articolul 85(1) În situații justificate,
elevilor din învățământul obligatoriu, școlarizați într-o altă localitate decât aceea
de domiciliu, li se asigură, după caz, servicii de transport, de masă și de
internat, de către autoritățile administrației publice locale din localitatea de
domiciliu, cu sprijinul operatorilor economici, al colectivităților locale, al
societăților de binefacere, precum și al altor persoane juridice sau fizice.
(2) Statul subvenționează toate costurile aferente frecventării liceului pentru
elevii provenind din grupuri socioeconomice dezavantajate, precum și pentru cei
care frecventează învățământul profesional, inclusiv pentru perioada stagiilor de
pregătire practică. Modalitatea de subvenționare și criteriile de acordare a
subvenției se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul
Educației Naționale.-----------Alin. (2) al art. 85 a fost modificat de pct. 16
al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 117 din 23 decembrie 2013,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 30 decembrie 2013.Articolul
86(1) Unitățile de învățământ încheie cu părinții, în momentul înscrierii
antepreșcolarilor, respectiv a preșcolarilor sau a elevilor, în Registrul unic
matricol, un contract educațional, în care sunt înscrise drepturile și obligațiile
reciproce ale părților. Contractul educațional-tip este aprobat prin ordin al
ministrului educației naționale și este particularizat, la nivelul fiecărei unități de
învățământ, prin decizia consiliului de administrație.(2) Nerespectarea
prevederilor contractului educațional-tip de către unitatea de învățământ este
sancționată de inspectoratul școlar, în conformitate cu prevederile metodologiei
aprobate prin ordin al ministrului educației naționale.(3) Părintele sau tutorele
legal este obligat să ia măsuri pentru școlarizarea elevului, pe perioada
învățământului obligatoriu.(4) Părintele sau tutorele legal răspunde pentru
distrugerile materiale din patrimoniul școlii, cauzate de elev. Articolul 87Unitățile
de învățământ pot primi donații din țară și din străinătate, potrivit
reglementarilor legale, dacă servesc politicii educaționale a sistemului național
de învățământ și dacă nu sunt contrare intereselor statului român și legislației în
vigoare.Secţiunea a 2-a Personalul din învățământul
preuniversitarArticolul 88(1) Personalul din învățământul preuniversitar este
format din personal didactic și personal nedidactic.(2) Personalul didactic este
format din personalul didactic de predare, personal didactic auxiliar și personal
didactic de conducere, de îndrumare și control.(3) În învățământul
preuniversitar poate funcționa personal didactic de predare asociat, denumit în
continuare personal didactic asociat.(4) Personalul nedidactic își desfășoară
activitatea în baza Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările
și completările ulterioare.----------Art. 88 a fost modificat de pct. 11 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.Articolul 89(1) În învățământul preuniversitar
de stat, posturile didactice/catedrele vacante și rezervate se ocupă prin concurs
național organizat de inspectoratul școlar, conform unei metodologii-cadru
elaborate de Ministerul Educației Naționale, cu consultarea partenerilor de dialog
social, aprobate prin ordin al ministrului educației naționale și publicate în
Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data de 15 noiembrie a fiecărui
an.(2) În învățământul preuniversitar particular, posturile didactice/catedrele
vacante și rezervate se ocupă prin concurs organizat la nivelul unității de
învățământ particular sau prin asociere temporară la nivel local, județean ori
interjudețean, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educației
Naționale. Unitățile de învățământ preuniversitar particular pot decide și
ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante și rezervate în condițiile alin.
(1).----------Art. 89 a fost modificat de pct. 12 al art. I din ORDONANȚA DE
URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486
din 30 iunie 2014.Articolul 90(1) Concursurile pentru ocuparea posturilor
didactice au caracter deschis. La concurs se poate prezenta orice persoană care
îndeplinește condițiile prevăzute de legislația în vigoare.(2) În învățământul
preuniversitar de stat validarea concursului pentru ocuparea posturilor
didactice/catedrelor se face de către inspectoratul școlar. Angajarea pe post a
personalului didactic de predare se face de către directorul unității de
învățământ, pe baza deciziei de repartizare semnate de inspectorul școlar
general.----------Alin. (2) al art. 90 a fost modificat de pct. 13 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(3) În învățământul preuniversitar particular
validarea concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor, organizat
în baza art. 89 alin. (1), se face de către inspectoratul școlar și angajarea pe
post a personalului didactic de predare se face de către directorul unității de
învățământ, pe baza deciziei de repartizare semnate de inspectorul școlar
general. În situația concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor,
organizat conform art. 89 alin. (2), angajarea pe post a personalului didactic de
predare se face de către directorul unității de învățământ și se comunică în scris
inspectoratului școlar.----------Alin. (3) al art. 90 a fost introdus de pct. 14
al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(4) Abrogat.(la 06-04-2018,
Alineatul (4) din Articolul 90 , Sectiunea a 2-a , Capitolul VI , Titlul II a fost
abrogat de Punctul 15, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 82 din 30 martie 2018,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 299 din 03 aprilie 2018 )Articolul
91(1) Organizarea și desfășurarea concursului de ocupare a posturilor didactice
auxiliare și administrative dintr-o unitate de învățământ sunt coordonate de
director. Consiliul de administrație al unității de învățământ aprobă comisiile de
concurs și validează rezultatele concursului.(2) Angajarea prin încheierea
contractului individual de muncă a personalului didactic auxiliar și administrativ
în unitățile de învățământ cu personalitate juridică se face de către directorul
unității, cu aprobarea consiliului de administrație. Articolul 92(1) La nivelul
fiecărei unități și instituții de învățământ preuniversitar se realizează anual
evaluarea activității personalului didactic de predare și didactic auxiliar.
Metodologia de evaluare se stabilește prin ordin al ministrului educației
naționale.----------Alin. (1) al art. 92 a fost modificat de pct. 15 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(2) Rezultatele evaluării stau la baza deciziei
consiliului de administrație privind acordarea calificativului anual și a gradației
de merit.(2^1) Evaluarea anuală a activității manageriale desfășurate de
directorii și directorii adjuncți din unitățile de învățământ preuniversitar și a
inspectorilor școlari se realizează de către inspectoratul școlar, conform unei
metodologii elaborate de Ministerul Educației Naționale.----------Alin. (2^1) al
art. 92 a fost introdus de pct. 16 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49
din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.
(2^2) Evaluarea anuală a activității manageriale desfășurate de inspectorii
școlari generali, inspectorii școlari generali adjuncți din inspectoratele școlare și
de directorii caselor corpului didactic se realizează de către Ministerul Educației
Naționale, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației
naționale.----------Alin. (2^2) al art. 92 a fost introdus de pct. 16 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(3) Ministerul Educației Naționale dezvoltă
programul național de stimulare a excelenței didactice, finanțat din propriul
buget, din care se premiază excelența didactică.(4) Metodologia de acordare a
gradației de merit și a implementării programului național de stimulare a
excelenței didactice se elaborează de Ministerul Educației Naționale.
(5) Salarizarea personalului didactic și a celui didactic auxiliar din unitățile de
învățământ de stat se face și în funcție de performanțele profesionale, conform
legii.(6) Veniturile salariale și extrasalariale ale directorilor și directorilor
adjuncți, precum și salarizarea personalului didactic din unitățile de învățământ
particular se stabilesc prin negociere între conducerea persoanei juridice
finanțatoare și persoana în cauză, cu avizul consiliului de administrație al unității
școlare.(7) Inspectoratele școlare județene și Inspectoratul Școlar al
Municipiului București realizează auditarea periodică a resursei umane din
învățământul preuniversitar. Rezultatele auditului se aduc la cunoștința celor în
cauză, consiliului de administrație al unității de învățământ și Ministerului
Educației Naționale.Articolul 93(1) Hotărârile privind angajarea, motivarea,
evaluarea, recompensarea, răspunderea disciplinară și disponibilizarea
personalului didactic se iau la nivelul unității de învățământ de către consiliul de
administrație, cu votul a 2/3 din totalul membrilor. Directorul unității de
învățământ emite deciziile conform hotărârilor consiliului de administrație.
Angajatorul este unitatea de învățământ.(2) În situații excepționale, în care
hotărârile consiliului de administrație nu pot fi luate conform alin. (1), la
următoarea ședință cvorumul de ședință necesar adoptării este de jumătate
plus unu din membrii consiliului de administrație, iar hotărârile consiliului de
administrație se adoptă cu 2/3 din voturilor celor prezenți.----------Alin. (2) al
art. 93 a fost introdus de pct. 17 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49
din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie
2014.Capitolul VII Conducerea sistemului și a unităților de
învățământSecţiunea 1 Dispoziții generaleArticolul 94(1) Ministerul
Educației Naționale, ca organ de specialitate al administrației publice centrale,
elaborează și implementează politica națională în domeniul învățământului
preuniversitar. Ministerul Educației Naționale are drept de inițiativă și de
execuție în domeniul politicii financiare și al resurselor umane din sfera
educației.(2) Ministerul Educației Naționale exercită, în domeniul învățământului
preuniversitar, următoarele atribuții:a) elaborează, aplică, monitorizează și
evaluează politicile educaționale naționale;b) monitorizează activitatea de
evaluare externă;c) coordonează și controlează sistemul național de
învățământ;d) avizează structura rețelei învățământului preuniversitar și
înaintează Guvernului, spre aprobare, cifrele de școlarizare, pe baza
propunerilor unităților de învățământ, a autorităților administrației publice
locale, a operatorilor economici, având în vedere recomandările studiilor de
prognoză, centralizate, avizate de către consorțiile regionale și comitetele locale
de dezvoltare a parteneriatului social și transmise de către inspectoratele
școlare județene, respectiv al municipiului București;----------Lit. d) a alin. (2)
al art. 94 a fost modificată de pct. 11 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.
94 din 29 decembrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 968 din 30
decembrie 2014.e) coordonează elaborarea și aprobă Curriculumul național și
sistemul național de evaluare, asigură și supraveghează respectarea
acestora;f) elaborează, evaluează, aprobă și achiziționează, după caz,
manualele școlare și asigură finanțarea conform legii și, în acest sens, este
singura autoritate cu competențe în domeniu;----------Lit. f) a alin. (2) al art.
94 a fost modificată de pct. 18 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din
26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie
2014.g) aprobă, conform legii, regulamentele de organizare și de funcționare a
unităților subordonate și a unităților conexe;h) elaborează studii de diagnoză și
de prognoză în domeniul învățământului;i) asigură omologarea mijloacelor de
învățământ;j) asigură cadrul organizatoric pentru selecționarea și pregătirea
adecvată a elevilor cu aptitudini deosebite;k) asigură școlarizarea specializată
și asistența psihopedagogică adecvată a copiilor și tinerilor cu dizabilități sau cu
cerințe educaționale speciale;l) analizează modul în care se asigură protecția
socială în învățământ și propune Guvernului și autorităților administrației publice
locale abilitate măsuri corespunzătoare;m) coordonează, monitorizează și
controlează perfecționarea și formarea inițială și continuă a personalului didactic
pentru politicile de interes național;n) elaborează politicile naționale în
domeniul resurselor umane;o) răspunde de evaluarea sistemului național de
învățământ pe baza standardelor naționale;p) elaborează, împreună cu alte
ministere interesate, strategia colaborării cu alte state și cu organismele
internaționale specializate în domeniul învățământului, formării profesionale și al
cercetării științifice;q) stabilește modalitățile de recunoaștere și de echivalare a
studiilor, a diplomelor, a certificatelor și a titlurilor științifice eliberate în
străinătate, pe baza unor norme interne, încasează taxe, în lei și în valută,
pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de vizarea și de recunoașterea actelor
de studii, conform legii;r) stabilește structura anului școlar;s) elaborează
metodologii și regulamente pentru asigurarea cadrului unitar al implementării
politicilor educaționale naționale;t) construiește și asigură funcționarea optimă
a Platformei școlare de e-learning, precum și a Bibliotecii Școlare
Virtuale;u) elaborează norme specifice pentru construcțiile școlare și pentru
dotarea acestora;v) dă publicității și prezintă anual Parlamentului raportul
privind starea învățământului preuniversitar în România;w) coordonează
colectarea și asigură analiza și interpretarea datelor statistice pentru sistemul
național de indicatori privind educația.x) coordonează concursul național de
ocupare a posturilor didactice/catedrelor în învățământul preuniversitar de
stat;----------Lit. x) a alin. (2) al art. 94 a fost introdusă de pct. 19 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.y) gestionează modalitatea de utilizare a
formularelor actelor de studii, documentelor școlare prin controlarea periodică a
modului de folosire a acestora de către instituțiile și unitățile de învățământ,
avizează necesarul de formulare solicitat și comanda pentru tipărirea
acestora.----------Lit. y) a alin. (2) al art. 94 a fost introdusă de pct. 19 al art. I
din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(3) În realizarea atribuțiilor
sale, Ministerul Educației Naționale înființează, organizează și finanțează comisii
și consilii naționale. Organizarea și funcționarea acestora sunt stabilite prin
ordin al ministrului educației naționale. De asemenea, Ministerul Educației
Naționale propune Guvernului înființarea de agenții.Articolul
95(1) Inspectoratele școlare județene și Inspectoratul Școlar al Municipiului
București sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educației
Naționale, cu personalitate juridică, având în principal următoarele
atribuții:a) aplică politicile și strategiile Ministerului Educației Naționale la nivel
județean, respectiv al municipiului București;b) controlează aplicarea legislației
și monitorizează calitatea activităților de predare-învățare și respectarea
standardelor naționale/indicatorilor de performanță, prin inspecția
școlară;c) controlează, monitorizează și evaluează calitatea managementului
unităților și instituțiilor de învățământ;d) asigură, împreună cu autoritățile
administrației publice locale, școlarizarea elevilor și monitorizează participarea
la cursuri a acestora pe durata învățământului obligatoriu;e) coordonează
admiterea în licee, evaluările naționale și concursurile școlare la nivelul unităților
de învățământ din județ și, respectiv, din municipiul București;f) monitorizează
implementarea programelor naționale inițiate de Ministerul Educației Naționale
pe aria județului, respectiv a municipiului București, precum și a proiectelor
derulate de unitățile școlare și cele conexe în cadrul programelor Uniunii
Europene în domeniul educației și tineretului;g) mediază conflictele și litigiile
survenite între autoritatea administrației publice locale și unitățile de
învățământ;h) coordonează și controlează activitățile unităților conexe ale
Ministerului Educației Naționale din aria județului/municipiului
București;i) prezintă un raport anual privind starea învățământului pe teritoriul
județului, respectiv al municipiului București. Acest raport se face
public;j) abrogată.(la 18-06-2018, Litera j) din Alineatul (1) , Articolul 95 ,
Sectiunea 1 , Capitolul VII , Titlul II a fost abrogată de Punctul 8, Articolul II din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 48 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 499 din 18 iunie 2018 )k) aplică politicile educaționale naționale la
nivel județean, respectiv al municipiului București;l) acordă consiliere și
asistență unităților și instituțiilor de învățământ în gestionarea resurselor umane
și a posturilor didactice la nivelul județului, respectiv al municipiului
București;m) monitorizează activitățile de constituire și de vacantare a
posturilor didactice/catedrelor din unitățile de învățământ preuniversitar de stat
și particular, organizează concursul național de ocupare a posturilor
didactice/catedrelor vacante/rezervate din învățământul preuniversitar de stat și
monitorizează concursurile de ocupare a posturilor didactice/catedrelor
vacante/rezervate organizate de unitățile de învățământ preuniversitar
particular.----------Lit. m) a alin. (1) al art. 96 a fost modificată de pct. 20
al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.n) gestionează baza de date
privind cadrele didactice calificate angajate în unitățile de învățământ, precum și
întreaga bază de date a educației;o) înaintează Ministerului Educației Naționale
rețeaua școlară din raza lor teritorială în vederea publicării rețelei naționale a
învățământului preuniversitar;(la 18-06-2018, Litera o) din Alineatul (1) ,
Articolul 95 , Sectiunea 1 , Capitolul VII , Titlul II a fost modificată de Punctul 9,
Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 48 din 8 iunie 2018, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 499 din 18 iunie 2018 )p) realizează auditarea periodică
a resursei umane din învățământul preuniversitar;q) asigură colectarea datelor
statistice pentru sistemul național de indicatori privind educația.(2) Structura
inspectoratelor școlare județene, respectiv a Inspectoratului Școlar al
Municipiului București se stabilește prin ordin al ministrului educației naționale.
(3) Inspectoratul școlar are un consiliu de administrație și un consiliu
consultativ. Funcționarea acestora se realizează în baza unui regulament
propriu, elaborat și aprobat de consiliul de administrație, conform
regulamentului-cadru aprobat prin ordin al ministrului educației naționale.(4) În
structura inspectoratelor școlare din județele cu învățământ și în limbile
minorităților naționale sunt cuprinși și inspectori școlari pentru acest tip de
învățământ. Acești inspectori școlari sunt numiți respectând procedurile
prezentei legi, cu consultarea grupului parlamentar al minorităților naționale.
(5) În structura inspectoratelor școlare sunt cuprinși și inspectori școlari pentru
problemele copiilor și tinerilor proveniți din medii socioeconomice
dezavantajate.Secţiunea a 2-a Conducerea unităților de
învățământArticolul 96(1) Unitățile de învățământ preuniversitar cu
personalitate juridică sunt conduse de consiliile de administrație, de directori și
de directori adjuncți, după caz. În exercitarea atribuțiilor ce le revin, consiliile de
administrație și directorii conlucrează cu consiliul profesoral, cu comitetul de
părinți și cu autoritățile administrației publice locale.(2) În unitățile de
învățământ de stat consiliul de administrație este organ de conducere și este
constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel:a) în cazul unităților de învățământ de
nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administrație este format
din 7 membri, cu următoarea componență: 3 cadre didactice, inclusiv
directorul; 2 reprezentanți ai părinților; primarul sau un reprezentant al
primarului; un reprezentant al consiliului local. Directorul este membru de drept
al consiliului de administrație din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea
de învățământ respectivă. Prevederile prezentului articol se aplică în mod
corespunzător și pentru învățământul preșcolar și primar;a^1) Abrogată.(la 06-
04-2018, Litera a^1) din Alineatul (2) , Articolul 96 , Sectiunea a 2-a , Capitolul
VII , Titlul II a fost abrogată de Punctul 16, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 82 din 30
martie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 299 din 03 aprilie 2018 )b) în
cazul în care consiliul de administrație este format din 9 membri, dintre aceștia
4 sunt cadre didactice, primarul sau un reprezentant al primarului, 2
reprezentanți ai consiliului local și 2 reprezentanți ai părinților. Directorul este
membru de drept al consiliului de administrație din cota aferentă cadrelor
didactice din unitatea de învățământ respectivă;b^1) Abrogată.(la 06-04-2018,
Litera b^1) din Alineatul (2) , Articolul 96 , Sectiunea a 2-a , Capitolul VII , Titlul
II a fost abrogată de Punctul 17, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 82 din 30 martie
2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 299 din 03 aprilie 2018 )c) în cazul în
care consiliul de administrație este format din 13 membri, dintre aceștia 6 sunt
cadre didactice, primarul sau un reprezentant al primarului, 3 reprezentanți ai
consiliului local și 3 reprezentanți ai părinților. Directorul este membru de drept
al consiliului de administrație din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea
de învățământ respectivă.c^1) Abrogată.(la 06-04-2018, Litera c^1) din
Alineatul (2) , Articolul 96 , Sectiunea a 2-a , Capitolul VII , Titlul II a fost
abrogată de Punctul 18, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 82 din 30 martie 2018,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 299 din 03 aprilie 2018 )d) în consiliile de
administrație ale unităților școlare, din cota rezervată părinților un loc este
repartizat, cu drept de vot, unui reprezentant al elevilor, care a împlinit 18
ani.----------Lit. d) a alin. (2) al art. 96 a fost introdusă de art. unic din LEGEA
nr. 95 din 30 aprilie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 304 din 5 mai
2015.e) în unitățile de învățământ care organizează învățământ profesional și
tehnic, consiliile de administrație se pot mări cu 2 membri desemnați de
operatori economici parteneri, asociații profesionale partenere, consorții
partenere. În cazul în care sunt mai mulți operatori economici parteneri,
asociații profesionale partenere și consorții partenere, aceștia vor desemna
reprezentanții în consiliul de administrație al unității de învățământ sau pot
forma un consiliu reprezentativ care să desemneze reprezentanții pe locurile
care le sunt alocate.(la 06-04-2018, Alineatul (2) din Articolul 96 , Sectiunea a 2-
a , Capitolul VII , Titlul II a fost completat de Punctul 18^1, Punctul 19, ARTICOL
UNIC din LEGEA nr. 82 din 30 martie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
299 din 03 aprilie 2018 )----------Alin. (2) al art. 96 a fost modificat de pct. 21
al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(2^1) În unitățile de învățământ
special de stat, consiliul de administrație este organ de conducere și este
constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel:a) în cazul unităților de învățământ
special de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administrație
este format din 7 membri, cu următoarea componență: 3 cadre didactice,
inclusiv directorul; 2 reprezentanți ai părinților; președintele consiliului
județean/Consiliului General al Municipiului București sau un reprezentant al
acestuia; un reprezentant al consiliului județean/Consiliului General al
Municipiului București. Directorul este membru de drept al consiliului de
administrație din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învățământ
respectivă. Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător și
pentru învățământul preșcolar și primar;b) în cazul în care consiliul de
administrație este format din 9 membri, dintre aceștia 4 sunt cadre didactice,
președintele consiliului județean/Consiliului General al Municipiului București sau
un reprezentant al acestuia, 2 reprezentanți ai consiliului județean/Consiliului
General al Municipiului București și 2 reprezentanți ai părinților. Directorul este
membru de drept al consiliului de administrație din cota aferentă cadrelor
didactice din unitatea de învățământ respectivă;c) în cazul în care consiliul de
administrație este format din 13 membri, dintre aceștia 6 sunt cadre didactice,
președintele consiliului județean/Consiliului General al Municipiului București sau
un reprezentant al acestuia, 3 reprezentanți ai consiliului județean/Consiliului
General al Municipiului București și 3 reprezentanți ai părinților. Directorul este
membru de drept al consiliului de administrație din cota aferentă cadrelor
didactice din unitatea de învățământ respectivă.----------Alin. (2^1) al art. 96 a
fost introdus de pct. 22 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26
iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.
(3) Consiliul de administrație este organul de conducere al unității de
învățământ. La ședințele consiliului de administrație participă de drept
reprezentanții organizațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de
activitate învățământ preuniversitar din unitatea de învățământ, cu statut de
observatori.----------Alin. (3) al art. 96 a fost modificat de pct. 23 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(4) Președintele consiliului de administrație
este directorul unității de învățământ. Președintele conduce ședințele consiliului
de administrație și semnează hotărârile adoptate.----------Alin. (4) al art. 96 a
fost modificat de pct. 23 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26
iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.
(4^1) Președintele consiliului de administrație are obligația de a convoca
reprezentanții organizațiilor sindicale reprezentative din unitatea de învățământ
la toate ședințele consiliului de administrație.----------Alin. (4^1) al art. 96 a
fost introdus de pct. 24 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26
iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.
(4^2) La ședințele consiliului de administrație în care se dezbat aspecte privind
elevii, președintele consiliului de administrație are obligația de a convoca
reprezentantul elevilor care participă la ședință cu statut de
observator.----------Alin. (4^2) al art. 96 a fost introdus de pct. 24 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(5) În învățământul particular și confesional,
în componența consiliului de administrație sunt incluși reprezentanți ai
fondatorilor. Conducerea consiliului de administrație este asigurată de persoana
desemnată de fondatori. În unitățile pentru învățământul general obligatoriu,
consiliul de administrație cuprinde și un reprezentant al consiliului local.
(6) Consiliul de administrație se întrunește lunar sau ori de câte ori este
necesar, la solicitarea directorului sau a două treimi dintre membri.
Metodologia-cadru de organizare și de funcționare a consiliului de administrație
este stabilită prin ordin al ministrului educației naționale.(7) Consiliul de
administrație are următoarele atribuții principale:a) adoptă proiectul de buget
și avizează execuția bugetară la nivelul unității de învățământ;b) aprobă planul
de dezvoltare instituțională elaborat de directorul unității de
învățământ;c) aprobă curriculumul la decizia școlii, la propunerea consiliului
profesoral;d) stabilește poziția școlii în relațiile cu terți;e) abrogată;----------
Lit. e) a alin. (7) al art. 96 a fost abrogată de pct. 25 al art. I din ORDONANȚA
DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
486 din 30 iunie 2014.f) aprobă planul de încadrare cu personal didactic și
didactic auxiliar, precum și schema de personal nedidactic;g) aprobă programe
de dezvoltare profesională a cadrelor didactice, la propunerea consiliului
profesoral;h) sancționează abaterile disciplinare, etice sau profesionale ale
cadrelor didactice, conform legii;i) aprobă comisiile de concurs și validează
rezultatul concursurilor;j) aprobă orarul unității de învățământ;k) își asumă
răspunderea publică pentru performanțele unității de învățământ, alături de
director;l) îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin ordine și metodologii ale
ministrului educației naționale, respectiv ale Ministerului Educației Naționale.
(8) Consiliul de administrație poate emite hotărâri în condițiile în care sunt
prezenți minimum jumătate plus unu din totalul membrilor, exceptând situațiile
prevăzute la art. 93 alin. (1). Hotărârile consiliului de administrație se adoptă cu
votul a 2/3 din membrii prezenți exceptând situațiile prevăzute la art. 93 alin.
(1). Hotărârile consiliului de administrație care vizează personalul din unitate,
cum ar fi procedurile pentru ocuparea posturilor, restrângerea de activitate,
acordarea calificativelor, aplicarea de sancțiuni și altele asemenea, se iau prin
vot secret. Membrii consiliului de administrație care se află în conflict de
interese nu participă la vot.----------Alin. (8) al art. 96 a fost modificat de pct.
26 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(9) Deciziile privind bugetul și
patrimoniul unității de învățământ se iau cu majoritatea din totalul membrilor
consiliului de administrație.Articolul 96^1Abrogat.(la 06-04-2018, Articolul 96^1
din Sectiunea a 2-a , Capitolul VII , Titlul II a fost abrogat de Punctul 20, ARTICOL
UNIC din LEGEA nr. 82 din 30 martie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
299 din 03 aprilie 2018 )Articolul 96^2Abrogat.(la 06-04-2018, Articolul 96^2
din Sectiunea a 2-a , Capitolul VII , Titlul II a fost abrogat de Punctul 20, ARTICOL
UNIC din LEGEA nr. 82 din 30 martie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
299 din 03 aprilie 2018 )Articolul 97(1) Directorul exercită conducerea executivă
a unității de învățământ. În cazul unităților de învățământ cu predare integrală
în limbile minorităților naționale, directorul are obligația cunoașterii limbii
respective. În cazul unităților de învățământ cu secții de predare în limbile
minorităților naționale, unul dintre directori are obligația cunoașterii limbii
respective. În aceste cazuri, numirea directorului se face cu consultarea
organizației care reprezintă minoritatea respectivă în Parlamentul României sau,
dacă minoritatea nu are reprezentare parlamentară, cu consultarea Grupului
parlamentar al minorităților naționale.(2) Directorul unității de învățământ de
stat are următoarele atribuții:a) este reprezentantul legal al unității de
învățământ și realizează conducerea executivă a acesteia;b) este ordonatorul
de credite al unității de învățământ;c) își asumă, alături de consiliul de
administrație, răspunderea publică pentru performanțele unității de învățământ
pe care o conduce;d) propune spre aprobare consiliului de administrație
regulamentul de organizare și funcționare al unității de învățământ;e) propune
spre aprobare consiliului de administrație proiectul de buget și raportul de
execuție bugetară;f) răspunde de selecția, angajarea, evaluarea periodică,
formarea, motivarea și încetarea raporturilor de muncă ale personalului din
unitatea de învățământ;g) îndeplinește alte atribuții stabilite de către consiliul
de administrație, conform legii;h) prezintă anual un raport asupra calității
educației în unitatea sau în instituția pe care o conduce. Raportul este prezentat
în fața comitetului de părinți și este adus la cunoștința autorităților
administrației publice locale și a inspectoratului școlar județean/al municipiului
București;i) coordonează colectarea și transmite inspectoratului școlar datele
statistice pentru sistemul național de indicatori privind educația.(3) Structurile și
funcțiile de conducere ale unităților de învățământ particular și confesional,
atribuțiile, modul de constituire, precum și durata mandatelor sunt stabilite prin
regulamentele de organizare și funcționare a acestora, în concordanță cu
prevederile legale.(4) Directorul unității de învățământ particular și confesional
exercită conducerea executivă, în strictă conformitate cu responsabilitățile și
atribuțiile conferite de lege, cu hotărârile consiliului de administrație al unității
de învățământ și cu respectarea prevederilor regulamentului de organizare și
funcționare a acesteia.Articolul 98(1) Consiliul profesoral al unității de
învățământ este format din totalitatea cadrelor didactice din unitatea școlară cu
personalitate juridică, este prezidat de către director și se întrunește lunar sau
ori de câte ori este nevoie, la propunerea directorului sau la solicitarea a
minimum o treime dintre membrii personalului didactic.(2) Atribuțiile consiliului
profesoral sunt următoarele:a) gestionează și asigură calitatea actului
didactic;b) stabilește Codul de etică profesională și monitorizează aplicarea
acestuia;c) validează fișele de autoevaluare ale personalului angajat al unității
de învățământ, în baza cărora se stabilește calificativul anual;d) propune
consiliului de administrație măsuri de optimizare a procesului
didactic;e) propune consiliului de administrație curriculumul la dispoziția
școlii;f) propune consiliului de administrație premierea și acordarea titlului de
"profesorul anului" personalului cu rezultate deosebite la catedră;g) aprobă
sancționarea abaterilor disciplinare ale elevilor;h) propune consiliului de
administrație inițierea procedurii legale în cazul cadrelor didactice cu
performanțe slabe sau pentru încălcări ale eticii profesionale;i) propune
consiliului de administrație programele de formare și dezvoltare profesională
continuă a cadrelor didactice;j) alege cadrele didactice membre ale consiliului
de administrație;k) îndeplinește alte atribuții stabilite de consiliul de
administrație.Secţiunea a 3-a Unitățile conexe ale învățământului
preuniversitarArticolul 99(1) Unitățile conexe ale Ministerului Educației
Naționale sunt: Institutul de Științe ale Educației, casele corpului didactic,
centrele atestate de formare continuă în limbile minorităților naționale, Centrul
Național de Instruire Diferențiată, Unitatea pentru Finanțarea Învățământului
Preuniversitar, palatele și cluburile copiilor.(2) Unitățile conexe ale
învățământului preuniversitar sunt: centrul județean de resurse și asistență
educațională/Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență
Educațională.(3) În fiecare județ și în municipiul București funcționează casa
corpului didactic, denumită în continuare CCD, cu personalitate juridică,
coordonată metodologic de inspectoratul școlar. Structura și atribuțiile CCD se
stabilesc prin ordin al ministrului educației naționale.(4) Centrele județene de
resurse și asistență educațională/Centrul Municipiului București de Resurse și
Asistență Educațională sunt unități specializate ale învățământului
preuniversitar, cu personalitate juridică, coordonate metodologic de
inspectoratul școlar.(5) Finanțarea centrului județean de resurse și asistență
educațională/Centrului Municipiului București de Resurse și Asistență
Educațională se asigură de la bugetul consiliului județean.(6) Centrul județean
de resurse și asistență educațională/Centrul Municipiului București de Resurse și
Asistență Educațională organizează, coordonează metodologic, monitorizează și
evaluează, după caz, la nivel județean/al municipiului București, următoarele
activități și servicii educaționale:a) servicii de asistență
psihopedagogică/psihologică, furnizate prin centrele județene și prin cabinetele
de asistență psihopedagogică/psihologică;b) servicii de terapii logopedice,
furnizate prin centrele și prin cabinetele logopedice interșcolare;c) servicii de
evaluare, de orientare școlară și profesională;d) servicii de mediere școlară,
furnizate de mediatorii școlari;e) servicii de consultanță pentru educație
incluzivă, furnizate de centrele școlare de educație incluzivă.(7) Structura,
organizarea și funcționarea centrului județean de resurse și de asistență
educațională se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului
educației naționale.(8) Centrul Național de Instruire Diferențiată se organizează
și funcționează conform metodologiei elaborate de Ministerul Educației Naționale
în 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.(9) Unitatea pentru
Finanțarea Învățământului Preuniversitar se organizează în subordinea
Ministerului Educației Naționale. Atribuțiile, structura, organizarea și
funcționarea Unității pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar se
stabilesc prin ordin al ministrului educației naționale. Articolul 100(1) Palatele și
cluburile copiilor sunt unități de învățământ pentru activități extrașcolare.
Palatele copiilor au și rol metodologic.(2) Palatul Național al Copiilor din
București este subordonat Ministerului Educației Naționale.(3) Palatele și
cluburile copiilor sunt în subordinea inspectoratelor școlare.(4) Organizarea și
competențele palatelor și cluburilor copiilor se stabilesc prin regulament aprobat
prin ordin al ministrului educației naționale.Capitolul VIII Finanțarea și
baza materială a învățământului preuniversitarSecţiunea 1 Dispoziții
generaleArticolul 101(1) Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar
cuprinde finanțarea de bază, finanțarea complementară și finanțarea
suplimentară.(2) Statul asigură finanțarea de bază pentru toți preșcolarii și
pentru toți elevii din învățământul primar, gimnazial, profesional și liceal de
stat, particular sau confesional acreditat, pentru elevii din învățământul
postliceal de stat, precum și, după caz, pentru beneficiarii cursurilor de
pregătire pentru examenul național de bacalaureat. Finanțarea de bază se face
în limitele costului standard per elev/preșcolar, conform metodologiei elaborate
de Ministerul Educației Naționale*).----------Alin. (2) al art. 101 a fost modificat
de pct. 27 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(3) În învățământul
preuniversitar particular, taxele de școlarizare se stabilesc de consiliul de
administrație al fiecărei instituții sau unități de învățământ, în condițiile
legii.Articolul 102(1) Finanțarea învățământului preuniversitar de stat, particular
și confesional se asigură din fonduri publice sau din alte surse, potrivit legii.
(2) Finanțarea învățământului preuniversitar particular și confesional acreditat
se face din taxe, din fonduri publice, în cazul învățământului preșcolar și al celui
obligatoriu, precum și din alte surse, potrivit legii.-----------Alin. (2) al art. 102
a fost modificat de pct. 17 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 117 din 23
decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 30 decembrie
2013.(3) În cazul învățământului profesional și tehnic finanțarea din partea
operatorilor economici se realizează în baza unui contract de parteneriat
încheiat între unitatea de învățământ, unitatea administrativ-teritorială pe raza
căreia se află unitatea școlară și operatorul sau operatorii economici. Categoriile
de cheltuieli pentru operatorii economici, pentru organizarea și desfășurarea
învățământului profesional și tehnic, sunt:a) cheltuieli cu organizarea procesului
de învățământ, și anume: cheltuieli efectuate pentru elevi, precum: burse și
premii oferite elevilor, echipamente de lucru/protecție, transport, masă, cazare
pe parcursul pregătirii practice la operatorul economic, alte facilități oferite
acestora, respectiv cheltuieli cu securitatea și sănătatea în muncă și analize
medicale obligatorii, în funcție de domeniul de activitate, cheltuieli pentru
asigurări de răspundere civilă în cazul unor eventuale accidente, daune sau
vătămări corporale generate în timpul pregătirii practice la operatorul economic,
cheltuieli materiale pentru susținerea activităților desfășurate pe parcursul
pregătirii practice la operatorul economic, reprezentând rechizite, cărți de
specialitate, auxiliare didactice, softuri educaționale, costuri legate de evaluarea
și certificarea elevilor, materii prime și materiale consumabile și alte cheltuieli
de acest tip, cheltuieli aferente achiziției, punerii în funcțiune și exploatării
mijloacelor fixe utilizate la operatorul economic pe parcursul pregătirii practice a
elevilor, cheltuieli aferente salarizării și pregătirii personalului propriu al
operatorilor economici - tutori și formatori -, pentru pregătirea practică a
elevilor, cheltuieli aferente pregătirii și sprijinirii cadrelor didactice din unitatea
de învățământ parteneră, precum și sumele plătite direct cadrelor didactice în
baza unor contracte încheiate în condițiile legii cu operatorul sau operatorii
economici pentru alte activități decât cele prevăzute în norma didactică;(la 06-
04-2018, Litera a) din Alineatul (3) , Articolul 102 , Sectiunea 1 , Capitolul VIII ,
Titlul II a fost modificată de Punctul 21, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 82 din 30
martie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 299 din 03 aprilie
2018 )b) cheltuieli de investiții în spații de învățământ existente sau nou-
edificate, precum și în echipamente de natura mijloacelor fixe achiziționate și
puse în funcțiune pentru a fi utilizate în vederea pregătirii elevilor realizate în
unitatea de învățământ.(la 23-11-2016, Articolul 102 din Sectiunea 1 , Capitolul
VIII , Titlul II a fost completat de Punctul 20, Articolul I din ORDONANȚA DE
URGENȚĂ nr. 81 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 943
din 23 noiembrie 2016 )Articolul 103(1) Ministerul Educației Naționale are drept
de inițiativă în domeniile politicii financiare și resurselor umane din domeniul
educației și colaborează cu alte ministere, cu autorități locale, structuri
asociative reprezentative ale autorităților administrației publice locale, cu
asociații reprezentative ale părinților, asociații reprezentative profesionale ale
cadrelor didactice, precum și cu sindicatele reprezentative.(2) Consiliile locale și
consiliul județean, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului
București pot contribui din bugetele proprii la finanțarea de bază și
complementară a unităților de învățământ preuniversitar de stat. Articolul
104(1) Finanțarea de bază asigură desfășurarea în condiții normale a procesului
de învățământ la nivel preuniversitar, conform standardelor naționale.
(2) Finanțarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din
taxa pe valoarea adăugată, prin bugetele locale, pentru următoarele articole de
cheltuieli, în funcție de care se calculează costul standard per
elev/preșcolar:a) cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi
salariale în bani, stabilite prin lege, precum și contribuțiile aferente
acestora;b) cheltuieli cu pregătirea profesională;c) cheltuieli cu evaluarea
periodică a elevilor;d) cheltuieli cu bunuri și servicii.------------Alin. (2) al art.
104 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 92 din
18 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 864 din 19 decembrie
2012.(3) Finanțarea de bază a unei unități școlare rezultă prin multiplicarea
costului standard per elev/preșcolar cu coeficienți specifici unității școlare și cu
numărul de elevi și se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului.(4) Baza de
calcul al fondurilor alocate unităților de învățământ prin și din bugetele locale,
pentru finanțarea de bază, o constituie costul standard per elev/preșcolar.
Costul standard per elev/preșcolar se determină pentru fiecare nivel de
învățământ, filieră, profil, specializare/domeniu. Determinarea costului standard
per elev/preșcolar se face de către Consiliul Național pentru Finanțarea
Învățământului Preuniversitar, în condițiile prezentei legi și conform normelor
metodologice elaborate de către Ministerul Educației Naționale și aprobate prin
hotărâre a Guvernului. Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului
Preuniversitar cuprinde reprezentanții Ministerului Educației Naționale, ai
partenerilor sociali și ai structurilor asociative ale autorităților administrației
publice locale. Alocarea fondurilor pentru finanțarea de bază a unității de
învățământ se face pe baza unei formule de finanțare aprobate prin ordin al
ministrului educației naționale care ia în considerare costul standard per
elev/preșcolar, numărul de elevi/preșcolari din unitatea de învățământ, precum
și factorii de corecție dependenți de densitatea de elevi în zonă, severitatea
dezavantajelor, de limba de predare și alți factori.(5) Finanțarea de bază
aprobată anual prin legea bugetului de stat se repartizează pe comune, orașe,
municipii și sectoare ale municipiului București de către direcțiile generale ale
finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București, cu asistența
tehnică de specialitate a inspectoratelor școlare județene, respectiv a
Inspectoratului Școlar al Municipiului București.(5^1) În cazuri excepționale,
atunci când sumele repartizate în baza standardelor de cost nu asigură plata
drepturilor prevăzute la alin. (2) lit. a)-d) la unele unități de învățământ cu
personalitate juridică, în cadrul sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată
aprobate județului/municipiului București prin legea bugetului de stat, direcțiile
regionale ale finanțelor publice/administrațiile județene ale finanțelor publice,
respectiv a municipiului București, cu asistența tehnică de specialitate a
inspectoratelor școlare, pot efectua redistribuiri ale sumelor repartizate pe
comune, orașe, municipii și sectoare ale municipiului București cu această
destinație sau pot proceda la repartizarea sumelor rămase nerepartizate, după
caz.-----------Alin. (5^1) al art. 104 a fost introdus de pct. 18 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 117 din 23 decembrie 2013, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 30 decembrie 2013.(5^2) Aprobarea
redistribuirii/repartizării sumelor potrivit prevederilor alin. (5^1) se va face
numai după verificarea de către inspectoratul școlar, pe baza raportului de
audit/control, a modului de angajare și utilizare a sumelor alocate pentru
finanțarea de bază, pe baza costurilor standard per elev/preșcolar și după
verificarea corelării numărului de personal cu numărul de elevi. În urma
verificării, inspectoratul școlar stabilește și propune direcțiilor regionale ale
finanțelor publice/administrațiilor județene ale finanțelor publice, respectiv a
municipiului București sumele ce urmează a fi redistribuite/repartizate
suplimentar.-----------Alin. (5^2) al art. 104 a fost introdus de pct. 18 al art. I
din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 117 din 23 decembrie 2013, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 30 decembrie 2013.(5^3) Redistribuirea
sumelor între unități de învățământ cu personalitate juridică din cadrul aceleiași
unități administrativ-teritoriale se aprobă de consiliul local, la propunerea
primarului, cu avizul conform al inspectoratului școlar.-----------Alin. (5^3) al
art. 104 a fost introdus de pct. 18 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.
117 din 23 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 30
decembrie 2013.(5^4) Redistribuirea sumelor între unități de învățământ cu
personalitate juridică, potrivit prevederilor alin. (5^1) și (5^2), conduce implicit
la modificarea bugetelor inițiale aprobate, calculate pe baza costurilor standard
per elev/preșcolar.-----------Alin. (5^4) al art. 104 a fost introdus de pct. 18
al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 117 din 23 decembrie 2013,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 30 decembrie 2013.(6) Sumele
defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, alocate pentru unitățile de
învățământ preuniversitar de stat ca finanțare de bază, nu pot fi executate silit
pentru recuperarea creanțelor stabilite prin titluri executorii în sarcina
autorităților administrației publice locale.Articolul 105(1) Finanțarea
complementară asigură cheltuieli de capital, cheltuieli sociale și alte cheltuieli
asociate procesului de învățământ preuniversitar de stat care nu fac parte din
finanțarea de bază a unităților școlare.-----------Alin. (1) al art. 105 a fost
modificat de pct. 19 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 117 din 23
decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 30 decembrie
2013.(2) Finanțarea complementară se asigură din bugetele locale ale unităților
administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ preuniversitar și
din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, aprobate anual prin legea
bugetului de stat cu această destinație, pentru următoarele categorii de
cheltuieli:-----------Partea introductivă a alin. (2) al art. 105 a fost modificată
de pct. 4 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 92 din 18 decembrie 2012,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 864 din 19 decembrie 2012.a) investiții,
reparații capitale, consolidări;b) subvenții pentru internate și
cantine;c) cheltuieli pentru evaluarea periodică națională a elevilor;d) cheltuieli
cu bursele elevilor;e) cheltuieli pentru transportul elevilor, conform
prevederilor art. 84 alin. (1);f) cheltuielile pentru naveta cadrelor didactice și a
personalului didactic auxiliar, conform legii;-----------Lit. f) a alin. (2) al art.
105 a fost modificată de art. unic din LEGEA nr. 1 din 8 ianuarie 2014, publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 24 din 13 ianuarie 2014.g) cheltuieli pentru
examinarea medicală obligatorie periodică a salariaților din învățământul
preuniversitar, cu excepția celor care, potrivit legii, se efectuează
gratuit;h) cheltuieli pentru concursuri școlare și activități educative extrașcolare
organizate în cadrul sistemului de învățământ;i) cheltuieli pentru asigurarea
securității și sănătății în muncă, pentru personalul angajat, preșcolari și
elevi;j) gestionarea situațiilor de urgență;k) cheltuieli pentru participarea în
proiecte europene de cooperare în domeniul educației și formării
profesionale.l) alte cheltuieli de natura bunurilor și serviciilor, care nu fac parte
din finanțarea de bază.-----------Lit. l) a alin. (2) al art. 105 a fost introdusă de
pct. 20 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 117 din 23 decembrie 2013,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 30 decembrie 2013.(3) Finanțarea
complementară aprobată anual prin legea bugetului de stat se repartizează pe
comune, orașe, municipii și sectoare ale municipiului București de către direcțiile
generale ale finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București și cu
asistența tehnică a inspectoratelor școlare județene, respectiv al municipiului
București.Articolul 106Finanțarea de bază și finanțarea complementară se
realizează pe baza contractului de management administrativ-financiar încheiat
între directorul unității de învățământ preuniversitar și primarul
localității/primarul de sector în a cărei/cărui raza teritorială se află unitatea de
învățământ, respectiv cu președintele consiliului județean/primarul de sector, în
cazul școlilor speciale.----------Art. 106 a fost modificat de pct. 28 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.Articolul 107(1) Finanțarea suplimentară se
acordă ca sumă globală fixă din bugetul Ministerului Educației Naționale pentru
premierea unităților de învățământ preuniversitar de stat cu rezultate deosebite
în domeniul incluziunii sau în domeniul performanțelor școlare.(2) Consiliile
locale, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului București și
consiliile județene, respectiv Consiliul General al Municipiului București,
contribuie la finanțarea suplimentară, acordând granturi unităților de
învățământ, în baza unei metodologii proprii.(3) Finanțarea suplimentară se
realizează pe bază de contract încheiat între unitatea școlară și
finanțator.Articolul 108(1) Unitățile de învățământ preuniversitar de stat pot
obține venituri proprii din activități specifice, conform legii, din donații,
sponsorizări sau din alte surse legal constituite.(2) Veniturile proprii nu
diminuează finanțarea de bază, complementară sau suplimentară și sunt
utilizate conform deciziilor consiliului de administrație. La sfârșitul anului
bugetar, sumele necheltuite rămân în contul unității de învățământ care le-a
realizat și se reportează pentru bugetul anual următor.(3) Directorul și consiliul
de administrație al unității de învățământ cu personalitate juridică răspund de
încadrarea în bugetul aprobat, în condițiile legii.Articolul 109(1) Ministerul
Educației Naționale finanțează anual, în cadrul programelor naționale aprobate
prin hotărâre a Guvernului, următoarele competiții:a) competiții între școli care
se bazează pe evaluarea instituțională a fiecărei unități de învățământ după
două axe majore: incluziune și performanță. În urma evaluărilor după fiecare
dintre cele două axe, se va realiza o clasificare a școlilor pe 5 niveluri:
"Excelent", "Foarte bun",, Bun", "Satisfăcător" și "Nesatisfăcător". Sunt
premiate atât școlile cu excelență în incluziune, cât și cele cu excelență în
performanță, de stat, particulare sau confesionale. Școlile care obțin calificativul
"Satisfăcător" sau "Nesatisfăcător" se supun monitorizării în vederea creșterii
performanțelor;b) în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației
Naționale, școlile vor desemna "Profesorul anului", ca semn al excelenței în
predare. La nivel județean și național va fi desemnat "Profesorul anului" pentru
fiecare disciplină din planul de învățământ. Excelența în predare va fi
recompensată financiar, prin programul național de stimulare a excelenței
didactice;c) performanța elevilor la olimpiadele pe discipline, la olimpiadele de
creație tehnico-științifică și artistică și la olimpiadele sportive se recompensează
financiar prin ordin al ministrului educației naționale.(2) În lansarea
competițiilor, Ministerul Educației Naționale se consultă cu asociațiile
reprezentative ale părinților, asociațiile reprezentative profesionale ale cadrelor
didactice, Consiliul Național al Elevilor și cu sindicatele reprezentative. Articolul
110(1) Bugetul de venituri și cheltuieli se întocmește anual, de către fiecare
unitate de învățământ preuniversitar, conform normelor metodologice de
finanțare a învățământului preuniversitar elaborate de Ministerul Educației
Naționale, se aprobă și se execută conform legii.(2) Excedentele anuale
rezultate din execuția bugetului de venituri și cheltuieli ale activităților finanțate
integral din venituri proprii se reportează în anul următor și se folosesc cu
aceeași destinație sau, cu aprobarea consiliului de administrație, se utilizează
pentru finanțarea altor cheltuieli ale unității de învățământ.(3) Finanțarea
unităților de învățământ special, a claselor de învățământ special, a elevilor din
învățământul special, a liceelor speciale și a CJRAE/CMBRAE se asigură din
sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale
consiliilor județene și ale sectoarelor municipiului București, indiferent de locul
de domiciliu al copiilor, prin contract managerial. Articolul 111(1) De la bugetul
de stat, prin bugetul Ministerului Educației Naționale, se asigură următoarele
cheltuieli aferente unităților de învățământ preuniversitar, inclusiv pentru
învățământul special:a) finanțarea programelor naționale ale Ministerului
Educației Naționale, aprobate prin hotărâre a Guvernului;b) componența locală
aferentă proiectelor aflate în derulare, cofinanțate de Guvernul României și de
organismele financiare internaționale, precum și rambursările de credite externe
aferente proiectelor respective;c) bursele, aprobate prin hotărâre a Guvernului,
pentru elevii din Republica Moldova, etnicii români din afara granițelor țării,
precum și bursele pentru elevii străini;d) organizarea evaluărilor, a simulărilor
și a examenelor naționale;e) perfecționarea pregătirii profesionale a cadrelor
didactice și didactice auxiliare, pentru implementarea politicilor și strategiilor
Ministerului Educației Naționale;f) finanțarea, prin hotărâre a Guvernului,
inițiată de Ministerul Educației Naționale, a unor programe anuale sau
multianuale de investiții, de modernizare și de dezvoltare a bazei materiale a
instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat, inclusiv consolidări și reabilitări
de școli și dotări;g) finanțarea unor programe naționale de protecție socială,
stabilite prin reglementări specifice;h) finanțarea privind organizarea de
concursuri pentru elevi, pe obiecte de învățământ și pe meserii, tehnico-
aplicative, științifice, de creație, concursuri și festivaluri cultural-artistice,
campionate și concursuri sportive școlare, cu participare națională și
internațională, precum și olimpiade internaționale pe obiecte de
învățământ.i) cheltuieli cu eliberarea actelor de studii ale elevilor.----------Lit. i)
a alin. (1) al art. 111 a fost introdusă de pct. 29 al art. I din ORDONANȚA DE
URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486
din 30 iunie 2014.(2) Finanțarea cheltuielilor privind inspectoratele școlare,
casele corpului didactic, palatele și cluburile copiilor și elevilor, cluburile sportive
școlare, se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației
Naționale.(2^1) Autoritățile locale pot efectua din bugetele proprii, pentru
imobilele trecute în administrarea lor, cheltuieli pentru întreținerea și
funcționarea lor, precum și cheltuieli de natura investițiilor.----------Alin. (2^1)
al art. 111 a fost introdus de pct. 30 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.
49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie
2014.(3) Cluburile sportive școlare, precum și palatele și cluburile copiilor pot să
fie finanțate și de autoritățile administrației publice locale.(4) Autoritățile
administrației publice locale hotărăsc alocarea de fonduri, din veniturile proprii
ale acestora, ca participare la finanțarea de bază și ca finanțare complementară
a unităților de învățământ preuniversitar de stat.-----------Alin. (4) al art. 111 a
fost modificat de pct. 21 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 117 din 23
decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 30 decembrie
2013.(5) Consiliul județean/Consiliul General al Municipiului București asigură
fonduri pentru organizarea și desfășurarea olimpiadelor și a concursurilor
școlare județene/ale municipiului București, precum și pentru acordarea
stimulentelor financiare elevilor care au obținut distincții, medalii și premii
speciale și cadrelor didactice care s-au ocupat de pregătirea acestora.(la 13-11-
2017, Alineatul (5) din Articolul 111 , Sectiunea 1 , Capitolul VIII , Titlul II a fost
modificat de Punctul 1, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 211 din 8 noiembrie 2017,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 885 din 10 noiembrie 2017 )
(5^1) Cuantumul stimulentelor financiare prevăzute la alin. (5) se acordă în
baza unui regulament aprobat prin hotărâre a consiliului județean/Consiliului
General al Municipiului București.(la 13-11-2017, Articolul 111 din Sectiunea 1 ,
Capitolul VIII , Titlul II a fost completat de Punctul 2, ARTICOL UNIC din LEGEA nr.
211 din 8 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 885 din 10
noiembrie 2017 )(6) Cheltuielile aferente facilităților acordate elevilor și
studenților privind transportul pe calea ferată și cu metroul se finanțează de la
bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor.*)------------Alin. (6) al
art. 111 a fost modificat de pct. 5 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 92
din 18 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 864 din 19
decembrie 2012.Secţiunea a 2-a Baza materială a învățământului
preuniversitar de statArticolul 112(1) Unitățile de învățământ de stat pot
deține în administrare bunuri proprietate publică, cele de învățământ particular
au drept fundament proprietatea privată, iar cele de învățământ confesional
aparțin, în funcție de entitatea care le-a înființat, uneia dintre cele două forme
de proprietate.(2) Terenurile și clădirile unităților de educație timpurie, de
învățământ preșcolar, școlilor primare, gimnaziale și liceale, inclusiv ale
celorlalte niveluri de învățământ din cadrul acestora, înființate de stat, fac parte
din domeniul public local și sunt administrate de către consiliile locale. Celelalte
componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea acestora și sunt
administrate de către consiliile de administrație, conform legislației în vigoare.
(3) Terenurile și clădirile în care își desfășoară activitatea unitățile de
învățământ special de stat și centrele județene de resurse și asistență
educațională fac parte din domeniul public județean, respectiv al municipiului
București, și sunt în administrarea consiliului județean, respectiv a consiliilor
locale ale sectoarelor municipiului București, în a căror rază teritorială își
desfășoară activitatea, prin consiliile de administrație ale unităților de
învățământ respective. Celelalte componente ale bazei materiale a unităților de
învățământ special de stat, ale cluburilor sportive școlare, ale palatelor și
cluburilor copiilor și elevilor, precum și ale centrelor județene de resurse și
asistență educațională sunt de drept proprietatea acestora și sunt administrate
de către consiliile de administrație ale acestora.(4) Terenurile și clădirile în care
își desfășoară activitatea inspectoratele școlare județene, casele corpului
didactic, centrul național de excelență, centrele recreative și de divertisment,
Palatul Național al Copiilor, precum și alte unități din subordinea Ministerului
Educației Naționale, ale căror cheltuieli curente și de capital se finanțează de la
bugetul de stat, fac parte din domeniul public al statului și sunt administrate de
Ministerul Educației Naționale, prin inspectoratele școlare județene și prin
consiliile de administrație ale acestor unități. Celelalte componente ale bazei
materiale sunt de drept proprietatea unităților și instituțiilor respective și sunt
administrate de acestea.----------Alin. (4) al art. 112 a fost modificat de pct. 31
al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(4^1) Terenurile și clădirile în
care își desfășoară activitatea palatele și cluburile elevilor, cluburile sportive
școlare, ale căror cheltuieli curente și de capital se finanțează de la bugetul de
stat, fac parte din domeniul public al statului și sunt administrate de Ministerul
Educației Naționale, prin inspectoratele școlare județene și prin consiliile de
administrație ale acestor unități. Acestea pot fi trecute din domeniul public al
statului în domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale, la cererea
consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București sau
a consiliului local, după caz, prin hotărâre a Guvernului.----------Alin. (4^1) al
art. 112 a fost introdus de pct. 32 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49
din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.
(5) Nu fac parte din domeniul public local, județean, respectiv al statului
terenurile și clădirile prevăzute la alin. (2)-(4), deținute în baza unor contracte
de închiriere, concesionare sau comodat, proprietarii acestora fiind alte
persoane fizice sau juridice.(6) Schimbarea destinației bazei materiale a
instituțiilor și unităților de învățământ preuniversitar de stat se poate face de
către autoritățile administrației publice locale numai cu avizul conform al
ministrului educației naționale. Procedura elaborării avizului conform și condițiile
necesare acordării acestuia se aprobă prin ordin al ministrului educației
naționale.----------Alin. (6) al art. 112 a fost modificat de pct. 33 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(6^1) Termenul pentru emiterea avizului
conform este de 30 de zile. După expirarea termenului, se aplică procedura
aprobării tacite.------------Alin. (6^1) al art. 112 a fost introdus de art. unic din
LEGEA nr. 206 din 27 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 403 din
4 iulie 2013.(7) În situații temeinic justificate, dreptul de administrare al
Ministerului Educației Naționale asupra terenurilor și clădirilor în care își
desfășoară activitatea inspectoratele școlare județene, casele corpului didactic,
centrul național de excelență, centrele recreative și de divertisment, Palatul
Național al Copiilor, palatele și cluburile elevilor, cluburile sportive școlare se
poate transmite și altor unități/instituții din sistemul de învățământ, la
propunerea Ministerului Educației Naționale, prin hotărâre a
Guvernului*).-----------Alin. (7) al art. 112 a fost introdus de pct. 22 al art. I
din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 117 din 23 decembrie 2013, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 30 decembrie 2013.(7) Încălcarea
dispozițiilor alin. (6) constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6
luni la 5 ani sau cu amendă*).-------------Alin. (7) al art. 112 a fost introdus de
pct. 2 al art. 224, Titlul II din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.(8) Actele de schimbare
a destinației bazei materiale efectuate cu încălcarea dispozițiilor alin. (6) sunt
nule de drept.-------------Alin. (8) al art. 112 a fost introdus de pct. 2 al art.
224, Titlul II din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.Articolul 113Înscrierea dreptului de
proprietate asupra bunurilor imobile aparținând Ministerului Educației
Naționale sau instituțiilor și unităților de învățământ și cercetare științifică din
sistemul învățământului de stat, precum și asupra bunurilor aparținând
consiliilor locale, județene și, respectiv, Consiliului General al Municipiului
București, în care își desfășoară activitatea unitățile de învățământ
preuniversitar de stat, se face, după caz, în registrul de inscripțiuni și
transcripțiuni, în cărțile funciare sau în cărțile de publicitate funciară, cu scutire
de plata taxelor prevăzute de lege.Titlul III Învățământul
superiorCapitolul I Dispoziții generaleArticolul 114(1) Prezentul titlu
reglementează structura, funcțiile din domeniul didactic, organizarea și
funcționarea învățământului superior din România.(2) Învățământul superior
este organizat în universități, academii de studii, institute, școli de studii
superioare și altele asemenea, denumite în continuare instituții de învățământ
superior sau universități.(3) Instituțiile de învățământ superior sunt organizații
furnizoare de educație care desfășoară activități de învățământ pe bază de
programe de studii autorizate și, după caz, acreditate, în condițiile legii, de
formare inițială și continuă de nivel universitar, programe ce funcționează pe
principiul calității necesar pentru satisfacerea încrederii beneficiarilor direcți și
indirecți din societate.(4) Instituțiile de învățământ superior pot fi de stat,
particulare sau confesionale. Aceste instituții au personalitate juridică, au
caracter nonprofit și sunt apolitice.(5) Instituțiile de învățământ superior sunt
persoane juridice de drept public sau, după caz, persoane juridice de drept
privat și de utilitate publică.----------Art. 114 a fost modificat de pct. 34 al art. I
din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.Articolul 115(1) Învățământul
superior se poate organiza doar în instituții de învățământ superior care au
obținut autorizarea de funcționare provizorie sau acreditarea, potrivit legii.
(2) Actele de finalizare a studiilor emise în România sunt recunoscute de către
stat numai în cazul în care sunt eliberate în conformitate cu prevederile legale în
vigoare, de către instituții de învățământ superior acreditate. Articolul
116(1) Sistemul național de învățământ superior include toate instituțiile de
învățământ superior acreditate. O instituție de învățământ superior autorizată
să funcționeze provizoriu, conform procedurilor legale în vigoare, devine parte a
sistemului național de învățământ superior numai după acreditare.(2) Instituțiile
de învățământ superior din străinătate, recunoscute legal, ca atare, în statul de
origine, pot organiza filiale pe teritoriul României, singure sau în parteneriat cu
instituții de învățământ superior acreditate din România, numai cu respectarea
legislației în vigoare cu privire la autorizarea, acreditarea și asigurarea calității
programelor de studii.(3) Instituțiile de învățământ superior românești pot
organiza, în România sau în alte state, programe de studii comune cu instituții
de învățământ superior din străinătate, recunoscute ca atare de statul de
origine. În cazul în care aceste programe se organizează în străinătate, trebuie
să respecte reglementările legale în vigoare atât în România, cât și în statele
respective.Articolul 117Misiunea învățământului superior este de a genera și de
a transfera cunoaștere către societate prin:a) formare inițială și continuă la
nivel universitar, în scopul dezvoltării personale, al inserției profesionale a
individului și a satisfacerii nevoii de competență a mediului socio-
economic;b) cercetare științifică, dezvoltare, inovare și transfer tehnologic, prin
creație individuală și colectivă, în domeniul științelor, al științelor inginerești, al
artelor, al literelor, prin asigurarea performanțelor și dezvoltării fizice și
sportive, precum și valorificarea și diseminarea rezultatelor acestora. Articolul
118(1) Sistemul național de învățământ superior se bazează pe următoarele
principii:a) principiul autonomiei universitare;b) principiul libertății
academice;c) principiul răspunderii publice;d) principiul asigurării
calității;e) principiul echității;f) principiul eficienței manageriale și
financiare;g) principiul transparenței;h) principiul respectării drepturilor și
libertăților studenților și ale personalului academic;i) principiul independenței
de ideologii, religii și doctrine politice;j) principiul libertății de mobilitate
națională și internațională a studenților, a cadrelor didactice și a
cercetătorilor;k) principiul consultării partenerilor sociali în luarea
deciziilor;l) principiul centrării educației pe student.(2) În învățământul superior
nu sunt admise discriminări pe criterii de vârstă, etnie, sex, origine socială,
orientare politică sau religioasă, orientare sexuală sau alte tipuri de
discriminare, cu excepția măsurilor afirmative prevăzute de lege.(3) Studenții
cu dizabilități fizice au dreptul să aibă căi de acces adaptate acestora în
totalitatea spațiilor universitare, precum și condiții pentru desfășurarea normală
a activităților academice, sociale și culturale în cadrul instituțiilor de învățământ
superior.(4) În învățământul superior există și pot fi organizate facultăți de
teologie, în conformitate cu prevederile art. 15, și institute de cercetare
teologică în consens cu perspectivele ecumenice și irenice internaționale și în
conformitate cu prevederile legale.Articolul 119(1) În instituțiile de învățământ
superior de stat, învățământul este gratuit pentru cifra de școlarizare aprobată
anual de Guvern și cu taxă. Cuantumul taxei este stabilit de către senatul
universitar, conform legii.(2) În instituțiile de învățământ superior particular,
învățământul este cu taxă. Cuantumul taxei este stabilit de către consiliul de
administrație, conform legii.(2^1) În cazul în care în cadrul învățământului
superior de stat nu există învățământ teologic pastoral specific cultului,
recunoscut drept cult conform Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și
regimul general al cultelor, republicată, prin excepție de la prevederile alin. (2),
în instituțiile de învățământ superior confesional particular, pentru programul de
studii universitare de licență de teologie pastorală, învățământul este gratuit,
pentru cifra de școlarizare aprobată și finanțată anual de Guvern.(la 28-07-
2017, Articolul 119 din Capitolul I , Titlul III a fost completat de Punctul 2,
Articolul I din LEGEA nr. 188 din 24 iulie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 593 din 25 iulie 2017 )Notă
Conform art. II din LEGEA nr. 188 din 24 iulie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 593 din 25 iulie
2017, modificările aduse de pct. 2, 3 și 4 ale art. I din actul normativ anterior menționat intră în vigoare
începând cu anul universitar următor intrării în vigoare a LEGII nr. 188 din 24 iulie 2017.(3)
Instituțiile
de învățământ superior au autonomie în stabilirea cuantumului taxelor și au
obligația să le comunice tuturor celor interesați, inclusiv pe site-ul universității.
(4) În temeiul principiului autonomiei universitare, instituțiile de învățământ
superior de stat au dreptul să stabilească și să încaseze sumele reprezentând
contravaloarea serviciilor de școlarizare pentru persoanele înmatriculate la studii
și care au beneficiat anterior gratuit de școlarizare în cadrul unui alt program de
studii universitare în cadrul aceluiași ciclu de studii universitare finanțate de la
bugetul de stat.----------Alin. (4) al art. 119 a fost introdus de pct. 35 al art. I
din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.Articolul 120(1) Calificările
dobândite de absolvenții programelor de studii din învățământul superior sunt
atestate prin diplome, prin certificate și prin alte acte de studii eliberate numai
de către instituțiile de învățământ superior acreditate.(2) Diplomele
corespunzătoare programelor de studii universitare sunt înscrisuri oficiale și nu
pot fi emise decât de instituțiile acreditate, pentru programele și formele de
studii acreditate sau autorizate provizoriu. În acest din urmă caz, în cadrul
instituției care emite diploma trebuie să existe o altă specializare acreditată într-
un domeniu înrudit cu specializarea autorizată.-------------Alin. (2) al art. 120 a
fost modificat de pct. 3 al art. 224, Titlul II din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie
2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.Articolul
121Ministerul Educației Naționale este autoritate publică și este abilitat să
urmărească, să controleze aplicarea și respectarea reglementărilor legale în
domeniul învățământului superior și să aplice, dacă este cazul, sancțiuni. De
asemenea, Ministerul Educației Naționale controlează modul în care
universitățile își exercită autonomia universitară, își asumă misiunea generală și
pe cea proprie și își exercită răspunderea publică.Articolul 122(1) Instituțiile de
învățământ superior au patrimoniu propriu, pe care îl gestionează conform legii.
(2) Instituțiile de învățământ superior de stat și particulare se înființează prin
lege, cu respectarea dispozițiilor legale privind acreditarea, stabilite
conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea
calității educației, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările
ulterioare.(3) Inițiativa înființării instituției de învățământ superior de stat
aparține Guvernului. Inițiativa și resursele financiare și materiale necesare
înființării instituției de învățământ superior particular și confesional aparțin unei
persoane fizice, unui grup de persoane fizice, unei fundații, unei asociații sau
unui cult religios ori altui furnizor de educație, recunoscut ca atare potrivit
prevederilor prezentei legi, denumit fondator.----------Alin. (3) al art. 122 a fost
modificat de pct. 36 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie
2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.
(4) Persoanele fizice sau grupul de persoane fizice, precum și persoanele
juridice care au avut inițiativa înființării instituției de învățământ particular și
confesional particular, finalizată prin acreditarea acesteia, își păstrează calitatea
de fondatori.----------Alin. (4) al art. 122 a fost introdus de pct. 37 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.Articolul 123(1) Autonomia universitară este
garantată prin Constituție. Libertatea academică este garantată prin lege.
Instituțiile de învățământ superior se organizează și funcționează independent
de orice ingerințe ideologice, politice sau religioase.(2) Autonomia universitară
dă dreptul comunității universitare să își stabilească misiunea proprie, strategia
instituțională, structura, activitățile, organizarea și funcționarea proprie,
gestionarea resurselor materiale și umane, cu respectarea strictă a legislației în
vigoare.(3) Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se exprimă în
Carta universitară, aprobată de senatul universitar, în concordanță strictă cu
legislația în vigoare.(4) Autonomia universitară se exercită numai cu condiția
asumării răspunderii publice.(5) În instituțiile de învățământ superior este
asigurată libertatea cercetării în ceea ce privește stabilirea temelor, alegerea
metodelor, procedeelor și valorificarea rezultatelor, conform legii.(6) În
instituțiile de învățământ superior este interzisă periclitarea sub orice formă a
dreptului la exprimarea liberă a opiniilor științifice și artistice.(7) Studenților le
este asigurat dreptul la liberă alegere a cursurilor și specializărilor, în
conformitate cu normele legale în vigoare și cu planurile de învățământ.
(8) Structurile și funcțiile de conducere ale universităților particulare și
confesionale, atribuțiile, modul de constituire, precum și alte considerente
legate de statutul acestora sunt stabilite în conformitate cu prevederile
prezentei legi, cu avizul consultativ al fondatorilor și cu aprobarea senatului
universitar.Articolul 124(1) Răspunderea publică obligă orice instituție de
învățământ superior, de stat sau particulară:a) să respecte legislația în vigoare,
carta proprie și politicile naționale și europene în domeniul învățământului
superior;b) să aplice și să se supună reglementărilor în vigoare referitoare la
asigurarea și evaluarea calității în învățământul superior;c) să respecte politicile
de echitate și etică universitară, cuprinse în Codul de etică și deontologie
profesională aprobat de senatul universitar;d) să asigure eficiența managerială
și eficiența utilizării resurselor, în cazul universităților de stat, și a cheltuirii
fondurilor din surse publice, conform contractului instituțional;e) să asigure
transparența tuturor deciziilor și activităților sale, conform legislației în
vigoare;f) să respecte libertatea academică a personalului didactic, didactic
auxiliar și de cercetare, precum și drepturile și libertățile studenților.(2) În cazul
universităților confesionale, răspunderea publică se extinde la respectarea
statutului și a prevederilor dogmatice și canonice specifice cultului
respectiv.Articolul 125(1) În cazul în care se constată nerespectarea obligațiilor
prevăzute la art. 124, Ministerul Educației Naționale sesizează senatul
universitar în termen de 30 de zile de la data constatării. Dacă în termen de 3
luni de la data sesizării, universitatea continuă să nu respecte obligațiile
prevăzute la art. 124, Ministerul Educației Naționale aplică, în termen de
maximum 6 luni de la data sesizării inițiale a senatului universitar, una sau mai
multe dintre următoarele măsuri:a) revocarea din funcție a rectorului, în baza
propunerii Consiliului de etică și management universitar, cu consultarea
senatului universitar. În termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data
revocării din funcție a rectorului, senatul universitar are obligația să desemneze
un prorector care reprezintă universitatea și care devine ordonator de credite
până la confirmarea unui nou rector de către ministrul educației naționale. În
termen de 3 luni de la revocarea din funcție a rectorului, senatul universitar
finalizează procedurile de desemnare a unui nou rector, cu respectarea
prevederilor legale în vigoare, și trimite spre confirmare ministrului educației
naționale numele noului rector;b) abrogată;-----------Lit. b) a alin. (1) al art.
125 a fost abrogată de pct. 23 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 117
din 23 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 30
decembrie 2013.c) propune Guvernului inițierea unui proiect de lege de
reorganizare sau desființare a instituției de învățământ superior în cauză.
(2) Constatarea încălcării obligațiilor prevăzute la art. 124 se face de către
Consiliul de etică și management universitar, format din 11 membri, după cum
urmează: 3 reprezentanți numiți de către Consiliul Național al Rectorilor, 3
reprezentanți ai Ministerului Educației Naționale, numiți de ministrul educației
naționale, câte un reprezentant numit de către Agenția Română de Asigurare a
Calității în Învățământul Superior, denumită în continuare ARACIS, Consiliul
Național pentru Finanțarea Învățământului Superior, denumit în continuare
CNFIS, Consiliul Național al Cercetării Științifice, denumit în continuare CNCS,
Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor
Universitare, denumit în continuare CNATDCU, și un reprezentant al federațiilor
naționale ale studenților.(3) Orice persoană fizică sau juridică poate sesiza
Consiliul de etică și management universitar în legătură cu nerespectarea
obligațiilor prevăzute la art. 124. În urma primirii unei astfel de sesizări,
Consiliul de etică și management universitar are obligația de a investiga
aspectele sesizate și de a răspunde sesizării în termenul de 3 luni. Răspunsurile
la aceste sesizări constituie documente publice și se publică pe site-ul web al
Ministerului Educației Naționale.(4) Respectarea de către instituțiile de
învățământ superior a obligațiilor prevăzute la art. 124 și a altor obligații legale
aferente răspunderii publice, precum și respectarea de către Consiliul de etică și
management universitar a obligațiilor prevăzute la alin. (3) constituie un interes
legitim public pentru orice persoană fizică sau juridică română. Nerespectarea
acestor obligații poate fi atacată în contencios administrativ de către orice
persoană fizică sau juridică română, potrivit legii.Articolul 126(1) Spațiul
universitar este constituit din totalitatea edificiilor, terenurilor, stațiunilor
didactice experimentale, institutelor de cercetare, fermelor, grădinilor botanice,
caselor universitare, campusurilor universitare, spitalelor și clinicilor
universitare, precum și dotările aferente, folosite de instituția de învățământ
superior, indiferent de titlul juridic sub care aceasta este îndreptățită să le
utilizeze.(2) Fac excepție de la prevederile alin. (1) spațiile și dotările aferente
care aparțin Ministerului Sănătății, ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară
proprie, în care se desfășoară învățământul medical superior, spațiile care
aparțin cultelor în care se desfășoară învățământul confesional, precum și
spațiile care aparțin Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor
Interne și Serviciului Român de Informații, în care se desfășoară învățământ de
specialitate.(3) Spațiul universitar este inviolabil. Accesul în spațiul universitar
este permis numai în condițiile stabilite prin lege și prin Carta
universitară.Articolul 127(1) Comunitatea universitară este constituită din
studenți, personal didactic și de cercetare și personal didactic și de cercetare
auxiliar.(2) Din comunitatea universitară fac parte și persoane cărora li s-a
conferit calitatea de membru al comunității universitare, prin hotărâre a
senatului universitar.(3) Membrii comunității universitare au drepturile și
îndatoririle stabilite prin reglementările legale în vigoare și prin Carta
universitară.Articolul 128(1) Carta universitară prezintă opțiunile majore ale
comunității universitare și se aplică în tot spațiul universitar.(2) Carta
universitară se referă, în mod obligatoriu, cel puțin la:a) modalitățile de
desemnare și revocare din funcție a persoanelor care ocupă funcții de conducere
sau care fac parte din structurile și organismele de conducere ale universității,
în conformitate cu legislația în vigoare;b) Codul de etică și deontologie
profesională universitară;c) modul în care se realizează gestiunea și protecția
resurselor universității;d) condițiile în care se constituie fondurile proprii și
stabilirea destinației acestora și a condițiilor în care sunt utilizate;e) condițiile în
care se pot încheia contracte cu instituțiile publice și cu alți operatori economici
în vederea unor programe de cercetare fundamentală și aplicativă sau a
creșterii nivelului de calificare a specialiștilor cu studii universitare;f) condițiile
în care universitatea se poate asocia cu alte instituții de învățământ superior
sau cu alte organizații pentru îndeplinirea misiunii sale;g) modalitățile în care
se pot construi, deține și folosi elementele aferente bazei materiale a
universității, necesare educației și cercetării științifice;h) modalitățile în care se
derulează acțiunile de cooperare internațională ale instituției de învățământ
superior, încheierea de contracte și participarea la organizațiile europene și
internaționale;i) modalitățile de colaborare dintre structurile de conducere ale
universităților și sindicatele personalului didactic, de cercetare, tehnic și
administrativ și organizațiile studențești legal constituite;j) orice alte aspecte
considerate relevante de către senatul universitar și care corespund legislației în
vigoare.(3) Carta universitară se elaborează și se adoptă de către senatul
universitar, numai după dezbaterea cu comunitatea universitară.(4) Carta
universitară nu poate conține prevederi contrare legislației în vigoare.
Nerespectarea legilor în conținutul Cartei universitare atrage nulitatea de drept
a actului respectiv.(5) Carta universitară se adoptă numai după rezoluția
pozitivă a Ministerului Educației Naționale privind avizul de legalitate asupra
Cartei universitare. Rezoluția privind avizul de legalitate se emite de către
Ministerul Educației Naționale în termen de maximum 30 de zile de la data
solicitării instituției de învățământ superior.(6) În cazul în care termenul
prevăzut la alin. (5) nu este respectat, Carta universitară se consideră avizată
potrivit procedurii aprobării tacite.Articolul 129(1) Instituțiile de învățământ
superior pot înființa, singure sau prin asociere, societăți, fundații, asociații,
unități de învățământ preuniversitar, cu aprobarea senatului universitar,
conform prevederilor legale. Condiția ca acestea să se înființeze este aceea ca
ele să contribuie la creșterea performanțelor instituției și să nu influențeze
negativ în niciun fel activitățile de învățământ, cercetare și consultanță.----------
Alin. (1) al art. 129 a fost modificat de pct. 38 al art. I din ORDONANȚA DE
URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486
din 30 iunie 2014.(1^1) Instituțiile de învățământ superior pot înființa, în
structura acestora, unități de învățământ preuniversitar, fără personalitate
juridică, în urma evaluării externe conform prevederilor art. 29 din Ordonanța
de urgență a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr.
87/2006, cu modificările și completările ulterioare.(la 18-06-2018, Articolul 129
din Capitolul I , Titlul III a fost completat de Punctul 10, Articolul II din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 48 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 499 din 18 iunie 2018 )(1^2) Unitățile de învățământ preuniversitar,
înființate de universități de stat, sunt unități de învățământ de stat, finanțate
din bugetul de stat prin contractele instituționale încheiate de universități cu
Ministerului Educației Naționale, la nivelul standardelor de cost specifice pentru
învățământul preuniversitar, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.(la
18-06-2018, Articolul 129 din Capitolul I , Titlul III a fost completat de Punctul 10,
Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 48 din 8 iunie 2018, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 499 din 18 iunie 2018 )(2) Instituțiile de învățământ
superior pot constitui consorții, inclusiv cu unitățile de cercetare-dezvoltare, în
baza unui contract de parteneriat, conform legislației în vigoare.(3) La
constituirea societăților comerciale, a fundațiilor sau a asociațiilor, instituția de
învățământ superior de stat poate contribui exclusiv cu bani, brevete de invenție
și alte drepturi de proprietate industrială. Universitatea poate acorda prin
contract dreptul de administrare și folosință asupra bunurilor patrimoniale
societăților comerciale sau asociațiilor în care are calitatea de asociat sau
acționar ori fundațiilor în care are calitatea de fondator, cu aprobarea senatului
universitar. Dreptul de folosință și administrare asupra bunurilor proprietate
publică nu poate constitui aport al universității la capitalul social al unei societăți
comerciale, fundații sau asociații.Articolul 130(1) Instituțiile de învățământ
superior adoptă un cod de etică și deontologie profesională universitară. Acesta
face parte din Carta universitară și include obligatoriu:a) stabilirea situațiilor de
conflicte de interese și incompatibilități;b) prevederea că persoanele care se
află în relație de soți, afini și rude până la gradul al III-lea inclusiv nu pot ocupa
concomitent funcții astfel încât unul sau una să se afle față de celălalt sau
cealaltă într-o poziție de conducere, control, autoritate sau evaluare
instituțională la orice nivel în aceeași universitate și nu pot fi numiți în comisii
de doctorat, comisii de evaluare sau comisii de concurs ale căror decizii
afectează soții, rudele sau afinii până la gradul al III-lea inclusiv;c) măsurile
educaționale, administrative și tehnice care se iau pentru garantarea
originalității lucrărilor de licență, master, doctorat, articolelor științifice sau a
altor asemenea lucrări, precum și sancțiunile aferente.(2) Rectorul universității
are obligația să prezinte anual, cel târziu până în prima zi lucrătoare a lunii
aprilie a fiecărui an, un raport privind starea universității. Raportul este făcut
public pe site-ul universității și este transmis tuturor părților interesate. Acest
raport include cel puțin:a) situația financiară a universității, pe surse de
finanțare și tipuri de cheltuieli;b) situația fiecărui program de studii;c) situația
personalului instituției;d) rezultatele activităților de cercetare;e) situația
asigurării calității activităților din cadrul universității;f) situația respectării eticii
universitare și a eticii activităților de cercetare;g) situația posturilor
vacante;h) situația inserției profesionale a absolvenților din promoțiile
precedente.(3) Raportul anual al rectorului este o componentă a răspunderii
publice și constituie o condiție fundamentală pentru accesul la finanțările din
bugetul public.Capitolul II Structura organizatorică a instituțiilor de
învățământ superiorArticolul 131(1) Pentru îndeplinirea obiectivelor ce
decurg din misiunea asumată, orice instituție de învățământ superior poate
cuprinde următoarele componente organizatorice: facultăți, departamente,
institute, centre sau laboratoare, unități de proiectare, centre de consultanță,
clinici universitare, studiouri și ateliere artistice, teatre, muzee, centre pentru
formarea continuă a resurselor umane, unități de microproducție și prestări
servicii, stațiuni didactice/baze didactice pentru aplicații și performanță în sport,
stațiuni experimentale sau alte entități pentru activități de producție și transfer
de cunoaștere și tehnologie, precum și unități de învățământ preuniversitar. În
structura instituțiilor de învățământ superior funcționează servicii tehnico-
administrative.(la 18-06-2018, Alineatul (1) din Articolul 131 , Capitolul II , Titlul
III a fost modificat de Punctul 11, Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 48
din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 499 din 18 iunie 2018 )
(2) Instituția de învățământ superior poate înființa, pe perioadă determinată și
pe proiecte, unități de cercetare distincte sub raportul bugetului de venituri și
cheltuieli, care au autonomie și statute proprii, aprobate de senatul universitar.
(3) Componentele prevăzute la alin. (1) și (2) sunt organizate de fiecare
instituție de învățământ superior, astfel încât instituția să își realizeze misiunea,
să asigure criteriile și standardele de calitate, să gestioneze în mod eficient
activitățile de învățământ, cercetare, producție sau transfer cognitiv și
tehnologic și să asigure sprijinul administrativ adecvat membrilor comunității
universitare.Articolul 131^1(1) Unitățile de învățământ preuniversitar înființate
în structura instituțiilor de învățământ superior, conform art. 129 alin. (1^1),
sunt componente organizatorice conform art. 131 alin. (1), fără personalitate
juridică, care se includ, de drept, în rețeaua școlară prevăzută de art. 61 alin.
(1), pe baza deciziei rectorului și a ordinului ministrului educației naționale de
autorizare de funcționare provizorie/acreditare, comunicate autorităților
administrației publice locale și inspectoratului școlar județean ori al municipiului
București.(2) Universitățile care înființează componente organizatorice, de tipul
unităților de învățământ preuniversitar, au următoarele drepturi:a) de a
participa la asigurarea finanțării cheltuielilor aferente procesului de organizare,
funcționare și de învățământ;b) de a asigura angajarea de personal didactic și
nedidactic, universitatea având calitatea de angajator;c) de a propune
Ministerului Educației Naționale cifre de școlarizare aferente unităților de
învățământ preuniversitar din structura acestora în vederea includerii în
hotărârea Guvernului de aprobare a cifrelor de școlarizare.(3) Consiliile de
administrație ale universităților aprobă regulamentele de organizare și de
funcționare proprii, pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat,
înființate în structura acestora, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
(4) Prin derogare de la prevederile art. 24 alin. (3) lit. d) din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr.
87/2006, cu modificările și completările ulterioare, după acreditare unitățile de
învățământ preuniversitar înființate în structura instituțiilor de învățământ
superior, conform art. 129 alin. (1^1), sub forma de componente organizatorice
conform art. 131 alin. (1) nu dobândesc personalitate juridică.(la 18-06-2018,
Capitolul II din Titlul III a fost completat de Punctul 12, Articolul II din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 48 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 499 din 18 iunie 2018 )Articolul 132(1) Facultatea este unitatea
funcțională care elaborează și gestionează programele de studii. Facultatea
corespunde unuia sau mai multor domenii ale științelor, artelor sau sportului.
(2) Orice facultate se înființează, se organizează sau se desființează la
propunerea și cu aprobarea senatului universitar, prin hotărâre a Guvernului
privind structura instituțiilor de învățământ superior, inițiată anual de Ministerul
Educației Naționale.(3) Într-o instituție de învățământ superior de stat,
Guvernul, cu consultarea senatului universitar, poate să înființeze și să
finanțeze un program de studii sau o facultate cu acele programe de studii care
răspund unor cerințe stringente de instruire și formare profesională în domenii
de interes național. Programele de studii astfel propuse se supun
reglementărilor legale în vigoare referitoare la asigurarea calității în
învățământul superior.(4) O facultate poate include unul sau mai multe
departamente, școli doctorale, școli postuniversitare și extensii universitare care
sunt responsabile de organizarea programelor de studii pe tipuri și cicluri de
studii universitare.(5) Abrogat.-----------Alin. (5) al art. 132 a fost abrogat de
pct. 24 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 117 din 23 decembrie 2013,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 30 decembrie 2013.Articolul
133(1) Departamentul este unitatea academică funcțională care asigură
producerea, transmiterea și valorificarea cunoașterii în unul sau mai multe
domenii de specialitate.(2) Un departament poate avea în componență centre
sau laboratoare de cercetare, ateliere artistice, școli postuniversitare și extensii
universitare.(3) Departamentul se înființează, se organizează, se divizează, se
comasează sau se desființează prin hotărâre a senatului universitar, la
propunerea consiliului facultății/facultăților în care funcționează.
(4) Departamentul poate organiza centre sau laboratoare de cercetare care
funcționează ca unități de venituri și cheltuieli în cadrul universității. Articolul
134Înființarea institutelor, stațiunilor experimentale, centrelor sau
laboratoarelor de cercetare-dezvoltare este aprobată de către senatul
universitar, cu respectarea legislației în vigoare.Articolul 135(1) Învățământul
superior pentru minoritățile naționale se realizează:a) în instituții de
învățământ superior în cadrul cărora funcționează facultăți/linii/programe de
studii cu predare în limba maternă;b) în instituții de învățământ superior
multiculturale și multilingve; în acest caz, se constituie secții/linii cu predare în
limbile minorităților naționale;c) în cadrul instituțiilor de învățământ superior
pot fi organizate grupe, secții sau linii de predare în limbile minorităților
naționale, în condițiile legii.(2) Linia de studiu din cadrul universității multilingve
și multiculturale se organizează în departamente. Cadrele universitare
aparținând liniei de studiu adoptă și elaborează un regulament de funcționare
propriu, care stabilește procedurile de alegere și alte aspecte specifice
structurilor organizatorice ale liniei de studiu respective în concordanță cu Carta
universitară, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(3) Secția de studiu este o formă de organizare a învățământului universitar
într-o limbă a minorităților naționale, care poate fi instituționalizată, atât la
nivelul universității, cât și în cadrul unei facultăți, prin departamentul secției,
care are în componență programele de studiu și structurile organizatorice
aferente. Secțiile beneficiază de autonomie universitară în organizarea
activităților didactice.(4) În învățământul universitar pentru minoritățile
naționale, se asigură pregătirea în ciclul I de studii universitare - licență, în
ciclul II de studii universitare - master și în ciclul III de studii universitare -
doctorat, precum și în învățământul postuniversitar, în limba maternă.
(5) Finanțarea de bază se calculează după un coeficient mărit pentru studenții
care urmează cursurile în limba unei minorități naționale. Capitolul
III Organizarea studiilor universitareSecţiunea 1 Structura anului
universitarArticolul 136(1) Anul universitar începe, de regulă, în prima zi
lucrătoare a lunii octombrie, include două semestre și se finalizează la 30
septembrie din anul calendaristic următor. Un semestru are, de regulă, o durată
de 14 săptămâni de activități didactice urmate, de regulă, de minimum 3
săptămâni de examene. Structura anului universitar se aprobă de către senatul
universitar. În atribuirea creditelor de studii transferabile dintr-un semestru se
are în vedere o perioadă de minimum 17 săptămâni.-----------Alin. (1) al art.
136 a fost modificat de pct. 25 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 117
din 23 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 30
decembrie 2013.(2) Senatul universitar al fiecărei instituții de învățământ
superior aprobă anual, cu cel puțin 3 luni înainte de începerea anului
universitar, regulamentul privind activitatea profesională a studenților, precum
și calendarul activităților educaționale specifice semestrelor academice de
studiu.Secţiunea a 2-a Programe de studii universitareArticolul
137(1) Programul de studii universitare reprezintă un grup de unități curriculare
de predare, învățare, cercetare, aplicații practice și evaluare, planificate astfel
încât să ducă la o calificare universitară certificată printr-o diplomă și printr-un
supliment de diplomă.(2) Curriculumul programului de studii universitare este
concordant cu profilul calificării definit în Cadrul național al calificărilor.
Curriculumul unui program de studii universitare se stabilește astfel încât să
maximizeze șansele obținerii calificării dorite și se aprobă de către senatul
universitar.(3) Concordanța dintre curriculum și calificarea oferită de programul
de studii universitare este un criteriu obligatoriu de evaluare a asigurării
calității.(4) Programele de studii universitare sunt grupate pe domenii de studii
și organizate pe 3 cicluri de studiu: licență, master, doctorat.(5) Programele de
studii universitare dau acces la ocupații și funcții specifice fiecărui ciclu de studii
universitare absolvit.Articolul 138(1) Organizarea programelor de studii este de
competența instituțiilor de învățământ superior, cu respectarea legislației în
vigoare. Pentru fiecare ciclu universitar organizat, senatul universitar aprobă un
regulament propriu de organizare și funcționare, în acord cu standardele
naționale și internaționale generale și specifice de calitate.(2) Un program de
studii universitare funcționează legal dacă este autorizat provizoriu sau acreditat
și funcționează în condițiile stabilite prin actul de autorizare, respectiv
acreditare. Organizarea și desfășurarea de programe de studii universitare care
nu funcționează legal se sancționează cu nerecunoașterea studiilor pentru
beneficiari, precum și cu amendă pentru organizatori, potrivit legii penale, și cu
retragerea imediată, de către Ministerul Educației Naționale, a autorizației de
funcționare provizorie, respectiv a acreditării pentru instituția în cauză.
(3) Autorizarea provizorie și acreditarea programelor de studii universitare se
realizează distinct pentru fiecare formă de învățământ, fiecare limbă de predare
și pentru fiecare locație geografică în care se desfășoară.(4) Pentru profesiile
reglementate la nivelul Uniunii Europene, reglementarea națională nu poate
contraveni celei europene.(5) Nomenclatorul domeniilor și al programelor de
studii universitare, domeniile și programele de studii universitare acreditate sau
autorizate să funcționeze provizoriu, locațiile geografice de desfășurare,
numărul de credite de studii transferabile pentru fiecare program de studii
universitare, formă de învățământ sau limbă de predare, precum și numărul
maxim de studenți care pot fi școlarizați, propus de către agențiile de evaluare a
calității care au evaluat fiecare program, se stabilesc anual prin hotărâre a
Guvernului, promovată de către Ministerul Educației Naționale, înaintea datei de
31 martie a anului respectiv.(6) Prin excepție de la prevederile alin. (5), în
cazuri temeinic justificate, Ministerul Educației Naționale poate aproba
universităților/instituțiilor de învățământ superior un număr suplimentar de
locuri - în limita a 10% din capacitatea de școlarizare stabilită de ARACIS pentru
programul de studii solicitat - destinat școlarizării cetățenilor europeni și din
state terțe sau pentru mobilități academice ale studenților în baza acordurilor
guvernamentale, universitare sau unor programe speciale aprobate, în condițiile
legii. Universitatea/Instituția de învățământ superior are obligația de a informa
ARACIS despre suplimentarea de locuri primită.----------Alin. (6) al art. 138 a
fost introdus de pct. 39 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26
iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.
(7) Înmatricularea pe locurile prevăzute la alin. (6) se poate realiza până cel
târziu la sfârșitul semestrului întâi al anului universitar în curs la data
aprobării.----------Alin. (7) al art. 138 a fost introdus de pct. 39 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.Secţiunea a 3-a Forme de
organizareArticolul 139Formele de organizare a programelor de studii
sunt:a) cu frecvență, caracterizată prin activități de învățământ și/sau de
cercetare programate pe durata întregii zile, specifice fiecărui ciclu de studii
universitare, aproximativ uniform distribuite săptămânal/zilnic pe parcursul
semestrului și presupunând întâlnirea nemijlocită, în spațiul universitar, a
studenților cu cadrele didactice și de cercetare;b) cu frecvență redusă,
caracterizată prin activități dedicate mai ales unor cursuri de sinteză și pregătirii
aplicative, programate în mod compact și periodic, presupunând întâlnirea
nemijlocită, în spațiul universitar, a studenților cu cadrele didactice de predare,
completate de alte mijloace de pregătire specifice învățământului la
distanță;c) la distanță, caracterizată prin utilizarea unor resurse electronice,
informatice și de comunicații specifice, activități de autoînvățare și autoevaluare
completate de activități specifice de tutorat. Articolul 140(1) Programele de
studii universitare de licență se pot organiza la următoarele forme de
învățământ: cu frecvență, cu frecvență redusă și la distanță.(2) Programele de
studii universitare de master se pot organiza la următoarele forme de
învățământ: cu frecvență și cu frecvență redusă.(3) Fac excepție de la
prevederile alin. (1) și (2) programele de studii de licență și master din
domeniile reglementate la nivelul Uniunii Europene, care se pot organiza doar la
forma de învățământ cu frecvență.(4) Programele de studii universitare de
doctorat se pot organiza, de regulă, la forma de învățământ cu
frecvență.----------Alin. (4) al art. 140 a fost modificat de pct. 40 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(4^1) Prin excepție de la prevederile alin.
(4) programele de studii universitare de doctorat se pot organiza și la forma de
învățământ cu frecvență redusă.----------Alin. (4^1) al art. 140 a fost introdus
de pct. 41 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(4^2) Pentru
programele de studii universitare de doctorat, obligațiile referitoare la frecvență
și frecvență redusă sunt stabilite de către conducerea universității la propunerea
Consiliului Studiilor Doctorale, conform unei metodologii elaborate de Ministerul
Educației Naționale. Granturile multianuale aferente studiilor universitare de
doctorat la forma cu frecvență redusă nu includ cuantumul burselor
individuale.----------Alin. (4^2) al art. 140 a fost introdus de pct. 41 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(5) Diplomele și certificatele de studii
universitare eliberate de instituțiile de învățământ superior, în condițiile legii,
pentru aceleași programe de studii, indiferent de forma de învățământ
absolvită, sunt echivalente. Metodologia de organizare a examenelor,
competențele și cunoștințele verificate, corespondența dintre rezultatele
învățării și notele, diplomele sau certificatele de studii acordate trebuie să fie
identice pentru orice formă de învățământ corespunzătoare unui anumit
program de studii din cadrul unei instituții de învățământ superior.(6) Pot
organiza programe de studii universitare la formele de învățământ cu frecvență
redusă și la distanță numai instituțiile de învățământ superior care au acreditat
programul de învățământ respectiv la forma de învățământ cu
frecvență.Secţiunea a 4-a Contracte de studiiArticolul 141Instituția de
învățământ superior semnează cu fiecare student/student-
doctorand/cursant/cercetător postdoctoral înmatriculat la un program de studii
un contract de studii universitare în concordanță cu prevederile regulamentelor
de organizare și desfășurare a programelor de studii și cu respectarea legislației
în vigoare. Contractele de studii nu se modifică în timpul anului
universitar.Secţiunea a 5-a Admiterea în programe de studiiArticolul
142(1) Ministerul Educației Naționale elaborează anual o metodologie-cadru
privind organizarea admiterii în instituțiile de învățământ superior de stat și
particulare din România.(2) Fiecare instituție de învățământ superior elaborează
și aplică propriul regulament de organizare a admiterii în programele de studii
oferite. Acest regulament se elaborează conform metodologiei-cadru prevăzute
la alin. (1).(3) Condițiile de admitere, inclusiv cifrele de școlarizare trebuie
făcute publice în fiecare an, de către universitate, cu cel puțin 6 luni înainte de
susținerea concursului de admitere.(4) La admiterea în învățământul superior
de stat și particular, pentru fiecare ciclu și program de studii universitare,
cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparținând Spațiului
Economic European și ai Confederației Elvețiene pot candida în aceleași condiții
prevăzute de lege pentru cetățenii români, inclusiv în ceea ce privește taxele de
școlarizare.(5) Instituțiile de învățământ superior pot percepe de la candidați, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare, taxe de înscriere pentru
organizarea și desfășurarea admiterii, în cuantumurile aprobate de senatele
universitare. Senatele universitare pot să prevadă, prin metodologiile proprii de
admitere, scutirea la plata acestor taxe sau reducerea lor.(6) O persoană poate
beneficia de finanțare de la buget pentru un singur program de licență, pentru
un singur program de master și pentru un singur program de doctorat.
(6^1) Persoana care a beneficiat gratuit de școlarizare în cadrul unui program
de studii universitare finanțate de la bugetul de stat are, în condițiile legii,
dreptul de a urma un alt program de studii universitare în cadrul aceluiași ciclu
de studii universitare:a) în regim cu taxă, dacă instituția de învățământ
superior de stat organizează programul și în acest mod;b) în regim gratuit, cu
finanțare de la bugetul de stat, în condițiile în care persoana achită
contravaloarea serviciilor de școlarizare de care a beneficiat anterior cu
finanțare de la bugetul de stat, integral sau parțial, în cazurile în care programul
de studii la care a fost admis este organizat doar cu finanțare integrală de la
buget.----------Alin. (6^1) al art. 142 a fost introdus de pct. 42 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(6^2) Încasarea sumei reprezentând
contravaloarea serviciilor de școlarizare se realizează de către instituția de
învățământ superior de stat care a asigurat școlarizarea, aceasta având
totodată dreptul de a stabili ca plata efectivă a sumei să se realizeze și în
tranșe/rate. Sumele încasate se fac venit la bugetul de stat.----------Alin. (6^2)
al art. 142 a fost introdus de pct. 42 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.
49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie
2014.(6^3) Cu ocazia înmatriculării persoana prevăzută la alin. (6^1) prezintă
dovada că a efectuat/efectuează plata prevăzută la alin. (6^2).----------Alin.
(6^3) al art. 142 a fost introdus de pct. 42 al art. I din ORDONANȚA DE
URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486
din 30 iunie 2014.(7) Persoana admisă la un program de studii universitare de
licență, master sau doctorat are calitatea de student, respectiv student-
doctorand, pe întreaga perioadă a prezenței sale în cadrul programului
respectiv, de la înmatriculare și până la susținerea examenului de finalizare a
studiilor sau exmatriculare, mai puțin pe perioadele de întrerupere a studiilor.
(7^1) Calitatea de student, respectiv student-doctorand se menține inclusiv pe
perioada mobilităților interne și internaționale. În cazul mobilităților academice
internaționale ale studenților care vin să studieze pe cont propriu valutar
recunoașterea creditelor transferabile se realizează de către instituțiile de
învățământ superior, în temeiul autonomiei universitare.----------Alin. (7^1) al
art. 142 a fost introdus de pct. 43 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49
din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.
(7^2) Recunoașterea creditelor transferabile în cazul mobilităților academice
internaționale se poate realiza de către instituțiile de învățământ superior numai
pentru persoana care dovedește calitatea de student cu documente relevante
emise de către instituția de învățământ superior pe care a frecventat-o.----------
Alin. (7^2) al art. 142 a fost introdus de pct. 43 al art. I din ORDONANȚA DE
URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486
din 30 iunie 2014.(7^3) Condițiile și modul în care se realizează mobilitatea
academică se stabilesc printr-o metodologie aprobată prin ordin al ministrului
educației naționale.----------Alin. (7^3) al art. 142 a fost introdus de pct. 43
al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(8) Instituțiile de învățământ
superior au obligația să restituie, în cel mult două zile lucrătoare de la
depunerea cererii și necondiționat, fără perceperea unor taxe, dosarele
candidaților declarați respinși sau ale celor care renunță la locul obținut prin
admitere, după afișarea rezultatelor finale.Secţiunea a 6-a Examene de
finalizare a studiilorArticolul 143(1) Examenele de finalizare a studiilor în
învățământul superior sunt:a) examen de licență, pentru ciclul de studii
universitare de licență sau examen de diplomă pentru învățământul din
domeniul științelor inginerești;b) examen de disertație, pentru ciclul de studii
universitare de master;c) examen de susținere publică a tezei de
doctorat;d) examen de certificare, pentru programele de studii postuniversitare
de tip specializare;e) examen de selecție, care precedă examenul de licență, în
cazul studenților/absolvenților care provin de la instituții de învățământ superior
și/sau programe de studii care au intrat în lichidare.(2) Examenele prevăzute
la alin. (1) se organizează și se desfășoară numai de către instituțiile de
învățământ superior acreditate, pe baza unui regulament propriu aprobat de
senatul universitar și care respectă metodologia-cadru, aprobată prin ordin al
ministrului educației naționale, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare
a prezentei legi.(3) Absolvenții programelor de studiu din instituțiile de
învățământ superior autorizate provizoriu vor finaliza studiile prin examen
numai în cadrul instituțiilor de învățământ superior care au programe de studiu
cu profil similar, acreditate, desemnate de Ministerul Educației Naționale.
(4) Îndrumătorii lucrărilor de licență, de diplomă, de disertație și de doctorat
răspund în solidar cu autorii acestora de asigurarea originalității conținutului
acestora.(5) Este interzisă comercializarea de lucrări științifice în vederea
facilitării falsificării de către cumpărător a calității de autor al unei lucrări de
licență, de diplomă, de disertație sau de doctorat.Secţiunea a 7-a Examenele
de evaluare pe parcurs a studențilorArticolul 144(1) Succesul academic al
unui student pe parcursul unui program de studii este determinat prin evaluări
sumative de tip examen și prin evaluarea continuă.(2) Instituțiile de învățământ
superior dispun de metodologii de examinare aprobate de senatul universitar,
care au în vedere asigurarea calității și respectarea prevederilor Codului de etică
și deontologie universitară.(3) Rezultatele în învățare sunt apreciate la
examene:a) cu note întregi de la 10 la 1, nota 5 certificând dobândirea
competențelor minimale aferente unei discipline și promovarea unui
examen;b) cu calificative, după caz.(4) Rezultatele unui examen sau ale unei
evaluări pot fi anulate de către decanul facultății în temeiul prevederilor din
Carta universitară, atunci când se dovedește că acestea au fost obținute în mod
fraudulos sau prin încălcarea prevederilor Codului de etică și deontologie
universitară. Decanul poate dispune reorganizarea examenului. Articolul
145Analiza contestațiilor depuse de candidații la admitere, de studenții
examinați, de absolvenți în cursul examenelor de finalizare a studiilor este în
exclusivitate de competența instituțiilor de învățământ superior, conform
propriilor regulamente instituționale și prevederilor Cartei
universitare.Secţiunea a 8-a DiplomeArticolul 146Rectorul poate anula, cu
aprobarea senatului universitar, un certificat sau o diplomă de studii atunci când
se dovedește că s-a obținut prin mijloace frauduloase sau prin încălcarea
prevederilor Codului de etică și deontologie universitară. Articolul 146^1Diploma
de doctor încetează să mai producă efecte juridice din momentul comunicării
dispoziției de retragere a titlului.----------Art. 146^1 a fost introdus de pct. 1
al art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 4 din 2 martie 2016 publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 182 din 10 martie 2016.Articolul 147(1) Recunoașterea
și echivalarea studiilor sau a perioadelor de studii efectuate în țară sau în
străinătate se realizează pe baza unei metodologii-cadru stabilite prin ordin al
ministrului educației naționale și a unor metodologii specifice aprobate de
senatul universitar al fiecărei instituții de învățământ superior, pe baza normelor
europene, ale sistemului european de acumulare și transfer al creditelor de
studii, cu respectarea metodologiei-cadru.(2) Studiile efectuate în cadrul
programului de studii întrerupt ca urmare a exmatriculării datorate încălcării
prevederilor Codului de etică și deontologie universitară nu pot fi recunoscute în
cazul unei noi înmatriculări.(3) În cazul unor programe de studii organizate în
comun de două sau mai multe universități, actele de studii se eliberează în
concordanță cu reglementările naționale și cu prevederile acordurilor
interinstituționale.Secţiunea a 9-a Credite de studiiArticolul
148(1) Programele de studii universitare planifică și organizează volumul de
muncă specific activităților de predare, învățare, aplicare practică și examinare
în concordanță cu ECTS/SECT, exprimându-l în termenii creditelor de studii
transferabile. Un credit de studiu transferabil constă în cantitatea de muncă
intelectuală dirijată și independentă necesară pentru finalizarea individuală de
către student a unei unități componente a unui curs din cadrul unui program de
studii universitare, completată cu validarea rezultatelor învățării.(2) Munca
intelectuală individuală a unui student nu poate fi mai mică decât cea
corespunzătoare unui număr anual de 60 de credite de studiu transferabile.
(3) Numărul minim de credite necesar promovării anului universitar se
stabilește de către senatul universitar.(4) Durata programelor de studii
universitare de licență și master, pe domenii de specializare, se stabilește la
propunerea Ministerului Educației Naționale și se aprobă prin hotărâre a
Guvernului.(5) Durata totală cumulată a ciclului de studii universitare de licență
și de master corespunde obținerii a cel puțin 300 de credite de studii
transferabile.(6) Numărul de credite de studii transferabile aferente ciclului de
studii universitare de doctorat se stabilește de fiecare universitate în funcție de
domeniul științific sau artistic.Articolul 149(1) Numărul creditelor de studii
transferabile constituie elementul de referință pe care universitățile îl pot utiliza
în recunoașterea unor studii sau perioade de studii universitare legale efectuate
anterior în același domeniu fundamental în scopul echivalării și transferării
creditelor de studiu transferabile și a eventualei continuări a studiilor dintr-un
program de studii.(2) Pentru echivalarea, continuarea sau finalizarea studiilor și
recunoașterea în străinătate a unor diplome eliberate anterior introducerii
sistemului de credite transferabile, pe baza informațiilor existente în registrul
matricol propriu, instituțiile de învățământ superior acreditate pot elibera, la
cerere, documente în cadrul cărora să fie atribuit un număr de credite de studiu
transferabile disciplinelor de curs urmate de absolvent. Pentru această
operațiune, instituțiile de învățământ superior pot percepe taxe în cuantumul
aprobat de senatul universitar.(3) Pentru cadrele didactice din învățământul
preuniversitar, Ministerul Educației Naționale poate echivala printr-o
metodologie specifică, pe baza ECTS/SECT, învățământul universitar de scurtă
durată, realizat prin colegiul cu durata de 3 ani sau institutul pedagogic cu
durată de 3 ani, cu ciclul I de studii universitare de licență, potrivit
legii.Secţiunea a 10-a Ciclul I - Studii universitare de licențăA.
OrganizareaArticolul 150(1) Acreditarea unui program de studii universitare de
licență și stabilirea numărului maxim de studenți care pot fi școlarizați în cadrul
programului și cărora li se poate acorda o diplomă de absolvire se realizează
prin hotărâre a Guvernului, în urma evaluării externe realizate de către ARACIS
sau de către o altă agenție de asigurare a calității, din țară sau din străinătate,
înregistrată în Registrul European pentru Asigurarea Calității în Învățământul
Superior (EQAR). Studiile universitare de licență corespund unui număr cuprins
între minimum 180 și maximum 240 de credite de studii transferabile, conform
ECTS/SECT, respectiv între minimum 240 și maximum 300 de credite, în cazul
dublei specializări, și se finalizează prin nivelul 6 din EQF/CEC.(la 15-12-2016,
Alineatul (1) din Articolul 150 , Sectiunea a 10-a , Capitolul III , Titlul III a fost
modificat de Punctul 3, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 96 din 8
decembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1009 din 15 decembrie
2016 )(2) La învățământul cu frecvență, durata specifică a studiilor universitare
de licență este, după caz, de 3-4 ani și corespunde unui număr de minimum 60
de credite de studii transferabile pentru un an de studii. Durata studiilor de
licență pentru învățământul universitar din domeniile științe inginerești, științe
juridice și teologie pastorală este de 4 ani.(3) Un procent de maximum 5% din
numărul studenților cu frecvență dintr-un program de studii universitare de
licență pot parcurge, cu aprobarea consiliului facultății, 2 ani de studii într-un
singur an, cu excepția instituțiilor de învățământ superior medical și al ultimului
an de studii, în condițiile prevăzute de regulamentele de organizare și
desfășurare a programelor de studii și cu respectarea legislației în vigoare.(4) În
cadrul studiilor universitare de licență este obligatorie efectuarea unor stagii de
practică. Universitățile au obligația de a asigura un minim de 30% din locurile
de practică necesare, dintre care cel puțin 50% în afara universităților.
(5) Studiile universitare de licență la forma de învățământ cu frecvență se pot
organiza în regim de finanțare de la bugetul de stat sau în regim cu taxă.
Ministerul Educației Națonale alocă pentru studiile universitare de licență la
forma de învățământ cu frecvență un număr de granturi de studii finanțate de la
buget, pentru universitățile de stat.(6) Senatul universitar poate înființa duble
specializări, formate prin alăturarea a două programe de studiu acreditate
existente, incluse în Nomenclatorul domeniilor și specializărilor/programelor de
studii universitare și structura instituțiilor de învățământ superior.(la 15-12-
2016, Alineatul (6) din Articolul 150 , Sectiunea a 10-a , Capitolul III , Titlul III a
fost modificat de Punctul 3, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 96 din 8
decembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1009 din 15 decembrie
2016 )(7) Un program de studiu poate viza obținerea unor calificări existente în
Registrul Național al Calificărilor din Învățământul Superior (RNCIS) sau
calificări noi care se înscriu și se înregistrează în RNCIS potrivit metodologiei
stabilite prin ordin al ministrului educației naționale.(la 15-12-2016, Articolul 150
din Sectiunea a 10-a , Capitolul III , Titlul III a fost completat de Punctul 4,
Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 96 din 8 decembrie 2016, publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 1009 din 15 decembrie 2016 )B. AdmitereaArticolul
151(1) Pot participa la admiterea în ciclul I de studii universitare absolvenții de
liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă.(2) În cadrul
metodologiei proprii, instituțiile de învățământ superior stabilesc facilități sau
condiții speciale referitoare la admiterea candidaților la programe de studii
universitare de licență, care au obținut în perioada studiilor liceale distincții la
olimpiadele școlare și/sau la alte concursuri naționale sau internaționale.
(3) Candidații la studiile universitare de licență care au obținut, în perioada
studiilor liceale, distincții (premiile I, II, III, mențiune) la olimpiadele școlare
internaționale recunoscute de Ministerul Educației Naționale beneficiază de
dreptul de a se înscrie, fără susținerea concursului de admitere, pe locuri
finanțate de la buget, pentru un program de licență, masterat sau doctorat.
(4) Bursa "Meritul Olimpic" se acordă, conform alin. (3), pe toată durata
studiilor liceale și universitare, dacă se menține performanța. Bursa se acordă
din fonduri bugetare, din bugetul Ministerului Educației Naționale.----------Art.
151 a fost modificat de art. unic din LEGEA nr. 118 din 21 mai 2015, publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 361 din 26 mai 2015.C. DiplomaArticolul
152(1) Diploma conferită după promovarea unui program de studii universitare
de licență se numește diplomă de licență, diplomă de inginer sau, după caz,
diplomă de urbanist.(2) Pe diploma de licență, pe diploma de inginer sau, după
caz, pe diploma de urbanist se menționează toate informațiile necesare pentru a
descrie programul de studii absolvit, inclusiv forma de învățământ urmată și
titlul obținut. Diploma de licență, diploma de inginer, respectiv diploma de
urbanist sunt însoțite de suplimentul la diplomă și se eliberează, gratuit, în
limba română și într-o limbă de circulație internațională.Secţiunea a 11-
a Ciclul II - Studii universitare de masterA. OrganizareaArticolul
153(1) Programele de studii universitare de master reprezintă al II-lea ciclu de
studii universitare și se finalizează prin nivelul 7 din EQF/CEC și din Cadrul
Național al Calificărilor. Acestea au o durată normală de 1-2 ani și corespund
unui număr minim de credite de studii transferabile, cuprins între 60 și 120.
Pentru profesii reglementate prin norme, recomandări sau bune practici
europene, ciclul I și ciclul II de studii universitare pot fi oferite comasat, într-un
program unitar de studii universitare cu o durată cuprinsă între 5 și 6 ani, la
învățământul cu frecvență, în condițiile prezentei legi, diplomele obținute fiind
echivalente diplomei de master.(2) Diploma de absolvire sau de licență a
absolvenților învățământului superior de lungă durată din perioada anterioară
aplicării celor trei cicluri tip Bologna este echivalentă cu diploma de studii
universitare de master în specialitate.Articolul 154(1) Programele de studii
universitare de master pot fi:a) master profesional, orientat preponderent spre
formarea competențelor profesionale;b) master de cercetare, orientat
preponderent spre formarea competențelor de cercetare științifică. Învățarea
realizată în cadrul masterului de cercetare poate fi echivalată cu primul an de
studiu din cadrul programelor de studii universitare de doctorat. Masterul de
cercetare este exclusiv la forma de învățământ cu frecvență și poate fi organizat
în cadrul școlilor doctorale;c) master didactic, organizat exclusiv la forma de
învățământ cu frecvență.(2) Pot organiza programe de studii universitare de
master într-un domeniu acele instituții de învățământ superior care sunt
acreditate sau autorizate provizoriu în acest scop.Articolul 155(1) Acreditarea
pentru o universitate a unui domeniu de studii universitare de master, împreună
cu stabilirea numărului maxim al studenților care pot fi școlarizați și cărora li se
poate acorda o diplomă de absolvire se realizează prin hotărâre a Guvernului, în
urma evaluării externe realizate de către ARACIS sau de către o altă agenție de
asigurare a calității, din țară sau străinătate, înregistrată în Registrul European
pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior, denumit în continuare
EQAR.(2) În cadrul domeniului acreditat sau autorizat provizoriu pentru studii
universitare de master, programele de studii promovate sunt stabilite anual de
către senatul universitar și comunicate Ministerului Educației Naționale până la
data de 1 februarie a fiecărui an, pentru a fi publicate centralizat.(3) Instituțiile
de învățământ superior pot stabili parteneriate cu operatori economici, asociații
profesionale și/sau instituții publice pentru dezvoltarea unor programe de studii
universitare de master care să răspundă cerințelor pieței muncii.(4) Ministerul
Educației Naționale alocă pentru studiile universitare de master la forma de
învățământ cu frecvență un număr de granturi de studii finanțate de la buget,
pentru universitățile de stat.B. AdmitereaArticolul 156Pot candida la programe
de studii universitare de master absolvenții cu diplomă de licență sau
echivalentă.C. DiplomaArticolul 157Diploma conferită după promovarea unui
program de studii universitare de master și susținerea cu succes a lucrării de
disertație se numește diplomă de master și cuprinde toate informațiile necesare
pentru a descrie programul de studii absolvit, inclusiv forma de învățământ.
Aceasta este însoțită de suplimentul la diplomă care se eliberează gratuit, în
limba română și o limbă de circulație internațională.Secţiunea a 12-a Ciclul
III - Studii universitare de doctoratA. OrganizareaArticolul 158(1) Studiile
universitare de doctorat reprezintă al III-lea ciclu de studii universitare și permit
dobândirea unei calificări de nivelul 8 din EQF/CEC și din Cadrul Național al
Calificărilor. Acestea se desfășoară pe baza unui cod al studiilor universitare de
doctorat, aprobat prin hotărâre a Guvernului.(2) Programele de studii
universitare de doctorat se organizează în școli doctorale acreditate sau
autorizate provizoriu. Școlile doctorale se pot organiza de către o universitate
sau un consorțiu universitar ori de către consorții sau parteneriate care se
stabilesc legal între o universitate sau un consorțiu universitar și unități de
cercetare-dezvoltare. Universitățile, respectiv parteneriatele sau consorțiile
organizatoare de una sau mai multe școli doctorale acreditate sau autorizate
provizoriu constituie o instituție organizatoare de studii universitare de doctorat,
denumită în continuare IOSUD, recunoscută ca atare de Ministerul Educației
Naționale, pe baza autorizării provizorii, a acreditării, respectiv a evaluării
periodice.(3) Academia Română poate înființa Școala de Studii Doctorale a
Academiei Române, cu respectarea prevederilor prezentei legi în privința
autorizării, acreditării și funcționării ca instituție de învățământ superior. Școala
de Studii Doctorale a Academiei Române poate fi IOSUD și poate organiza
programe universitare de doctorat.(4) Fiecare școală doctorală este evaluată
individual, pentru fiecare domeniu în parte, în vederea acreditării. Evaluarea
școlii doctorale se face pe baza performanței școlii doctorale și a capacității
instituționale a IOSUD din care face parte școala doctorală. Evaluarea școlilor
doctorale se face de către ARACIS sau de către o altă agenție de asigurare a
calității, din țară sau străinătate, pe baza rapoartelor CNCS referitoare la
calitatea cercetării și a rapoartelor CNATDCU referitoare la calitatea resurselor
umane. Sistemul de criterii și metodologia de evaluare se stabilesc prin ordin al
ministrului educației naționale, pe baza propunerilor comune ale ARACIS, CNCS
și CNATDCU. Fiecare școală doctorală este evaluată periodic, din 5 în 5 ani*).
(4^1) Prin excepție de la prevederile alin. (4), până la finalul anului universitar
2012-2013, evaluarea școlilor doctorale se face de către ARACIS sau de către o
altă agenție de asigurare a calității, din țară sau din străinătate. Sistemul de
criterii și metodologia de evaluare se stabilesc prin ordin al ministrului educației
naționale, pe baza propunerilor ARACIS. Fiecare școală doctorală este evaluată
periodic, din 5 în 5 ani.-----------Alin. (4^1) al art. 158 a fost introdus de pct. 2
al art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 21 din 30 mai 2012, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 372 din 31 mai 2012.(5) Pe baza rezultatelor evaluării
școlii doctorale, ARACIS sau agenția prevăzută la alin. (4) propune Ministerului
Educației Naționale acordarea sau, după caz, retragerea acreditării în vederea
organizării de studii universitare de doctorat. Acreditarea în vederea organizării
de studii universitare de doctorat se atestă prin ordin al ministrului educației
naționale*).(6) Programele de studii universitare de doctorat sunt de două
tipuri:a) doctorat științific, care are ca finalitate producerea de cunoaștere
științifică originală, relevantă internațional, pe baza unor metode științifice,
organizat numai la forma de învățământ cu frecvență. Doctoratul științific este o
condiție pentru cariera profesională în învățământul superior și
cercetare;b) doctorat profesional, în domeniile artelor sau sportului, care are ca
finalitate producerea de cunoaștere originală pe baza aplicării metodei științifice
și a reflecției sistematice, asupra unor creații artistice sau asupra unor
performanțe sportive de înalt nivel național și internațional și care poate
constitui o bază pentru cariera profesională în învățământul superior și în
cercetare în domeniile artelor și sportului.(7) Școlile doctorale din cadrul IOSUD
se organizează pe discipline sau tematici disciplinare și interdisciplinare.
(8) Studiile universitare de doctorat dispun, în cadrul instituțional al IOSUD, de
sisteme proprii și specifice de conducere și administrare a programelor de studii
și cercetare, inclusiv la nivelul școlilor doctorale. La nivelul IOSUD funcționează
consiliul pentru studiile universitare de doctorat. La nivelul fiecărei școli
doctorale funcționează consiliul școlii doctorale. Aceste structuri funcționează
conform prevederilor prezentei legi și ale codului studiilor universitare de
doctorat prevăzut la alin. (1).Articolul 159(1) Programul de studii universitare
de doctorat se desfășoară în cadrul unei școli doctorale sub coordonarea unui
conducător de doctorat și cuprinde:a) un program de pregătire bazat pe studii
universitare avansate, în cadrul școlii doctorale;b) un program individual de
cercetare științifică sau creație artistică.(2) În domeniile de studii reglementate
la nivel european, durata studiilor universitare de doctorat respectă
reglementările în cauză.(3) Durata programului de studii universitare de
doctorat este, de regulă, de 3 ani. În situații speciale, durata programului de
studii universitare de doctorat poate fi prelungită cu 1-2 ani, cu aprobarea
senatului universitar, la propunerea conducătorului de doctorat și în limita
fondurilor disponibile.(4) O școală doctorală poate recunoaște, conform
regulamentului propriu de organizare și desfășurare a studiilor universitare de
doctorat și în condițiile prezentei legi, parcurgerea unor stagii anterioare de
doctorat și/sau a unor stagii de cercetare științifică, desfășurate în țară sau în
străinătate, în universități sau în centre de cercetare de prestigiu, precum și
recunoașterea unor cursuri parcurse în cadrul programelor de studii universitare
de master de cercetare.(5) Studiile universitare de doctorat se pot întrerupe din
motive temeinice, în condițiile stabilite prin regulamentul instituțional propriu de
organizare și desfășurare a studiilor universitare de doctorat. Durata acestor
studii se prelungește, în consecință, cu perioadele cumulate ale întreruperilor
aprobate.(6) Curriculumul de pregătire și programul de cercetare sunt stabilite
de conducătorul de doctorat și de școala doctorală.Articolul 160(1) Studiile
universitare de doctorat se organizează cu finanțare de la bugetul de stat, în
regim cu taxă sau din alte surse legal constituite. Finanțarea studiilor de
doctorat poate fi realizată și de persoane juridice de drept privat sau de institute
de cercetare-dezvoltare, pe baza unui contract. Modelul de contract și
metodologia de realizare a finanțării se aprobă prin ordin al ministrului educației
naționale.-----------Alin. (1) al art. 160 a fost modificat de pct. 26 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 117 din 23 decembrie 2013, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 30 decembrie 2013.(2) Prin hotărâre a
Guvernului inițiată de Ministerul Educației Naționale se alocă anual, pentru
studiile universitare de doctorat, un număr de locuri multianuale, echivalent
numărului de granturi multianuale, pe o durată de minimum 3 ani. În
metodologia de calcul a finanțării universităților se vor avea în vedere costurile
pentru programul de studii avansate și pentru programul de cercetare. Aceste
costuri sunt ajustate cu coeficienți corespunzători pe domenii disciplinare și
profesionale ale doctoratului.-----------Alin. (2) al art. 160 a fost modificat de
pct. 26 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 117 din 23 decembrie 2013,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 30 decembrie 2013.(3) Alocarea
locurilor, respectiv a granturilor, pe universități se aprobă prin ordin al
ministrului educației naționale. Prioritate vor avea universitățile de cercetare
avansată și educație.-----------Alin. (3) al art. 160 a fost modificat de pct. 26
al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 117 din 23 decembrie 2013,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 30 decembrie 2013.
(4) Abrogat.-----------Alin. (4) al art. 160 a fost abrogat de pct. 27 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 117 din 23 decembrie 2013, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 30 decembrie 2013.(5) Prin excepție de la
prevederile alin. (3) și (4), pentru anul universitar 2012-2013, numărul
granturilor doctorale se stabilește prin hotărâre a Guvernului și se repartizează
IOSUD prin ordin al ministrului educației naționale. IOSUD repartizează școlilor
doctorale granturile doctorale prin competiție între acestea, pe baza unei
metodologii aprobate de senatul universității.-----------Alin. (5) al art. 160 a
fost introdus de pct. 3 al art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 21 din 30
mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 372 din 31 mai 2012.Articolul
161Doctoratul se poate desfășura în limba română, în limba minorităților
naționale sau într-o limbă de circulație internațională, conform contractului de
studii doctorale încheiat între IOSUD, conducătorul de doctorat și studentul-
doctorand.Articolul 162(1) Studiile universitare de doctorat se pot organiza și în
cotutelă, caz în care studentul-doctorand își desfășoară activitatea sub
îndrumarea concomitentă a unui conducător de doctorat din România și a unui
conducător de doctorat dintr-o altă țară sau sub îndrumarea concomitentă a doi
conducători de doctorat din instituții diferite din România, pe baza unui acord
scris între instituțiile organizatoare implicate. Doctoratul în cotutelă poate fi
organizat și în cazul în care conducătorii de doctorat sunt din aceeași IOSUD,
dar au specializări/domenii diferite de studiu sau unul dintre conducătorii de
doctorat a atins vârsta pensionării, conform prevederilor din Carta universitară.
(1^1) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în anul universitar 2012-2013,
studiile universitare de doctorat se pot organiza și în cotutelă, caz în care
studentul doctorand își desfășoară activitatea sub îndrumarea concomitentă a
unui conducător de doctorat din România și a unui conducător de doctorat dintr-
o altă țară sau sub îndrumarea concomitentă a 2 conducători de doctorat din
instituții diferite din România, pe baza unui acord scris între instituțiile
organizatoare implicate. Doctoratul în cotutelă poate fi organizat și în cazul în
care conducătorii de doctorat sunt din aceeași IOSUD, dar au
specializări/domenii diferite de studii, conform prevederilor din Carta
universitară.-----------Alin. (1^1) al art. 162 a fost introdus de pct. 4 al art.
unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 21 din 30 mai 2012, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 372 din 31 mai 2012.(2) În contextul politicilor de
asigurare a mobilității universitare, IOSUD poate angaja, pe bază de contract,
specialiști din străinătate care dețin dreptul legal de a conduce doctorat,
conform art. 166 alin. (4).B. AdmitereaArticolul 163Au dreptul să participe la
concursul de admitere la studii universitare de doctorat numai absolvenții cu
diplomă de master sau echivalentă acesteia.C. Studentul-doctorand Articolul
164(1) Pe parcursul desfășurării studiilor universitare de doctorat, persoana
înscrisă în programul de studii are calitatea de student-doctorand. Studenții-
doctoranzi sunt încadrați de către IOSUD sau oricare dintre membrii IOSUD ca
asistenți de cercetare sau asistenți universitari, pe perioadă determinată.
(1^1) Prin excepție de la prevederile alin. (1), studenții-doctoranzi la forma de
învățământ cu frecvență redusă nu au obligația de a fi încadrați de către IOSUD
ca asistenți de cercetare sau asistenți universitari, pe perioadă
determinată.----------Alin. (1^1) al art. 164 a fost introdus de pct. 44 al art. I
din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(2) Pe toată durata activității,
studentul-doctorand beneficiază de recunoașterea vechimii în muncă și
specialitate și de asistență medicală gratuită, fără plata contribuțiilor la
asigurările sociale de stat, la asigurările pentru șomaj, la asigurările sociale de
sănătate și pentru accidente de muncă și boli profesionale.(3) Studentul-
doctorand poate desfășura activități didactice, potrivit contractului de studii de
doctorat, în limita a 4-6 ore convenționale didactice pe săptămână. Activitățile
didactice care depășesc acest nivel vor fi remunerate în conformitate cu
legislația în vigoare, intrând sub incidența Codului muncii, cu respectarea
drepturilor și obligațiilor ce revin salariatului și cu plata contribuțiilor datorate,
potrivit legii, la asigurările sociale de stat, la asigurările pentru șomaj, la
asigurările sociale de sănătate și pentru accidente de muncă și boli
profesionale.Articolul 165(1) Perioada desfășurării studiilor universitare de
doctorat este asimilată, conform legislației în domeniul pensiilor, pentru
stabilirea stagiului de cotizare, cu excepția cazului în care studentul-doctorand
realizează venituri pentru care plătește, în această perioadă, contribuții la
asigurările sociale.(2) După susținerea tezei de doctorat, IOSUD eliberează o
adeverință care atestă perioada în care studentul-doctorand a urmat studiile
universitare de doctorat.D. Conducătorul de doctoratArticolul 166(1) Pot fi
conducători de doctorat persoanele care au obținut dreptul de conducere de
doctorat înaintea intrării în vigoare a prezentei legi, precum și persoanele care
au obținut atestatul de abilitare, având cel puțin funcția de lector/șef de lucrări,
respectiv de cercetător științific gradul III.(2) Calitatea de conducător de
doctorat este acordată prin ordin al ministrului educației naționale, la
propunerea CNATDCU de acordare a atestatului de abilitare, în conformitate cu
standardele și procedurile elaborate de Ministerul Educației Naționale. Aceste
standarde se stabilesc pe baza unor criterii de evaluare relevante la nivel
internațional, propuse de CNATDCU și aprobate prin ordin al ministrului
educației naționale. Standardele minimale de acceptare de către CNATDCU a
dosarului pentru obținerea atestatului de abilitare nu depind de funcția didactică
sau de gradul profesional.(la 15-12-2016, Alineatul (2) din Articolul 166 ,
Sectiunea a 12-a , Capitolul III , Titlul III a fost modificat de Punctul 5, Articolul I
din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 96 din 8 decembrie 2016, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 1009 din 15 decembrie 2016 )(3) Pentru a conduce
doctorate, cadrele didactice și de cercetare care au dobândit acest drept trebuie
să aibă un contract de muncă cu un IOSUD sau o instituție membră a unui
IOSUD și să fie membre ale unei școli doctorale. Cadrele didactice și de
cercetare abilitate și cercetătorii științifici abilitați devin conducători de doctorat
în urma abilitării.(4) Specialiștii care au dobândit dreptul legal de a conduce
doctorate în instituții de învățământ superior sau de cercetare-dezvoltare din
străinătate dobândesc calitatea de conducător de doctorat în cadrul IOSUD din
România, după cum urmează:a) specialiștii care au calitatea de conducător de
doctorat în una din țările Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European și
Confederația Elvețiană dobândesc automat calitatea de conducător de doctorat
în România, pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului
educației naționale;b) Ministerul Educației Naționale stabilește o listă a
instituțiilor de învățământ superior, din afara țărilor menționate la lit. a), aflate
printre cele mai prestigioase universități ale lumii. Specialiștii care au calitatea
de conducător de doctorat în una din instituțiile aflate pe această listă
dobândesc automat calitatea de conducător de doctorat în România, în urma
unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației
naționale;c) specialiștii care sunt conducători de doctorat în cadrul unor
instituții din străinătate, altele decât cele prevăzute la lit. a) sau b), pot obține
calitatea de conducător de doctorat în România, fie printr-o convenție
internațională de recunoaștere reciprocă, fie conform prevederilor alin. (2).
(5) Un conducător de doctorat poate îndruma studenți-doctoranzi numai în
domeniul pentru care a obținut acest drept.Articolul 167(1) Un conducător de
doctorat nu poate îndruma simultan studenți-doctoranzi decât într-un singur
IOSUD, excepție făcând doctoratele conduse în cotutelă.(2) Numărul
studenților-doctoranzi care pot fi îndrumați simultan de către un conducător de
doctorat se stabilește de către senatul universitar.------------Alin. (2) al art. 167
a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 92 din 18
decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 864 din 19 decembrie
2012.(3) Pentru activitatea pe care o desfășoară în această calitate,
conducătorii de doctorat sunt remunerați în conformitate cu legislația în
vigoare.Articolul 168(1) Teza de doctorat se elaborează conform cerințelor
stabilite de IOSUD prin regulamentul de organizare și desfășurare a
programelor de studii universitare de doctorat și în concordanță cu
reglementările prevăzute în codul studiilor universitare de doctorat.(2) Comisia
de susținere publică a tezei de doctorat, denumită în continuare comisie de
doctorat, este propusă de conducătorul de doctorat și aprobată de conducerea
IOSUD. Comisia de doctorat este alcătuită din cel puțin 5 membri: președintele,
ca reprezentant al IOSUD, conducătorul de doctorat și cel puțin 3 referenți
oficiali din țară sau din străinătate, specialiști în domeniul în care a fost
elaborată teza de doctorat și din care cel puțin doi își desfășoară activitatea în
afara IOSUD respective. Membrii comisiei de doctorat au titlul de doctor și au
cel puțin funcția didactică de conferențiar universitar sau de cercetător științific
gradul II ori au calitatea de conducător de doctorat, în țară sau în străinătate.
(3) Teza de doctorat se susține în ședință publică în fața comisiei de doctorat,
după evaluarea de către toți referenții. Susținerea tezei de doctorat poate avea
loc în prezența a cel puțin 4 dintre membrii comisiei de doctorat, cu participarea
obligatorie a președintelui comisiei și a conducătorului de doctorat. Susținerea
publică include obligatoriu o sesiune de întrebări din partea membrilor comisiei
de doctorat și a publicului.(4) Pe baza susținerii publice a tezei de doctorat și a
rapoartelor referenților oficiali, comisia de doctorat evaluează și deliberează
asupra calificativului pe care urmează să îl atribuie tezei de doctorat.
Calificativele care pot fi atribuite sunt: "Excelent", "Foarte bine", "Bine",
"Satisfăcător" și "Nesatisfăcător". De regulă, calificativul "Excelent" se acordă
pentru maximum 15% dintre candidații care obțin titlul de doctor într-un anumit
IOSUD, în decursul unui an universitar.(5) Dacă studentul-doctorand a îndeplinit
toate cerințele prevăzute în programul de cercetare științifică și aprecierile
asupra tezei de doctorat permit atribuirea calificativului "Excelent", "Foarte
bine", "Bine" sau "Satisfăcător" comisia de doctorat propune acordarea titlului
de doctor, propunere care se înaintează CNATDCU, spre validare. CNATDCU, în
urma evaluării dosarului, propune ministrului educației naționale acordarea sau
neacordarea titlului de doctor.(6) În cazul atribuirii calificativului
"Nesatisfăcător", comisia de doctorat va preciza elementele de conținut care
urmează să fie refăcute sau completate în teza de doctorat și va solicita o nouă
susținere publică a tezei. A doua susținere publică a tezei are loc în fața
aceleiași comisii de doctorat, ca și în cazul primei susțineri. În cazul în care și la
a doua susținere publică se obține calificativul "Nesatisfăcător", titlul de doctor
nu va fi acordat, iar studentul-doctorand va fi exmatriculat.(7) Titlul de doctor
se atribuie prin ordin al ministrului educației naționale, după validarea tezei de
doctorat de către CNATDCU.(7^1) Titularul unui titlu științific poate solicita
Ministerului Educației Naționale renunțarea la titlul în cauză. În acest caz
Ministerul Educației Naționale ia act de renunțare printr-un ordin de revocare
emis în acest scop.----------Alin. (7^1) al art. 168 a fost introdus de pct. 12
al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 94 din 29 decembrie 2014, publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 968 din 30 decembrie 2014.(7^2) Actul
administrativ constatator al titlului științific se anulează de la data emiterii
ordinului de revocare. Procedura de renunțare la titlu, precum și cea privind
anularea actului administrativ constatator al titlului științific se aprobă prin ordin
al ministrului educației naționale.----------Alin. (7^2) al art. 168 a fost introdus
de pct. 12 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 94 din 29 decembrie
2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 968 din 30 decembrie 2014.(8) În
cazul în care CNATDCU invalidează argumentat teza de doctorat, IOSUD
primește din partea Ministerului Educației Naționale o motivație scrisă de
invalidare, redactată în baza observațiilor CNATDCU. Lucrarea de doctorat poate
fi retransmisă CNATDCU în termen de un an de la data primei invalidări. Dacă
lucrarea de doctorat se invalidează și a doua oară, titlul de doctor nu va fi
acordat, iar studentul-doctorand va fi exmatriculat.(9) Teza de doctorat este un
document public. Aceasta se redactează și în format digital. În domeniul artelor,
teza de doctorat poate fi însoțită de înregistrarea pe suport digital a creației
artistice originale. Teza de doctorat și anexele sale se publică pe un site
administrat de Ministerul Educației Naționale, cu respectarea legislației în
vigoare în domeniul drepturilor de autor.Articolul 169(1) Diploma conferită după
promovarea unui program de studii universitare de doctorat se numește
diplomă de doctor. În diploma care certifică obținerea și deținerea titlului de
doctor se menționează, în mod expres, domeniul disciplinar sau interdisciplinar
al doctoratului pentru doctoratul științific; în cea care certifică obținerea și
deținerea titlului de doctor într-un domeniu profesional se menționează, în mod
expres, domeniul profesional al doctoratului.(2) În urma finalizării studiilor
universitare de doctorat științific, se conferă de către IOSUD diploma și titlul de
doctor în științe, corespunzându-i acronimul Dr.(3) În urma finalizării studiilor
universitare de doctorat profesional, se conferă de către IOSUD diploma și titlul
de doctor într-un domeniu profesional, corespunzându-i acronimul Dr.
P.Articolul 170(1) În cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică
profesională, Ministerul Educației Naționale, pe baza unor rapoarte externe de
evaluare, întocmite, după caz, de CNATDCU, de CNCS, de Consiliul de etică și
management universitar sau de Consiliul Național de Etică a Cercetării
Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, poate lua următoarele măsuri,
alternativ sau simultan:a) retragerea calității de conducător de
doctorat;b) retragerea titlului de doctor;c) retragerea acreditării școlii
doctorale, ceea ce implică retragerea dreptului școlii doctorale de a organiza
concurs de admitere pentru selectarea de noi studenți-doctoranzi.
(2) Reacreditarea școlii doctorale se poate obține după cel puțin 5 ani de la
pierderea acestei calități, numai în urma reluării procesului de acreditare,
conform art. 158.(3) Redobândirea calității de conducător de doctorat se poate
obține după cel puțin 5 ani de la pierderea acestei calități, la propunerea
IOSUD, pe baza unui raport de evaluare internă, ale cărui aprecieri sunt validate
printr-o evaluare externă efectuată de CNATDCU. Rezultatele pozitive ale
acestor proceduri sunt condiții necesare pentru aprobare din partea Ministerului
Educației Naționale.(4) Conducătorii de doctorat sunt evaluați o dată la 5 ani.
Procedurile de evaluare sunt stabilite de Ministerul Educației Naționale, la
propunerea CNATDCU.Capitolul IV Organizarea învățământului
postuniversitarArticolul 171Programele postuniversitare sunt:a) programe
postdoctorale de cercetare avansată;b) programe postuniversitare de formare
și dezvoltare profesională continuă.c) programe postuniversitare de
perfecționare.----------Lit. c) a art. 171 a fost introdusă de pct. 45 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.Secţiunea 1 Programele
postdoctoraleArticolul 172(1) Programele postdoctorale de cercetare
avansată:a) sunt programe destinate persoanelor care au obținut o diplomă de
doctor în științe cu cel mult 5 ani înainte de admiterea în programul
postdoctoral;------------Lit. a) a alin. (1) al art. 172 a fost modificată de pct. 7
al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 92 din 18 decembrie 2012, publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 864 din 19 decembrie 2012.b) asigură cadrul
instituțional pentru dezvoltarea cercetărilor după finalizarea studiilor
universitare de doctorat;c) au o durată de minimum un an;d) se pot finanța de
către instituții publice sau de către operatori economici;e) în cadrul instituțiilor
de învățământ superior se desfășoară în cadrul unei școli doctorale pe baza
planului de cercetare propus de cercetătorul postdoctoral și aprobat de școala
doctorală.(2) În cadrul instituțiilor de învățământ superior, programele
postdoctorale pot fi organizate doar în cadrul școlilor doctorale acreditate pentru
organizarea de programe de studii universitare de doctorat. Programele
postdoctorale pot fi organizate și în cadrul unităților de cercetare-dezvoltare.
(3) Admiterea la programe postdoctorale se face pe baza metodologiei
elaborate de instituția gazdă, în conformitate cu legislația în vigoare.
(4) Abrogat.-----------Alin. (4) al art. 172 a fost abrogat de pct. 8 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 92 din 18 decembrie 2012, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 864 din 19 decembrie 2012.(5) La finalizarea
programului postdoctoral, IOSUD sau instituția gazdă acordă un atestat de
studii postdoctorale.Secţiunea a 2-a Programele postuniversitare de
formare și dezvoltare profesională continuăArticolul 173(1) Pot organiza
programe postuniversitare de formare și dezvoltare profesională continuă și
programe postuniversitare de perfecționare toate acele instituții de învățământ
superior care au acreditate cel puțin programe de studii universitare de licență
și masterat în domeniul științific respectiv.----------Alin. (1) al art. 173 a fost
modificat de pct. 46 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie
2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.
(2) Programele postuniversitare de formare și dezvoltare profesională și
programele postuniversitare de perfecționare ale instituțiilor de învățământ
superior acreditate se desfășoară în baza unui regulament propriu de organizare
și desfășurare, aprobat de senatul universitar, în conformitate cu legislația în
vigoare.----------Alin. (2) al art. 173 a fost modificat de pct. 46 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(3) Programele postuniversitare pot utiliza
ECTS/SECT și se finalizează cu un examen de certificare a competențelor
profesionale asimilate de cursanți pe parcursul programului.(4) Programele
postuniversitare se pot organiza în regim cu taxă sau cu finanțare din alte
surse.(5) Au dreptul să participe la studii postuniversitare absolvenții care au cel
puțin studii universitare cu diplomă de licență sau echivalentă.(5^1) Au dreptul
să participe la programe postuniversitare de perfecționare absolvenții care dețin
diplomă de absolvire a învățământului superior de scurtă durată sau diplomă de
licență ori echivalentă.----------Alin. (5^1) al art. 173 a fost introdus de pct. 47
al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(6) La finalizarea programelor
postuniversitare de formare și dezvoltare profesională, instituția organizatoare
eliberează un certificat de atestare a competențelor profesionale specifice
programului.(7) La finalizarea programelor postuniversitare de perfecționare,
instituția organizatoare eliberează un certificat de absolvire.----------Alin. (7) al
art. 173 a fost introdus de pct. 48 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49
din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie
2014.Capitolul V Învățământul superior medicalSecţiunea
1 Organizarea și funcționarea învățământului superior medical.
Învățământul superior din domeniile sănătate și medicină
veterinarăArticolul 174(1) Învățământul superior din domeniile sănătate și
medicină veterinară se desfășoară cu respectarea reglementărilor generale și
sectoriale din Uniunea Europeană și anume:a) 6 ani de studii, pentru minimum
de 5.500 de ore de activitate teoretică și practică medicală pentru domeniul
medicină, la programele de studii Medicină, Medicină Dentară și Medicină
Veterinară; 5 ani pentru programul de studii Farmacie; 4 ani pentru minimum
4.600 de ore de pregătire pentru programele de studii Asistență Medicală
Generală și Moașe și de 3 ani pentru alte programe de studii de licență din
domeniul sănătate;b) fiecare an universitar are câte 60 de credite de studii
transferabile în ECTS/SECT, fiind totalizate 180 de credite de studii transferabile
pentru programele cu o durată a studiilor de licență de 3 ani, 240 de credite de
studii transferabile pentru programele cu o durată a studiilor de licență de 4 ani,
300 de credite de studii transferabile pentru programul Farmacie cu o durată a
studiilor de licență de 5 ani și 360 de credite de studii transferabile pentru
programele Medicină, Medicină Dentară și Medicină Veterinară cu o durată a
studiilor de licență de 6 ani;c) studiile universitare de master au între 60 și 120
de credite de studii transferabile ECTS/SECT;d) studiile universitare de doctorat
totalizează 240 de credite de studii transferabile, iar studiile avansate din cadrul
școlii doctorale totalizează 60 de credite; studiile universitare de doctorat se pot
organiza în UOD și în IOSUD realizate prin consorții între universități și spitale
sau clinici.(2) Instituțiile de învățământ superior din domeniile sănătate și
medicină veterinară acreditate, pe baza criteriilor de calitate, pot organiza, pe
lângă formele de învățământ prevăzute la alin. (1), și programe postdoctorale și
de formare și dezvoltare profesională: de rezidențiat, de perfecționare, de
specializare, de studii complementare în vederea obținerii de atestate și de
educație medicală și farmaceutică continuă.(3) Durata doctoratului pentru
absolvenții învățământului superior medical uman, medical veterinar și
farmaceutic este de 4 ani.(4) Instituțiile de învățământ superior cu programe de
studii din domeniile sănătate și medicină veterinară și instituțiile sanitare
publice pot utiliza veniturile proprii, în interes reciproc, pentru asigurarea unor
condiții optime de activitate, privind infrastructura, echipamentele medicale și
accesul la informație medicală.(5) La selecția și promovarea personalului
didactic universitar din instituțiile de învățământ superior cu programe de studii
din domeniul sănătate se iau în considerare criteriile privind experiența
profesională medicală dovedită. În învățământul superior din domeniul sănătate,
pentru posturile didactice la disciplinele cu corespondent în rețeaua Ministerului
Sănătății pot accede doar persoane care au obținut, prin concurs, în funcție de
gradul universitar, titlurile de medic/medic dentist rezident sau medic/medic
dentist specialist sau farmacist/farmacist rezident/farmacist specialist în
specialitatea postului.(la 22-04-2017, Alineatul (6) din Articolul 174 , Sectiunea 1
, Capitolul V , Titlul III a fost abrogat de Punctul 1, ARTICOL UNIC din LEGEA nr.
70 din 14 aprilie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 273 din 19 aprilie
2017 )(6^1) Absolvenții școlilor sanitare postliceale cu diplomă de bacalaureat
pot continua studiile în învățământul superior medical la programele de licență
«Asistent medical generalist».(la 22-04-2017, Articolul 174 din Sectiunea 1 ,
Capitolul V , Titlul III a fost completat de Punctul 2, ARTICOL UNIC din LEGEA nr.
70 din 14 aprilie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 273 din 19 aprilie
2017 )(6^2) Pentru continuarea studiilor în învățământul superior medical la
programele «Asistent medical generalist» absolvenții școlilor sanitare postliceale
cu diplomă de bacalaureat trebuie să se înscrie și să promoveze concursul de
admitere.(la 22-04-2017, Articolul 174 din Sectiunea 1 , Capitolul V , Titlul III a
fost completat de Punctul 2, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 70 din 14 aprilie 2017,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 273 din 19 aprilie 2017 )(6^3) Studenții
admiși la programele de licență «Asistent medical generalist», absolvenți ai
școlilor sanitare postliceale, beneficiază de recunoașterea parțială a studiilor
prin sistemul de credite transferabile.(la 22-04-2017, Articolul 174 din Sectiunea
1 , Capitolul V , Titlul III a fost completat de Punctul 2, ARTICOL UNIC din LEGEA
nr. 70 din 14 aprilie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 273 din 19 aprilie
2017 )(6^4) Recunoașterea parțială a studiilor se face în baza unei metodologii
convenite de universitățile de medicină și farmacie, aprobată prin ordin al
ministrului educației naționale și care cuprinde criteriile generale.(la 22-04-2017,
Articolul 174 din Sectiunea 1 , Capitolul V , Titlul III a fost completat de Punctul
2, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 70 din 14 aprilie 2017, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 273 din 19 aprilie 2017 )(6^5) Universitățile își elaborează
metodologii proprii care să cuprindă criterii specifice stabilite de senatele
universitare.(la 22-04-2017, Articolul 174 din Sectiunea 1 , Capitolul V , Titlul III
a fost completat de Punctul 2, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 70 din 14 aprilie
2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 273 din 19 aprilie 2017 )
(7) Învățământul superior și postuniversitar din domeniul sănătate se
desfășoară în unități sanitare publice, în institute, în centre de diagnostic și
tratament, în secții cu paturi, în laboratoare și în cabinete. Conform legii
speciale, se pot constitui clinici universitare, din una sau mai multe secții clinice,
în specialități înrudite, din spitale publice sau private, în care sunt organizate
activități de învățământ și cercetare ale departamentelor universitare.
(8) Rezidențialul reprezintă forma specifică de învățământ postuniversitar
pentru absolvenții licențiați ai programelor de studii medicină, medicină dentară
și farmacie care asigură pregătirea necesară obținerii uneia dintre specialitățile
cuprinse în Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și
farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală. Organizarea și finanțarea
rezidențiatului se reglementează prin acte normative specifice.(9) Admiterea la
rezidențiat a cadrelor didactice din învățământul superior din domeniul sănătate
se face în aceleași condiții ca pentru orice absolvent al învățământului superior
din domeniul sănătate.(10) Medicii rezidenți care ocupă prin concurs posturi
didactice de asistent universitar în instituții de învățământ superior din domeniul
sănătate continuă formarea în rezidențiat și sunt retribuiți pentru ambele
activități.(11) În cadrul instituțiilor de învățământ superior care organizează
programe de pregătire în rezidențiat se constituie un departament de pregătire
în rezidențiat. În instituțiile de învățământ superior care organizează programe
de pregătire de medicină și farmacie, departamentul este subordonat conducerii
universității.Secţiunea a 2-a Reglementarea altor aspecte
specificeArticolul 175Reglementarea altor aspecte specifice desfășurării
activităților din acest domeniu se realizează prin hotărâre a Guvernului, ordin al
ministrului educației naționale și, după caz, ordin comun al ministrului sănătății
și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța
Alimentelor.Capitolul VI Învățământul superior militar și învățământul
de informații, de ordine publică și de securitate națională Secţiunea
1 Organizare și funcționareArticolul 176(1) Învățământul superior militar, de
informații, de ordine publică și de securitate națională este învățământ de stat,
parte integrantă a sistemului național de învățământ, și cuprinde: învățământ
universitar pentru formarea ofițerilor, ofițerilor de poliție și a altor specialiști,
precum și învățământ postuniversitar.(2) Instituțiile de învățământ superior
militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională din cadrul
sistemului național de învățământ, precum și specializările/programele de studii
din cadrul acestora se supun reglementărilor referitoare la asigurarea calității,
inclusiv celor legate de autorizare și acreditare, în aceleași condiții cu instituțiile
de învățământ superior civil.(3) Structura organizatorică, oferta de școlarizare
care conține profilurile, programele de studii, cifrele anuale de școlarizare,
criteriile de selecționare a candidaților pentru învățământul superior militar, de
informații, de ordine publică și de securitate națională se stabilesc, după caz, de
Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției,
Serviciul Român de Informații și alte instituții cu atribuții în domeniile apărării,
informațiilor, ordinii publice și securității naționale, potrivit specificului fiecărei
arme, specializări, nivel și formă de organizare a învățământului, în condițiile
legii.(4) Formele de organizare a învățământului, admiterea la studii, derularea
programelor de studii, finalizarea studiilor, autorizarea și acreditarea instituțiilor
de învățământ, în învățământul superior militar, de informații, de ordine publică
și de securitate națională, se supun procedurilor și condițiilor aplicabile
instituțiilor de învățământ superior civil.(5) Pentru învățământul superior militar,
de informații, de ordine publică și de securitate națională, după caz, Ministerul
Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției, Serviciul
Român de Informații și alte instituții cu atribuții în domeniile apărării,
informațiilor, ordinii publice și securității naționale pot emite ordine,
regulamente și instrucțiuni proprii, în condițiile legii.(6) Ofițerii în activitate, în
rezervă sau în retragere, posesori ai diplomei de absolvire a școlii militare de
ofițeri cu durata de 3 sau 4 ani, pot să își completeze studiile în învățământul
superior, pentru obținerea diplomei de licență în profiluri și specializări similare
sau apropiate armei/specialității militare.(7) Diplomele de licență, de master, de
doctorat eliberate de instituțiile de învățământ superior militar, de informații, de
ordine publică și de securitate națională, precum și titlurile științifice obținute
dau dreptul deținătorilor legali, după trecerea în rezervă, în condițiile legii, să
ocupe funcții echivalente cu cele ale absolvenților instituțiilor civile de
învățământ, cu profil apropiat și de același nivel.(8) Planurile de învățământ
pentru învățământul superior militar, de informații și de ordine publică și de
securitate națională se elaborează de Ministerul Apărării Naționale, Ministerul
Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații și alte instituții cu atribuții în
domeniul apărării, informațiilor, ordinii publice și securității naționale, în
conformitate cu standardele naționale stabilite de instituțiile responsabile cu
asigurarea calității.Secţiunea a 2-a Managementul și finanțarea
instituțiilorArticolul 177(1) Managementul instituțiilor de învățământ superior
militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională se realizează
în aceleași condiții ca în instituțiile civile de învățământ superior. Finanțarea
instituțiilor din învățământul superior militar, de informații, de ordine publică și
de securitate națională se face în condițiile legii.(2) Structurile și funcțiile de
conducere din instituțiile de învățământ militar, de informații, de ordine publică
și de securitate națională sunt aceleași ca și cele din instituțiile civile de
învățământ superior și se ocupă în aceleași condiții ca și acestea, precum și cu
respectarea procedurilor specificate în actele normative specifice în domeniu.
(3) Conducerea instituțiilor de învățământ militar, de informații, de ordine
publică și de securitate națională se realizează de către rectori care sunt și
comandanții instituțiilor respective. Funcția de comandant se ocupă în
conformitate cu reglementările Ministerului Apărării Naționale, Ministerului
Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informații și ale altor instituții cu
atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale.(4) În
învățământul superior militar, de informații, de ordine publică și de securitate
națională se înființează corpul instructorilor militari, de ordine și de securitate
publică, prin ordine și instrucțiuni ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului
Afacerilor Interne, Ministerului Justiției, Serviciului Român de Informații și ale
altor instituții cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței
naționale.Secţiunea a 3-a Resurse umaneArticolul 178(1) Funcțiile didactice
și de cercetare din învățământul superior militar, de informații, de ordine
publică și de securitate națională se ocupă și se eliberează în aceleași condiții ca
și cele din instituțiile civile de învățământ superior. Cadrele didactice și de
cercetare din învățământul superior militar, de informații, de ordine publică și
de securitate națională au același statut ca cele din instituțiile civile de
învățământ superior.(2) Instituțiile de învățământ superior militar, de informații,
de ordine publică și de securitate națională se bucură de principiul autonomiei
universitare.(3) Cadrele didactice militare titulare, pensionate pentru limită de
vârstă și vechime integrală ca militari, pot să își continue activitatea didactică,
în cadrul aceleiași instituții de învățământ superior, în condițiile legii.Secţiunea
a 4-a Viața universitarăArticolul 179Viața universitară din instituțiile de
învățământ superior militar, de informații, de ordine publică și de securitate
națională se desfășoară în conformitate cu reglementările legale pentru
instituțiile civile de învățământ superior, adaptate mediului militar, de
informații, de ordine publică și de securitate națională. Capitolul
VII Învățământul superior artistic și sportivArticolul 180În învățământul
superior artistic și sportiv, procesul educațional se desfășoară prin activități
didactice și prin activități practice de creație și performanță. Articolul
181Instituțiile de învățământ superior artistic și sportiv, autorizate provizoriu
sau acreditate, conform legii, pot organiza forme de învățământ prin cele 3
cicluri de studii universitare: ciclul I - studii universitare de licență, ciclul II -
studii universitare de master și ciclul III - studii universitare de doctorat,
incluzând doctoratul științific și doctoratul profesional, precum și programe de
formare și dezvoltare profesională continuă.Articolul 182În învățământul
superior artistic și sportiv, structura anului universitar poate fi adaptată în
funcție de programul activităților practice specifice. Articolul 183În învățământul
superior artistic și sportiv, practica studenților se desfășoară în universități: în
centre de proiectare, ateliere artistice, studiouri muzicale, unități de producție
teatrale și cinematografice, spații destinate performanței sportive, precum și în
instituții din profilul artistic sau sportiv respectiv, pe bază de parteneriat
instituțional.Articolul 184În învățământul superior artistic și sportiv, doctoratul
științific sau profesional este o condiție pentru cariera didactică. Articolul
185Cercetarea prin creație artistică, proiectare și performanță sportivă se
desfășoară individual sau colectiv, în centre de proiectare, laboratoare și
ateliere artistice, studiouri muzicale, unități de producție teatrală și
cinematografică, spații destinate performanței sportive. Articolul 186Evaluarea
calității și clasificarea universităților artistice și sportive iau în considerare
criteriile specifice creației artistice și performanței sportive. Articolul 187În
învățământul superior artistic și sportiv, alocarea pe baze competiționale a
fondurilor se face inclusiv în baza criteriilor specifice creației artistice și
performanței sportive.Articolul 188Reglementarea altor aspecte specifice
desfășurării activității din aceste domenii va fi realizată prin hotărâri ale
Guvernului sau ordine ale ministrului educației naționale, în concordanță cu
prevederile legii și cu reglementările generale și sectoriale ale Uniunii
Europene.Capitolul VIII Activitatea de cercetare și creație
universitarăArticolul 189(1) Activitatea de cercetare, dezvoltare, inovare și
creație artistică din universități se organizează și funcționează pe baza legislației
naționale și a Uniunii Europene în domeniu.(2) Instituțiile de învățământ
superior care și-au asumat ca misiune și cercetarea științifică au obligația să
creeze structuri tehnico-administrative care să faciliteze managementul
activităților de cercetare și a proiectelor de cercetare-dezvoltare derulate de
personalul instituției. Aceste structuri deservesc și răspund optim cerințelor
personalului implicat în cercetare.(3) Personalul implicat în activități de
cercetare în institute, laboratoare sau centre de cercetare ale universității
dispune, în limita proiectelor de cercetare pe care le coordonează, de autonomie
și de responsabilitate personală, delegată de ordonatorul de credite, în
realizarea achizițiilor publice și a gestionării resurselor umane necesare derulării
proiectelor. Aceste activități se desfășoară conform reglementărilor legale în
vigoare și fac obiectul controlului financiar intern.Articolul 190(1) La sfârșitul
fiecărui an bugetar, conducerea universității prezintă senatului universitar un
raport referitor la cuantumul regiei pentru granturile de cercetare și la modul în
care regia a fost cheltuită.(2) Cuantumul maximal al regiei pentru granturile și
contractele de cercetare este stabilit de finanțator sau de autoritatea
contractantă și nu poate fi modificat pe perioada derulării acestora. Articolul
191(1) Pentru granturile gestionate prin Autoritatea Națională pentru Cercetare
Științifică, Ministerul Educației Naționale asigură un avans de până la 90% din
valoarea grantului din momentul semnării contractului de finanțare. Pentru
diferență, universitățile pot avansa fonduri din venituri proprii.(2) Mobilitatea
interinstituțională a personalului de cercetare după principiul "grantul urmează
cercetătorul" este garantată prin prezenta lege și se realizează prin metodologii
elaborate de autoritățile contractante. Titularul grantului răspunde public,
conform contractului cu autoritatea contractantă, de modul de gestionare a
grantului.Capitolul IX Promovarea calității în învățământul superior și
în cercetarea științificăSecţiunea 1 Dispoziții generaleArticolul
192(1) Asigurarea calității învățământului superior și a cercetării științifice
universitare este o obligație a instituției de învățământ superior și o atribuție
fundamentală a Ministerului Educației Naționale. În realizarea acestei atribuții,
Ministerul Educației Naționale colaborează cu ARACIS, cu alte agenții înscrise în
EQAR, precum și cu CNCS, CNATDCU, Consiliul de etică și management
universitar (CEMU) și alte organisme cu competențe în domeniu conform
legislației în vigoare.(1^1) Activitățile de asigurare externă a calității
învățământului superior desfășurate pe teritoriul României de către agențiile din
țară sau străinătate înregistrate în EQAR sunt reglementate printr-o
metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației naționale.(la 15-12-
2016, Articolul 192 din Sectiunea 1 , Capitolul IX , Titlul III a fost completat
de Punctul 6, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 96 din 8 decembrie
2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1009 din 15 decembrie 2016 )
(2) Instituțiile de învățământ superior au obligația de a furniza Ministerului
Educației Naționale datele solicitate de acesta, cu respectarea prevederilor
legale. Refuzul sau raportarea falsă încalcă principiul răspunderii publice și duce
la sancțiunile prevăzute de lege.(3) Instituțiile de învățământ superior care
refuză să facă publice datele de interes public solicitate de Ministerul Educației
Naționale sau oricare altă persoană fizică sau juridică încalcă principiul
răspunderii publice și sunt sancționate conform legii.(4) Studenții sunt parteneri
cu drepturi depline în procesul de asigurare a calității. Articolul 193(1) Evaluarea
universităților se realizează în scopul:a) autorizării provizorii și
acreditării;b) ierarhizării programelor de studii și clasificării universităților.
(2) Evaluarea în scopul autorizării provizorii și acreditării se realizează de către
ARACIS sau de altă agenție înscrisă în EQAR și are loc potrivit legii și
standardelor internaționale în domeniu.(3) Evaluarea în scopul ierarhizării
programelor de studii și a clasificării universităților se realizează pe baza unei
metodologii de evaluare propuse de Ministerul Educației Naționale și aprobate
prin hotărâre a Guvernului, în maximum 6 luni de la data intrării în vigoare a
prezentei legi. Aplicarea acestei metodologii intră în răspunderea Ministerului
Educației Naționale. Evaluarea este realizată periodic.(4) Universitățile se
clasifică, pe baza evaluării prevăzute la alin. (3), în 3 categorii:a) universități
centrate pe educație;b) universități de educație și cercetare științifică sau
universități de educație și creație artistică;c) universități de cercetare avansată
și educație.(5) Evaluarea prevăzută la alin. (3) se face de către ARACIS care
cooptează, inclusiv, experți internaționali cu competențe în domeniul ierarhizării
și clasificării instituțiilor de învățământ superior, pe bază de selecție. În echipele
de evaluare, ARACIS include și reprezentanți ai studenților și ai CNATDCU.(la
18-06-2018, Alineatul (5) din Articolul 193 , Sectiunea 1 , Capitolul IX , Titlul III a
fost modificat de Punctul 13, Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 48 din
8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 499 din 18 iunie 2018 )
(6) Prin excepție de la prevederile alin. (5), prima evaluare de după intrarea în
vigoare a prezentei legi, făcută conform prevederilor alin. (3), se face numai de
către un organism internațional cu competență în domeniul ierarhizării și
clasificării instituțiilor de învățământ superior sau de către o agenție de
asigurare a calității înregistrată în EQAR, din străinătate.(7) Pentru programele
de licență, master și doctorat, finanțarea instituțiilor de învățământ superior de
stat, din surse publice, se face pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul
Educației Naționale prin consultare cu CNFIS și aprobate prin ordin al ministrului
educației naționale.-----------Alin. (7) al art. 193 a fost modificat de pct. 28
al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 117 din 23 decembrie 2013,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 30 decembrie 2013.(8) Statul
poate finanța programele de excelență în cercetare și educație din orice
categorie de universități.(9) Programele de excelență prevăzute la alin. (8) se
stabilesc pe baza evaluării prevăzute la alin. (3).-----------Alin. (9) al art. 193 a
fost modificat de pct. 28 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 117 din 23
decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 30 decembrie
2013.(9^1) Prin excepție de la prevederile alin. (9), în anul universitar 2012-
2013, programele de excelență prevăzute la alin. (8) se stabilesc pe baza
evaluării prevăzute la alin. (3).-----------Alin. (9^1) al art. 193 a fost introdus
de pct. 5 al art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 21 din 30 mai 2012,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 372 din 31 mai 2012.
(10) Abrogat.-----------Alin. (10) al art. 193 a fost abrogat de pct. 29 al art. I
din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 117 din 23 decembrie 2013, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 30 decembrie 2013.(11) Prin excepție de la
prevederile alin. (10), în anul universitar 2012-2013 sunt finanțate din fonduri
publice, ținând cont de evaluarea realizată conform alin. (3), programe de
licență, master și doctorat în universitățile de stat menționate la alin.
(4).-----------Alin. (11) al art. 193 a fost introdus de pct. 6 al art. unic din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 21 din 30 mai 2012, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 372 din 31 mai 2012.Articolul 194(1) Pentru promovarea calității și
creșterea eficienței sistemului de învățământ superior, pentru creșterea
vizibilității internaționale și pentru concentrarea resurselor, universitățile de stat
și particulare pot:a) să se constituie în consorții universitare, potrivit legii;b) să
fuzioneze într-o singură instituție de învățământ superior cu personalitate
juridică.(2) Universitățile acreditate la data intrării în vigoare a prezentei legi
pot demara proceduri pentru constituirea de consorții sau pentru fuzionare prin
comasare sau absorbție. Ministerul Educației Naționale alocă preferențial
resurse financiare consorțiilor sau universităților fuzionate, conform unei
metodologii adoptate în acest sens prin ordin al ministrului educației naționale,
la propunerea CNFIS.(3) Fuziunea prin comasare sau absorbție a instituțiilor de
învățământ superior de stat se face, de regulă, în jurul instituțiilor din categoria
universităților de cercetare avansată și educație și ținând cont de proximitatea
geografică.(4) Evaluarea programelor de studii și a instituțiilor de învățământ
superior se face periodic, la inițiativa Ministerului Educației Naționale sau a
universităților. Rezultatele evaluării sunt publice, pentru informarea
beneficiarilor de educație și pentru transparența instituțională. Articolul
195(1) Fiecare universitate are obligația să realizeze, la intervale de maximum
5 ani, evaluarea internă și clasificarea departamentelor pe 5 niveluri de
performanță în cercetare, conform unei metodologii-cadru elaborate de CNCS și
aprobate prin ordin al ministrului educației naționale. Rezultatele evaluării și
clasificării sunt publice.(2) Senatul universitar, la propunerea rectorului, pe baza
evaluării interne, poate dispune reorganizarea sau desființarea departamentelor
ori institutelor neperformante, fără a prejudicia studenții. Articolul 196Guvernul
României înființează Institutul de Studii și Cercetări Avansate din România,
având ca obiectiv principal susținerea elitelor științifice românești din țară și din
diaspora. Metodologia de înființare a acestuia se elaborează de către Ministerul
Educației Naționale și se adoptă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 12
luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.Articolul 197Statul încurajează
excelența în instituțiile de învățământ superior prin pârghii financiare specifice,
existente în prezenta lege:a) universităților li se alocă o finanțare suplimentară,
în sumă, la nivel național, de minimum 30% din suma alocată la nivel național
universităților de stat ca finanțare de bază, pe baza criteriilor și a standardelor
de calitate stabilite de Consiliul Național al Finanțării Învățământului Superior și
aprobate de Ministerul Educației Naționale;b) universităților de stat li se alocă
un fond distinct pentru dezvoltarea instituțională, din bugetul alocat Ministerului
Educației Naționale. Fondul de dezvoltare instituțională se adresează celor mai
performante instituții de învățământ superior din fiecare categorie și se alocă
după criterii competitive bazate pe standarde internaționale. Metodologia de
alocare și utilizare a fondului pentru dezvoltare instituțională se elaborează de
către Ministerul Educației Naționale și se aprobă prin ordin al ministrului
educației naționale.-----------Lit. b) a art. 197 a fost modificată de pct. 30
al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 117 din 23 decembrie 2013,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 30 decembrie 2013.Secţiunea a
2-a Sprijinirea excelenței individualeArticolul 198Formele de sprijin pentru
cadrele didactice, studenții și cercetătorii cu performanțe excepționale
includ:a) granturi de studii sau de cercetare la universități din țară ori din
străinătate, acordate pe bază de competiție;b) granturi pentru efectuarea și
finalizarea unor cercetări, inclusiv teze de doctorat;c) aprobarea unor rute
educaționale flexibile, care permit accelerarea parcursului de studii
universitare;d) crearea de instrumente și mecanisme de susținere a inserției lor
profesionale în țară, astfel încât să valorifice la nivel superior atât talentul, cât și
achizițiile realizate prin formare.Capitolul X Promovarea universității
centrate pe studentSecţiunea 1 Dispoziții generaleArticolul
199(1) Studenții sunt considerați parteneri ai instituțiilor de învățământ superior
și membri egali ai comunității academice. În învățământul confesional studenții
sunt membri ai comunității academice în calitate de discipoli.(2) O persoană
dobândește statutul de student și de membru al unei comunități universitare
numai în urma admiterii și a înmatriculării sale într-o instituție de învățământ
superior acreditată sau autorizată să funcționeze provizoriu.(3) O persoană
poate fi admisă și înmatriculată ca student concomitent la cel mult două
programe de studii, indiferent de instituțiile de învățământ care le oferă. Orice
subvenție financiară sau bursă din fonduri publice se acordă, conform normelor
legale în vigoare, numai într-o singură instituție de învățământ superior, pentru
un singur program de studii. În cazul studenților care se transferă între
universități sau programe de studii, subvențiile urmează studentul.(4) În
vederea testării cunoștințelor și a capacităților cognitive, respectiv artistice sau
sportive, și a admiterii într-un program de studii pentru licență, master ori
doctorat, instituțiile de învățământ superior organizează examene de admitere
pentru fiecare program și ciclu de studiu.Secţiunea a 2-aÎnmatricularea
studenților.Registrul matricol unic al universităților din România Articolul
200(1) O instituție de învățământ superior poate admite și înmatricula într-un
program de studii numai acel număr de studenți pentru care sunt asigurate
condiții optime de calitate academică, de viață și de servicii sociale în spațiul
universitar.(2) Oferta anuală de școlarizare este făcută publică de către rectorul
instituției de învățământ superior prin declarație pe propria răspundere, cu
respectarea capacității de școlarizare stabilite conform art. 138 alin. (5).(3) În
urma admiterii într-un program de studii, între student și universitate se încheie
un contract în care se specifică drepturile și obligațiile părților.(4) Universitățile
care admit în programele lor de studii mai mulți studenți decât capacitatea de
școlarizare, aprobată conform prezentei legi, încalcă răspunderea lor publică și
sunt sancționate în conformitate cu prevederile prezentei legi. Articolul
201(1) Se constituie Registrul matricol unic al universităților din România,
denumit în continuare RMUR. RMUR este o bază de date electronică în care sunt
înregistrați toți studenții din România din universitățile de stat sau particulare
acreditate ori autorizate să funcționeze provizoriu. Registrele matricole ale
universităților devin parte a RMUR, asigurându-se un control riguros al
diplomelor.(2) Ministerul Educației Naționale, la propunerea CNFIS, elaborează
un regulament de alocare a codului matricol individual, precum și conținutul
informațiilor care vor fi scrise în RMUR.(3) Abrogat.-------------Alin. (3) al art.
201 a fost abrogat de pct. 4 al art. 224, Titlul II din LEGEA nr. 187 din 24
octombrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie
2012.(4) RMUR, registrele matricole ale universităților și sistemele informatice
aferente se elaborează în termen de cel mult 2 ani de la data intrării în vigoare
a prezentei legi.(5) Baza de date electronică aferentă RMUR înregistrează și
păstrează evidența diplomelor universitare emise în România, pe baza
registrelor existente în universitățile acreditate. Articolul 202(1) Principiile care
reglementează activitatea studenților în cadrul comunității universitare
sunt:a) principiul nediscriminării - în baza căruia toți studenții beneficiază de
egalitate de tratament din partea instituției de învățământ superior; orice
discriminare directă sau indirectă față de student este interzisă;b) principiul
dreptului la asistență și la servicii complementare gratuite în învățământul
superior de stat - exprimat prin: consilierea și informarea studentului de către
cadrele didactice, în afara orelor de curs, seminar sau laboratoare; consilierea în
scopul orientării profesionale; consilierea psihologică; acces la principalele cărți
de specialitate și publicații științifice; acces la datele referitoare la situația
școlară personală;c) principiul participării la decizie - în baza căruia deciziile în
cadrul instituțiilor de învățământ superior sunt luate cu participarea
reprezentanților studenților;d) principiul libertății de exprimare - în baza căruia
studenții au dreptul să își exprime liber opiniile academice, în cadrul instituției
de învățământ în care studiază;e) principiul transparenței și al accesului la
informații - în baza căruia studenții au dreptul de acces liber și gratuit la
informații care privesc propriul parcurs educațional și viața comunității
academice din care fac parte, în conformitate cu prevederile legii.(2) În
universitățile confesionale, drepturile, libertățile și obligațiile studenților sunt
stabilite și în funcție de specificul dogmatic și canonic al fiecărui cult.
(3) Drepturile, libertățile și obligațiile studenților sunt cuprinse în Codul
drepturilor și obligațiilor studentului, propus de asociațiile studențești în termen
de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi și adoptat de Ministerul
Educației Naționale prin ordin al ministrului acestuia.(4) În universitățile
confesionale, studenții se organizează cu respectarea statutului și a normelor
dogmatice și canonice ale cultului respectiv.(5) Fiecare universitate va institui
un sistem de aplicare și monitorizare a respectării prevederilor Codului
drepturilor și obligațiilor studentului. Asociațiile studenților prezintă un raport
anual privind respectarea codului, care este public. Articolul 203(1) Studenții au
dreptul să înființeze, în instituțiile de învățământ superior, de stat sau
particulare, ateliere, cluburi, cercuri, cenacluri, formații artistice și sportive,
organizații, precum și publicații, conform legii.(2) Studenții sunt aleși în mod
democratic, prin vot universal, direct și secret, la nivelul diverselor formații,
programe sau cicluri de studiu, atât în cadrul facultăților, cât și al universității.
Ei sunt, de drept, reprezentanți legitimi ai intereselor studenților, la nivelul
fiecărei comunități academice. Conducerea instituției de învățământ superior nu
se implică în organizarea procesului de alegere a reprezentanților studenților.
(3) În universitățile confesionale, reprezentarea studenților la nivelul comunității
universitare se va face cu respectarea statutului și specificului dogmatic și
canonic al cultului respectiv.(4) Statutul de student reprezentant nu poate fi
condiționat de către conducerea universității.(5) Studenții pot fi reprezentați în
toate structurile decizionale și consultative din universitate.(6) Federațiile
naționale studențești, legal constituite, sunt organismele care exprimă
interesele studenților din universități, în raport cu instituțiile statului.
(7) Organizațiile studențești care reprezintă interesele studenților la nivelul
fiecărei comunități universitare pot avea reprezentanți de drept în structurile
decizionale și executive ale universității.(8) Ministerul Educației Naționale
colaborează, în dezvoltarea învățământului superior, cu federațiile naționale
studențești, legal constituite, și se va consulta cu acestea ori de câte ori este
nevoie.(9) Studenții pot participa la acțiuni de voluntariat, pentru care pot primi
un număr de credite de studii transferabile, în condițiile stabilite de Carta
universitară.Articolul 204(1) Studenții care provin din familii cu venituri reduse
beneficiază de un sistem de împrumuturi bancare pentru efectuarea studiilor,
garantate de stat, în condițiile legislației în vigoare, prin Agenția de credite și
burse de studii. Împrumuturile pot acoperi taxele de studii și costul vieții pe
perioada studiilor.(2) Absolvenții care vor practica profesia minimum 5 ani în
mediul rural vor fi scutiți de plata a 75% din împrumut, această parte fiind
preluată de către stat, în cuantum de maximum 5.000 lei.(3) Agenția de credite
și burse de studii propune reglementări corespunzătoare în vederea acordării
creditelor.Articolul 205(1) Studenții beneficiază de asistență medicală și
psihologică gratuită în cabinete medicale și psihologice universitare ori în
policlinici și unități spitalicești de stat, conform legii.(2) În timpul anului
universitar, studenții înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență, în
instituțiile de învățământ superior acreditate, în vârstă de până la 26 de ani,
beneficiază de tarif redus cu minimum 50% pe mijloacele de transport local în
comun, transportul intern auto, feroviar și naval. Studenții orfani sau proveniți
din casele de copii beneficiază de gratuitate pentru aceste categorii de
transport.-----------Alin. (2) al art. 205 a fost modificat de pct. 31 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 117 din 23 decembrie 2013, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 30 decembrie 2013.(2^1) Prin excepție de la
prevederile alin. (2), în tot cursul anului calendaristic, studenții înmatriculați la
forma de învățământ cu frecvență, în instituțiile de învățământ superior
acreditate, beneficiază de gratuitate la transport intern feroviar la toate
categoriile de trenuri, clasa a II-a.(la 06-01-2017, Articolul 205 din Sectiunea a
2-a , Capitolul X , Titlul III a fost completat de Punctul 1, Articolul 4 din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 2 din 6 ianuarie 2017, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 16 din 06 ianuarie 2017 )(3) Studenții beneficiază de tarife reduse cu
75% pentru accesul la muzee, concerte, spectacole de teatru, operă, film, la
alte manifestări culturale și sportive organizate de instituții publice, în limita
bugetelor aprobate.(4) Studenții etnici români din afara granițelor țării, bursieri
ai statului român, beneficiază de gratuitate la toate manifestările prevăzute
la alin. (3), care se desfășoară pe teritoriul României.(5) Instituțiile de
învățământ superior pot acorda, în afara cifrei de școlarizare aprobate, cel puțin
un loc pentru studii gratuite absolvenților cu diplomă de bacalaureat proveniți
din centrele de plasament, în condițiile stabilite de senatul universitar.
(6) Candidații proveniți din medii cu risc socioeconomic ridicat sau marginalizate
din punct de vedere social - romi, absolvenți ai liceelor din mediul rural sau din
orașe cu mai puțin de 10.000 de locuitori - pot beneficia de un număr de locuri
bugetate garantate, în condițiile legii.(7) Activitățile extracurriculare - științifice,
tehnice, cultural-artistice și sportive, precum și cele pentru studenții capabili de
performanțe sunt finanțate de la bugetul statului, conform normelor stabilite de
Ministerul Educației Naționale. În acest scop se pot folosi și alte surse de
finanțare.(8) Prevederile alin. (6) se aplică și în cazul taberelor de creație,
sportive și de odihnă ale studenților.(9) Statutul de student cu taxă se modifică
în condițiile stabilite de senatul universitar.(10) Ministerul Educației Naționale
poate acorda anual burse pentru stagii de studii universitare și postuniversitare
în străinătate din fonduri constituite în acest scop. Aceste burse se obțin prin
concurs organizat la nivel național.(11) La concursurile pentru obținerea
burselor prevăzute la alin. (10) pot participa studenții și absolvenții instituțiilor
de învățământ superior de stat și cei ai instituțiilor de învățământ superior
particular acreditate.(12) Cheltuielile de întreținere a internatelor, a căminelor și
a cantinelor universităților se acoperă din veniturile proprii ale instituțiilor de
învățământ respective și din subvenții de la buget cu această destinație.
(13) Tarifele practicate de universități pentru studenți la cămine și cantine sunt
cel mult egale cu diferența dintre costurile de funcționare, cuprinzând
cheltuielile de personal, cheltuielile cu utilitățile, cheltuielile cu materiile prime și
consumabile și cheltuielile de întreținere curentă și, respectiv, subvențiile de la
bugetul de stat.(14) În vederea asigurării transparenței, universitatea de stat
publică periodic balanța de venituri și cheltuieli pentru fiecare cămin studențesc.
(15) Pot fi acordate subvenții pentru cazare și studenților care aleg altă formă
de cazare decât căminele instituțiilor de învățământ superior.(16) Instituțiile de
învățământ superior de stat asigură, în limita resurselor financiare alocate
pentru efectuarea practicii comasate a studenților, pe perioada prevăzută în
planurile de învățământ, cheltuielile de masă, cazare și transport, în situațiile în
care practica se desfășoară în afara centrului universitar respectiv.(17) Toate
actele de studii eliberate de universitate, precum și cele care atestă statutul de
student (adeverințe, carnete, legitimații) se eliberează în mod gratuit. Articolul
206(1) Statul român acordă anual, prin hotărâre a Guvernului, un număr de
burse pentru școlarizarea studenților străini. Aceste burse sunt atribuite doar
acelor universități și programe de studii care îndeplinesc cele mai ridicate
standarde de calitate, indiferent dacă sunt de stat sau particulare.(2) Din taxele
de la studenții și cursanții străini, încasate de instituțiile de învățământ superior
de stat, se virează la Ministerul Educației Naționale un cuantum de 5% din
încasările în valută.-----------Alin. (2) al art. 206 a fost modificat de pct. 32
al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 117 din 23 decembrie 2013,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 30 decembrie 2013.Capitolul
XI Conducerea universitățilorSecţiunea 1 Dispoziții generaleArticolul
207(1) Structurile de conducere în instituțiile de învățământ superior de stat sau
particulare sunt:a) senatul universitar și consiliul de administrație, la nivelul
universității;b) consiliul facultății;c) consiliul departamentului.(2) Funcțiile de
conducere sunt următoarele:a) rectorul, prorectorii, directorul general
administrativ, la nivelul universității;b) decanul, prodecanii, la nivelul
facultății;c) directorul de departament, la nivelul departamentului.
(2^1) Funcțiile de conducere prevăzute la alin. (2) reprezintă funcții în domeniul
didactic a căror desfășurare nu presupune prerogative de putere
publică.----------Alin. (2^1) al art. 207 a fost introdus de pct. 49 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(2^2) Funcțiile prevăzute la alin. (2) nu sunt
funcții publice de autoritate, activitățile din domeniul didactic specifice care se
derulează prin intermediul acestora sunt, în principal,
următoarele:a) îndeplinirea misiunii instituției de învățământ superior de a
genera și de a transfera cunoaștere către societate;b) organizarea derulării
programelor de studii al căror element central este asigurarea calității în scopul
dezvoltării personale, al inserției profesionale a individului și a satisfacerii nevoii
de competență a mediului socioeconomic;c) organizarea procesului de obținere
a calificărilor corelate cu nevoile identificate pe piața muncii;d) gestionarea
eficientă a activităților de învățământ, cercetare, producție sau transfer cognitiv
și tehnologic;e) realizarea și implementarea de proiecte finanțate din surse
interne sau externe universității;f) sprijinirea, în mod, adecvat a membrilor
comunității universitare;g) derularea de acțiuni privind cooperarea
internațională a instituției de învățământ superior;h) asigurarea libertății
academice a personalului didactic, didactic auxiliar și de cercetare, precum și a
drepturilor și libertăților studenților;i) respectarea autonomiei universitare, a
transparenței deciziilor și activităților, a echității și eticii
universitare;j) asigurarea și gestionarea resurselor materiale și umane, cu
respectarea regimului juridic al conflictelor de interese și a legislației în
vigoare;k) asigurarea, la nivelul instituției de învățământ superior, a condițiilor
necesare desfășurării activității de cercetare științifică, dezvoltare, inovare și
transfer tehnologic, prin creație individuală și colectivă, în domeniul științelor, al
științelor inginerești, al artelor, al literelor, prin asigurarea performanțelor și
dezvoltării fizice și sportive, precum și valorificarea și diseminarea rezultatelor
acestora în vederea producerii, transmiterii și valorificării cunoașterii.----------
Alin. (2^2) al art. 207 a fost introdus de pct. 49 al art. I din ORDONANȚA DE
URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486
din 30 iunie 2014.(3) IOSUD este condusă de Consiliul pentru studiile
universitare de doctorat, respectiv de directorul acestui consiliu. Funcția de
director al Consiliului pentru studiile universitare de doctorat este asimilată
funcției de prorector. Procedura de numire a directorului Consiliului pentru
studiile universitare de doctorat este stabilită de Codul studiilor universitare de
doctorat.(4) La nivelul departamentului, directorul de departament și membrii
consiliului departamentului sunt aleși prin votul universal, direct și secret al
tuturor cadrelor didactice și de cercetare titulare.(5) La nivelul facultății,
stabilirea structurilor și a funcțiilor de conducere se face după următoarea
procedură:a) componența membrilor consiliului facultății este de maximum
75% cadre didactice și de cercetare, respectiv minimum 25% studenți.
Reprezentanții cadrelor didactice și de cercetare în consiliul facultății sunt aleși
prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor didactice și de cercetare
titulare din facultate, iar reprezentanții studenților sunt aleși prin vot universal,
direct și secret de către studenții facultății;b) decanii sunt selectați prin concurs
public, organizat de către rectorul universității la nivelul facultății. La concurs
pot participa persoane din cadrul universității sau din orice facultate de profil din
țară ori din străinătate care, pe baza audierii în plenul consiliului facultății, au
primit avizul acestuia de participare la concurs. Consiliul facultății are obligația
de a aviza minimum 2 candidați;c) decanul își desemnează prodecanii după
numirea de către rector;d) în universitățile multilingve și multiculturale, cel
puțin unul dintre prodecani se numește la propunerea cadrelor didactice
aparținând minorității naționale din departamentul secției sau liniei de predare
într-o limbă a minorităților naționale, potrivit regulamentului liniei de studiu
conform art. 135 alin. (2), cu excepția cazului în care decanul provine de la
secția sau linia de studiu cu predare în limba minorității naționale respective.
Cadrele didactice aparținând secției sau liniei de predare trebuie să propună cel
puțin 3 candidați.(6) Consiliul școlii doctorale se stabilește prin votul universal,
direct și secret al conducătorilor de doctorat din școala doctorală respectivă.
(7) Procesul de stabilire și de alegere a structurilor și funcțiilor de conducere la
nivelul universității, al facultăților și departamentelor trebuie să respecte
principiul reprezentativității pe facultăți, departamente, secții/linii de predare,
programe de studii, după caz, și se stabilește prin Carta universitară.(8) În
cazul universităților confesionale, alegerea persoanelor în funcțiile de conducere
se face cu avizul cultului fondator.Articolul 208(1) Senatul universitar este
compus din 75% personal didactic și de cercetare și din 25% reprezentanți ai
studenților. Toți membrii senatului universitar, fără excepție, vor fi stabiliți prin
votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor didactice și cercetătorilor
titulari, respectiv al tuturor studenților. Fiecare facultate va avea reprezentanți
în senatul universitar, pe cote-părți de reprezentare stipulate în Carta
universitară. În cazul universităților confesionale, organizarea senatului
universitar se va face cu respectarea statutului și specificului dogmatic și
canonic al cultului fondator.(2) Senatul universitar își alege, prin vot secret, un
președinte care conduce ședințele senatului universitar și reprezintă senatul
universitar în raporturile cu rectorul.(3) Senatul universitar stabilește comisii de
specialitate prin care controlează activitatea conducerii executive a instituției de
învățământ superior și a consiliului de administrație. Rapoartele de monitorizare
și de control sunt prezentate periodic și discutate în senatul universitar, stând la
baza rezoluțiilor senatului universitar.Articolul 209(1) Rectorul universităților de
stat și particulare se desemnează prin una dintre următoarele modalități:a) pe
baza unui concurs public, în baza unei metodologii aprobate de senatul
universitar nou-ales, conformă cu prezenta lege; saub) prin votul universal,
direct și secret al tuturor cadrelor didactice și de cercetare titulare din cadrul
universității și al reprezentanților studenților din senatul universitar și din
consiliile facultăților.(2) Modalitatea de desemnare a rectorului, dintre cele
prevăzute la alin. (1), se stabilește cu minimum 6 luni înainte de fiecare
desemnare a rectorului, prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor
didactice și de cercetare titulare din cadrul universității și al reprezentanților
studenților din senatul universitar și din consiliile facultăților. Articolul 210(1) În
cazul în care modalitatea aleasă pentru desemnarea rectorului este cea pe baza
unui concurs public, procedura de desemnare este cea prevăzută de prezentul
articol.(2) Senatul universitar nou-ales stabilește o comisie de selecție și de
recrutare a rectorului formată, în proporție de 50%, din membri ai universității
și, în proporție de 50%, din personalități științifice și academice din afara
universității, din țară și din străinătate. Această comisie conține minimum 12
membri, dintre care cel puțin un reprezentant al studenților sau un absolvent al
universității desemnat de către studenții din senatul universitar, conform Cartei
universitare. De asemenea, senatul universitar nou-ales elaborează și aprobă
metodologia de avizare, de selecție și de recrutare a rectorului, conform legii.
(3) Concursul public pentru desemnarea rectorului se desfășoară în baza
metodologiei prevăzute la alin. (2). Comisia de concurs este comisia de selecție
și recrutare prevăzută la alin. (2).(4) La concursul de ocupare a funcției de
rector pot participa personalități științifice sau academice din țară și din
străinătate care, pe baza audierii în plenul senatului universitar nou-ales, au
obținut avizul de participare la concurs din partea acestuia. Avizul se acordă
numai pe baza votului majorității simple a membrilor senatului universitar nou-
ales. Senatul universitar nou-ales are obligația de a aviza minimum 2 candidați.
Candidații avizați de senatul universitar nou-ales participă apoi la concursul
organizat conform alin. (3).Articolul 211(1) Rectorul, desemnat conform art.
209, este confirmat prin ordin al ministrului educației naționale, în termen de 30
de zile de la data selecției. După emiterea ordinului de confirmare, rectorul
poate semna acte oficiale, înscrisuri, acte financiare/contabile, diplome și
certificate.(2) Rectorul confirmat de ministrul educației naționale, pe baza
consultării senatului universitar, își numește prorectorii. În universitățile
multilingve și multiculturale cel puțin unul dintre prorectori este numit de către
rector la propunerea cadrelor didactice aparținând minorităților naționale din
departamentul secției sau liniei de predare într-o limbă a minorităților naționale,
cu excepția cazului în care rectorul provine de la secția sau linia de studiu cu
predare în limba minorității naționale respective. Cadrele didactice aparținând
secției sau liniei de predare trebuie să propună cel puțin 3 candidați.(3) Rectorul
confirmat de ministrul educației naționale încheie cu senatul universitar un
contract de management, cuprinzând criteriile și indicatorii de performanță
managerială, drepturile și obligațiile părților contractuale.(3^1) În cazul
exercitării unei funcții de membru al Guvernului sau de secretar de stat, rectorul
are obligația de a se suspenda din funcție pe perioada exercitării respectivei
demnități.-----------Alin. (3^1) al art. 211 a fost introdus de pct. 9 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 92 din 18 decembrie 2012, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 864 din 19 decembrie 2012.(4) Decanii sunt selectați
prin concurs public organizat de noul rector și validat de senatul universitar. La
concurs pot participa candidații avizați de consiliul facultății cu votul majorității
simple a membrilor acestuia și pe baza unei metodologii specifice elaborate de
senatul universitar. Consiliul facultății validează cel puțin 2 candidați.
(5) Menținerea în funcție a directorului general administrativ se face pe baza
acordului scris al acestuia de susținere executivă a planului managerial al noului
rector.(6) Consiliul de administrație al universităților de stat este format din
rector, prorectorii, decanii, directorul general administrativ și un reprezentant al
studenților. În cadrul universităților unde salariații sunt organizați în sindicat, un
reprezentant al acestuia participă, în calitate de observator, la ședințele
consiliului de administrație.----------Alin. (6) al art. 211 a fost modificat de pct.
50 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(7) Consiliul de administrație al
universităților particulare este numit de către fondatori. Articolul 212(1) Rectorul
confirmat al universității de stat încheie un contract instituțional cu ministrul
educației naționale.(2) Rectorul poate fi demis de către senatul universitar, în
condițiile specificate prin contractul de management și Carta universitară.
(3) Ministrul educației naționale poate revoca din funcție rectorul în
condițiile art. 125.Secţiunea a 2-a Atribuțiile senatului universitar, ale
rectorului, ale consiliului de administrație, ale decanului și ale șefului
de departamentArticolul 213(1) Senatul universitar reprezintă comunitatea
universitară și este cel mai înalt for de decizie și deliberare la nivelul
universității.(2) Atribuțiile senatului universitar sunt următoarele:a) garantează
libertatea academică și autonomia universitară;b) elaborează și adoptă, în
urma dezbaterii cu comunitatea universitară, Carta universitară;c) aprobă
planul strategic de dezvoltare instituțională și planurile operaționale, la
propunerea rectorului;d) aprobă, la propunerea rectorului și cu respectarea
legislației în vigoare, structura, organizarea și funcționarea
universității;e) aprobă proiectul de buget și execuția bugetară;f) elaborează și
aprobă Codul de asigurare a calității și Codul de etică și deontologie profesională
universitară;g) adoptă Codul universitar al drepturilor și obligațiilor studentului,
cu respectarea prevederilor Codului drepturilor și obligațiilor
studentului;h) aprobă metodologiile și regulamentele privind organizarea și
funcționarea universității;i) încheie contractul de management cu
rectorul;j) controlează activitatea rectorului și a consiliului de administrație prin
comisii specializate;k) validează concursurile publice pentru funcțiile din
consiliul de administrație;l) aprobă metodologia de concurs și rezultatele
concursurilor pentru angajarea personalului didactic și de cercetare și evaluează
periodic resursa umană;m) aprobă, la propunerea rectorului, sancționarea
personalului cu performanțe profesionale slabe, în baza unei metodologii proprii
și a legislației în vigoare;n) îndeplinește alte atribuții, conform Cartei
universitare.(3) Componența și mărimea senatului universitar sunt stabilite prin
Carta universitară, astfel încât să se asigure eficiența decizională și
reprezentativitatea comunității academice.(4) Mandatul senatului universitar
este de 4 ani. Durata mandatului unui membru al senatului universitar este de 4
ani. Pentru studenți, durata mandatului se reglementează prin Carta
universitară.----------Alin. (4) al art. 213 a fost modificat de pct. 51 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(5) Senatul universitar poate fi convocat de
rector sau la cererea a cel puțin o treime dintre membrii senatului universitar.
(6) Rectorul reprezintă legal universitatea în relațiile cu terții și realizează
conducerea executivă a universității. Rectorul este ordonatorul de credite al
universității. Rectorul are următoarele atribuții:a) realizează managementul și
conducerea operativă a universității, pe baza contractului de
management;b) negociază și semnează contractul instituțional cu Ministerul
Educației Naționale;c) încheie contractul de management cu senatul
universitar;d) propune spre aprobare senatului universitar structura și
reglementările de funcționare ale universității;e) propune spre aprobare
senatului universitar proiectul de buget și raportul privind execuția
bugetară;f) prezintă senatului universitar, în luna aprilie a fiecărui an, raportul
prevăzut la art. 130 alin. (2). Senatul universitar validează raportul menționat,
în baza referatelor realizate de comisiile sale de specialitate. Aceste documente
sunt publice;g) conduce consiliul de administrație;h) îndeplinește alte atribuții
stabilite de senatul universitar, în conformitate cu contractul de management,
Carta universitară și legislația în vigoare.(7) Durata mandatului de rector este
de 4 ani. O persoană nu poate ocupa funcția de rector la aceeași instituție de
învățământ superior pentru mai mult de două mandate succesive,
complete.----------Alin. (7) al art. 213 a fost modificat de pct. 51 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(8) Atribuțiile prorectorilor, numărul și durata
mandatelor acestora se stabilesc prin Carta universitară.(9) Decanul reprezintă
facultatea și răspunde de managementul și conducerea facultății. Decanul
prezintă anual un raport consiliului facultății privind starea facultății. Decanul
conduce ședințele consiliului facultății și aplică hotărârile rectorului, consiliului
de administrație și senatului universitar. Atribuțiile decanului sunt stabilite în
conformitate cu prevederile Cartei universitare și cu legislația în vigoare.
(10) Consiliul facultății reprezintă organismul decizional și deliberativ al
facultății. Consiliul facultății are următoarele atribuții:a) aprobă, la propunerea
decanului, structura, organizarea și funcționarea facultății;b) aprobă
programele de studii gestionate de facultate;c) controlează activitatea
decanului și aprobă rapoartele anuale ale acestuia privind starea generală a
facultății, asigurarea calității și respectarea eticii universitare la nivelul
facultății;d) îndeplinește alte atribuții, stabilite prin Carta universitară sau
aprobate de senatul universitar și în conformitate cu legislația în vigoare.
(11) Directorul de departament realizează managementul și conducerea
operativă a departamentului. În exercitarea acestei funcții, el este ajutat de
consiliul departamentului, conform Cartei universitare. Directorul de
departament răspunde de planurile de învățământ, de statele de funcții, de
managementul cercetării și al calității și de managementul financiar al
departamentului.(12) Selecția, angajarea, evaluarea periodică, formarea,
motivarea și încetarea relațiilor contractuale de muncă ale personalului sunt de
răspunderea directorului de departament, a conducătorului școlii doctorale sau a
decanului, conform prevederilor Cartei universitare.(13) Consiliul de
administrație al universității asigură, sub conducerea rectorului sau a unei alte
persoane desemnate prin Carta universitară, în cazul universităților particulare
și confesionale particulare, conducerea operativă a universității și aplică deciziile
strategice ale senatului universitar. De asemenea, consiliul de
administrație:a) stabilește în termeni operaționali bugetul
instituțional;b) aprobă execuția bugetară și bilanțul anual;c) aprobă
propunerile de scoatere la concurs a posturilor didactice și de
cercetare;d) avizează propunerile de programe noi de studii și formulează
propuneri către senatul universitar de terminare a acelor programe de studii
care nu se mai încadrează în misiunea universității sau care sunt ineficiente
academic și financiar;e) aprobă operațiunile financiare care depășesc plafoanele
stabilite de senatul universitar, în universitățile de stat, respectiv de fondatori,
în universitățile particulare;f) propune senatului universitar strategii ale
universității pe termen lung și mediu și politici pe domenii de interes ale
universității.(14) Studenții au cel puțin un reprezentant în comisiile de etică, de
cazări, de asigurare a calității, precum și în alte comisii cu caracter
social.Articolul 214(1) Funcțiile de conducere de rector, de prorector, de decan,
de prodecan, de director de departament sau de unitate de cercetare-
dezvoltare, proiectare, microproducție nu se cumulează.(2) În cazul vacantării
unui loc în funcțiile de conducere, se procedează la alegeri parțiale, în cazul
directorului de departament, sau se organizează concurs public, potrivit Cartei
universitare, în termen de maximum 3 luni de la data vacantării. Modalitatea de
desemnare a rectorului, dintre cele prevăzute la art. 209 alin. (1), stabilită cu
ocazia alegerilor generale, se menține valabilă.----------Alin. (2) al art. 214 a
fost modificat de pct. 52 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26
iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.
(3) Numărul de prorectori și de prodecani din instituțiile de învățământ superior
se stabilește prin Carta universitară.(4) Atribuțiile și competențele structurilor și
ale funcțiilor de conducere din învățământul superior sunt stabilite prin Carta
universitară a instituției, potrivit legii. Hotărârile senatelor universitare, ale
consiliilor facultăților și ale departamentelor se iau cu votul majorității
membrilor prezenți, dacă numărul celor prezenți reprezintă cel puțin două treimi
din numărul total al membrilor. Membrii acestor structuri de conducere au drept
de vot deliberativ egal.(5) Structura administrativă a universității este condusă
de către un director administrativ și este organizată pe direcții. Postul de
director general administrativ se ocupă prin concurs organizat de consiliul de
administrație al instituției de învățământ superior. Președintele comisiei de
concurs este rectorul instituției. Din comisie face parte, în mod obligatoriu, un
reprezentant al Ministerului Educației Naționale. Validarea concursului se face de
către senatul universitar, iar numirea pe post, de către rector.(6) Unitățile de
cercetare-dezvoltare sunt conduse de directori ai unităților respective, potrivit
Cartei universitare.(7) Prin Carta universitară, universitatea își poate dezvolta
structuri consultative formate din reprezentanți ai mediului economic și
personalități din mediul academic, cultural și profesional extern. Articolul
215Abrogat.-----------Art. 215 a fost abrogat de pct. 10 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 92 din 18 decembrie 2012, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 864 din 19 decembrie 2012.Secţiunea a 3-a Rolul
statului în învățământul superior Articolul 216(1) Statul își exercită atribuțiile
în domeniul învățământului superior prin intermediul Parlamentului, Guvernului
și Ministerului Educației Naționale.(2) Ministerul Educației Naționale are
următoarele atribuții principale:a) propune politicile și strategiile naționale
pentru învățământul superior, ca parte a Ariei europene a învățământului
superior;b) elaborează reglementările de organizare și funcționare a sistemului
de învățământ superior;c) monitorizează și verifică direct sau prin organismele
abilitate în acest sens respectarea reglementărilor privind organizarea și
funcționarea învățământului superior, cercetarea universitară, managementul
financiar, etica universitară și asigurarea calității în învățământul
superior;d) gestionează procesul de evaluare periodică, de clasificare a
universităților și de ierarhizare a programelor de studii ale
acestora;e) controlează gestionarea RMUR;f) organizează recunoașterea și
echivalarea diplomelor și certificatelor conform normelor interne și în
conformitate cu normele europene; elaborează metodologia prin care se pot
recunoaște automat diplomele și certificatele obținute în universități din statele
membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European și în
Confederația Elvețiană, precum și în universități de prestigiu din alte state, pe
baza unei liste aprobate și reactualizate de Ministerul Educației Naționale;
organizează recunoașterea automată a funcțiilor didactice universitare și a
calității de conducător de doctorat, conform unei metodologii proprii; încasează
sume, în lei sau în valută, pentru recunoașterea și echivalarea diplomelor și
certificatelor și pentru vizarea actelor de studii;g) elaborează și propune
proiectul de buget pentru învățământul superior, ca parte a bugetului educației
și bugetului cercetării;h) verifică și gestionează sistemul de indicatori statistici
de referință pentru învățământul superior și bazele de date corespunzătoare
pentru monitorizarea și prognozarea evoluției învățământului superior în raport
cu piața muncii;i) susține realizarea de studii și de cercetări în învățământul
superior;j) publică anual un raport privind starea învățământului
superior.Articolul 217(1) Pentru exercitarea atribuțiilor sale, Ministerul Educației
Naționale constituie registre de experți și se sprijină pe organisme consultative,
la nivel național, alcătuite pe criterii de prestigiu profesional și moral: Consiliul
Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior (CNSPIS), Consiliul
Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare
(CNATDCU), Consiliul Național al Cercetării Științifice (CNCS), Colegiul
consultativ pentru cercetare-dezvoltare și inovare (CCCDI), Consiliul Național
pentru Finanțarea Învățământului Superior (CNFIS), Consiliul Național al
Bibliotecilor Universitare (CNBU), Consiliul de etică și management universitar
(CEMU) și Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării
Tehnologice și Inovării (CNECSDTI). Din aceste organisme pot face parte cadre
didactice și cercetători, având cel puțin titlul de conferențiar sau de cercetător
științific II ori titluri echivalente obținute în străinătate, membri ai Academiei
Române și ai unor instituții de cultură, precum și un membru student în CEMU și
CNCU și un student cu statut de observator în CNFIS, sau reprezentanți ai
mediului de afaceri în CCCDI sau, ca observatori, în CNFIS.(2) Consiliile
prevăzute la alin. (1) beneficiază de un secretariat tehnic care se constituie și
funcționează prin ordin al ministrului educației naționale.(3) Înființarea,
regulamentele de organizare și funcționare, structura și componența
organismelor specializate prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al
ministrului educației naționale, conform legii. Bugetele acestor organisme sunt
gestionate prin Unitatea executivă pentru finanțarea învățământului superior, a
cercetării, dezvoltării și inovării (UEFISCDI) și se constituie pe bază contractuală
între Ministerul Educației Naționale și UEFISCDI sau din alte surse legal
constituite, gestionate de UEFISCDI.(3^1) Prin excepție de la includerea în
bugetul aferent Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și
Certificatelor Universitare (CNATDCU), a taxei pentru organizarea procesului de
evaluare a tezelor de abilitare - gestionat de UEFISCDI, conform
prevederilor alin. (3), stabilirea taxei se realizează, după caz, de către Senatul
universității la propunerea consiliului de administrație, respectiv de către
prezidiul Academiei Române. Încasarea acestei taxe se efectuează, după caz, de
către instituțiile de învățământ superior organizatoare de studii universitare de
doctorat sau de către Academia Română.----------Alin. (3^1) al art. 217 a fost
introdus de pct. 13 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 94 din 29
decembrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 968 din 30 decembrie
2014.(4) CNCS se constituie prin reorganizarea, prin ordin al ministrului
educației naționale, a Consiliului Național al Cercetării Științifice din
Învățământul Superior.Articolul 218(1) Consiliul Național de Statistică și
Prognoză a Învățământului Superior are ca atribuții principale elaborarea și
actualizarea permanentă a indicatorilor de monitorizare a învățământului
superior și prognoza evoluției acestuia în raport cu dinamica pieței muncii. Acest
consiliu publică anual datele corespunzătoare acestor indicatori.(2) Consiliul de
Etică și Management Universitar se pronunță asupra litigiilor de etică
universitară și are ca principale atribuții:a) monitorizarea punerii în aplicare a
politicilor de etică universitară la nivelul sistemului de învățământ
superior;b) auditarea comisiilor de etică din universități și prezentarea unui
raport anual privind etica universitară. Acest raport se face
public;c) constatarea încălcării de către o instituție de învățământ superior a
obligațiilor prevăzute de prezenta lege;d) elaborarea și publicarea Codului de
referință al eticii și deontologiei universitare, care este un document public. În
arbitrarea litigiilor, Consiliul de Etică și Management Universitar se bazează pe
principiile și procedurile elaborate în acest document.(3) Consiliul Național de
Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării este organismul
prevăzut de Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică,
dezvoltarea tehnologică și inovare, cu modificările și completările
ulterioare.Articolul 219(1) CNATDCU are următoarele atribuții:a) propune un
set de standarde minimale necesare și obligatorii pentru conferirea titlurilor
didactice din învățământul superior, a gradelor profesionale de cercetare-
dezvoltare, a calității de conducător de doctorat și a atestatului de abilitare.
Aceste standarde se adoptă prin ordin al ministrului educației naționale.
Standardele minimale de acceptare de către CNATDCU a dosarului pentru
obținerea atestatului de abilitare nu depind de funcția didactică sau gradul
profesional al candidatului.(la 15-12-2016, Litera a) din Articolul 219 , Sectiunea
a 3-a , Capitolul XI , Titlul III a fost modificată de Punctul 7, Articolul I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 96 din 8 decembrie 2016, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 1009 din 15 decembrie 2016 )b) propune metodologia-
cadru prevăzută la art. 295 alin. (1);c) verifică anual, la solicitarea Ministerului
Educației Naționale sau din proprie inițiativă, modul de desfășurare a
concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice și de cercetare din
universități. Raportul de verificare instituțională este prezentat ministrului
educației naționale, specificând concluzii bazate pe date și
documente;d) prezintă un raport anual Ministerului Educației Naționale privind
resursa umană pentru activitățile didactice și de cercetare din învățământul
superior, în baza unor indicatori specifici. Acest raport este public;e) alte
atribuții stabilite prin lege sau prin regulamentul de organizare și funcționare.
(2) CNFIS are următoarele atribuții principale:a) propune metodologia de
finanțare a universităților și stabilește costul mediu per student echivalent pe
cicluri și domenii de studii;b) verifică periodic, la solicitarea Ministerului
Educației Naționale sau din proprie inițiativă, realizarea proiectelor de
dezvoltare instituțională și eficiența gestionării fondurilor publice de către
universități și face propuneri pentru finanțarea complementară a universităților
pe bază de proiecte instituționale;c) prezintă anual Ministerului Educației
Naționale un raport privind starea finanțării învățământului superior și măsurile
de optimizare ce se impun. Acest raport este public.(3) CNCS are următoarele
atribuții principale:a) stabilește standardele, criteriile și indicatorii de calitate
pentru cercetarea științifică, aprobate prin ordin al ministrului educației
naționale;b) auditează periodic, la solicitarea Ministerului Educației Naționale
sau din proprie inițiativă, cercetarea științifică universitară ori din unitățile de
cercetare-dezvoltare;c) gestionează programe de cercetare și procese de
evaluare a proiectelor de cercetare care sunt propuse pentru finanțare
competitivă;d) prezintă anual Ministerului Educației Naționale un raport privind
starea cercetării științifice în învățământul superior și performanțele
universităților. Raportul este public și va fi afișat pe site-ul CNCS.(4) Consiliul
Național al Bibliotecilor Universitare (CNBU) are în atribuții elaborarea strategiei
de dezvoltare, evaluare periodică și coordonarea sistemului de biblioteci din
învățământul superior.Articolul 220(1) Pentru monitorizarea eficienței
manageriale, a echității și a relevanței învățământului superior pentru piața
muncii, se stabilește, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a
prezentei legi, un sistem de indicatori statistici de referință pentru învățământul
superior, corelat cu sistemele de indicatori statistici de referință la nivel
european din domeniu.(2) Sistemul de indicatori va fi elaborat de Ministerul
Educației Naționale, prin consultarea Consiliului Național de Statistică și
Prognoză a Învățământului Superior (CNSPIS), a ARACIS, a CNCS, a CNFIS, a
CNATDCU și a Autorității Naționale pentru Calificări, și se aprobă prin hotărâre a
Guvernului. Raportul anual privind starea învățământului superior se bazează pe
indicatorii prevăzuți la alin. (1).Articolul 221(1) Ministerul Educației Naționale își
realizează atribuțiile în domeniul cercetării prin Autoritatea Națională de
Cercetare Științifică, conform legii.(2) În exercitarea atribuțiilor sale, Ministerul
Educației Naționale colaborează cu Consiliul Național al Rectorilor sau cu alte
structuri asociative ale universităților, cu autorități și asociații profesionale și
științifice naționale și internaționale reprezentative, federații sindicale
reprezentative la nivel de sector de activitate învățământ superior și cercetare,
precum și cu federații studențești legal constituite la nivel național.
Reprezentanții acestor structuri sunt parteneri de dialog social.(la 15-12-2016,
Alineatul (2) din Articolul 221 , Sectiunea a 3-a , Capitolul XI , Titlul III a fost
modificat de Punctul 8, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 96 din 8
decembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1009 din 15 decembrie
2016 )Capitolul XII Finanțarea și patrimoniul universitățilorSecţiunea
1 Dispoziții generaleArticolul 222(1) Învățământul universitar de stat este
gratuit pentru cifra de școlarizare aprobată anual de Guvern și cu taxă, în
condițiile legii.(2) În învățământul universitar de stat gratuit se pot percepe
taxe pentru: depășirea duratei de școlarizare prevăzute de lege, admiteri,
înmatriculări, reînmatriculări, repetarea examenelor și a altor forme de
verificare, care depășesc prevederile planului de învățământ. De asemenea, se
pot percepe taxe și pentru activități neincluse în planul de învățământ, conform
metodologiei aprobate de senatul universitar.(3) Finanțarea învățământului
superior de stat se asigură din fonduri publice, în concordanță cu următoarele
cerințe:a) considerarea dezvoltării învățământului superior ca responsabilitate
publică și a învățământului, în general, ca prioritate națională;b) asigurarea
calității învățământului superior la nivelul standardelor din Spațiul European al
Învățământului Superior pentru pregătirea resurselor umane și dezvoltarea
personală ca cetățeni ai unei societăți democratice bazate pe
cunoaștere;c) profesionalizarea resurselor umane în concordanță cu
diversificarea pieței muncii;d) dezvoltarea învățământului superior și a
cercetării științifice și creației artistice universitare pentru integrarea la vârf în
viața științifică mondială.(4) Execuția bugetară anuală a instituțiilor de
învățământ superior de stat se face publică.(5) Finanțarea învățământului
superior de stat poate fi realizată pe bază de contract și prin contribuția altor
ministere, pentru acele instituții de învățământ superior care pregătesc
specialiști în funcție de cerințele ministerelor respective, precum și prin alte
surse, inclusiv împrumuturi și ajutoare externe.(6) Toate resursele de finanțare
ale universităților de stat sunt venituri proprii.(6^1) Statul sprijină învățământul
teologic pastoral acreditat din instituțiile de învățământ superior confesional
pentru programul de studii universitare de licență de teologie pastorală în cazul
în care, în cadrul învățământului superior de stat, nu există învățământ teologic
pastoral specific cultului respectiv, recunoscut drept cult conform Legii nr.
489/2006, republicată.(la 28-07-2017, Articolul 222 din Sectiunea 1 , Capitolul
XII , Titlul III a fost completat de Punctul 3, Articolul I din LEGEA nr. 188 din 24
iulie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 593 din 25 iulie 2017 )Notă
Conform art. II din LEGEA nr. 188 din 24 iulie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 593 din 25 iulie
2017, modificările aduse de pct. 2, 3 și 4 ale art. I din actul normativ anterior menționat intră în vigoare
începând cu anul universitar următor intrării în vigoare a LEGII nr. 188 din 24 iulie 2017.(7)
Statul
poate sprijini învățământul superior particular acreditat.(8) Instituțiile de
învățământ superior de stat și particulare pot primi donații din țară și din
străinătate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Articolul
223(1) Instituțiile de învățământ superior de stat funcționează ca instituții
finanțate din fondurile alocate de la bugetul de stat, venituri extrabugetare și
din alte surse, potrivit legii.(2) Veniturile acestor instituții se compun din sume
alocate de la bugetul Ministerului Educației Naționale, pe bază de contract,
pentru finanțarea de bază, finanțarea complementară și finanțarea
suplimentară, realizarea de obiective de investiții, fonduri alocate pe bază
competițională pentru dezvoltare instituțională, fonduri alocate pe bază
competițională pentru incluziune, burse și protecția socială a studenților,
precum și din venituri proprii, dobânzi, donații, sponsorizări și taxe percepute în
condițiile legii de la persoane fizice și juridice, române sau străine, și din alte
surse. Aceste venituri sunt utilizate de instituțiile de învățământ superior, în
condițiile autonomiei universitare, în vederea realizării obiectivelor care le revin
în cadrul politicii statului din domeniul învățământului și cercetării științifice
universitare.(3) Finanțarea suplimentară se acordă din fonduri publice de către
Ministerul Educației Naționale pentru a stimula excelența instituțiilor și a
programelor de studii, atât din cadrul universităților de stat, cât și al celor
particulare. Finanțarea suplimentară se acordă conform prevederilor art. 197 lit.
a).(4) Ministerul Educației Naționale asigură finanțarea de bază pentru
universitățile de stat, prin granturi de studii calculate pe baza costului mediu per
student echivalent, per domeniu, per cicluri de studiu și per limbă de predare.
Granturile de studii vor fi alocate prioritar spre acele domenii care asigură
dezvoltarea sustenabilă și competitivă a societății, iar în interiorul domeniului,
prioritar, celor mai bine plasate programe în ierarhia calității acestora, numărul
de granturi de studii alocate unui program variind în funcție de poziția
programului în această ierarhie.(5) Finanțarea de bază este multianuală,
asigurându-se pe toată durata unui ciclu de studii.(6) Finanțarea
complementară se realizează de Ministerul Educației Naționale prin:a) subvenții
pentru cazare și masă;b) fonduri alocate pe bază de priorități și norme specifice
pentru dotări și alte cheltuieli de investiții și reparații capitale;c) fonduri alocate
pe baze competiționale pentru cercetarea științifică universitară.(7) Finanțarea
instituțiilor de învățământ superior de stat se face pe bază de contract încheiat
între Ministerul Educației Naționale și instituția de învățământ superior
respectivă, după cum urmează:a) contract instituțional pentru finanțarea de
bază, pentru fondul de burse și protecție socială a studenților, pentru fondul de
dezvoltare instituțională, precum și pentru finanțarea de obiective de
investiții;b) contract complementar pentru finanțarea reparațiilor capitale, a
dotărilor și a altor cheltuieli de investiții, precum și subvenții pentru cazare și
masă;c) contractele instituționale și complementare sunt supuse controlului
periodic efectuat de Ministerul Educației Naționale și CNFIS.(8) Finanțarea
cercetării științifice universitare se face conform prevederilor Ordonanței
Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică,
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și
completările ulterioare, și legislației specifice domeniului cercetării-dezvoltării.
(9) Fondurile pentru burse și protecție socială a studenților se alocă în funcție
de numărul de studenți de la învățământul cu frecvență, fără taxă de studii.
(9^1) Cuantumul alocat pentru constituirea fondului de burse și protecție
socială a studenților este de 201 lei/lună/pe toată durata anului universitar (12
luni)/student de la învățământul cu frecvență, fără taxă de studii.(la 17-06-
2017, Alineatul (9^1) din Articolul 223 , Sectiunea 1 , Capitolul XII , Titlul III a
fost modificat de Articolul I din LEGEA nr. 137 din 13 iunie 2017, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 444 din 14 iunie 2017 )(9^2) Modificarea cuantumului
prevăzut la alin. (9^1) se face prin hotărâre a Guvernului.(la 06-01-2017,
Articolul 223 din Sectiunea 1 , Capitolul XII , Titlul III a fost completat de Punctul
2, Articolul 4 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 2 din 6 ianuarie 2017, publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 16 din 06 ianuarie 2017 )(10) Studenții beneficiază de
burse de performanță sau de merit, pentru stimularea excelenței, precum și de
burse sociale, pentru susținerea financiară a studenților cu venituri reduse.
Cuantumul minim al burselor sociale se propune anual de către CNFIS, ținând
cont de faptul că acestea trebuie să acopere cheltuielile minime de masă și
cazare.(11) Universitățile pot suplimenta fondul de burse prin venituri proprii
extrabugetare.(12) Prin contractele instituționale și contractele complementare
se realizează distribuirea fondurilor de la bugetul de stat pentru instituțiile de
învățământ superior. Finanțarea suplimentară se alocă prin contractul
instituțional, iar finanțarea complementară prevăzută la alin. (6) lit. a) și b) se
aprobă de către ministrul educației naționale.----------Alin. (12) al art. 223 a
fost modificat de pct. 14 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 94 din 29
decembrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 968 din 30 decembrie
2014.(13) Rectorii universităților de stat, prin contractul instituțional încheiat cu
Ministerul Educației Naționale, sunt direct responsabili de alocarea resurselor
instituției, prioritar spre departamentele și structurile cele mai
performante.Articolul 224(1) Statul român poate acorda anual burse pentru
sprijinirea românilor de pretutindeni, care doresc să studieze în cadrul unităților
și instituțiilor de învățământ superior de stat din România, pe baza
metodologiilor aprobate, prin ordin comun al ministrului educației naționale,
ministrului pentru românii de pretutindeni și ministrului afacerilor externe.
(2) Statul român poate acorda, anual, burse pentru cetățenii străini care doresc
să studieze în cadrul unităților și instituțiilor de învățământ superior de stat din
România, astfel:a) în baza unor acorduri bilaterale;b) în baza ofertei
unilaterale a statului român;c) la propunerea altor ministere prin hotărâre a
Guvernului.(3) Numărul de burse prevăzute la alin. (1) și alin. (2) se aprobă,
anual, prin hotărâre a Guvernului privind cifrele de școlarizare.(4) Condițiile de
școlarizare a românilor de pretutindeni și a cetățenilor străini, inclusiv, condițiile
de finanțare, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.(5) Instituțiile de
învățământ superior pot acorda burse românilor de pretutindeni și cetățenilor
străini, în conformitate cu metodologiile proprii.(la 18-06-2018, Articolul 224 din
Sectiunea 1 , Capitolul XII , Titlul III a fost modificat de Punctul 14, Articolul II din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 48 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 499 din 18 iunie 2018 )Articolul 225(1) Programele de studii de
master și doctorat în științe și tehnologii avansate, cele care se desfășoară în
limbi de circulație internațională, precum și doctoratele în cotutelă cu
universități de prestigiu din străinătate beneficiază de finanțare preferențială,
acordată conform propunerilor CNFIS.(2) Fondurile rămase la sfârșitul anului din
execuția bugetului prevăzut în contractul instituțional și complementar, precum
și fondurile aferente cercetării științifice universitare și veniturile extrabugetare
rămân la dispoziția universităților și se cuprind în bugetul de venituri și cheltuieli
al instituției, fără vărsăminte la bugetul de stat și fără afectarea alocațiilor de la
bugetul de stat pentru anul următor.Articolul 226(1) Universitățile de stat sau
particulare au patrimoniu propriu, pe care îl gestionează conform legii.
(2) Drepturile pe care le au universitățile asupra bunurilor din patrimoniul
propriu pot fi drepturi reale, după caz, drept de proprietate sau
dezmembrăminte ale acestuia, uz, uzufruct, servitute și superficie, potrivit
dispozițiilor Codului civil, drept de folosință dobândit prin închiriere, concesiune,
comodat și altele asemenea ori drept de administrare, în condițiile legii.(3) În
patrimoniul universităților pot exista și drepturi de creanță izvorâte din
contracte, convenții sau hotărâri judecătorești.(4) Universitățile de stat pot avea
în patrimoniu bunuri mobile și imobile din domeniul public sau din domeniul
privat al statului.(5) Drepturile subiective ale universităților asupra bunurilor din
domeniul public al statului pot fi drepturi de administrare, de folosință, de
concesiune ori de închiriere, în condițiile legii.(6) Prin hotărâre a Guvernului,
bunurile din domeniul public al statului pot fi trecute în domeniul privat al
statului și transmise în proprietate universităților de stat, în condițiile legii.
(7) Universitățile de stat au drept de proprietate asupra bunurilor existente în
patrimoniul lor la data intrării în vigoare a prezentei legi. Ministerul Educației
Naționale este împuternicit să emită certificat de atestare a dreptului de
proprietate pentru universitățile de stat pe baza documentației înaintate de
acestea.(8) Dreptul de proprietate al universităților de stat asupra bunurilor
prevăzute la alin. (7) se exercită în condițiile prevăzute de Carta universitară, cu
respectarea dispozițiilor dreptului comun.(9) Dreptul de proprietate asupra
bunurilor imobile, precum și alte drepturi reale ale universităților de stat sunt
supuse procedurii publicității imobiliare prevăzute de legislația specială în
materie.(10) În cazul desființării unei universități de stat, bunurile aflate în
proprietate, rămase în urma lichidării, trec în proprietatea privată a statului.
(11) Universitățile particulare sunt titulare ale dreptului de proprietate ori ale
altor drepturi reale pe care le exercită asupra patrimoniului, în condițiile
legii.Secţiunea a 2-a Organizarea și funcționarea învățământului
superior particular și confesional particularArticolul 227(1) Instituțiile de
învățământ superior particulare și instituțiile de învățământ superior
confesionale particulare sunt:a) fondate din inițiativa și cu resursele materiale
și financiare ale unei persoane fizice, ale unui grup de persoane fizice, ale unei
fundații sau asociații, ale unui cult religios ori ale unui alt furnizor de educație,
recunoscut ca atare potrivit prevederilor prezentei legi;----------Lit. a) a alin.
(1) al art. 227 a fost modificată de pct. 53 al art. I din ORDONANȚA DE
URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486
din 30 iunie 2014.b) persoane juridice de drept privat.(2) Instituțiile de
învățământ superior particulare au autonomie universitară, conform
prevederilor prezentei legi, și autonomie economico-financiară, având drept
fundament proprietatea privată, garantată de Constituție.(3) Structurile
universităților particulare și confesionale particulare, atribuțiile, durata
mandatelor, precum și alte considerente legate de statutul acestora sunt
stabilite de Carta universitară, avizată de fondatori și aprobată de senatul
universitar. Deciziile în acest sens aparțin universității.----------Alin. (3) al art.
227 a fost modificat de pct. 54 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din
26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.
(4) Deciziile universităților particulare și confesionale particulare care privesc
structurile și funcțiile de conducere, atribuțiile și durata mandatelor, precum și
alte considerente legate de statutul acestora pot fi desființate prin hotărâri ale
instanțelor judecătorești.----------Alin. (4) al art. 227 a fost introdus de pct. 55
al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(5) Prin Carta universitară,
universitatea își poate stabili funcții onorifice, precum și structuri consultative
formate din reprezentanți ai mediului economic și personalități din mediul
academic, cultural și profesional extern.----------Alin. (5) al art. 227 a fost
introdus de pct. 55 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie
2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.Secţiunea a
3-a Înființarea instituțiilor de învățământ superior particulare și
confesionale particulareArticolul 228(1) O instituție de învățământ superior
particulară și confesională particulară trebuie să parcurgă toate procedurile de
autorizare provizorie și acreditare stabilite de prezenta lege.(2) Instituțiile de
învățământ superior particulare și confesionale particulare sunt acreditate prin
lege, inițiată de către Guvern la propunerea Ministerului Educației Naționale.
(3) Universităților acreditate li se recunoaște perioada de funcționare
legală.Secţiunea a 4-a Patrimoniul instituțiilor de învățământ superior
particulare și confesionale particulareArticolul 229(1) Patrimoniul
instituțiilor de învățământ superior particulare și confesionale particulare constă
în patrimoniul inițial al fondatorilor, la care se adaugă patrimoniul dobândit
ulterior.(2) Instituțiile de învățământ superior particulare și confesionale
particulare, pe durata existenței lor, dispun de patrimoniul pus la dispoziția lor,
conform legii.(3) Toate deciziile privind patrimoniul instituțiilor de învățământ
superior particulare și confesionale particulare sunt luate de către consiliul de
administrație.Secţiunea a 5-a Desființarea instituțiilor de învățământ
superior particulare și confesionale particulare Articolul
230(1) Desființarea, dizolvarea sau lichidarea instituțiilor de învățământ
superior particulare și confesionale particulare se face în condițiile legii.
Inițiativa desființării instituțiilor de învățământ superior particulare sau
confesionale particulare poate aparține și fondatorilor.(2) În caz de desființare,
dizolvare sau lichidare, patrimoniul instituțiilor de învățământ superior
particulare și confesionale particulare revine fondatorilor.(3) Desființarea
universităților particulare se va face cu protecția intereselor
studenților.Secţiunea a 6-a Finanțarea instituțiilor de învățământ
superior particulare și confesionale particulare Articolul 231Sursele de
finanțare ale instituțiilor de învățământ superior particulare și confesionale
particulare sunt compuse din:a) sumele depuse de fondatori;a^1) fonduri
publice, în cazul în care în cadrul învățământului superior de stat nu există
învățământ teologic pastoral specific cultului respectiv, recunoscut drept cult
conform Legii nr. 489/2006, republicată;(la 28-07-2017, Articolul 231 din
Sectiunea a 6-a , Capitolul XII , Titlul III a fost completat de Punctul 4, Articolul I
din LEGEA nr. 188 din 24 iulie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 593 din
25 iulie 2017 )Notă
Conform art. II din LEGEA nr. 188 din 24 iulie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 593 din 25 iulie
2017, modificările aduse de pct. 2, 3 și 4 ale art. I din actul normativ anterior menționat intră în vigoare
începând cu anul universitar următor intrării în vigoare a LEGII nr. 188 din 24 iulie 2017.b)
taxe de
studiu și alte taxe școlare;c) sponsorizări, donații, granturi și finanțări acordate
pe bază de competiție, exploatarea rezultatelor cercetării, dezvoltării, inovării și
alte surse legal constituite.Titlul IV Statutul personalului
didacticCapitolul I Statutul personalului didactic din învățământul
preuniversitarSecţiunea 1 Dispoziții generaleArticolul 232Statutul
reglementează:a) funcțiile, competențele, responsabilitățile, drepturile și
obligațiile specifice personalului didactic și didactic auxiliar, precum și ale celui
de conducere, de îndrumare și de control;b) formarea inițială și continuă a
personalului didactic și a personalului de conducere, de îndrumare și de
control;c) condițiile și modalitățile de ocupare a posturilor și a funcțiilor
didactice, didactice auxiliare, a funcțiilor de conducere, de îndrumare și de
control, precum și condițiile și modalitățile de eliberare din aceste posturi și
funcții, de încetare a activității și de pensionare a personalului didactic și
didactic auxiliar;d) criteriile de normare, de acordare a distincțiilor și de
aplicare a sancțiunilor.Articolul 233(1) Personalul didactic cuprinde persoanele
din sistemul de învățământ responsabile cu instruirea și educația.(2) Din
categoria personalului didactic pot face parte persoanele care îndeplinesc
condițiile de studii prevăzute de lege, care au capacitatea de exercitare deplină
a drepturilor, o conduită morală conformă deontologiei profesionale și sunt apte
din punct de vedere medical și psihologic pentru îndeplinirea funcției. Articolul
234(1) Încadrarea și menținerea într-o funcție didactică sau didactică auxiliară,
precum și într-o funcție de conducere, de îndrumare și de control sunt
condiționate de prezentarea unui certificat medical, eliberat pe un formular
specific elaborat de Ministerul Educației Naționale, împreună cu Ministerul
Sănătății. Incompatibilitățile de ordin medical cu funcția didactică sunt stabilite
prin protocol încheiat între Ministerul Educației Naționale și Ministerul Sănătății.
(2) Personalul didactic, didactic auxiliar, de conducere, de îndrumare și de
control care se consideră nedreptățit poate solicita o expertiză a capacității de
muncă.(3) Nu pot ocupa funcțiile prevăzute la alin. (1) persoanele lipsite de
acest drept, pe durata stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă de
condamnare penală.(4) În situații de inaptitudine profesională de natură
psihocomportamentală, conducerea unității sau a instituției de învățământ poate
solicita, cu acordul consiliului de administrație, un nou examen medical complet.
Aceeași prevedere se aplică, în mod similar, funcțiilor de conducere, de
îndrumare și de control, precum și personalului din unitățile conexe
învățământului.(5) Nu pot ocupa posturile didactice, de conducere sau de
îndrumare și de control în învățământ persoanele care desfășoară activități
incompatibile cu demnitatea funcției didactice, cum sunt:a) prestarea de către
cadrul didactic a oricărei activități comerciale în incinta unității de învățământ
sau în zona limitrofă;b) comerțul cu materiale obscene sau pornografice scrise,
audio ori vizuale;c) practicarea, în public, a unor activități cu componență
lubrică sau altele care implică exhibarea, în manieră obscenă, a
corpului.Articolul 235Pentru instituțiile de învățământ militar și învățământ de
informații, ordine publică și securitate națională, se prevăd
următoarele:a) aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar/de
informații, ordine publică și securitate națională se face prin ordine,
regulamente și instrucțiuni proprii;b) personalul didactic militar/de informații,
ordine publică și securitate națională și civil se constituie din personalul
prevăzut în prezenta lege și din corpul instructorilor militari/de informații, ordine
publică și securitate națională;c) personalul didactic militar/de informații, ordine
publică și securitate națională are drepturile și îndatoririle care decurg din
prezenta lege și din calitatea de cadru militar în activitate, respectiv de
funcționar public cu statut special;d) pentru funcțiile didactice aferente corpului
instructorilor militari/de informații, ordine publică și securitate națională,
condițiile care se cer pentru ocuparea acestora, precum și normele didactice,
competențele și responsabilitățile se stabilesc prin instrucțiuni
proprii;e) perfecționarea pregătirii personalului didactic se realizează conform
prevederilor prezentei legi și reglementărilor specific militare/de informații,
ordine publică și securitate națională;f) personalul didactic, inclusiv cel din
corpul instructorilor militari/de informații, ordine publică și securitate națională,
poate obține definitivarea în învățământ și gradele didactice, în condițiile
stabilite de prezenta lege.Secţiunea a 2-aFormarea inițială și continuă.Cariera
didacticăArticolul 236(1) Formarea inițială pentru ocuparea funcțiilor didactice
din învățământul preuniversitar cuprinde:a) formarea inițială, teoretică, în
specialitate, realizată prin universități, în cadrul unor programe acreditate
potrivit legii;b) finalizarea masterului didactic cu durata de 2 ani sau pregătirea
în cadrul programelor de formare psihopedagogică de nivel I și II realizată prin
departamentele de specialitate din cadrul instituțiilor de învățământ
superior;----------Lit. b) a alin. (1) al art. 236 a fost modificată de pct. 56 al art.
I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.c) stagiul practic cu durata de
un an școlar, realizat într-o unitate de învățământ, de regulă sub coordonarea
unui profesor mentor.----------Lit. c) a alin. (1) al art. 236 a fost modificată de
pct. 56 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(2) Prin excepție de
la prevederile alin. (1), formarea personalului din educația antepreșcolară
pentru funcția de educator-puericultor, a celui din învățământul preșcolar și
primar pentru funcțiile de educatoare/educator și învățătoare/învățător se
realizează prin liceele pedagogice, iar a maiștrilor-instructori și a antrenorilor
prin unități de învățământ terțiar nonuniversitar.----------Alin. (2) al art. 236 a
fost modificat de pct. 57 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26
iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.
(3) Pentru a obține altă specializare, absolvenții studiilor de licență pot urma un
modul de minimum 90 de credite transferabile care atestă obținerea de
competențe de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent
domeniului de specializare înscris pe diploma de licență. Acest modul poate fi
urmat în paralel cu masterul didactic sau după finalizarea acestuia. Articolul
237(1) În calitatea sa de principal finanțator, pe baza analizei nevoilor de
formare din sistem, Ministerul Educației Naționale stabilește reperele curriculare
și calificările de formare inițială teoretică în specialitate a personalului didactic.
(2) Programele de formare inițială teoretică în specialitate și psihopedagogică
sunt acreditate și evaluate periodic de către Ministerul Educației Naționale, prin
intermediul ARACIS sau al altor organisme abilitate, potrivit legii. Articolul
238(1) Studenții și absolvenții de învățământ superior care optează pentru
profesiunea didactică au obligația să absolve cursurile unui master didactic cu
durata de 2 ani ori programele de formare psihopedagogică de nivel I, respectiv
II, acreditate conform legii.----------Alin. (1) al art. 238 a fost modificat de pct.
58 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(1^1) Programele de formare
psihopedagogică de nivel I și II pot fi urmate pe parcursul studiilor universitare
de licență, respectiv master sau în regim postuniversitar.----------Alin. (1^1) al
art. 238 a fost introdus de pct. 59 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49
din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.
(1^2) Programele de formare psihopedagogică pentru funcțiile didactice de
educator-puericultor, educatoare, învățător, antrenor și maistru-instructor se
aprobă de Ministerul Educației Naționale și se desfășoară în liceele cu profil
pedagogic. Pentru absolvenții liceelor pedagogice și colegiilor universitare de
institutori se consideră îndeplinită condiția de formare psihopedagogică de nivel
I.----------Alin. (1^2) al art. 238 a fost introdus de pct. 59 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(1^3) Absolvenților care au finalizat cu
diplomă de licență/absolvire studii universitare de lungă sau scurtă durată până
în anul 2005 li se consideră îndeplinită condiția de formare psihopedagogică de
nivel I și II, dacă prin foaia matricolă fac dovada parcurgerii disciplinelor:
psihologie școlară, pedagogie, metodica predării specialității și practică
pedagogică la specialitatea înscrisă pe diploma de licență/absolvire.----------
Alin. (1^3) al art. 238 a fost introdus de pct. 59 al art. I din ORDONANȚA DE
URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486
din 30 iunie 2014.(2) Programele de studii ale masterului didactic sunt
elaborate pe baza standardelor profesionale pentru funcțiile didactice, se aprobă
de către Ministerul Educației Naționale și se acreditează conform legii.
(3) Studenții care frecventează cursurile masterului didactic acreditat de
Ministerul Educației Naționale într-o instituție publică pot beneficia de burse de
studiu finanțate de la bugetul de stat.(4) Cuantumul unei burse acordate de la
bugetul de stat este egal cu salariul net al unui profesor debutant.(5) Criteriile
de acordare a burselor de la bugetul de stat se stabilesc de către Ministerul
Educației Naționale.(6) Pregătirea psihopedagogică se finalizează prin obținerea
diplomei de master didactic ori a certificatului de absolvire a programelor de
formare psihopedagogică.----------Alin. (6) al art. 238 a fost modificat de pct.
60 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(7) Planurile de învățământ ale
studiilor universitare de licență în specialitatea pedagogia învățământului primar
și preșcolar sunt elaborate pe baza standardelor profesionale stabilite de
Ministerul Educației Naționale. Pentru absolvenții studiilor universitare de licență
în specialitatea pedagogia învățământului primar și preșcolar se consideră
îndeplinită condiția de formare psihopedagogică de nivel I.----------Alin. (7) al
art. 238 a fost modificat de pct. 60 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.
49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie
2014.Articolul 239(1) Efectuarea stagiului practic prevăzut la art. 236 alin. (1)
lit. c) este condiționată de obținerea diplomei de licență și a diplomei de master
didactic sau a certificatului de absolvire a programului de formare
psihopedagogică de nivel I ori II.----------Alin. (1) al art. 239 a fost modificat de
pct. 61 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(2) Pregătirea
practică din cadrul masterului didactic sau al programelor de formare
psihopedagogică se realizează în baza unor acorduri-cadru încheiate între
unitățile/instituțiile de învățământ care asigură formarea inițială și
inspectoratele școlare.----------Alin. (2) al art. 239 a fost modificat de pct. 61
al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(3) Pe baza acestor acorduri-
cadru, unitățile/instituțiile de învățământ care asigură formarea inițială încheie
contracte de colaborare cu durata de 1-4 ani școlari cu unitățile de învățământ
din rețeaua prevăzută la alin. (2)pentru stabilirea condițiilor de organizare și
desfășurare a stagiilor practice.(4) Unitățile/instituțiile de învățământ care
asigură formarea inițială pot realiza independent parteneriate cu instituții
ofertante de servicii în domeniu - centre de consiliere, cluburi și palate ale
copiilor, centre logopedice și organizații nonguvernamentale.(5) Pregătirea
practică din cadrul masterului didactic sau al programelor de formare
psihopedagogică se poate derula sub forma unei perioade de stagiu în
străinătate în cadrul unui program al Uniunii Europene - componenta dedicată
formării inițiale a profesorilor - perioadă certificată prin documentul Europass
Mobilitate.----------Alin. (5) al art. 239 a fost modificat de pct. 61 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.Articolul 240(1) Ocuparea unei funcții
didactice pentru perioada stagiului practic cu durata de un an școlar se
realizează prin concurs pe posturi/catedre vacante/rezervate.----------Alin. (1)
al art. 240 a fost modificat de pct. 62 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.
49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie
2014.(2) Persoanelor aflate în perioada stagiului practic cu durata de un an
școlar li se aplică, în mod corespunzător funcției didactice ocupate temporar,
toate prevederile prezentei legi, precum și toate celelalte prevederi
corespunzătoare din legislația în vigoare.Articolul 241(1) Examenul național de
definitivare în învățământ este organizat de Ministerul Educației Naționale,
conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației naționale,
și cuprinde:a) etapa I, eliminatorie - realizată de către inspectoratele școlare în
perioada stagiului practic cu durata de un an școlar și constând în evaluarea
activității profesionale la nivelul unității de învățământ, evaluarea portofoliului
profesional personal și în susținerea a cel puțin două inspecții la clasă;b) etapa
a II-a, finală - realizată la finalizarea stagiului practic cu durata de un an școlar
și constând într-o examinare scrisă, pe baza unei tematici și a unei bibliografii
aprobate de Ministerul Educației Naționale, pentru fiecare specialitate în parte.
(2) Cadrele didactice care promovează examenul de definitivat dobândesc titlul
de profesor cu drept de practică în învățământul preuniversitar.(3) Cadrelor
didactice angajate cu contract de muncă pe o perioadă determinată, care au
promovat examenul de definitivare în învățământ, li se poate asigura
continuitatea pe postul didactic/catedra ocupat(ă), prin hotărârea consiliului de
administrație din unitatea de învățământ respectivă, în condițiile legii.
(4) Persoanele care nu au promovat examenul pentru definitivare în învățământ
se pot prezenta la o nouă sesiune după reluarea, de fiecare dată, anterior
susținerii examenului, a stagiului de practică cu durata de un an școlar.
Candidații pot susține examenul național pentru definitivare în învățământ fără
taxă de cel mult trei ori. Prezentările ulterioare la examen sunt condiționate de
achitarea unor taxe stabilite de către Ministerul Educației Naționale.(la 15-12-
2016, Alineatul (4) din Articolul 241 , Sectiunea a 2-a , Capitolul I , Titlul IV a fost
modificat de Punctul 9, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 96 din 8
decembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1009 din 15 decembrie
2016 )(la 15-12-2016, Alineatul (5) din Articolul 241 , Sectiunea a 2-a , Capitolul
I , Titlul IV a fost abrogat de Punctul 10, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ
nr. 96 din 8 decembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1009 din 15
decembrie 2016 )(6) Persoanele care nu promovează examenul de definitivare
în învățământ, în condițiile prezentului articol, pot fi angajate în sistemul
național de învățământ preuniversitar numai pe perioadă determinată, cu statut
de profesor debutant.Articolul 242(1) Formarea continuă a cadrelor didactice
cuprinde dezvoltarea profesională și evoluția în carieră.(2) Evoluția în carieră se
realizează prin gradul didactic II și gradul didactic I, examene de certificare a
diferitelor niveluri de competență.(3) Probele de examen, tematica, bibliografia,
precum și procedura de organizare și desfășurare a examenelor pentru
obținerea gradelor didactice sunt reglementate prin metodologie elaborată de
Ministerul Educației Naționale.(4) Gradul didactic II se obține de către
personalul didactic de predare care are o vechime la catedră de cel puțin 4 ani
de la obținerea definitivării în învățământ, prin promovarea următoarelor
probe:a) o inspecție școlară specială, precedată de cel puțin două inspecții
școlare curente eșalonate pe parcursul celor 4 ani;b) un test din metodica
specialității, cu abordări interdisciplinare și de creativitate, elaborat pe baza unei
tematici și a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educației Naționale, pentru
fiecare specialitate în parte;c) o probă orală de pedagogie, pe baza unei
programe aprobate de Ministerul Educației Naționale, care cuprinde și elemente
de psihologie și de sociologie educațională.(5) Gradul didactic I se poate obține
de către personalul didactic de predare care are o vechime la catedră de cel
puțin 4 ani de la acordarea gradului didactic II, prin promovarea următoarelor
probe:a) un colocviu de admitere, pe baza unei tematici și a unei bibliografii
aprobate de Ministerul Educației Naționale, pentru fiecare specialitate în
parte;b) o inspecție școlară specială, precedată de cel puțin două inspecții
școlare curente, eșalonate pe parcursul celor 4 ani, toate apreciate cu
calificativul maxim;c) elaborarea unei lucrări metodico-științifice, sub
îndrumarea unui conducător științific stabilit de instituția cu competențe în
domeniu;d) susținerea lucrării metodico-științifice, în fața comisiei instituite,
conform metodologiei Ministerului Educației Naționale.(6) În caz de
nepromovare, examenele pentru obținerea gradelor didactice II, respectiv I, pot
fi repetate la un interval de cel puțin 2 ani școlari.(7) Personalului didactic
încadrat în învățământul preuniversitar, care a obținut titlul științific de doctor în
domeniul în care poate fi încadrat sau în domeniul științelor educației și care
îndeplinește cumulativ condițiile de formare inițială și condițiile de vechime la
catedră de minimum 4 ani de la obținerea definitivării în învățământ, i se acordă
gradul didactic I, în temeiul prevederilor unei metodologii specifice, elaborate de
către Ministerul Educației Naționale.(la 15-12-2016, Alineatul (7) din Articolul
242 , Sectiunea a 2-a , Capitolul I , Titlul IV a fost modificat de Punctul 11,
Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 96 din 8 decembrie 2016, publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 1009 din 15 decembrie 2016 )(8) Personalul didactic
care a obținut definitivarea în învățământ sau gradul didactic II cu media 10 se
poate prezenta, după caz, la examenele pentru gradul II, respectiv gradul I, cu
un an mai devreme față de perioada prevăzută de prezenta lege.(9) În cazul în
care profesorii au dobândit două sau mai multe specialități, definitivarea în
învățământ și gradele didactice II și I obținute la una dintre acestea sunt
recunoscute pentru oricare dintre specialitățile dobândite prin studii.
(10) Gradele didactice se acordă prin ordin al ministrului educației
naționale.Articolul 243(1) Personalul didactic care a obținut gradul didactic I, cu
performanțe deosebite în activitatea didactică și managerială, poate dobândi
titlul de profesor-emerit în sistemul de învățământ preuniversitar, acordat în
baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației Naționale.(2) Persoana
care dobândește titlul de profesor-emerit beneficiază de:a) prioritate la
ocuparea unui post prin transfer consimțit de unitățile de învățământ
implicate;b) calitatea de mentor pentru formarea continuă a cadrelor
didactice;c) prioritate la ocuparea posturilor didactice în condiții de medii
egale;d) acordarea unui premiu anual în bani din fondurile programelor
naționale inițiate de Ministerul Educației Naționale;e) delegare de către
inspectoratele școlare pentru rezolvarea atribuțiilor acestora în teritoriu. Articolul
244(1) Ministerul Educației Naționale stabilește obiectivele și coordonează
formarea continuă a personalului didactic la nivel de sistem de învățământ
preuniversitar, în conformitate cu strategiile și politicile naționale.(2) Unitățile și
instituțiile de învățământ preuniversitar, pe baza analizei de nevoi, stabilesc
obiectivele și formarea continuă, inclusiv prin conversie profesională, pentru
angajații proprii.(3) Acreditarea și evaluarea periodică a furnizorilor de formare
continuă și a programelor de formare oferite de aceștia, metodologia-cadru de
organizare și desfășurare a formării continue sunt realizate de Ministerul
Educației Naționale, prin direcțiile de specialitate.(4) Casele corpului didactic
sunt centre de resurse și asistență educațională și managerială pentru cadrele
didactice și didactice auxiliare și se pot acredita ca furnizori de formare
continuă.(5) Dezvoltarea profesională a personalului didactic, de conducere, de
îndrumare și de control și recalificarea profesională sunt fundamentate pe
standardele profesionale pentru profesia didactică, standarde de calitate și
competențe profesionale și au următoarele finalități generale:a) actualizarea și
dezvoltarea competențelor în domeniul de specializare corespunzător funcției
didactice ocupate, precum și în domeniul psihopedagogic și
metodic;b) dezvoltarea competențelor pentru evoluția în cariera didactică, prin
sistemul de pregătire și obținere a gradelor didactice;c) dobândirea sau
dezvoltarea competențelor de conducere, de îndrumare și de
control;d) dobândirea de noi competențe, prin programe de conversie pentru
noi specializări și/sau ocuparea de noi funcții didactice, altele decât cele ocupate
în baza formării inițiale;e) dobândirea unor competențe complementare prin
care se extinde categoria de activități ce pot fi prestate în activitatea curentă,
cum ar fi predarea asistată de calculator, predarea în limbi străine, consilierea
educațională și orientarea în carieră, educația adulților și altele;f) dezvoltarea și
extinderea competențelor transversale privind interacțiunea și comunicarea cu
mediul social și cu mediul pedagogic, asumarea de responsabilități privind
organizarea, conducerea și îmbunătățirea performanței strategice a grupurilor
profesionale, autocontrolul și analiza reflexivă a propriei activități și altele.
(6) Descrierea competențelor menționate, precum și a modalităților de evaluare
și certificare a acestora în cadrul sistemului de credite profesionale transferabile
se realizează prin metodologia formării continue a personalului didactic, de
conducere, de îndrumare și de control, aprobate prin ordin al ministrului
educației naționale.Articolul 245(1) Pentru personalul didactic, de conducere, de
îndrumare și de control, formarea continuă este un drept și o obligație.
(2) Organizarea, desfășurarea, evaluarea și finanțarea activităților de formare
continuă se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului
educației naționale.(3) Formarea continuă a personalului didactic, de conducere,
de îndrumare și de control se realizează în funcție de evoluțiile din domeniul
educației și formării profesionale, inclusiv în ceea ce privește curriculumul
național, precum și în funcție de interesele și nevoile personale de dezvoltare.
(4) Obținerea prin studiile corespunzătoare a unei noi specializări didactice,
diferite de specializarea curentă, se consideră formare continuă.(5) Pe lângă
una sau mai multe specializări, cadrele didactice pot dobândi competențe
didactice, pentru disciplinele din același domeniu fundamentat cu domeniul
licenței, prin programe de formare stabilite prin hotărâre a Guvernului.
(6) Personalul didactic, precum și personalul de conducere, de îndrumare și de
control din învățământul preuniversitar este obligat să participe periodic la
programe de formare continuă, astfel încât să acumuleze, la fiecare interval
consecutiv de 5 ani, considerat de la data promovării examenului de definitivare
în învățământ, minimum 90 de credite profesionale transferabile.(7) Programele
de conversie profesională intră în atribuțiile instituțiilor de învățământ superior
și se desfășoară în baza unor norme metodologice specifice.(8) Evaluarea și
validarea achizițiilor dobândite de personalul didactic, de conducere, de
îndrumare și de control prin diferite programe și forme de organizare a formării
continue se realizează pe baza sistemului de acumulare, recunoaștere și
echivalare a creditelor profesionale transferabile, elaborat de Ministerul
Educației Naționale și aprobat prin ordin al ministrului educației
naționale.Articolul 246(1) Ministerul Educației Naționale înființează corpul
național de experți în management educațional, constituit în urma selecției, prin
concurs specific, a cadrelor didactice care fac dovada absolvirii unui program
acreditat de formare în domeniul managementului educațional, cu minimum 60
de credite transferabile.(2) Procedura și criteriile de selecție se stabilesc prin
metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației naționale.(3) Pot ocupa
funcții de conducere, de îndrumare și de control în unitățile de învățământ și
inspectoratele școlare numai cadrele didactice membre ale corpului național de
experți în management educațional.Secţiunea a 3-a Funcțiile didactice și
didactice auxiliare. Condiții de ocupareArticolul 247Funcțiile didactice
sunt:a) în educația antepreșcolară: educator-puericultor - se normează câte un
post pentru fiecare grupă de copii; în instituțiile cu program prelungit sau
săptămânal, personalul didactic se normează pe ture;b) în învățământul
preșcolar: educator/educatoare, institutor/institutoare, profesor pentru
învățământ preșcolar - se normează câte un post pentru fiecare grupă de copii;
în instituțiile cu program prelungit sau săptămânal, personalul didactic se
normează pe ture;----------Lit. b) a art. 247 a fost modificată de pct. 63 al art. I
din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.b^1) abrogată;----------Lit.
b^1) a art. 247 a fost abrogată de pct. 64 al art. I din ORDONANȚA DE
URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486
din 30 iunie 2014.c) în învățământul primar: învățător/învățătoare,
institutor/institutoare, profesor pentru învățământ primar - se normează câte un
post pentru fiecare clasă de elevi;----------Lit. c) a art. 247 a fost modificată de
pct. 63 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie
2014.c^1) abrogată;----------Lit. c^1) a art. 247 a fost abrogată de pct. 64
al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.d) în învățământul gimnazial,
profesional, liceal și terțiar nonuniversitar: profesor, profesor de instruire
practică, maistru-instructor;----------Lit. d) a art. 247 a fost modificată de pct.
63 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.d^1) în învățământul
vocațional: profesor corepetitor;-----------Lit. d^1) a art. 247 a fost introdusă
de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 166 din 5 octombrie 2011, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 709 din 7 octombrie 2011.e) în învățământul
preșcolar, respectiv primar alternativ pentru fiecare grupă sau clasă se
normează cadre didactice conform specificului fiecărei alternative
educaționale;f) în învățământul special și în comisiile de expertiză complexă:
educatoare/educator, educatoare/educator de sprijin, învățător-educator,
învățător itinerant și de sprijin, învățător, maistru-instructor, institutor, profesor
itinerant și de sprijin, profesor educator, profesor-psihopedagog, profesor-
psiholog școlar, profesor-logoped, psiholog, psihopedagog, logoped, profesor de
psihodiagnoză și kinetoterapeut - se normează câte un post la fiecare
grupă/clasă; profesor, profesor de educație specială și profesor preparator
nevăzător;----------Lit. f) a art. 247 a fost modificată de pct. 63 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.g) în centrele și cabinetele de asistență
psihopedagogică: profesor-psihopedagog, profesor-psiholog, profesor-sociolog,
profesor-logoped, consilier școlar;h) în centrele logopedice interșcolare și în
cabinetele școlare: profesor-logoped, cu calificarea în psihopedagogie specială,
psihologie sau pedagogie;i) în casele corpului didactic: profesor-metodist,
profesor-asociat, formator, mentor de dezvoltare profesională;j) în cluburile
sportive școlare: profesor, antrenor, profesor-antrenor;k) pentru realizarea de
activități extrașcolare: învățător/învățătoare, institutor/institutoare, profesor
pentru învățământ primar, profesor, maistru-instructor, antrenor, profesor-
antrenor;----------Lit. k) a art. 247 a fost modificată de pct. 63 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.l) în unitățile de învățământ, pentru
asigurarea formării inițiale și a inserției profesionale a cadrelor didactice:
profesor mentor;m) în centrele de documentare și informare: profesor
documentarist;n) personalul didactic asociat este personalul didactic titular la
altă școală, personalul didactic pensionat plătit în regim de plată cu ora sau
specialiști consacrați în domeniul de specialitate al curriculei școlare. Personalul
didactic asociat este luat în considerare la îndeplinirea standardelor privind
autorizarea sau acreditarea unității școlare.Articolul 248(1) Pentru ocuparea
funcțiilor didactice prevăzute la art. 247 este necesară efectuarea unui stagiu
practic cu durata de un an școlar, realizat într-o unitate de învățământ, în
funcția didactică corespunzătoare studiilor, de regulă sub îndrumarea unui
profesor mentor, și trebuie îndeplinite următoarele condiții minime de
studii:a) pentru ocuparea funcțiilor didactice de educator-puericultor,
educator/educatoare, învățător/învățătoare - absolvirea cu diplomă a liceului
pedagogic sau a unei școli echivalente, cu specializarea corespunzătoare fiecărei
funcții didactice;b) pentru ocuparea funcției didactice de maistru-instructor -
absolvirea cu examen de diplomă a unei școli postliceale/unui colegiu din
învățământul terțiar nonuniversitar/unei școli de maiștri în domeniu și
absolvirea cu certificat a programului de formare psihopedagogică de nivel I sau
îndeplinirea condiției prevăzute la art. 238 alin. (1^2);c) pentru ocuparea
funcției de institutor/institutoare - absolvirea cu examen de diplomă a colegiului
universitar pedagogic, a liceului pedagogic sau a unei școli echivalente, urmată
de absolvirea cu diplomă a unei instituții de învățământ superior de scurtă
durată ori absolvirea cu diplomă de licență sau de absolvire, urmată de un curs
în domeniul psihopedagogic și metodic specific;d) pentru ocuparea funcției de
profesor pentru învățământ preșcolar - absolvirea cu diplomă de licență a
specializării «Pedagogia învățământului primar și preșcolar» sau absolvirea cu
diplomă a liceului pedagogic cu specializările «educatoare» și
«educatoare/învățător» ori a colegiului universitar de institutori sau a altor școli
echivalente și absolvirea unei instituții de învățământ superior cu diplomă de
licență;e) pentru ocuparea funcției de profesor pentru învățământ primar -
absolvirea cu diplomă de licență a specializării «Pedagogia învățământului
primar și preșcolar» sau absolvirea cu diplomă a liceului pedagogic cu
specializările «învățător» și «educatoare/învățător» ori a colegiului universitar
de institutori sau a altor școli echivalente și absolvirea unei instituții de
învățământ superior cu diplomă de licență;f) pentru ocuparea funcțiilor de
profesor în învățământul gimnazial sau profesional, profesor de instruire
practică, profesor în palatele și cluburile elevilor, profesor-antrenor în cluburile
sportive școlare, profesor documentarist - absolvirea cu examen de licență ori
examen de absolvire a unei instituții de învățământ superior sau a unui colegiu
pedagogic în profilul postului sau absolvirea cu diplomă a ciclului I de studii
universitare de licență sau a ciclului II de studii universitare de masterat în
profilul postului, cu condiția finalizării cu certificat a programului de formare
psihopedagogică de nivel I ori a îndeplinirii condiției prevăzute la art. 238alin.
(1^2) sau alin. (7);g) pentru ocuparea funcțiilor de profesor în învățământul
liceal și terțiar nonuniversitar - absolvirea cu examen de licență a unei instituții
de învățământ superior de lungă durată sau echivalentă acesteia în profilul
postului ori absolvirea cu diplomă a ciclului II de studii universitare de masterat
în profilul postului, cu condiția finalizării cu certificat a programului de formare
psihopedagogică de nivel I și de nivel II sau îndeplinirea condiției prevăzute
la art. 238 alin. (1^2) sau alin. (7) și finalizarea cu certificat a programului de
formare psihopedagogică de nivel II.----------Alin. (1) al art. 248 a fost
modificat de pct. 65 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie
2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.
(1^1) Ocuparea funcțiilor didactice prevăzute la alin. (1) lit. f) și g) se poate
realiza și în condițiile efectuării unui stagiu practic cu durata de un an școlar,
realizat într-o unitate de învățământ, în funcția didactică corespunzătoare
studiilor, și îndeplinirii cumulativ a următoarele condiții minime de
studii:a) absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de licență în profilul
postului;b) absolvirea unui program de studii de master didactic cu durata de 2
ani.----------Alin. (1^1) al art. 248 a fost introdus de pct. 66 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(2) În vederea efectuării stagiilor de practică
pentru ocuparea unei funcții didactice la nivelul inspectoratelor școlare
județene/al municipiului București se constituie corpul profesorilor mentori în
baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației Naționale.
(3) Abrogat.----------Alin. (3) al art. 248 a fost abrogat de pct. 67 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(4) Absolvenților liceelor pedagogice, ai
școlilor postliceale pedagogice, ai colegiilor universitare de institutori sau ai altor
școli echivalente, încadrați în învățământul preșcolar și primar, care, până la
intrarea în vigoare a prezentei legi, au absolvit ciclul de licență, li se consideră
îndeplinită condiția pentru ocuparea funcțiilor didactice de profesor pentru
învățământul preșcolar, respectiv profesor pentru învățământul primar.
(5) Pentru ocuparea funcțiilor didactice din învățământul special trebuie
îndeplinite în mod corespunzător condițiile prevăzute la alin. (1), iar pentru alte
specializări decât cele psihopedagogice este necesar un stagiu atestat de
pregătire teoretică și practică în educație specială, în condițiile stabilite prin
ordin al ministrului educației naționale.(6) Pentru ocuparea funcției didactice de
antrenor în cluburile sportive școlare, în palatele și în cluburile copiilor -
absolvirea cu diplomă a unui liceu și a unei școli de antrenori, școli postliceale
ori a unui colegiu de învățământ terțiar nonuniversitar sau superior de profil, cu
specializarea în ramura de sport respectivă, și absolvirea cu certificat a
programului de formare psihopedagogică de nivel I sau îndeplinirea condiției
prevăzute la art. 238 alin. (1^2).----------Alin. (6) al art. 248 a fost modificat
de pct. 68 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.Articolul
249Personalul didactic auxiliar este format din:a) bibliotecar, documentarist,
redactor;b) informatician;c) laborant;d) tehnician;e) pedagog
școlar;f) instructor de educație extrașcolară;g) asistent
social;h) corepetitor;i) mediator școlar;j) secretar;k) administrator financiar
(contabil);l) instructor-animator;m) administrator de patrimoniu.Articolul
250Pentru ocuparea funcțiilor didactice auxiliare trebuie îndeplinite următoarele
condiții de studii:a) pentru funcția de bibliotecar, de documentarist și de
redactor - absolvirea, cu examen de diplomă, a unei instituții de învățământ,
secția de biblioteconomie, sau a altor instituții de învățământ ai căror absolvenți
au studiat în timpul școlarizării disciplinele de profil din domeniul
biblioteconomiei; pot ocupa funcția de bibliotecar, de documentarist sau de
redactor și absolvenți ai învățământului postliceal sau liceal cu diplomă în
domeniu/absolvirea cu examen de diplomă a unei instituții de învățământ,
secția de biblioteconomie, sau a altor instituții de învățământ ai căror absolvenți
au studiat în timpul școlarizării disciplinele de profil din domeniul
biblioteconomiei; pot ocupa funcția de bibliotecar, de documentarist sau de
redactor și alți absolvenți ai învățământului superior, postliceal sau liceal cu
diplomă, pe perioadă determinată, dacă au urmat un curs de inițiere în
domeniu;b) pentru funcția de informatician - absolvirea, cu diplomă, a unei
instituții de învățământ superior sau a unei unități de învățământ preuniversitar
de profil;c) pentru funcția de laborant - absolvirea, cu examen de diplomă, a
unei instituții de învățământ superior, a unei școli postliceale sau a liceului, în
domeniu;d) tehnician - absolvirea unei școli postliceale sau a liceului, în
domeniu/absolvirea cu examen de diplomă, în profilul postului, a unei școli
postliceale sau a liceului, urmată de un curs de inițiere în domeniu, în condițiile
stabilite prin ordin al ministrului educației naționale;e) pentru funcția de
pedagog școlar - absolvirea liceului cu examen de bacalaureat;f) pentru funcția
de instructor de educație extrașcolară - absolvirea cu diplomă a unei instituții de
învățământ superior, a unei școli postliceale în specialitate ori a unui liceu
pedagogic sau a echivalentului acestuia ori a altui liceu și absolvirea cursurilor
speciale pentru obținerea certificatului de calificare profesională pentru această
funcție;g) pentru funcția de asistent social - absolvirea unei instituții de
învățământ superior de profil, de lungă sau de scurtă durată, cu examen de
licență ori de absolvire, sau a unei școli sanitare postliceale ori a unei școli
postliceale de educatori-puericultori;h) pentru funcția de corepetitor -
absolvirea unui liceu de specialitate;--------Lit. h) a art. 250 a fost modificată de
pct. 3 al art. unic din LEGEA nr. 166 din 5 octombrie 2011, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 709 din 7 octombrie 2011.i) pentru funcția de
mediator școlar - absolvirea cu diplomă de licență cu specializarea asistență
socială sau absolvirea cu diplomă de bacalaureat a liceului pedagogic,
specializarea mediator școlar, ori absolvirea cu diplomă de bacalaureat a
oricărui alt profil liceal, urmată de un curs de formare profesională cu
specializarea mediator școlar, recunoscut de Ministerul Educației
Naționale;j) pentru funcția de secretar - absolvirea unei instituții de învățământ
superior, respectiv a unui liceu, cu diplomă de bacalaureat sau absolvirea
învățământului postliceal cu specialitatea tehnician în activități de
secretariat;k) pentru funcția de administrator financiar - îndeplinirea condițiilor
prevăzute de legislația în vigoare pentru funcția de contabil, contabil-
șef;l) pentru funcția de administrator de patrimoniu - îndeplinirea condițiilor
prevăzute de legislația în vigoare pentru funcția de inginer/subinginer,
economist.Articolul 251(1) Ministerul Educației Naționale, în colaborare cu
Ministerul Muncii și Justiției Sociale, este autorizat ca, în funcție de dinamica
învățământului, să stabilească și să reglementeze noi funcții didactice, respectiv
didactice auxiliare.(2) Norma didactică pentru noile funcții prevăzute la alin.
(1) se reglementează de Ministerul Educației Naționale. Articolul
252(1) Personalul didactic titular în sistemul de învățământ preuniversitar la
data intrării în vigoare a prezentei legi își păstrează dreptul dobândit la
concursul național unic de titularizare, prin repartiție guvernamentală sau prin
orice altă formă legală.-----------Alin. (1) al art. 252 a fost modificat de pct. 7
al art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 21 din 30 mai 2012, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 372 din 31 mai 2012.(2) Personalul didactic din
sistemul de învățământ preuniversitar titularizat după intrarea în vigoare a
prezentei legi beneficiază de aceleași drepturi ca și personalul didactic prevăzut
la alin. (1).-----------Alin. (2) al art. 252 a fost modificat de pct. 7 al art. unic
din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 21 din 30 mai 2012, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 372 din 31 mai 2012.(3) În condițiile intrării în restrângere de
activitate, cadrele didactice titulare în sistemul de învățământ preuniversitar
beneficiază de soluționarea restrângerii de activitate prin:a) transferul consimțit
între unitățile de învățământ preuniversitar;b) repartizarea pe posturi/catedre
vacante, coordonată de inspectoratul școlar județean/Inspectoratul Școlar al
Municipiului București, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educației
Naționale, până la data de 15 noiembrie a fiecărui an.(4) Prin restrângere de
activitate se înțelege:a) situația în care postul/norma didactică nu se
încadrează în sistemul de normare privind efectivele de preșcolari și elevi
prevăzute de lege;b) situația în care se constată diminuarea numărului de ore
sub nivelul unei jumătăți de normă fără posibilitate de completare în aceeași
unitate sau într-o unitate de învățământ apropiată.(5) Cadrele didactice titulare
în sistemul de învățământ preuniversitar beneficiază, la cerere, de pretransfer
consimțit între unitățile de învățământ preuniversitar. Pretransferul este etapa
de mobilitate a personalului didactic din învățământul preuniversitar în cadrul
căreia un cadru didactic titular în sistemul de învățământ preuniversitar, la
cererea acestuia, poate trece de la o unitate de învățământ preuniversitar cu
personalitate juridică/conexă la o altă unitate de învățământ preuniversitar cu
personalitate juridică/conexă, cu păstrarea statutului de cadru didactic în
sistemul de învățământ preuniversitar.-----------Alin. (5) al art. 252 a fost
introdus de pct. 8 al art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 21 din 30 mai
2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 372 din 31 mai 2012.
(6) Pretransferul se realizează în aceeași localitate, în localitatea în care își are
domiciliul cadrul didactic titular în sistemul de învățământ preuniversitar sau
pentru apropiere de domiciliu, conform metodologiei elaborate cu consultarea
partenerilor de dialog social și aprobate prin ordin al ministrului educației
naționale.-----------Alin. (6) al art. 252 a fost introdus de pct. 8 al art. unic din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 21 din 30 mai 2012, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 372 din 31 mai 2012.(7) La etapele de ocupare a posturilor
didactice/catedrelor vacante/rezervate prin transfer pentru soluționarea
restrângerii de activitate/pretransfer consimțit între unitățile de învățământ pot
participa cadre didactice titulare în unități de învățământ preuniversitar de stat
și cadre didactice titulare din învățământul preuniversitar particular dacă se află
în una dintre următoarele situații:a) sunt cadre didactice titulare în unități de
învățământ preuniversitar particulare acreditate, în baza concursului național de
ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante în învățământul preuniversitar
de stat;b) sunt cadre didactice titulare în unități de învățământ preuniversitar
particular acreditate/autorizate transferate/ pretransferate din învățământul
preuniversitar de stat;c) sunt cadre didactice titulare în unități de învățământ
preuniversitar particular acreditate și au obținut nota/media de cel puțin 7 la un
concurs național unic de titularizare în învățământul preuniversitar de stat în
ultimii 6 ani.----------Alin. (7) al art. 252 a fost introdus de pct. 69 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.Articolul 253(1) Cadrele didactice calificate,
care au obținut nota/media de cel puțin 7 la un concurs național unic de
titularizare în învățământul preuniversitar în ultimii 6 ani și care sunt angajate
cu contract individual de muncă pe perioadă determinată, pot fi repartizate, în
ședință publică organizată de inspectoratul școlar, pe perioadă nedeterminată în
unitățile de învățământ în care sunt angajate, dacă postul didactic/catedra este
vacant(ă) și are viabilitate.(2) Procedura privind repartizarea prevăzută la alin.
(1) se stabilește prin metodologie elaborată cu consultarea partenerilor de
dialog social și aprobată prin ordin al ministrului educației naționale.-----------
Art. 253 a fost modificat de pct. 1 al art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.
16 din 9 aprilie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 266 din 10 aprilie
2014.Secţiunea a 4-a Forme de angajare a personalului didacticArticolul
254(1) În unitățile de învățământ sau în consorțiile școlare poate fi angajat
personal didactic cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată
sau perioadă determinată de cel mult un an școlar, cu posibilitatea prelungirii
contractului, respectiv în plata cu ora, în condițiile legii.(2) Constituirea
posturilor didactice la nivelul unității de învățământ sau al consorțiilor școlare se
face pe baza normativelor în vigoare privind formațiunile de studiu.
(2^1) Activitățile de laborator și instruire practică din învățământul profesional
și tehnic se pot face pe grupe, pe baza normativelor în vigoare privind
formațiunile de studiu.(la 06-04-2018, Alineatul (2^1) din Articolul 254 ,
Sectiunea a 4-a , Capitolul I , Titlul IV a fost modificat de Punctul 22, ARTICOL
UNIC din LEGEA nr. 82 din 30 martie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
299 din 03 aprilie 2018 )(3) Concursul pentru ocuparea posturilor
didactice/catedrelor din învățământul preuniversitar de stat cu personal didactic
de predare încadrat cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată
sau perioadă determinată se organizează conform art. 89 alin. (1). Concursul
pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor din învățământul preuniversitar
de stat cu personal încadrat în regim de plata cu ora, cu personal didactic de
predare asociat sau pensionat se organizează la nivelul unităților de
învățământ.----------Alin. (3) al art. 254 a fost modificat de pct. 70 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(3^1) Abrogat.(la 06-04-2018, Alineatul
(3^1) din Articolul 254 , Sectiunea a 4-a , Capitolul I , Titlul IV a fost abrogat
de Punctul 23, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 82 din 30 martie 2018, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 299 din 03 aprilie 2018 )(4) Încadrarea unităților de
învățământ cu personal didactic, vacantarea posturilor didactice/catedrelor,
ocuparea posturilor didactice/catedrelor, organizarea concursurilor pe posturi
didactice/catedre și angajarea personalului didactic se realizează conform
metodologiei-cadru prevăzute la art. 89.----------Alin. (4) al art. 254 a fost
modificat de pct. 70 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie
2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(5) Consiliul
de administrație al unității de învățământ stabilește posturile didactice/catedrele
disponibile pentru angajare pe perioadă nedeterminată sau determinată și
statutul acestora: vacante, rezervate.----------Alin. (5) al art. 254 a fost
modificat de pct. 70 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie
2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.
(6) Inspectoratul școlar analizează, corectează în colaborare cu unitățile de
învățământ și avizează oferta de posturi didactice/catedre vacante/rezervate.
(7) Lista de posturi didactice/catedre se face publică prin afișare la
inspectoratele școlare și la unitățile de învățământ respective și pe site-ul
acestor instituții cu cel puțin 30 de zile înaintea declanșării procedurilor de
selecție și angajare pe aceste posturi didactice/catedre.(8) Concursul prevăzut
la alin. (3) constă în:a) probă practică sau inspecție specială la clasă și probă
scrisă în cadrul concursului prevăzut la art. 89, la angajarea personalului
didactic de predare cu contract individual de muncă, pe baza programelor
specifice aprobate de Ministerul Educației Naționale;----------Lit. a) a alin. (8) al
art. 254 a fost modificată de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.
49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie
2014.b) prezentarea unui curriculum vitae și susținerea unui interviu la
angajarea prin plata cu ora a personalului didactic asociat și a personalului
didactic pensionat.(8^1) Candidatul care solicită angajarea cu contract
individual de muncă pe un post didactic/o catedră cu predare în altă limbă decât
cea în care și-a făcut studiile superioare susține, în fața unei comisii de
specialitate, un test de cunoaștere a limbii în care urmează să facă
predarea.----------Alin. (8^1) al art. 254 a fost introdus de pct. 72 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(9) În învățământul preuniversitar de stat
inspectoratele școlare organizează concursul pentru ocuparea posturilor
didactice și catedrelor, prevăzut la alin. 8 lit. a), conform statutului acestor
posturi didactice și catedre, stabilit în condițiile alin. (5). În învățământul
preuniversitar particular concursul pentru ocuparea posturilor didactice și
catedrelor este organizat conform prevederilor art. 89 alin. (2).----------Alin. (9)
al art. 254 a fost modificat de pct. 73 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.
49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie
2014.(9^1) Unitățile de învățământ preuniversitar organizează concursul
prevăzut la alin. 8 lit. b), conform statutului acestor posturi didactice și catedre,
stabilit în condițiile alin. (5).----------Alin. (9^1) al art. 254 a fost introdus de
pct. 74 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(9^2) Subiectele
pentru proba scrisă la concursul național organizat de inspectoratele școlare se
stabilesc de Ministerul Educației Naționale. Subiectele pentru concursurile
organizate de unitățile de învățământ particulare se stabilesc de către acestea,
pe baza programelor specifice aprobate de Ministerul Educației
Naționale.----------Alin. (9^2) al art. 254 a fost introdus de pct. 74 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(9^3) La concursul național organizat de
inspectoratele școlare, lucrările scrise pentru ocuparea posturilor vacante din
învățământul preuniversitar se evaluează de comisii, pe specialități, în centre de
evaluare stabilite de Ministerul Educației Naționale.----------Alin. (9^3) al art.
254 a fost introdus de pct. 74 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din
26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.
(9^4) Contestațiile privind rezultatele concursului pentru ocuparea posturilor
didactice vacante/rezervate organizat de inspectoratul școlar se adresează
inspectoratului și se soluționează prin reevaluarea lucrărilor în cauză de către
comisii, pe specialități, în centrele stabilite de Ministerul Educației Naționale. Din
comisiile de soluționare a contestațiilor nu pot face parte persoanele care au
asigurat corectarea la concurs a lucrărilor. Hotărârea acestor comisii este
definitivă.----------Alin. (9^4) al art. 254 a fost introdus de pct. 74 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(10) Consiliul de administrație al unității de
învățământ particular, care organizează concurs de ocupare a posturilor
didactice, aprobă comisia de concurs. Din comisia de concurs compusă din cadre
didactice face parte în mod obligatoriu și un reprezentant al inspectoratului
școlar. În situația în care concursul se organizează în consorții școlare sau în
asocieri temporare la nivel local, județean sau interjudețean comisiile sunt
aprobate de consiliile de administrație ale unităților de învățământ particulare
respective.----------Alin. (10) al art. 254 a fost modificat de pct. 75 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(10^1) Contestațiile privind rezultatele
concursului din învățământul particular se adresează unității de învățământ
organizatoare. Comisia care le analizează este alcătuită din alți membri decât
cei care au corectat în concurs lucrările în cauză. Hotărârea comisiei de
contestații este definitivă.----------Alin. (10^1) al art. 254 a fost introdus de
pct. 76 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(11) În
învățământul preuniversitar de stat, validarea concursului pentru ocuparea
posturilor/catedrelor didactice se face de către consiliul de administrație al
inspectoratului școlar. Angajarea pe post a personalului didactic cu contract
individual de muncă se face de directorul unității de învățământ, pe baza
deciziei de repartizare semnate de inspectorul școlar general.----------Alin. (11)
al art. 254 a fost modificat de pct. 77 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.
49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie
2014.(12) În învățământul particular, validarea concursurilor și angajarea pe
post se fac de către conducerea unității de învățământ particular și se comunică,
în scris, inspectoratului școlar.(13) Candidații care au dobândit definitivarea în
învățământ, cadre didactice cu drept de practică, și au ocupat un post didactic
vacant, prin concurs național, organizat în condițiile metodologiei prevăzute
la art. 89, sunt titulari în învățământul preuniversitar. Pe baza deciziei de
repartizare semnate de inspectorul școlar general, directorul unității de
învățământ încheie cu aceștia contractul individual de muncă pe perioadă
nedeterminată.----------Alin. (13) al art. 254 a fost modificat de pct. 77 al art. I
din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(14) Pentru candidații care nu
au dobândit definitivarea în învățământ, cadre didactice debutante, și au ocupat
un post didactic vacant, prin concurs național, organizat în condițiile
metodologiei prevăzute la art. 89, directorul unității de învățământ încheie
contractul individual de muncă pe o perioadă de cel mult un an școlar. În
situația în care acești candidați promovează în termen de cel mult 6 ani de la
ocuparea postului didactic vacant, prin concurs național, examenul pentru
definitivarea în învățământ, consiliul de administrație modifică durata
contractului individual de muncă din perioadă determinată în perioadă
nedeterminată.(la 15-12-2016, Alineatul (14) din Articolul 254 , Sectiunea a 4-a ,
Capitolul I , Titlul IV a fost modificat de Punctul 12, Articolul I din ORDONANȚA
DE URGENȚĂ nr. 96 din 8 decembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
1009 din 15 decembrie 2016 )(15) Candidații care au ocupat prin concurs
național, în condițiile metodologiei, un post didactic/o catedră vacant(ă)
publicat(ă) pentru angajare pe perioadă determinată sau un post didactic/o
catedră rezervat(ă), pe baza deciziei de repartizare semnate de inspectorul
școlar general, încheie contract individual de muncă pe o perioadă de cel mult
un an școlar, respectiv până la revenirea titularului pe post, cu directorul unității
de învățământ. Consiliul de administrație al unității de învățământ poate decide
prelungirea contractului individual de muncă și în anul școlar următor, în
condițiile prevăzute de metodologia-cadru prevăzută la art. 89 alin.
(1).----------Alin. (15) al art. 254 a fost modificat de pct. 77 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(16) Cadrele didactice asociate și pensionate
care au ocupat un post didactic/o catedră vacant(ă)/rezervat(ă) prin concursul
prevăzut la alin. (8) lit. b) încheie contract individual de muncă în regim de
plata cu ora cu directorul unității de învățământ.----------Alin. (16) al art. 254 a
fost modificat de pct. 77 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26
iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.
(17) Inspectoratul școlar centralizează la nivel județean/al municipiului
București posturile didactice și orele rămase neocupate, care vor fi repartizate în
ordinea stabilită prin metodologie elaborată cu consultarea partenerilor de
dialog social și aprobată prin ordin al ministrului educației naționale.-----------
Alin. (17) al art. 254 a fost modificat de pct. 10 al art. unic din ORDONANȚA DE
URGENȚĂ nr. 21 din 30 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 372 din
31 mai 2012.(18) Reprezentanții organizațiilor sindicale reprezentative la nivel
de sector de activitate învățământ preuniversitar participă cu statut de
observator la toate etapele de organizare și desfășurare a concursurilor
organizate de inspectoratul școlar sau de unitățile de învățământ.----------Alin.
(18) al art. 254 a fost modificat de pct. 77 al art. I din ORDONANȚA DE
URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486
din 30 iunie 2014.(19) Posturile didactice/catedrele rămase neocupate prin
concurs sau vacantate în timpul anului școlar se ocupă pe perioadă determinată,
prin detașare, prin plata cu ora, până la sfârșitul anului școlar ori până la
revenirea pe post a cadrului didactic care a beneficiat de rezervarea
postului/catedrei. În situația în care posturile didactice nu pot fi astfel ocupate
până la începerea cursurilor, inspectoratele școlare organizează, la nivel
județean, concursuri pentru ocuparea posturilor didactice în vederea angajării
cu contract individual de muncă pe perioadă determinată a personalului didactic
calificat. În mod excepțional, până la începerea cursurilor, inspectoratele școlare
pot organiza testări prin interviu și lucrare scrisă, în profilul postului solicitat, în
vederea angajării cu contract individual de muncă pe perioadă determinată a
personalului fără studii corespunzătoare postului.----------Alin. (19) al art. 254
a fost modificat de pct. 77 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26
iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.
(19^1) Posturile didactice/catedrele vacantate pe parcursul anului școlar se
ocupă la nivelul unității de învățământ conform unei metodologii aprobate prin
ordin al ministrului educației naționale.----------Alin. (19^1) al art. 254 a fost
introdus de pct. 78 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie
2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.
(19^2) Abrogat.(la 06-04-2018, Alineatul (19^2) din Articolul 254 , Sectiunea a
4-a , Capitolul I , Titlul IV a fost abrogat de Punctul 24, ARTICOL UNIC din LEGEA
nr. 82 din 30 martie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 299 din 03 aprilie
2018 )(20) Eliberarea din funcție a personalului didactic în unitățile de
învățământ cu personalitate juridică se face de către directorul unității, cu
aprobarea consiliului de administrație, iar la unitățile de învățământ particulare
de către persoana juridică fondatoare.Articolul 254^1(1) Personalul didactic
titular în învățământul preuniversitar poate fi detașat în interesul
învățământului, cu acordul său, pentru ocuparea unor posturi din
unități/instituții de învățământ și unități conexe, la solicitarea acestuia, precum
și pentru asigurarea pe perioadă determinată de cel mult un an școlar a
conducerii unităților de învățământ, unităților conexe ale învățământului
preuniversitar, inspectoratelor școlare și caselor corpului didactic și a funcțiilor
de îndrumare și de control în inspectoratele școlare. Detașarea în interesul
învățământului se realizează conform metodologiei elaborate cu consultarea
partenerilor de dialog social și aprobate prin ordin al ministrului educației
naționale.(2) Detașarea la cerere a personalului didactic titular în învățământul
preuniversitar se realizează prin concurs sau concurs specific, conform
metodologiei elaborate de Ministerul Educației Naționale. Detașarea la cerere a
personalului didactic titular în învățământul preuniversitar se realizează pe o
perioadă de cel mult 5 ani școlari consecutivi, cu păstrarea calității de titular în
învățământul preuniversitar.(3) Asigurarea conducerii unei unități de
învățământ preuniversitar particular, până la organizarea concursului, dar nu
mai mult de sfârșitul anului școlar, se poate realiza de cadre didactice care se
disting prin calități profesionale, manageriale și morale, după cum
urmează:a) prin numirea în funcția de conducere de către conducerea
persoanei juridice finanțatoare, la propunerea consiliului de administrație al
unității de învățământ particular, a unui cadru didactic din cadrul unității de
învățământ respective sau a unui cadru didactic pensionat; actul de numire se
aduce la cunoștința inspectoratului școlar pe raza căruia își desfășoară
activitatea unitatea școlară;b) prin detașarea în interesul învățământului a
cadrelor didactice titulare în învățământul preuniversitar de stat sau a cadrelor
didactice titulare în alte unități de învățământ particular, la propunerea
conducerii persoanei juridice finanțatoare și cu acordul scris al persoanelor
solicitate, prin decizie a inspectorului școlar general.-----------Art. 254^1 a fost
introdus de pct. 11 al art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 21 din 30 mai
2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 372 din 31 mai 2012.Articolul
255(1) Cadrele didactice titulare, cu contract pe perioadă nedeterminată, alese
în Parlament, numite în Guvern sau care îndeplinesc funcții de specialitate
specifice în aparatul Parlamentului, al Administrației Prezidențiale, al Guvernului
și în Ministerul Educației Naționale, precum și cele alese de Parlament în
organismele centrale ale statului au drept de rezervare a postului didactic sau a
catedrei pe perioada în care îndeplinesc aceste funcții.(2) Prevederile alin.
(1) se aplică și cadrelor didactice titulare, cu contract pe perioadă
nedeterminată, care îndeplinesc funcția de prefect, subprefect, președinte și
vicepreședinte al consiliului județean, primar, viceprimar, precum și cadrelor
didactice trecute în funcții de conducere, de îndrumare și de control în sistemul
de învățământ, de cultură, de tineret și sport. De aceleași drepturi beneficiază și
personalul de conducere și de specialitate de la casa corpului didactic, precum și
cadrele didactice numite ca personal de conducere sau în funcții de specialitate
specifice la comisiile și agențiile din subordinea Administrației Prezidențiale, a
Parlamentului, a Guvernului sau a Ministerului Educației Naționale.(3) Liderii
sindicatelor reprezentative din învățământ au dreptul de rezervare a postului,
conform prevederilor legale în vigoare și contractului colectiv de muncă la nivel
de ramură.(4) De prevederile alin. (1) beneficiază și personalul didactic titular
cu contract pe perioadă nedeterminată trimis în străinătate cu misiuni de stat,
cel care lucrează în organisme internaționale, precum și însoțitorii acestora,
dacă sunt cadre didactice.(5) Personalului didactic titular cu contract pe
perioadă nedeterminată solicitat în străinătate pentru predare, cercetare,
activitate artistică sau sportivă, pe bază de contract, ca urmare a unor acorduri,
convenții guvernamentale, interuniversitare sau interinstituționale, i se rezervă
postul didactic.(6) Personalul didactic are dreptul la întreruperea activității
didactice, cu rezervarea postului, pentru creșterea și îngrijirea copilului în vârstă
de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copiilor cu handicap, conform
prevederilor legale în vigoare. De acest drept poate beneficia numai unul dintre
părinți sau susținătorii legali.(7) Perioada de rezervare a postului didactic, în
condițiile alin. (1)-(6), se consideră vechime în învățământ.(8) Personalul
didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată poate beneficia de
concediu fără plată pe timp de un an școlar, o dată la 10 ani, cu aprobarea
unității de învățământ sau, după caz, a inspectoratului școlar, cu rezervarea
postului pe perioada respectivă.(9) Personalului didactic titular în învățământul
preuniversitar care beneficiază de pensie de invaliditate de gradul III i se va
rezerva catedra/postul didactic pe durata invalidității. Contractul de muncă este
suspendat până la data la care medicul expert al asigurărilor sociale emite
decizia prin care constată schimbarea gradului de invaliditate sau redobândirea
capacității de muncă. Rezervarea catedrei/postului didactic încetează de la data
emiterii de către medicul expert al asigurărilor sociale a deciziei prin care se
constată pierderea definitivă a capacității de muncă.-----------Alin. (9) al art.
255 a fost introdus de pct. 12 al art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 21
din 30 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 372 din 31 mai
2012.Secţiunea a 5-a Funcțiile de conducere, de îndrumare și de
controlArticolul 256(1) Funcțiile de conducere din unitățile de învățământ sunt:
director și director adjunct.(2) Funcțiile de conducere din inspectoratele școlare
sunt: inspector școlar general și inspector școlar general adjunct.(3) Funcțiile de
conducere din unități conexe ale învățământului preuniversitar se stabilesc
potrivit specificului acestora, prin reglementări ale Ministerului Educației
Naționale.(4) Funcțiile de îndrumare și de control din învățământul
preuniversitar sunt:a) la inspectoratele școlare: inspector școlar;b) la
Ministerul Educației Naționale: inspector general, inspector principal de
specialitate și alte funcții stabilite prin hotărâre a Guvernului. Articolul
257(1) Funcția de director și de director adjunct se ocupă prin concurs public de
către cadre didactice titulare membre ale corpului național de experți în
management educațional.(2) Ocuparea funcțiilor de director și de director
adjunct se realizează prin concurs național, coordonat de către Ministerul
Educației Naționale, organizat prin inspectoratele școlare, conform unei
metodologii elaborate de către Ministerul Educației Naționale și adoptate prin
ordin al ministrului.(la 15-12-2016, Alineatul (2) din Articolul 257 , Sectiunea a 5-
a , Capitolul I , Titlul IV a fost modificat de Punctul 13, Articolul I din ORDONANȚA
DE URGENȚĂ nr. 96 din 8 decembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
1009 din 15 decembrie 2016 )(2^1) Abrogat.(la 06-04-2018, Alineatul (2^1) din
Articolul 257 , Sectiunea a 5-a , Capitolul I , Titlul IV a fost abrogat de Punctul 25,
ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 82 din 30 martie 2018, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 299 din 03 aprilie 2018 )(3) În urma promovării concursului,
directorul încheie contract de management administrativ-financiar cu primarul/
primarul de sector al unității administrativ-teritoriale, respectiv președintele
consiliului județean pe raza căruia se află unitatea de învățământ.----------Alin.
(3) al art. 257 a fost modificat de pct. 79 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ
nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie
2014.(4) Directorul și directorul adjunct din unitățile de învățământ
preuniversitar nu pot avea, pe perioada exercitării mandatului, funcția de
președinte sau vicepreședinte în cadrul unui partid politic, la nivel local,
județean sau național.Articolul 258(1) Inspectoratul școlar numește comisia de
concurs pentru ocuparea funcției de director, respectiv de director adjunct al
unității de învățământ preuniversitar, unității conexe a învățământului
preuniversitar, unității de învățământ pentru activități extrașcolare. Comisia de
concurs pentru ocuparea funcției de director/director adjunct se stabilește
conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației naționale. La
concursul pentru ocuparea funcției de director/director adjunct participă de
drept reprezentanți ai organizațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de
activitate învățământ preuniversitar și un reprezentant al părinților, cu statut de
observatori.(la 15-12-2016, Alineatul (1) din Articolul 258 , Sectiunea a 5-a ,
Capitolul I , Titlul IV a fost modificat de Punctul 14, Articolul I din ORDONANȚA
DE URGENȚĂ nr. 96 din 8 decembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
1009 din 15 decembrie 2016 )(2) Metodologia de organizare și desfășurare a
concursului pentru ocuparea funcției de director și de director adjunct se
stabilește prin ordin al ministrului educației naționale.(3) Consiliul de
administrație al inspectoratului școlar validează rezultatele concursului de
ocupare a funcțiilor de director/director adjunct.(la 15-12-2016, Alineatul (3) din
Articolul 258 , Sectiunea a 5-a , Capitolul I , Titlul IV a fost modificat de Punctul
14, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 96 din 8 decembrie 2016,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1009 din 15 decembrie 2016 )(4) Modelul-
cadru al contractului de management administrativ-financiar este stabilit prin
ordin al ministrului educației naționale.----------Alin. (4) al art. 258 a fost
modificat de pct. 80 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie
2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.
(5) Directorul/directorul adjunct al unității de învățământ de stat poate fi
eliberat din funcție la propunerea motivată a consiliului de administrație al
inspectoratului școlar/al municipiului București, la propunerea a 2/3 dintre
membrii consiliului de administrație al unității de învățământ sau la propunerea
consiliului profesoral, cu votul a 2/3 dintre membri. În această ultimă situație
este obligatorie realizarea unui audit de către inspectoratul școlar. Rezultatele
auditului se analizează în consiliul de administrație al inspectoratului școlar. În
funcție de hotărârea consiliului de administrație al inspectoratului școlar,
inspectorul școlar general emite decizia de eliberare din funcție a
directorului/directorului adjunct al unității de învățământ.----------Alin. (5) al
art. 258 a fost modificat de pct. 80 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.
49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie
2014.(6) Directorul unității de învățământ particular și confesional poate fi
eliberat din funcție, la propunerea consiliului de administrație, cu votul a 2/3 din
membrii săi, prin decizia persoanei juridice fondatoare.(7) În cazul vacantării
funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ
preuniversitar, conducerea interimară este asigurată, până la organizarea
concursului, dar nu mai târziu de sfârșitul anului școlar, de un cadru didactic
titular, numit prin detașare în interesul învățământului, prin decizia inspectorului
școlar general, cu avizul consiliului de administrație al inspectoratului școlar și
cu acordul scris al persoanelor solicitate.----------Alin. (7) al art. 258 a fost
modificat de pct. 80 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie
2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.
(8) Inspectorul școlar general emite decizia de numire în funcția de director,
respectiv de director adjunct.----------Alin. (8) al art. 258 a fost introdus de pct.
81 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.Articolul 259(1) Inspectorii
școlari generali, generali adjuncți și directorii caselor corpului didactic sunt
numiți de ministrul educației naționale, pe baza unui concurs public,
reglementat prin metodologie elaborată de Ministerul Educației Naționale.
(2) Inspectorii școlari generali, generali adjuncți și directorii caselor corpului
didactic încheie contract de management cu ministrul educației naționale.
Contractul de management poate fi prelungit, cu acordul părților, în urma
evaluării performanțelor manageriale.(3) Directorii unităților destinate
activităților extrașcolare sunt numiți de către inspectorul școlar general sau de
către ministrul educației naționale, conform subordonării acestora, în urma unui
concurs public, pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației
Naționale. Directorul încheie contract de management cu inspectorul școlar
general sau cu ministrul educației naționale, conform subordonării acestora.
Contractul de management poate fi prelungit, cu acordul părților, în urma
evaluării performanțelor manageriale.Articolul 260(1) Funcțiile de conducere din
inspectoratele școlare și de director la casa corpului didactic se ocupă, prin
concurs, de către cadre didactice titulare, cu diplomă de licență, membre ale
corpului național de experți în management educațional, care îndeplinesc
criteriile de competență profesională, managerială și de prestigiu moral evaluate
prin:a) curriculum vitae;b) calități dovedite în activitatea didactică și în funcții
de conducere, de îndrumare și de control, anterioare, în sistemul național de
învățământ;c) titlul de doctor sau gradul didactic I;d) calificativul "foarte bine"
obținut în ultimii 5 ani;e) interviu în fața unei comisii de concurs privind
managementul educațional și deontologia profesională.(2) Concursul pentru
ocuparea funcțiilor de inspector școlar general, inspector școlar general adjunct
și director la casa corpului didactic se desfășoară la sediul Ministerului Educației
Naționale.(3) Comisia ministerială pentru ocuparea funcțiilor de inspector școlar
general, de inspector școlar general adjunct și de director la casa corpului
didactic, numită prin ordin al ministrului educației naționale, este alcătuită din 5
membri, dintre care:a) pentru funcția de inspector școlar general:(i) secretarul
de stat pentru învățământul preuniversitar, în calitate de președinte;(ii) 3
inspectori școlari generali din teritoriu;(iii) un director din Ministerul Educației
Naționale, cu competențe în domeniu;b) pentru funcția de inspector școlar
general adjunct și de director la casa corpului didactic:(i) (i) secretarul de stat
pentru învățământul preuniversitar, în calitate de președinte;(ii) 2 inspectori
școlari generali din teritoriu;(iii) inspectorul școlar general al inspectoratului
școlar pentru care se organizează concursul;(iv) un director din Ministerul
Educației Naționale, cu competențe în domeniu.(4) În comisiile de concurs
participă, cu statut de observator, reprezentanții organizațiilor sindicale
reprezentative la nivel de ramură a învățământului.(5) Contestațiile la hotărârile
comisiei prevăzute la alin. (3) se adresează ministrului educației naționale, în
termen de 5 zile de la comunicarea rezultatelor concursului. Hotărârea acestuia
poate fi atacată la instanța de judecată competentă. Articolul 261(1) Ministerul
Educației Naționale, respectiv inspectoratele școlare vacantează, în condițiile
legii, posturile corespunzătoare funcțiilor de îndrumare și de control cuprinse în
organigramele proprii și asigură publicarea acestora în presa centrală/locală și la
sediul propriu, cu cel puțin 30 de zile înainte de organizarea concursului.
(2) Funcțiile de îndrumare și de control din inspectoratele școlare se ocupă, prin
concurs, de cadre didactice din cadrul corpului național de experți.(3) Funcțiile
de îndrumare și de control din Ministerul Educației Naționale se ocupă prin
concurs.(4) Concursul pentru ocuparea funcțiilor de îndrumare și de control
constă în:a) curriculum vitae, analiza și evaluarea acestuia;b) inspecție
specială la clasă;c) probă practică, constând din asistență la ore, analiză de
lecții și întocmirea procesului-verbal de inspecție;d) interviu în fața unei comisii
de concurs privind managementul educațional și deontologia
profesională;e) probă scrisă în profilul postului pentru care candidează.
(5) Comisia pentru concursul de ocupare a funcțiilor de îndrumare și de control
din inspectoratul școlar este formată din: inspectorul școlar general - în calitate
de președinte; un reprezentant al Ministerului Educației Naționale; un profesor
sau un conferențiar universitar din profilul postului pentru care candidează.
(6) Comisia pentru concursul de ocupare a funcțiilor de îndrumare și de control
din Ministerul Educației Naționale este formată din: secretarul de stat al
departamentului în care se află postul scos la concurs - în calitate de
președinte; directorul general din departamentul respectiv; un profesor sau un
conferențiar universitar din profilul postului, stabilit de ministrul educației
naționale.(7) Reprezentanții organizațiilor sindicale reprezentative la nivel de
ramură a învățământului au drept de acces la documentele comisiilor de
concurs.(8) Numirea personalului didactic admis la concurs, în funcțiile de
îndrumare și de control din inspectoratele școlare, se face de către inspectorul
școlar general, cu avizul Ministerului Educației Naționale, iar în funcțiile de
îndrumare și control din cadrul ministerului, prin ordin al ministrului educației
naționale.(9) Inspectorii școlari încheie contract de management cu inspectorul
școlar general. Contractul de management poate fi prelungit, cu acordul
părților, în urma evaluării performanțelor manageriale.Secţiunea a 6-a Norma
didacticăArticolul 262(1) Activitatea personalului didactic de predare se
realizează într-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv 40 de ore pe
săptămână, și cuprinde:a) activități didactice de predare-învățare-evaluare și
de instruire practică și examene de final de ciclu de studii, conform planurilor-
cadru de învățământ;b) activități de pregătire metodico-științifică;c) activități
de educație, complementare procesului de învățământ: mentorat, școală după
școală, învățare pe tot parcursul vieții.d) activități de dirigenție.----------Lit. d)
a alin. (1) al art. 262 a fost introdusă de pct. 82 al art. I din ORDONANȚA DE
URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486
din 30 iunie 2014.(2) Activitățile concrete prevăzute la alin. (1), care corespund
profilului, specializării și aptitudinilor persoanei care ocupă postul didactic
respectiv, sunt prevăzute în fișa individuală a postului. Aceasta se aprobă în
consiliul de administrație, se revizuiește anual și constituie anexă la contractul
individual de muncă.(3) Norma didactică de predare-învățare-evaluare și de
instruire practică și de evaluare curentă a preșcolarilor și a elevilor în clasă
reprezintă numărul de ore corespunzător activităților prevăzute la alin. (1) lit.
a) și se stabilește după cum urmează:a) un post de educator/educatoare sau
de institutor/institutoare ori de profesor pentru învățământul preșcolar pentru
fiecare grupă cu program normal, constituită în educația timpurie;----------Lit.
a) a alin. (3) al art. 262 a fost modificată de pct. 83 al art. I din ORDONANȚA
DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
486 din 30 iunie 2014.b) un post de învățător/învățătoare sau de institutor/
institutoare ori de profesor pentru învățământul primar pentru fiecare clasă din
învățământul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia, unde nu se
pot constitui clase separate;----------Lit. b) a alin. (3) al art. 262 a fost
modificată de pct. 83 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie
2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.c) 18 ore pe
săptămână pentru profesorii din învățământul secundar și terțiar non-
universitar, pentru profesorii din unitățile și clasele cu program integrat și
suplimentar de artă și sportiv, precum și din unitățile cu activități extrașcolare și
din centrele sau cabinetele de asistență psihopedagogică;d) 24 de ore pe
săptămână pentru profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori;----------
Lit. d) a alin. (3) al art. 262 a fost modificată de pct. 83 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.e) pentru personalul didactic din
învățământul special, norma didactică se stabilește astfel: învățători și profesori
la predare - 16 ore pe săptămână; învățător-educator, institutor-educator,
profesor-educator, maistru-instructor și profesor pentru instruire practică - 20
de ore pe săptămână;----------Lit. e) a alin. (3) al art. 262 a fost modificată de
pct. 83 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.f) un post pentru
personalul didactic din învățământul special integrat, pentru cel din centrele
logopedice interșcolare, pentru personalul didactic itinerant și de sprijin, pentru
personalul didactic din învățământul special preșcolar, pentru profesori care
efectuează terapiile specifice, profesori pentru cultura fizică medicală,
kinetoterapie, educația psihomotrică și altele, în funcție de tipul și gradul de
deficiență, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educației
Naționale;----------Lit. f) a alin. (3) al art. 262 a fost modificată de pct. 83
al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.g) un post de profesor
documentarist în centrele de documentare și informare.(4) Personalul didactic
de predare cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani, cu gradul didactic I,
beneficiază de reducerea normei didactice cu 2 ore săptămânal, fără diminuarea
salariului.(la 09-03-2017, Alineatul (4) din Articolul 262 , Sectiunea a 6-a ,
Capitolul I , Titlul IV a fost modificat de ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 11 din 3
martie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 163 din 06 martie 2017 )
(5) Norma didactică se poate reduce ca urmare a solicitării cadrului didactic,
adresată directorului școlii.----------Alin. (5) al art. 262 a fost introdus de pct.
85 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(6) Personalul didactic de
predare și de instruire practică, care beneficiază de reducerea normei didactice,
poate avea dreptul la remunerarea activității în regim de plată cu ora sau cumul
de norme, doar după efectuarea normei complete, prevăzute la alin. (3) lit. c),
d) și e).----------Alin. (6) al art. 262 a fost introdus de pct. 85 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.Articolul 263(1) Norma didactică în
învățământul preuniversitar cuprinde ore prevăzute în planurile-cadru de
învățământ la disciplinele corespunzătoare specializării sau specializărilor
înscrise pe diploma de licență ori pe certificatul de absolvire a unui modul de
minimum 90 de credite transferabile care atestă obținerea de competențe de
predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de
specializare înscris pe diplomă.(2) Prin excepție, în norma didactică prevăzută
la alin. (1), se pot include și ore de la disciplinele stabilite prin metodologia
aprobată de Ministerul Educației Naționale, cu menținerea drepturilor salariale.
(3) În situația în care norma didactică nu se poate constitui conform
prevederilor alin. (1) și (2), aceasta se poate completa cu activitățile prevăzute
la art. 262 alin. (1) lit. c).(4) Orele de limbi străine din învățământul primar pot
fi predate, în condițiile prezentei legi, de profesorii pentru învățământul primar
de la grupa sau clasa respectivă, în cadrul activităților postului, dacă fac dovada
calificării prin diploma de studii ori prin certificatul de competență. Orele de
limbi străine din învățământul primar pot fi predate și de profesori cu studii
superioare de specialitate, fiind incluse în norma acestora, sau prin plata cu ora,
în cazul în care profesorii pentru învățământul primar de la grupa ori clasa
respectivă nu fac dovada calificării prin diploma de studii sau prin certificatul de
competență.(5) Orele de limbi străine din învățământul primar pot fi predate, în
condițiile prezentei legi, de profesorii pentru învățământul primar de la clasa
respectivă, dacă fac dovada calificării prin diploma de studii sau prin certificatul
de competență și sunt remunerate prin plata cu ora. Orele de limbi străine din
învățământul primar pot fi predate și de profesori cu studii superioare de
specialitate, fiind incluse în norma acestora, sau prin plata cu ora.(6) Profesorii
pentru învățământul primar de la clasele cu predare în limbile minorităților
naționale sunt remunerați, prin plata cu ora, pentru orele care depășesc
numărul de ore prevăzut în planurile de învățământ de la clasele cu predare în
limba română.(7) În învățământul primar, orele de educație fizică prevăzute în
planurile de învățământ sunt predate de profesori cu studii superioare de
specialitate.(8) În palatele și în cluburile copiilor, norma didactică cuprinde
activitățile prevăzute în planurile de educație corespunzătoare profilurilor
cercurilor și atelierelor, aprobate prin regulament de Ministerul Educației
Naționale, în limitele normelor didactice stabilite la art. 262 alin. (3).(9) Prin
excepție, dacă norma didactică a profesorilor din învățământul gimnazial nu se
poate constitui conform prevederilor alin. (1) și art. 262 alin. (3), aceasta poate
fi constituită din 2/3 din ore de la specializarea sau specializările de bază și
completată cu 1/3 din ore de la disciplinele stabilite la alin. (2) ori prin
adăugarea de ore conform prevederilor art. 262 alin. (1) lit. c). În învățământul
gimnazial din mediul rural norma didactică se poate constitui din 1/2 din ore de
la specialitatea sau specialitățile de bază și completată cu 1/2 din ore de la
disciplinele stabilite la alin. (2) ori prin adăugare de ore conform
prevederilor art. 262 alin. (1) lit. c).(10) Personalul didactic de conducere, de
îndrumare și de control poate fi degrevat parțial de norma didactică, pe baza
normelor aprobate prin ordin al ministrului educației naționale, elaborate cu
consultarea federațiilor sindicale reprezentative din învățământ. De același drept
pot beneficia și persoanele desemnate de federațiile sindicale reprezentative din
învățământ, ca urmare a participării la procesul de monitorizare și evaluare a
calității sistemului de învățământ, aprobate prin ordin al ministrului educației
naționale. Prin același ordin se stabilesc atribuțiile persoanelor degrevate de
norma didactică.----------Alin. (10) al art. 263 a fost modificat de pct. 1 al art.
unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 14 din 6 martie 2013, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 133 din 13 martie 2013.(10^1) Personalul degrevat
potrivit alin. (10) primește drepturile salariale pentru funcția în care este
încadrat, precum și celelalte sporuri și indemnizații prevăzute de lege pentru
activitatea desfășurată, după caz.----------Alin. (10^1) al art. 263 a fost
introdus de pct. 2 al art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 14 din 6 martie
2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 133 din 13 martie 2013.(11) Timpul
săptămânal de activitate a personalului didactic auxiliar este identic cu cel
stabilit pentru personalul cu funcții echivalente din celelalte sectoare bugetare,
potrivit legii. Sarcinile acestuia sunt prevăzute în fișa individuală a
postului.Secţiunea a 7-a DistincțiiArticolul 264(1) Personalul didactic din
învățământul preuniversitar beneficiază de gradație de merit, acordată prin
concurs. Această gradație se acordă pentru 16% din posturile didactice
existente la nivelul inspectoratului școlar și reprezintă 25% din salariul de bază.
Gradația de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani.(2) Ministerul Educației
Naționale elaborează metodologia și criteriile de acordare a gradației de merit,
cu consultarea federațiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură de
învățământ.Articolul 265(1) Personalul didactic cu rezultate excelente în
activitatea didactică, educativă și științifică poate primi decorații, ordine,
medalii, titluri, potrivit legii.(2) Ordinele și medaliile care pot fi conferite
personalului didactic din învățământul preuniversitar sunt: Ordinul Spiru Haret
clasele Comandor, Cavaler și Ofițer, Medalia Membru de onoare al corpului
didactic. Medalia se acordă cadrelor didactice pensionabile, cu activitate
deosebită în învățământ.(3) În afara distincțiilor prevăzute la alin. (2), ministrul
educației naționale este autorizat să acorde personalului didactic din
învățământul preuniversitar următoarele distincții:a) adresă de mulțumire
publică;b) diplomă "Gheorghe Lazăr" clasele I, a II-a și a III-a;c) diplomă de
excelență, care se acordă cadrelor didactice pensionate sau pensionabile, cu
activitate deosebită în învățământ.(4) Diploma "Gheorghe Lazăr" clasele I, a II-
a și a III-a este însoțită de un premiu de 20%, 15% și, respectiv, 10% din
suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni de activitate. Diploma de
excelență este însoțită de un premiu de 20% din suma salariilor de bază primite
în ultimele 12 luni de activitate.(5) Distincțiile și premiile prevăzute la alin.
(3) se acordă în baza unui regulament aprobat prin ordin al ministrului educației
naționale, în limita unui procent de 1% din numărul total al posturilor didactice
din fiecare județ/sector al municipiului București.(6) Fondurile pentru acordarea
distincțiilor prevăzute la alin. (3) sunt asigurate de Ministerul Educației
Naționale.Secţiunea a 8-a Drepturi și obligațiiArticolul 266Personalul din
învățământul preuniversitar are drepturi și obligații care decurg din legislația în
vigoare, din prezenta lege, din regulamente specifice și din prevederile
contractului individual de muncă.Articolul 267(1) Cadrele didactice beneficiază
de concediu anual cu plată, în perioada vacanțelor școlare, cu o durată de 62 de
zile lucrătoare; în cazuri bine justificate, conducerea unității de învățământ
poate întrerupe concediul legal, persoanele în cauză urmând a fi remunerate
pentru munca depusă.(2) Perioadele de efectuare a concediului de odihnă
pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de consiliul de administrație, în funcție
de interesul învățământului și al celui în cauză, dar cu asigurarea personalului
didactic necesar pentru desfășurarea examenelor naționale.(3) Neefectuarea
concediului anual dă dreptul la efectuarea concediului restant în vacanțele
anului școlar următor.Articolul 268(1) Cadrele didactice care redactează teza de
doctorat sau lucrări în interesul învățământului pe bază de contract de cercetare
ori de editare au dreptul la 6 luni de concediu plătit, o singură dată, cu
aprobarea consiliului de administrație al unității de învățământ.(2) Personalul
didactic aflat în situația prevăzută la alin. (1) nu poate fi încadrat în activități
didactice retribuite în regim de plată cu ora.(3) În situația desființării unei
unități de învățământ de stat, salariații disponibilizați primesc salarii
compensatorii, conform legii.Articolul 269Personalul de conducere, de îndrumare
și de control din inspectoratele școlare și casele corpului didactic beneficiază de
concediu de odihnă, conform Codului muncii.Articolul 270Normele metodologice
referitoare la efectuarea concediului legal vor fi elaborate de Ministerul Educației
Naționale împreună cu reprezentanții organizațiilor sindicale reprezentative la
nivel de ramură a învățământului.Articolul 271Dreptul la inițiativă profesională
constă în:a) conceperea activității profesionale și realizarea obiectivelor
educaționale ale disciplinelor de învățământ, prin metodologii care respectă
principiile psihopedagogice;b) utilizarea bazei materiale și a resurselor
învățământului, în scopul realizării obligațiilor profesionale;c) punerea în
practică a ideilor novatoare pentru modernizarea procesului de
învățământ.Secţiunea a 9-a Dreptul la securitate al personalului
didacticArticolul 272(1) Cadrele didactice nu pot fi perturbate în timpul
desfășurării activității didactice de nicio autoritate școlară sau publică.(2) Prin
excepție de la prevederile alin. (1), nu se consideră perturbare a cadrelor
didactice în timpul desfășurării activității didactice intervenția autorităților
școlare și/sau publice în situațiile în care sănătatea fizică sau psihică a elevilor
ori a personalului este pusă în pericol în orice mod, conform constatării
personalului de conducere, respectiv în timpul exercițiilor de alarmare pentru
situații de urgență.(3) Înregistrarea prin orice procedee a activității didactice
poate fi făcută numai cu acordul celui care o conduce.(4) Multiplicarea, sub
orice formă, a înregistrărilor activității didactice de către elevi sau de către alte
persoane este permisă numai cu acordul cadrului didactic respectiv.
(5) Înregistrarea prin orice procedee a activităților desfășurate în spațiile școlare
este permisă numai cu acordul personalului de conducere, cu excepția celor de
la alin. (3).Secţiunea a 10-a Dreptul de participare la viața socialăArticolul
273(1) Personalul didactic are dreptul să participe la viața socială și publică, în
beneficiul propriu, în interesul învățământului.(2) Personalul didactic are dreptul
să facă parte din asociații și organizații sindicale, profesionale și culturale,
naționale și internaționale, legal constituite, în conformitate cu prevederile legii.
(3) Personalul didactic poate exprima liber opinii profesionale în spațiul școlar și
poate întreprinde acțiuni în nume propriu în afara acestui spațiu, dacă acestea
nu afectează prestigiul învățământului și demnitatea profesiei de educator,
respectiv prevederile prezentei legi.Articolul 274(1) Personalul didactic
beneficiază, în limita fondurilor alocate prin buget, din fonduri extrabugetare
sau sponsorizări, de acoperirea integrală ori parțială a cheltuielilor de deplasare
și de participare la manifestări științifice organizate în străinătate, cu aprobarea
consiliului de administrație al unității de învățământ.(2) Personalul prevăzut
la alin. (1) înaintează unității de învățământ propuneri de valorificare a
rezultatelor acțiunii pentru care a primit aprobarea de deplasare. Articolul
275(1) Cadrele didactice au obligația morală să își acorde respect reciproc și
sprijin în îndeplinirea obligațiilor profesionale.(2) Personalul didactic de
conducere, de îndrumare și de control, precum și personalul didactic auxiliar au
obligația de a respecta atribuțiile prevăzute în fișa postului.(3) Personalul
didactic de conducere, de îndrumare și de control, precum și personalul didactic
auxiliar au obligația de a participa la activități de formare continuă, în condițiile
legii.Articolul 276Personalului didactic din unitățile de învățământ conexe, care
nu dispune de locuință în localitatea unde are postul, i se decontează cheltuielile
de transport, conform legii.Articolul 277(1) Copiii personalului didactic și didactic
auxiliar aflat în activitate sunt scutiți de plata taxelor de înscriere la concursurile
de admitere în învățământul superior și beneficiază de gratuitate la cazare în
cămine și internate.(2) Beneficiază de prevederile alin. (1) și copiii personalului
didactic și didactic auxiliar pensionat din sistemul de învățământ, precum și
copiii orfani de unul sau ambii părinți ce au activat în sistemul de
învățământ.----------Art. 277 a fost modificat de art. unic din LEGEA nr. 140 din
12 iulie 2016publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 14 iulie
2016.Articolul 278Personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ
beneficiază de o compensație de la bugetul asigurărilor sociale de stat de 50%
din valoarea cazării, mesei și a tratamentului în bazele de odihnă și
tratament.Articolul 279Personalul didactic titular care din proprie inițiativă
solicită să se specializeze/să continue studiile are dreptul la concediu fără plată.
Durata totală a acestuia nu poate depăși 3 ani într-un interval de 7 ani.
Aprobările în aceste situații sunt de competența unității școlare prin consiliul de
administrație, dacă se face dovada activității respective.Secţiunea a 11-
a Răspunderea disciplinară și patrimonialăArticolul 280(1) Personalul
didactic, personalul didactic auxiliar, precum și cel de conducere, de îndrumare
și de control din învățământul preuniversitar răspund disciplinar pentru
încălcarea cu vinovăție a îndatoririlor ce le revin potrivit contractului individual
de muncă, precum și pentru încălcarea normelor de comportare care dăunează
interesului învățământului și prestigiului unității/instituției, conform legii.
(2) Sancțiunile disciplinare care se pot aplica personalului prevăzut la alin. (1),
în raport cu gravitatea abaterilor, sunt:a) observație
scrisă;b) avertisment;c) diminuarea salariului de bază, cumulat, când este
cazul, cu indemnizația de conducere, de îndrumare și de control, cu până la
15%, pe o perioadă de 1-6 luni;d) suspendarea, pe o perioadă de până la 3
ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcții didactice
superioare sau pentru obținerea gradelor didactice ori a unei funcții de
conducere, de îndrumare și de control;e) destituirea din funcția de conducere,
de îndrumare și de control din învățământ;f) desfacerea disciplinară a
contractului individual de muncă.(3) Orice persoană poate sesiza unitatea de
învățământ/instituția de învățământ cu privire la săvârșirea unei fapte ce poate
constitui abatere disciplinară. Sesizarea se face în scris și se înregistrează la
registratura unității/instituției de învățământ.(4) Pentru cercetarea abaterilor
prezumate săvârșite de personalul didactic, personalul de conducere al unităților
de învățământ preuniversitar, personalul de îndrumare și de control din cadrul
inspectoratelor școlare și de personalul de îndrumare și de control din cadrul
Ministerului Educației Naționale, comisiile de cercetare disciplinară se constituie
după cum urmează:a) pentru personalul didactic, comisii formate din 3-5
membri, dintre care unul reprezintă organizația sindicală din care face parte
persoana aflată în discuție sau este un reprezentant al salariaților, iar ceilalți au
funcția didactică cel puțin egală cu a celui care a săvârșit abaterea;b) pentru
personalul de conducere al unităților de învățământ preuniversitar, comisii
formate din 3-5 membri, dintre care un reprezentant al salariaților, iar ceilalți
au funcția didactică cel puțin egală cu a celui care a săvârșit abaterea. Din
comisie face parte și un inspector din cadrul inspectoratului școlar județean/al
municipiului București;c) pentru personalul de îndrumare și de control din
cadrul Ministerului Educației Naționale, comisii formate din 3-5 membri, dintre
care unul reprezintă organizația sindicală din care face parte persoana aflată în
discuție sau este un reprezentant al salariaților, iar ceilalți au funcția didactică
cel puțin egală cu a celui care a săvârșit abaterea;d) pentru personalul de
conducere al inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, comisii
formate din 3-5 membri, dintre care un reprezentant al salariaților, iar ceilalți
au funcția didactică cel puțin egală cu a celui care a săvârșit abaterea.
(5) Comisiile de cercetare disciplinară sunt numite de:a) consiliul de
administrație al unității de învățământ preuniversitar, pentru personalul didactic
și personalul de conducere al acesteia;b) ministrul educației naționale, pentru
funcțiile de îndrumare și de control din cadrul Ministerului Educației Naționale,
precum și pentru personalul de conducere din inspectoratele școlare județene/al
municipiului București.(6) În cadrul cercetării abaterii prezumate se stabilesc
faptele și urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârșite, existența
sau inexistența vinovăției, precum și orice alte date concludente. Audierea celui
cercetat și verificarea apărării acestuia sunt obligatorii. Refuzul celui cercetat de
a se prezenta la audiere, deși a fost înștiințat în scris cu minimum 48 de ore
înainte, precum și de a da declarații scrise se constată prin proces-verbal și nu
împiedică finalizarea cercetării. Cadrul didactic cercetat are dreptul să cunoască
toate actele cercetării și să își producă probe în apărare.(7) Cercetarea faptei și
comunicarea deciziei se fac în termen de cel mult 30 de zile de la data
constatării acesteia, consemnată în condica de inspecții sau la registratura
generală a unității de învățământ preuniversitar/instituției. Persoanei nevinovate
i se comunică în scris inexistența faptelor pentru care a fost cercetată.
(8) Persoanele sancționate încadrate în unitățile de învățământ au dreptul de a
contesta, în termen de 15 zile de la comunicare, decizia respectivă la colegiul de
disciplină de pe lângă inspectoratul școlar. Personalul de conducere, de
îndrumare și de control din inspectoratele școlare și din Ministerul Educației
Naționale, care a fost sancționat, are dreptul de a contesta, în termen de 15 zile
de la comunicare, decizia respectivă la Colegiul central de disciplină al
Ministerului Educației Naționale.(9) Normele privind componența, organizarea și
funcționarea, precum și atribuțiile colegiului de disciplină de pe lângă
inspectoratul școlar și ale Colegiului central de disciplină al Ministerului Educației
Naționale se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educației
naționale.(10) Dreptul persoanei sancționate de a se adresa instanțelor
judecătorești este garantat.Articolul 281(1) Pentru personalul didactic din
unitățile de învățământ preuniversitar, propunerea de sancționare se face de
către director sau de cel puțin 2/3 din numărul total al membrilor consiliului de
administrație. Sancțiunile aprobate de consiliul de administrație sunt puse în
aplicare și comunicate prin decizie a directorului unității de învățământ
preuniversitar.(2) Pentru personalul de conducere al unității de învățământ
preuniversitar, propunerea de sancționare se face de către consiliul de
administrație al unității de învățământ preuniversitar și se comunică prin decizie
a inspectorului școlar general.(3) Pentru personalul de conducere din
inspectoratele școlare și casele corpului didactic, propunerea de sancționare se
face de ministrul educației naționale și se comunică prin ordin.(4) Pentru
personalul de îndrumare și control din Ministerul Educației Naționale,
propunerea de sancționare se face, după caz, de ministrul educației naționale,
respectiv de secretarul de stat sau de șeful ierarhic al persoanei în cauză și se
comunică prin ordin.Articolul 282Sancțiunea se stabilește, pe baza raportului
comisiei de cercetare, de autoritatea care a numit această comisie și se
comunică celui în cauză, prin decizie scrisă, după caz, de către directorul unității
de învățământ, inspectorul școlar general sau ministrul educației
naționale.Articolul 283Răspunderea patrimonială a personalului didactic, a
personalului didactic auxiliar, precum și a celui de conducere, de îndrumare și
de control din învățământul preuniversitar se stabilește potrivit legislației
muncii. Decizia de imputare, precum și celelalte acte pentru recuperarea
pagubelor și a prejudiciilor se fac de conducerea unității sau a instituției al cărei
salariat este cel în cauză, în afară de cazurile când, prin lege, se dispune
altfel.Secţiunea a 12-a PensionareaArticolul 284(1) Personalul didactic
beneficiază de pensie în condițiile prevăzute de legislația de asigurări sociale și
pensii care reglementează sistemul public de pensii.(2) Personalul didactic de
predare, de conducere, de îndrumare și control se pensionează pentru limită de
vârstă, anticipat și anticipat parțial, la data încheierii anului școlar în care
împlinește vârsta standard de pensionare sau, după caz, în situația pensiei
anticipate și anticipate parțială, vârsta standard redusă cu cel mult 5
ani.----------Alin. (2) al art. 284 a fost modificat de pct. 86 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(2^1) Prin derogare de la art. 56 alin. (1) lit.
c) din Legea nr. 53/2003- Codul muncii, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, în cazul personalului didactic care se pensionează în
condițiile alin. (2), contractul individual de muncă încetează de drept la data
comunicării deciziei de admitere a cererii de pensionare.----------Alin. (2^1) al
art. 284 a fost introdus de pct. 87 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49
din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.
(3) Pentru motive temeinice, pensionarea personalului didactic de conducere, de
îndrumare și de control se poate face și în timpul anului școlar, cu aprobarea
consiliului de administrație al unității de învățământ, respectiv al inspectoratului
școlar.(4) Cadrele didactice pensionate pot desfășura activități didactice,
salarizate prin plata cu ora, după împlinirea vârstei standard de pensionare.
(5) Personalul didactic pensionat din învățământ beneficiază de asistență
medicală și de acces la casele de odihnă și la bazele de tratament ale cadrelor
didactice.(6) Personalul didactic de predare titular din învățământul
preuniversitar, cu gradul didactic I sau cu titlul științific de doctor, care
dovedește competență profesională deosebită, poate fi menținut ca titular în
funcția didactică până la 3 ani peste vârsta standard de pensionare, anual, la
cerere, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației
naționale.----------Alin. (6) al art. 284 a fost modificat de pct. 88 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(7) Reîncadrarea în funcția de personal
didactic a personalului didactic pensionat care nu a depășit cu 3 ani vârsta de
pensionare se face anual, cu menținerea drepturilor și obligațiilor care decurg
din desfășurarea activității didactice avute anterior pensionării, cu acordul
consiliului de administrație, potrivit metodologiei prevăzute la alin. (6), cu
condiția suspendării pensiei pe durata reîncadrării.-----------Alin. (7) al art. 284
a fost introdus de pct. 35 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 117 din 23
decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 30 decembrie
2013.(8) Personalul didactic de predare titular din învățământul preuniversitar
menținut ca titular în funcția didactică până la 3 ani peste vârsta standard de
pensionare, prevăzută de legislația privind sistemul public de pensii, în
condițiile alin. (6) sau reîncadrat în funcția de personal didactic, în
condițiile alin. (7), poate fi numit prin detașare în interesul învățământului în
funcții vacante de conducere sau de îndrumare și control, neocupate prin
concurs, în condițiile legii.----------Alin. (8) al art. 284 a fost introdus de pct. 89
al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.Capitolul II Statutul
personalului didactic și de cercetare din învățământul
superiorSecţiunea 1 Norma universitarăArticolul 285(1) În instituțiile de
învățământ superior funcțiile didactice sunt:a) asistent universitar;b) lector
universitar/șef de lucrări;c) conferențiar universitar;d) profesor universitar.
(2) În instituțiile de învățământ superior funcțiile de cercetare sunt:a) asistent
cercetare;b) cercetător științific;c) cercetător științific gradul III;d) cercetător
științific gradul II;e) cercetător științific gradul I.(3) Echivalența funcțiilor din
cercetare cu funcțiile didactice este următoarea:a) cercetător științific se
echivalează cu asistent universitar, pentru persoanele care dețin o diplomă de
doctor;b) cercetător științific gradul III se echivalează cu lector universitar/șef
de lucrări;c) cercetător științific gradul II se echivalează cu conferențiar
universitar;d) cercetător științific gradul I se echivalează cu profesor
universitar.(4) În învățământul superior poate funcționa personal didactic
asociat pentru funcțiile didactice prevăzute la alin. (1).-----------Alin. (4) al art.
285 a fost modificat de pct. 36 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 117
din 23 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 30
decembrie 2013.(4^1) Prin excepție de la prevederile alin. (4), în anul
universitar 2012-2013, în învățământul superior poate funcționa personal
didactic asociat pentru funcțiile didactice prevăzute la alin. (1).-----------Alin.
(4^1) al art. 285 a fost introdus de pct. 13 al art. unic din ORDONANȚA DE
URGENȚĂ nr. 21 din 30 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 372 din
31 mai 2012.(5) În raport cu necesitățile academice proprii, senatul universitar
poate aproba, pe o durată determinată, invitarea în cadrul instituției de
învățământ superior a unor cadre didactice universitare și a altor specialiști cu
valoare recunoscută în domeniu, din țară sau din străinătate, în calitate de
cadre didactice universitare asociate invitate. În cazul specialiștilor fără grad
didactic universitar recunoscut în țară, senatul universitar aprobă, prin evaluare,
gradul didactic corespunzător performanței, în conformitate cu standardele
naționale.(6) Acolo unde este cazul, obținerea permisului de muncă este sarcina
instituției de învățământ superior angajatoare.(7) În departamente, în școli
doctorale, în institute de cercetare, în centre de cercetare și microproducție sau
în alte unități pot funcționa pe posturi distincte și personal de cercetare,
personal de cercetare asociat, inclusiv studenți din toate cele 3 cicluri, precum și
alte categorii de personal, potrivit legii. Angajarea acestora se face conform
legii.Articolul 286(1) Statele de funcții ale personalului didactic și de cercetare
se întocmesc anual, prin stabilirea de norme universitare, cu cel puțin 15 zile
înainte de începerea fiecărui an universitar și nu se pot modifica în timpul anului
universitar.(1^1) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în anul universitar
2015-2016, în statele de funcții ale personalului didactic și de cercetare se pot
efectua modificări cu privire la normele universitare ale persoanelor pentru care
s-au dat aprobări conform art. 362 alin. (8).-----------Alin. (1^1) al art. 286 a
fost introdus de pct. 1 al art. XI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 41 din 30
septembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 733 din 30 septembrie
2015.(2) Funcțiile didactice și numărul posturilor se stabilesc ținând seama
de:a) planurile de învățământ;b) formațiunile de studiu;c) normele
universitare.(3) În statul de funcții sunt înscrise, în ordine ierarhică, posturile
didactice și de cercetare ocupate sau vacante, specificându-se funcțiile didactice
și de cercetare corespunzătoare și numărul săptămânal de ore convenționale
repartizate pe activități de predare, seminare, lucrări practice sau de laborator,
îndrumare de proiecte, îndrumare a studenților și a studenților-doctoranzi,
practică de specialitate, de cercetare și activități echivalente acestora, la
disciplinele din planul de învățământ.(4) Statele de funcții se întocmesc la
nivelul departamentelor sau al școlilor doctorale, prin consultarea membrilor
acestora, ca urmare a precizării sarcinilor didactice și de cercetare de către
consiliul facultății. La departamentele cu discipline la mai multe facultăți, statele
de funcții se completează pe baza notelor de comandă, avizate de conducerea
instituției de învățământ superior.(5) Statul de funcții al personalului didactic și
de cercetare se avizează de consiliul facultății sau, după caz, de consiliul școlii
doctorale și se aprobă de senatul universitar.(6) Numărul posturilor pentru
personalul didactic și de cercetare auxiliar se stabilește de senatul universitar, în
funcție de bugetul și specificul instituției, al facultății, al programului de studii,
al departamentului sau al școlii doctorale.(7) Nomenclatorul general de funcții
didactice și de cercetare auxiliare din învățământul superior, precum și nivelul
studiilor necesare pentru ocuparea acestor funcții se elaborează de Ministerul
Educației Naționale, împreună cu Ministerul Muncii și Justiției Sociale.
(8) Angajarea personalului didactic și de cercetare auxiliar și nedidactic se face
prin concurs organizat de facultate sau de școala doctorală, potrivit legii.
(9) Atribuțiile personalului didactic auxiliar și nedidactic sunt stabilite în fișa
individuală a postului, avizată, după caz, de decan, de directorul
departamentului sau de conducătorul școlii doctorale și aprobată de rector,
constituind anexă la contractul individual de muncă. Articolul 287(1) Norma
universitară cuprinde:a) norma didactică;b) norma de cercetare.(2) Norma
didactică poate cuprinde:a) activități de predare;b) activități de seminar,
lucrări practice și de laborator, îndrumare de proiecte de an;c) îndrumarea
elaborării lucrărilor de licență;d) îndrumarea elaborării disertațiilor de
master;e) îndrumarea elaborării tezelor de doctorat;f) alte activități didactice,
practice și de cercetare științifică înscrise în planurile de
învățământ;g) conducerea activităților didactico-artistice sau
sportive;h) activități de evaluare;i) tutorat, consultații, îndrumarea cercurilor
științifice studențești, a studenților în cadrul sistemului de credite
transferabile;j) participarea la consilii și în comisii în interesul învățământului.
(3) Norma didactică săptămânală în învățământul superior se cuantifică în ore
convenționale.(4) Norma didactică se stabilește conform planului de învățământ
și se calculează ca normă medie săptămânală, indiferent de perioada
semestrului universitar în care este efectuată. Norma medie săptămânală se
stabilește prin împărțirea numărului de ore convenționale din fișa individuală a
postului la numărul de săptămâni înscris în planul de învățământ pentru
activitatea didactică de predare și de seminar din întregul an universitar.(5) Ora
convențională este ora didactică de activități prevăzute la alin. (2) lit. b) din
învățământul universitar de licență.(6) În învățământul universitar de licență,
ora de activități de predare reprezintă două ore convenționale.(7) În
învățământul universitar de master și în învățământul universitar de doctorat,
ora de activități de predare reprezintă 2,5 ore convenționale, iar ora de activități
prevăzute la alin. (2) lit. b) reprezintă 1,5 ore convenționale.(8) În cazul
predării integrale în limbi de circulație internațională, la ciclurile de licență,
master și doctorat, activitățile de predare, seminar sau alte activități pot fi
normate cu un coeficient suplimentar multiplicativ de 1,25. Fac excepție de la
această prevedere orele de predare a limbii respective.(9) Activitățile prevăzute
la alin. (2) lit. c)-j), cuprinse în norma didactică, se cuantifică în ore
convenționale, printr-o metodologie aprobată de senatul universitar, în funcție
de programul de studii, de profil și de specializare, astfel încât unei ore fizice de
activități să îi corespundă minimum 0,5 ore convenționale.(10) Norma didactică
săptămânală minimă pentru activitățile prevăzute la alin. (2) lit. a)-f) se
stabilește după cum urmează:a) profesor universitar: 7 ore convenționale,
dintre care cel puțin 4 ore convenționale de activități de predare;b) conferențiar
universitar: 8 ore convenționale, dintre care cel puțin 4 ore convenționale de
activități de predare;c) lector universitar/șef de lucrări: 10 ore convenționale,
dintre care cel puțin două ore convenționale de activități de predare;d) asistent
universitar: 11 ore convenționale, cuprinzând activități prevăzute la alin. (2) lit.
b), c) și f).(11) Prin excepție, norma personalului didactic prevăzut la alin. (10)
lit. a)-c) care, datorită specificului disciplinelor, nu are în structura postului ore
de curs se majorează cu două ore convenționale.(12) Norma didactică nu poate
depăși 16 ore convenționale pe săptămână.(13) Norma didactică prevăzută
la alin. (10) și (11) reprezintă limita minimă privind normarea activității
didactice. Senatul universitar, în baza autonomiei universitare, poate mări, prin
regulament, norma didactică săptămânală minimă, cu respectarea standardelor
de asigurare a calității, fără a depăși limita maximă prevăzută la alin. (12).
(14) Norma didactică a personalului didactic care nu desfășoară activități de
cercetare științifică sau echivalente acestora este superioară celei minime, fără
a depăși limita maximă prevăzută la alin. (12), conform deciziei consiliului
facultății, la propunerea directorului de departament, sau deciziei consiliului
școlii doctorale.(15) Prin excepție, în situația în care norma didactică nu poate fi
alcătuită conform alin. (10) și (11), diferențele până la norma didactică minimă
se completează cu activități de cercetare științifică, cu acordul consiliului
facultății, la propunerea directorului de departament, respectiv cu acordul
consiliului școlii doctorale. Diminuarea normei didactice este de cel mult 1/2 din
norma respectivă, iar ora de cercetare este echivalentă cu 0,5 ore
convenționale. Cadrul didactic își menține calitatea de titular în funcția didactică
obținută prin concurs.(16) Cadrele didactice titulare a căror normă didactică nu
poate fi constituită conform prevederilor alin. (10)-(15) pot fi trecute temporar,
la cererea acestora, cu normă integrală de cercetare științifică, menținându-și
calitatea de titular în funcția didactică obținută prin concurs. În această
perioadă, cadrul didactic are obligațiile personalului de cercetare din
învățământul superior.(17) În limitele prevăzute de prezentul articol, senatul
universitar stabilește, diferențiat, norma universitară efectivă, în funcție de
domeniu, de specializare, de ponderea disciplinelor în pregătirea de specialitate
a studenților și de dimensiunea formațiunilor de studiu.(18) În departamente,
școli doctorale, unități sau centre de cercetare și microproducție poate funcționa
pe posturi distincte și personal de cercetare cu contract de muncă pe perioadă
determinată sau nedeterminată.(19) Personalul de cercetare din învățământul
superior desfășoară activități specifice, stabilite în fișa individuală a postului de
către conducerea departamentului sau a școlii doctorale.(20) Personalul didactic
auxiliar și nedidactic din învățământul superior desfășoară activități specifice
stabilite în fișa individuală a postului. În instituțiile de învățământ superior de
stat, timpul săptămânal de lucru al acestuia este identic cu cel stabilit pentru
personalul cu funcții echivalente din celelalte sectoare bugetare, potrivit legii.
(21) Personalul care exercită o funcție de conducere în cadrul instituției de
învățământ superior sau de îndrumare și control în cadrul Ministerului Educației
Naționale poate beneficia de o reducere a normei didactice de cel mult 30%, cu
aprobarea senatului universitar.(22) Suma totală a orelor de muncă dintr-o
normă didactică sau de cercetare, realizată prin cumularea ponderilor
activităților prevăzute la alin. (1), este de 40 ore pe săptămână.Articolul
288(1) Activitățile didactice care excedează o normă didactică prevăzută la art.
287 sunt remunerate în regim de cumul sau plată cu ora.-------------Alin. (1) al
art. 288 a fost modificat de pct. 16 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.
92 din 18 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 864 din 19
decembrie 2012.(2) Activitățile din granturi sau contractele de cercetare se
remunerează conform deciziei directorului de grant, conform legii și prevederilor
Cartei universitare.(3) Susținerea de către personalul titular de activități de
predare și cercetare în alte instituții de învățământ superior sau de cercetare se
poate face doar cu acordul scris al senatului universitar.(4) Activitățile de
cercetare pe bază de contract sunt remunerate conform legii, Cartei universitare
și prevederilor contractuale. Contractul de cercetare stabilește atât modalitatea
de plată efectivă, cât și cuantumurile.(5) Profesorii și conferențiarii titulari sau
directorii de granturi care timp de 6 ani consecutivi au derulat granturi de
cercetare și au funcționat în aceeași universitate pot beneficia de an sabatic. Pe
perioada anului sabatic, aceștia beneficiază de până la un salariu de bază, cu
aprobarea senatului universitar, și își păstrează calitatea de titular, dar sunt
scutiți de efectuarea activităților din fișa postului.(6) Cadrele didactice care sunt
alese sau numite în instituțiile publice ale statului sau desfășoară activități
specifice funcției publice în ministere ori în alte organe de specialitate ale
statului pot desfășura activități didactice aferente unei norme didactice. Articolul
289(1) Personalul didactic și de cercetare se pensionează la împlinirea vârstei
de 65 de ani.(2) Abrogat.-----------Alin. (2) al art. 289 a fost abrogat de pct. 17
al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 92 din 18 decembrie 2012, publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 864 din 19 decembrie 2012.(3) Senatul universitar
din universitățile de stat, particulare și confesionale, în baza criteriilor de
performanță profesională și a situației financiare, poate decide continuarea
activității unui cadru didactic sau de cercetare după pensionare, în baza unui
contract pe perioadă determinată de un an, cu posibilitatea de prelungire anuală
conform Cartei universitare, fără limită de vârstă. Senatul universitar poate
decide conferirea titlului onorific de profesor emerit, pentru excelență didactică
și de cercetare, cadrelor didactice care au atins vârsta de pensionare. Cadrele
didactice pensionate pot fi plătite în regim de plată cu ora.(4) Abrogat.----------
Alin. (4) al art. 289 a fost abrogat de pct. 17 al art. I din ORDONANȚA DE
URGENȚĂ nr. 92 din 18 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
864 din 19 decembrie 2012.(5) Regimul juridic al cumulului salariului cu pensia
nu se aplică cadrelor didactice care beneficiază de prevederile alin. (3) și (4).
(6) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în cazul în care instituțiile de
învățământ superior nu pot acoperi normele cu titulari, pot hotărî menținerea
calității de titular în învățământ și/sau în cercetare, cu toate drepturile și
obligațiile ce decurg din această calitate, pe baza evaluării anuale a
performanțelor academice, după o metodologie stabilită de senatul
universitar.----------Alin. (6) al art. 289 a fost modificat de pct. 90 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.(7) Reîncadrarea în funcția de personal
didactic a personalului didactic pensionat se face anual, cu menținerea
drepturilor și obligațiilor care decurg din activitatea didactică desfășurată avute
anterior pensionării, cu aprobarea senatului universitar, conform metodologiei
prevăzute la alin. (6), cu condiția suspendării pensiei pe durata
reîncadrării.-----------Alin. (7) al art. 289 a fost introdus de pct. 37 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 117 din 23 decembrie 2013, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 30 decembrie 2013.Articolul 290(1) Studenții-
doctoranzi sunt încadrați de către IOSUD sau o instituție membră a unei IOSUD
ca asistenți de cercetare ori asistenți universitari pe perioadă determinată,
norma didactică fiind redusă corespunzător limitei prevăzute la art. 164 alin.
(3), prin excepție de la prevederile art. 287. Atribuțiile lor sunt stabilite de
senatul universitar.(2) Studenții-doctoranzi beneficiază de toate drepturile
asistenților de cercetare sau asistenților universitari, inclusiv de vechimea în
muncă.Articolul 291(1) Personalul din învățământul superior este format din
personal didactic și personal nedidactic.(2) Personalul didactic este format din
personalul didactic de predare/cercetare, personal didactic auxiliar/cercetare din
universități, biblioteci universitare și biblioteci centrale universitare.(3) Prin
personal didactic și de cercetare, în sensul prezentei legi, se înțelege personalul
care deține, în mod legal, unul dintre titlurile universitare sau de cercetare
prevăzute de prezenta lege, care aparține unei instituții de învățământ superior
și care desfășoară activități didactice și/sau de cercetare.(4) În raport cu
relațiile de muncă stabilite cu instituția de învățământ superior, personalul
didactic poate fi: titular sau asociat. În raport cu participarea la procesul
didactic și cu gradul de pregătire profesională, personalul didactic poate fi:
personal didactic sau personal didactic auxiliar.(5) Prin personal didactic titular
se înțelege personalul didactic care ocupă o funcție didactică într-o universitate,
obținută prin concurs, pe o perioadă nedeterminată, precum și personalul
didactic menținut conform prevederilor art. 289 alin. (6), în condițiile legii.
Personal didactic titular este și personalul didactic care beneficiază de rezervare
de post, în condițiile legii. Cadrele didactice și de cercetare angajate pe perioadă
determinată au statut de cadru didactic și de cercetare asociat.(6) Calitatea de
titular există numai în raport cu o singură instituție de învățământ superior sau
cu o singură instituție de cercetare-dezvoltare; când un cadru didactic
desfășoară activități didactice sau de cercetare științifică în mai multe instituții
de învățământ superior ori de cercetare-dezvoltare, calitatea de titular poate fi
numai la una dintre ele, iar în celelalte, calitatea este de cadru didactic sau de
cercetător asociat.(7) Funcțiilor de cercetare-dezvoltare din universități și
personalului care le ocupă li se aplică prevederile Legii nr. 319/2003 privind
Statutul personalului de cercetare-dezvoltare.(8) În cazul desființării unei unități
de învățământ superior de stat, personalul astfel disponibilizat beneficiază de
salarii compensatorii, conform legislației în vigoare.----------Art. 291 a fost
modificat de pct. 91 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie
2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.Articolul
292Formațiunile de studiu și dimensiunile acestora se stabilesc de către
senatele universitare, cu respectarea standardelor de calitate, în concordanță cu
programul și ciclul de studii, propuse de ARACIS și aprobate de Ministerul
Educației Naționale.Secţiunea a 2-a Ocuparea funcțiilor didactice și a
posturilor didacticeArticolul 293Ocuparea posturilor didactice, evaluarea,
motivarea, formarea continuă și concedierea personalului didactic și de
cercetare sunt de competența universităților, în baza legislației în vigoare, a
metodologiei-cadru stabilite de Ministerul Educației Naționale și a Cartei
universitare.Articolul 294(1) Angajarea pe un post didactic sau de cercetare se
face, după intrarea în vigoare a prezentei legi, pe perioadă determinată sau pe
perioadă nedeterminată. Angajarea pe perioadă nedeterminată pe orice funcție
didactică sau de cercetare este posibilă numai prin concurs public, organizat de
instituția de învățământ superior, după obținerea titlului de doctor.(2) La
concursul pentru un post didactic sau de cercetare pot participa cetățeni români
ori străini, fără nicio discriminare, în condițiile legii.(3) Prin excepție de la
prevederile legislației muncii, durata unei perioade determinate este de
maximum 3 ani.(4) Prin excepție, studenții-doctoranzi pot fi angajați pe o
perioadă determinată de maximum 5 ani.(5) Contractul de angajare pe perioadă
determinată încheiat între universitate și membri ai personalului didactic și de
cercetare în urma unui concurs poate fi reînnoit, în funcție de rezultatele
profesionale personale, evaluate pe baza criteriilor adoptate de senatul
universitar, precum și în funcție de nevoile de angajare și de resursele
financiare ale instituției, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(6) Angajarea pentru participarea la un proiect de cercetare, câștigat în urma
unei competiții naționale și/sau internaționale, se poate face pe perioadă
determinată, fără parcurgerea altor formalități prealabile, prin încheierea unui
contract individual de muncă pentru personalul nominalizat în listele de personal
ca membri în echipa proiectului.(la 15-12-2016, Articolul 294 din Sectiunea a 2-a
, Capitolul II , Titlul IV a fost completat de Punctul 15, Articolul I din ORDONANȚA
DE URGENȚĂ nr. 96 din 8 decembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
1009 din 15 decembrie 2016 )Articolul 295(1) Metodologia-cadru de concurs
pentru ocuparea posturilor vacante va fi stabilită prin hotărâre a Guvernului,
inițiată de Ministerul Educației Naționale, la propunerea CNATDCU.
(2) Metodologia va stabili, pentru fiecare titlu sau funcție didactică, cerințele
minime pentru prezentarea la concurs, cu referire la standardele minimale
stabilite conform art. 219 alin. (1) lit. a), modul de organizare și de desfășurare
a concursului, de soluționare a contestațiilor, conflictele de interese și
incompatibilitățile, în vederea asigurării calității, a respectării eticii universitare
și a legislației în vigoare.(3) Universitățile au obligația să respecte această
metodologie și să publice toate posturile scoase la concurs, însoțite de
programa aferentă concursului, cu cel puțin două luni înainte de concurs.
Publicarea posturilor scoase la concurs se face cel puțin pe site-ul web propriu și
pe un site web specializat, administrat de Ministerul Educației Naționale.
(4) După intrarea în vigoare a prezentei legi se interzice ocuparea concomitentă
de către soți, afini și rude până la gradul al III-lea inclusiv a funcțiilor prin care
unul sau una se află față de celălalt sau cealaltă într-o poziție de conducere,
control, autoritate sau evaluare instituțională directă la orice nivel în aceeași
universitate.(5) Încălcarea prevederilor alin. (3) și (4) duce la invalidarea
concursului și la penalizarea celor vinovați pe baza metodologiei-cadru
prevăzute la alin. (1).Articolul 296(1) Posturile didactice rezervate, vacante ori
temporar vacante sunt acoperite cu prioritate de personalul didactic titular al
instituției ori de personalul didactic asociat, prin plata cu ora, conform prezentei
legi.(2) Angajarea specialiștilor cu valoare științifică și profesională recunoscută
în domeniu din țară sau din străinătate, în calitate de cadre didactice asociate
invitate, se avizează de către consiliul departamentului și se aprobă de consiliul
de administrație.-----------Alin. (2) al art. 296 a fost modificat de pct. 38 al art.
I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 117 din 23 decembrie 2013, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 30 decembrie 2013.(3) Funcțiile și gradele de
cercetător științific în rețeaua învățământului superior se obțin potrivit
reglementărilor legale în vigoare.Articolul 297(1) În baza metodologiei-cadru
prevăzute la art. 295 alin. (1) și a legislației în vigoare, universitățile își
stabilesc metodologia proprie de conferire a titlurilor și de ocupare a posturilor
didactice și de cercetare, care este aprobată de către senatul universitar.
Această metodologie nu poate face referire la vechime și nu poate discrimina
persoanele din afara instituției sau țării față de persoanele din instituție ori din
țară.(2) Rezultatele concursurilor sunt aprobate de senatul universitar, iar
încadrarea pe post se face începând cu prima zi a semestrului următor
concursului.Articolul 298(1) Directorii departamentelor, decanii facultăților și
rectorul răspund în fața senatului universitar pentru buna desfășurare a
concursurilor de ocupare a posturilor, în condițiile respectării normelor de
calitate, de etică universitară și a legislației în vigoare.(2) În condițiile
constatării unor nereguli, senatul universitar poate aplica sancțiuni specificate în
metodologia proprie, mergând până la demiterea decanilor sau a
rectorului.Articolul 299(1) Universitățile răspund public de modul de ocupare a
posturilor didactice și de cercetare.(2) În cazul constatării nerespectării
prevederilor legale în procedura de ocupare a posturilor didactice și de
cercetare, Ministerul Educației Naționale poate aplica sancțiuni prevăzute de
prezenta lege, pe baza unui raport întocmit de Consiliul de Etică și Management
Universitar.(3) În cazul în care instanțele de judecată constată încălcarea
procedurilor de desfășurare a concursului pentru ocuparea posturilor didactice și
de cercetare din universități, concursul se anulează și se reia. Articolul
300(1) Abilitarea constă în:a) redactarea unei teze de abilitare;b) susținerea
publică a tezei de abilitare în fața unei comisii de specialitate numite de
CNATDCU și formată din cel puțin 3 persoane, care au calitatea de conducător
de doctorat, în țară sau în străinătate;c) admiterea tezei de abilitare în urma
susținerii publice;d) obținerea atestatului de abilitare.(2) Teza de abilitare
relevă capacitățile și performanțele didactice și de cercetare. Teza prezintă în
mod documentat realizările profesionale obținute ulterior conferirii titlului de
doctor în știință, care probează originalitatea și relevanța contribuțiilor
academice, științifice și profesionale și care anticipează o dezvoltare
independentă a viitoarei cariere de cercetare și/sau universitare.(3) Pot susține
examenul de abilitare numai persoanele care au titlul de doctor în știință și care
îndeplinesc standardele minimale stabilite conform art. 219 alin. (1) lit. a).
(4) Cererea pentru susținerea examenului de abilitare este adresată
IOSUD.----------Alin. (4) al art. 300 a fost modificat de pct. 15 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 94 din 29 decembrie 2014, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 968 din 30 decembrie 2014.(4^1) Dosarul cu
documentele originale aferente și teza de abilitare, în format tipărit și electronic,
se înaintează CNATDCU pentru validare.----------Alin. (4^1) al art. 300 a fost
introdus de pct. 16 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 94 din 29
decembrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 968 din 30 decembrie
2014.(5) Acordarea atestatului de abilitare este propusă de CNATDCU și este
aprobată prin ordin al ministrului educației naționale. Articolul 301(1) Pentru
ocuparea funcției didactice de asistent universitar sunt necesare obținerea
statutului de student-doctorand sau deținerea diplomei de doctor, precum și
îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice, specifice funcției,
aprobate de senatul universitar, fără impunerea unor condiții de vechime,
conform legii.(2) O persoană care nu a obținut o diplomă de doctor nu poate
ocupa funcția de asistent universitar într-o anumită instituție de învățământ
superior pentru o perioadă cumulată mai mare de 5 ani. La împlinirea acestui
termen, contractul de muncă al persoanei în cauză încetează de drept.
(3) Condițiile minimale pentru ocuparea funcției didactice de lector
universitar/șef de lucrări sunt următoarele:a) deținerea diplomei de
doctor;b) îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice, specifice
funcției, aprobate de senatul universitar, fără impunerea unor condiții de
vechime, conform legii.(3^1) În cazul specialiștilor cu valoare științifică și
profesională recunoscută în domeniu, invitați în calitate de cadre didactice
asociate, nu sunt aplicabile prevederile alin. (3) lit. a).-----------Alin. (3^1) al
art. 301 a fost introdus de pct. 39 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.
117 din 23 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 30
decembrie 2013.(4) Condițiile pentru ocuparea funcției didactice de conferențiar
universitar sunt următoarele:a) deținerea diplomei de doctor;b) îndeplinirea
standardelor minimale pentru ocuparea funcției de conferențiar universitar,
standarde aprobate conform art. 219 alin. (1) lit. a);c) îndeplinirea
standardelor de ocupare a posturilor didactice, specifice funcției, aprobate de
senatul universitar, fără impunerea unor condiții de vechime, conform legii.
(5) Condițiile pentru ocuparea funcției didactice de profesor universitar sunt
următoarele:a) deținerea diplomei de doctor;b) deținerea calității de
conducător de doctorat;c) îndeplinirea standardelor minimale pentru ocuparea
funcției de profesor universitar, standarde aprobate conform art. 219 alin. (1)
lit. a);d) îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice, specifice
funcției, aprobate de senatul universitar, fără impunerea unor condiții de
vechime, conform legii.(la 15-12-2016, Alineatul (5) din Articolul 301 , Sectiunea
a 2-a , Capitolul II , Titlul IV a fost modificat de Punctul 16, Articolul I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 96 din 8 decembrie 2016, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 1009 din 15 decembrie 2016 )(6) În instituțiile de
învățământ superior, suplimentar față de alte condiții stabilite de lege, funcția
de asistent de cercetare poate fi ocupată numai de persoane care sunt studenți-
doctoranzi sau care dețin diploma de doctor.(7) În instituțiile de învățământ
superior, suplimentar față de alte condiții stabilite de lege, funcțiile de cercetare
de cercetător științific sau superioare pot fi ocupate numai de persoane care
dețin diploma de doctor.(8) În învățământul superior medical, candidații la
concursul pentru ocuparea postului de asistent universitar trebuie să aibă cel
puțin titlul de medic rezident. Fac excepție posturile de la disciplinele care nu au
corespondent în rețeaua Ministerului Sănătății și cele de la disciplinele
preclinice.(9) În învățământul superior medical, candidații la concursul pentru
ocuparea posturilor de șef de lucrări și de conferențiar trebuie să aibă și titlul de
medic specialist, iar candidații la concursul pentru ocuparea postului de profesor
universitar trebuie să aibă și titlul de medic primar. Fac excepție posturile de la
disciplinele care nu au corespondent în rețeaua Ministerului Sănătății și cele de
la disciplinele preclinice.Secţiunea a 3-a Evaluarea calității cadrelor
didacticeArticolul 302(1) Datele și informațiile privind situația profesională a
personalului didactic și de cercetare și a celui tehnic-administrativ se
consemnează într-o fișă personală de serviciu. Accesul la fișa personală de
serviciu este permis numai persoanei în cauză, titularului serviciului de resurse
umane și conducătorului instituției de învățământ superior.(2) Fișele de post
individualizate se încadrează la nivel de departament sau școală doctorală, în
statul de funcții. Statul de funcții constituie documentul legal în baza căruia se
face salarizarea lunară a fiecărui membru al personalului didactic și de
cercetare.Articolul 303(1) Rezultatele și performanțele activităților didactice și
de cercetare ale personalului didactic și de cercetare dintr-o universitate sunt
evaluate periodic, la intervale de maximum 5 ani. Această evaluare se face în
conformitate cu o metodologie aprobată și aplicată de către senatul universitar.
(2) Evaluarea de către studenți a prestației cadrelor didactice este obligatorie.
Rezultatele evaluărilor sunt informații publice.(3) Salarizarea personalului
didactic și de cercetare se face și în funcție de rezultatele și performanțele
acestuia, conform legii.(4) Contractele de muncă ale personalului didactic și de
cercetare includ asumarea de către angajat a unor standarde minimale ale
rezultatelor activităților didactice și de cercetare, aprobate de către senatul
universitar, și clauze privind sancționarea angajatului în condițiile neîndeplinirii
acestor standarde minimale, în conformitate cu legislația în vigoare.----------
Alin. (4) al art. 303 a fost modificat de pct. 92 al art. I din ORDONANȚA DE
URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486
din 30 iunie 2014.Secţiunea a 4-a Drepturi și obligații ale personalului
didacticArticolul 304(1) Personalul din învățământul superior are drepturi și
îndatoriri care decurg din Carta universitară, din Codul de etică universitară, din
contractul individual de muncă, precum și din legislația în vigoare.(2) Protecția
drepturilor salariaților, precum și a drepturilor de proprietate intelectuală asupra
creației științifice, culturale sau artistice este garantată și se asigură în
conformitate cu prevederile Cartei universitare și cu legislația specifică în
vigoare.(3) Membrilor comunității universitare le este garantată libertatea
academică. În baza acesteia, ei pot exprima liber opinii academice în spațiul
universitar și au libertatea de predare, de cercetare și de creație, în
conformitate cu criteriile de calitate academică.(4) Personalul didactic și de
cercetare are dreptul de a publica studii, articole, volume sau opere de artă, de
a candida la obținerea de granturi naționale și internaționale, fără restricții ale
libertății academice.(5) Personalul didactic și de cercetare are dreptul să facă
parte din asociații și organizații sindicale, profesionale și culturale, naționale și
internaționale, precum și din organizații politice legal constituite, în conformitate
cu prevederile legii.(6) Cadrele didactice titulare pe un post didactic din
învățământ, alese în Parlament, numite în Guvern sau îndeplinind funcții de
specialitate specifice din aparatul Parlamentului, al Consiliului Legislativ, al Curții
Constituționale, al Avocatului Poporului, al Administrației Prezidențiale, al
Guvernului sau în Ministerul Educației Naționale, precum și cele alese de
Parlament în organismele centrale ale statului, au drept de rezervare a postului
didactic pe perioada în care îndeplinesc aceste funcții. Pe toată durata
mandatului sau a numirii, cadrele didactice pot cumula aceste funcții cu
activitatea didactică și de cercetare.(7) Prevederile alin. (6) se aplică și cadrelor
didactice titulare pe un post didactic din învățământ, care îndeplinesc funcția de
prefect, subprefect, președinte și vicepreședinte al consiliului județean, primar,
viceprimar, precum și cadrelor didactice trecute în funcții de conducere, de
îndrumare și de control în sistemul de învățământ, de cultură, de tineret și de
sport. De aceleași drepturi beneficiază și personalul de conducere și de
specialitate de la casa corpului didactic, precum și cadrele didactice titulare pe
un post didactic din învățământ numite ca personal de conducere sau în funcții
de specialitate specifice din cadrul autorităților și instituțiilor publice, comisiilor
și agențiilor din subordinea Administrației Prezidențiale, Parlamentului sau
Guvernului.(8) De prevederile alin. (6) beneficiază și personalul didactic trimis
în străinătate cu misiuni de stat, cel care lucrează în organisme internaționale,
precum și însoțitorii acestora, dacă sunt cadre didactice titulare pe un post
didactic din învățământ.(9) Personalului didactic titular pe un post didactic din
învățământ, solicitat în străinătate pentru predare, cercetare, activitate artistică
sau sportivă, pe bază de contract, ca urmare a unor acorduri, convenții
guvernamentale, interuniversitare sau interinstituționale, ori trimis pentru
specializare, i se rezervă postul didactic pentru perioada respectivă.
(10) Personalul didactic titular pe un post didactic din învățământ, care din
proprie inițiativă solicită să se specializeze sau să participe la cercetare științifică
în țară sau în străinătate, are dreptul la concedii fără plată. Durata totală a
acestora nu poate depăși 3 ani într-un interval de 7 ani. Aprobările în aceste
situații sunt de competența conducerii instituției de învățământ superior sau,
după caz, a consiliului de administrație, dacă se face dovada activității
respective.(11) Personalul didactic titular pe un post didactic din învățământ
poate beneficia de concediu fără plată pe timp de un an universitar, o dată la 10
ani, cu aprobarea instituției de învățământ superior, cu rezervarea catedrei pe
perioada respectivă.(12) Perioada de rezervare a postului didactic se consideră
vechime în învățământ.(13) Cadrele didactice beneficiază de dreptul la concediu
astfel:a) concediul anual cu plată, în perioada vacanțelor universitare, cu o
durată de cel puțin 40 de zile lucrătoare; în cazuri bine justificate, conducerea
instituției de învățământ poate întrerupe concediul legal, persoanele în cauză
urmând a fi remunerate pentru munca depusă; normele metodologice
referitoare la efectuarea concediului legal vor fi elaborate de Ministerul Educației
Naționale, împreună cu reprezentanții organizațiilor sindicale reprezentative la
nivel de ramură a învățământului;b) perioadele de efectuare a concediului de
odihnă pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de către senatul universitar, în
funcție de interesul învățământului și al celui în cauză.(14) Instituțiile de
învățământ superior pot asigura, integral sau parțial, din surse proprii,
transportul și cazarea cadrelor didactice care domiciliază în alte localități.
(15) Personalul din învățământ beneficiază de asistență medicală în cabinete
medicale și psihologice, în policlinici și unități spitalicești stabilite prin protocol
încheiat între Ministerul Educației Naționale și Ministerul Sănătății.
(16) Personalul didactic are dreptul la întreruperea activității didactice, cu
rezervarea postului sau a catedrei, pentru creșterea și îngrijirea copilului în
vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copiilor cu handicap, conform
prevederilor legale. De acest drept poate beneficia numai unul dintre părinți sau
susținătorii legali.(17) Personalul din învățământul superior poate beneficia, în
condițiile legii, de drepturile conferite personalului din învățământul
preuniversitar prin art. 264 alin. (1), art. 268 alin. (1), art. 274 alin. (1), art.
276, art. 277 și art. 278, pe baza aprobării senatului universitar.----------Alin.
(17) al art. 304 a fost introdus de pct. 93 al art. I din ORDONANȚA DE
URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486
din 30 iunie 2014.(18) Universitățile pot acorda din venituri proprii ajutoare
pentru salariați.----------Alin. (18) al art. 304 a fost introdus de pct. 93 al art. I
din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.Articolul 305Cadrele didactice și
studenții sunt protejați în spațiul universitar de autoritățile responsabile cu
ordinea publică. Protecția se asigură împotriva persoanei sau grupului de
persoane care aduc atingere demnității umane și profesionale a cadrelor
didactice ori care împiedică exercitarea drepturilor și a obligațiilor lor. Protecția
este solicitată de persoana autorizată conform Cartei universitare.Secţiunea a
5-a Etica universitarăArticolul 306(1) La nivelul fiecărei universități
funcționează comisia de etică universitară.(2) Structura și componența comisiei
de etică universitară este propusă de consiliul de administrație, avizată de
senatul universitar și aprobată de rector. Membrii comisiei sunt persoane cu
prestigiu profesional și autoritate morală. Nu pot fi membri ai comisiei de etică
universitară persoanele care ocupă vreuna dintre funcțiile: rector, prorector,
decan, prodecan, director administrativ, director de departament sau de unitate
de cercetare-dezvoltare, proiectare, microproducție.(3) Comisia de etică
universitară are următoarele atribuții:a) analizează și soluționează abaterile de
la etica universitară, pe baza sesizărilor sau prin autosesizare, conform Codului
de etică și deontologie universitară;b) realizează un raport anual referitor la
situația respectării eticii universitare și a eticii activităților de cercetare, care se
prezintă rectorului, senatului universitar și constituie un document
public;c) contribuie la elaborarea Codului de etică și deontologie universitară,
care se propune senatului universitar pentru adoptare și includere în Carta
universitară;d) atribuțiile stabilite de Legea nr. 206/2004, cu modificările și
completările ulterioare;e) alte atribuții prevăzute de prezenta lege sau stabilite
conform Cartei universitare, conform legii.Articolul 307Hotărârile comisiei de
etică universitară sunt avizate de consilierul juridic al universității. Răspunderea
juridică pentru hotărârile și activitatea comisiei de etică universitară revine
universității.Articolul 308(1) Orice persoană, din universitate sau din afara
universității, poate sesiza Comisiei de etică universitară abateri săvârșite de
membri ai comunității universitare.(2) Comisia de etică universitară păstrează
confidențială identitatea autorului sesizării.Articolul 309În urma unei sesizări,
comisia de etică universitară demarează procedurile stabilite de Codul de etică
și deontologie universitară, respectiv de Legea nr. 206/2004, cu modificările și
completările ulterioare. Comisia răspunde autorului sesizării în termen de 30 de
zile de la primirea sesizării și îi comunică acestuia rezultatul procedurilor, după
încheierea acestora.Articolul 310Constituie abateri grave de la buna conduită în
cercetarea științifică și activitatea universitară:a) plagierea rezultatelor sau
publicațiilor altor autori;b) confecționarea de rezultate sau înlocuirea
rezultatelor cu date fictive;c) introducerea de informații false în solicitările de
granturi sau de finanțare.Secţiunea a 6-a DistincțiiArticolul 311(1) Personalul
didactic din învățământul superior beneficiază de gradație de merit, acordată
prin concurs. Această gradație se acordă pentru 16% din posturile didactice
existente la nivelul instituției de învățământ superior și reprezintă 25% din
salariul de bază. Gradația de merit se acordă pe o perioadă de 5 ani.
(2) Ordinele și medaliile care pot fi conferite personalului didactic
sunt:a) Ordinul Spiru Haret, clasele Comandor, Cavaler și Ofițer; ordinul se
acordă personalului didactic, de conducere, de îndrumare și de control din
învățământul preuniversitar;b) Ordinul Alma Mater, clasele Comandor, Cavaler
și Ofițer; ordinul se acordă personalului didactic, de conducere și de cercetare
din învățământul superior;c) Medalia Membru de onoare al corpului didactic;
medalia se acordă cadrelor didactice pensionabile, cu activitate deosebită în
educație și formare profesională.Secţiunea a 7-a Sancțiuni
disciplinareArticolul 312(1) Personalul didactic și de cercetare, personalul
didactic și de cercetare auxiliar, precum și cel de conducere, de îndrumare și de
control din învățământul superior răspunde disciplinar pentru încălcarea
îndatoririlor ce îi revin potrivit contractului individual de muncă, precum și
pentru încălcarea normelor de comportare care dăunează interesului
învățământului și prestigiului unității/instituției. Normele de comportare sunt
stabilite în Carta universitară, fără a aduce atingere dreptului la opinie, libertății
exprimării și libertății academice.(2) Sancțiunile disciplinare care se pot aplica
personalului didactic și de cercetare sunt următoarele:a) avertisment
scris;b) diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu
indemnizația de conducere, de îndrumare și de control;c) suspendarea, pe o
perioadă determinată de timp, a dreptului de înscriere la un concurs pentru
ocuparea unei funcții didactice superioare ori a unei funcții de conducere, de
îndrumare și de control, ca membru în comisii de doctorat, de master sau de
licență;d) destituirea din funcția de conducere din învățământ;e) desfacerea
disciplinară a contractului de muncă.Articolul 313(1) În instituțiile de învățământ
superior, propunerea de sancționare disciplinară se face de către șeful de
departament sau de unitate de cercetare, proiectare, microproducție, de către
decan ori rector sau de cel puțin 2/3 din numărul total al membrilor
departamentului, consiliului facultății sau senatului universitar, după caz.
Aceștia acționează în urma unei sesizări primite sau se autosesizează în cazul
unei abateri constatate direct.(2) Sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 312
alin. (2) lit. a) și b) se stabilesc de către consiliile facultăților. Sancțiunile
disciplinare prevăzute la art. 312 alin. (2) lit. c)-e) se stabilesc de către senatele
universitare.(3) Decanul sau rectorul, după caz, pune în aplicare sancțiunile
disciplinare.(4) În învățământul superior, sancțiunile se comunică, în scris,
personalului didactic și de cercetare, precum și personalului didactic și de
cercetare auxiliar din subordine de către serviciul de resurse umane al
instituției.Articolul 314(1) Sancțiunea disciplinară se aplică numai după
efectuarea cercetării faptei sesizate, audierea celui în cauză și verificarea
susținerilor făcute de acesta în apărare.(2) Pentru investigarea abaterilor
disciplinare săvârșite de personalul didactic, personalul din cercetare sau
personalul administrativ, se constituie comisii de analiză formate din 3-5
membri, cadre didactice care au funcția didactică cel puțin egală cu a celui care
a săvârșit abaterea și un reprezentant al organizației sindicale.(3) Comisiile de
analiză sunt numite, după caz, de:a) rector, cu aprobarea senatului
universitar;b) Ministerul Educației Naționale, pentru personalul de conducere al
instituțiilor de învățământ superior și pentru rezolvarea contestațiilor privind
deciziile senatelor universitare.Articolul 315Răspunderea patrimonială a
personalului didactic, de cercetare și didactic auxiliar se stabilește potrivit
legislației muncii. Măsurile pentru recuperarea pagubelor și a prejudiciilor se iau
potrivit legislației muncii.Articolul 316În cazul în care cel sancționat disciplinar
nu a mai săvârșit abateri disciplinare în cursul unui an de la aplicarea sancțiunii,
îmbunătățindu-și activitatea și comportamentul, autoritatea care a aplicat
sancțiunea disciplinară poate dispune ridicarea și radierea sancțiunii, făcându-se
mențiunea corespunzătoare în statul personal de serviciu al celui în
cauză.Articolul 317(1) Orice persoană poate sesiza unitatea/instituția de
învățământ cu privire la săvârșirea unei fapte ce poate constitui abatere
disciplinară. Sesizarea se face în scris și se înregistrează la registratura
unității/instituției de învățământ.(2) Dreptul persoanei sancționate disciplinar de
a se adresa instanțelor judecătorești este garantat.Secţiunea a 8-a Sancțiuni
referitoare la încălcarea eticii universitare și a bunei conduite în
cercetareArticolul 318Sancțiunile care se pot aplica personalului didactic și de
cercetare și personalului didactic și de cercetare auxiliar de către comisia de
etică universitară pentru încălcarea eticii universitare sau pentru abateri de la
buna conduită în cercetarea științifică sunt următoarele:a) avertisment
scris;b) diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu
indemnizația de conducere, de îndrumare și de control;c) suspendarea, pe o
perioadă determinată de timp, a dreptului de înscriere la un concurs pentru
ocuparea unei funcții didactice superioare ori a unei funcții de conducere, de
îndrumare și de control, ca membru în comisii de doctorat, de master sau de
licență;d) destituirea din funcția de conducere din învățământ;e) desfacerea
disciplinară a contractului de muncă.Articolul 319Sancțiunile care se pot aplica
de către comisia de etică universitară studenților și studenților-doctoranzi
pentru încălcarea eticii universitare sunt următoarele:a) avertisment
scris;b) exmatricularea;c) alte sancțiuni prevăzute de Codul de etică și
deontologie universitară.Articolul 320În cazul abaterilor de la prevederile
Codului de etică și deontologie profesională, comisia de etică universitară
stabilește, conform Codului de etică și deontologie profesională, una sau mai
multe dintre sancțiunile prevăzute la art. 318 sau 319.Articolul 321În cazul
abaterilor de la buna conduită în cercetarea științifică, comisia de etică
universitară stabilește, conform Legii nr. 206/2004, cu modificările și
completările ulterioare, Codului de etică și deontologie profesională al
personalului de cercetare-dezvoltare și Codului de etică și deontologie
profesională, una sau mai multe din sancțiunile prevăzute la art.
318 sau 319 ori prevăzute de lege.Articolul 322Sancțiunile stabilite de comisia
de etică și deontologie universitară sunt puse în aplicare de către decan sau
rector, după caz, în termen de 30 de zile de la stabilirea sancțiunilor. Articolul
323(1) Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice
și Inovării analizează cazurile referitoare la încălcarea regulilor de bună conduită
în cercetare-dezvoltare, în urma sesizărilor sau prin autosesizare, și emite
hotărâri prin care se stabilește vinovăția ori nevinovăția persoanei sau
persoanelor în cauză; în cazurile hotărârilor privind vinovăția, hotărârile
stabilesc și sancțiunile ce urmează a fi aplicate, conform legii.(2) Consiliul
Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării
păstrează confidențială identitatea persoanei care a făcut sesizarea.
(3) Hotărârile Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării
Tehnologice și Inovării sunt avizate de direcția juridică din cadrul Ministerului
Educației Naționale. Răspunderea juridică pentru hotărârile Consiliului Național
de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării revine
Ministerului Educației Naționale.Articolul 324Pentru abaterile de la buna conduită
în cercetare-dezvoltare ale personalului din cadrul instituțiilor de învățământ
superior, constatate și dovedite, Consiliul Național de Etică a Cercetării
Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării stabilește aplicarea uneia sau mai
multora din următoarele sancțiuni:a) avertisment scris;b) retragerea și/sau
corectarea tuturor lucrărilor publicate prin încălcarea regulilor de bună
conduită;c) abrogată;----------Lit. c) a art. 324 a fost abrogată de pct. 2 al art.
unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 4 din 2 martie 2016 publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 182 din 10 martie 2016.d) abrogată;----------Lit. d) a
art. 324 a fost abrogată de pct. 2 al art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.
4 din 2 martie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 182 din 10 martie
2016.e) retragerea titlului didactic universitar sau a gradului de cercetare ori
retrogradarea;f) destituirea din funcția de conducere din instituția de
învățământ superior;g) desfacerea disciplinară a contractului de
muncă;h) interzicerea, pentru o perioadă determinată, a accesului la finanțarea
din fonduri publice destinată cercetării-dezvoltării.Articolul 325Se interzice
ocuparea posturilor didactice și de cercetare de către persoane cu privire la care
s-a dovedit că au realizat abateri grave de la buna conduită în cercetarea
științifică și activitatea universitară, stabilite conform legii. Se anulează
concursul pentru un post didactic sau de cercetare ocupat, iar contractul de
muncă cu universitatea încetează de drept, indiferent de momentul la care s-a
dovedit că o persoană a realizat abateri grave de la buna conduită în cercetarea
științifică și activitatea universitară. Constatarea abaterilor se face de către
Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și
Inovării, conform legii.Articolul 326Sancțiunile stabilite de Consiliul Național de
Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării sunt puse în
aplicare în termen de 30 de zile de la data emiterii hotărârii, după caz, de
Ministerul Educației Naționale, de președintele Autorității Naționale pentru
Cercetare Științifică, de Consiliul Național pentru Atestarea Titlurilor, Diplomelor
și Certificatelor Universitare, de conducătorii autorităților contractante care
asigură finanțarea din fonduri publice destinată cercetării-dezvoltării, de
conducătorii instituțiilor de învățământ superior sau ai unităților de cercetare-
dezvoltare.Secţiunea a 9-a Salarizarea personalului didactic și de
cercetareArticolul 327Salarizarea personalului didactic și de cercetare se face
conform legislației în vigoare și hotărârilor senatului universitar. Titlul
V Învățarea pe tot parcursul viețiiCapitolul I Dispoziții
generaleArticolul 328(1) Prezentul titlu reglementează cadrul general și
integrator al învățării pe tot parcursul vieții în România.(2) Educația permanentă
reprezintă totalitatea activităților de învățare realizate de fiecare persoană pe
parcursul vieții în contexte formale, nonformale și informale, în scopul formării
sau dezvoltării competențelor dintr-o multiplă perspectivă: personală, civică,
socială ori ocupațională.(3) Învățarea pe tot parcursul vieții cuprinde educația
timpurie, învățământul preuniversitar, învățământul superior, educația și
formarea profesională continuă a adulților.Articolul 329(1) Finalitățile principale
ale învățării pe tot parcursul vieții vizează dezvoltarea plenară a persoanei și
dezvoltarea durabilă a societății.(2) Învățarea pe tot parcursul vieții se
centrează pe formarea și dezvoltarea competențelor-cheie și a competențelor
specifice unui domeniu de activitate sau unei calificări. Articolul 330(1) Învățarea
pe tot parcursul vieții se realizează în contexte de învățare formale, nonformale
și informale.(2) Învățarea în context formal reprezintă o învățare organizată și
structurată, care se realizează într-un cadru instituționalizat și se
fundamentează pe o proiectare didactică explicită. Acest tip de învățare are
asociate obiective, durate și resurse, depinde de voința celui care învață și se
finalizează cu certificarea instituționalizată a cunoștințelor și competențelor
dobândite.(3) Învățarea în contexte nonformale este considerată ca fiind
învățarea integrată în cadrul unor activități planificate, cu obiective de învățare,
care nu urmează în mod explicit un curriculum și poate diferi ca durată. Acest
tip de învățare depinde de intenția celui care învață și nu conduce în mod
automat la certificarea cunoștințelor și competențelor dobândite.(4) Învățarea în
contexte informale reprezintă rezultatul unor activități zilnice legate de muncă,
mediul familial, timpul liber și nu este organizată sau structurată din punct de
vedere al obiectivelor, duratei ori sprijinului pentru învățare. Acest tip de
învățare nu este dependent de intenția celui care învață și nu conduce în mod
automat la certificarea cunoștințelor și competențelor dobândite.(5) Certificarea
cunoștințelor și competențelor dobândite în contexte nonformale și informale
poate fi făcută de organisme abilitate în acest sens, în condițiile legii. Articolul
331(1) Instituțiile sau organizațiile în care se realizează învățarea în contexte
formale sunt: unități și instituții de învățământ preuniversitar și superior, centre
de educație și formare profesională din subordinea ministerelor sau autorităților
publice locale, furnizori publici și privați de educație și formare profesională
autorizați/acreditați în condițiile legii, organizații nonguvernamentale ori
guvernamentale care oferă programe autorizate în condițiile legii, angajatori
care oferă programe de formare profesională propriilor angajați.(2) Instituțiile
sau organizațiile în care se realizează învățarea în contexte nonformale sunt
instituții și organizații prevăzute la alin. (1), centre de îngrijire și protecție a
copilului, palate și cluburi ale elevilor, la locul de muncă, instituții culturale
precum muzee, teatre, centre culturale, biblioteci, centre de documentare,
cinematografe, case de cultură, precum și asociații profesionale, culturale,
sindicate, organizații nonguvernamentale.(3) Instituțiile sau organizațiile în care
se realizează învățarea în contexte informale sunt instituțiile și organizațiile
prevăzute la alin. (1) și (2). Învățarea informală este, adesea, neintenționată și
neconștientizată și se poate produce atunci când copiii, tinerii și adulții
desfășoară activități în familie, la locul de muncă, în comunitate, în rețele
sociale, când se angajează în activități de voluntariat, sportive ori culturale sau
altele asemenea.Articolul 332(1) Organizarea și funcționarea învățământului
preuniversitar sunt reglementate la titlul II din prezenta lege.(2) Organizarea și
funcționarea învățământului superior sunt reglementate la titlul III din prezenta
lege.(3) Organizarea și funcționarea formării profesionale a adulților sunt
reglementate de legislația referitoare la formarea profesională continuă a
adulților și ucenicia la locul de muncă.Articolul 333Statul garantează și susține,
inclusiv financiar, accesul la educație și formare profesională continuă
pentru:a) tinerii și adulții care nu au finalizat învățământul obligatoriu;b) tinerii
care au părăsit sistemul de educație înainte de a obține o calificare profesională
și nu sunt cuprinși în nicio formă de educație sau formare
profesională;c) absolvenții de învățământ nonprofesional sau cei care au
absolvit studiile învățământului liceal sau ale învățământului superior în domenii
și calificări redundante ori nerelevante pe piața forței de muncă;d) persoanele
cu cerințe educaționale speciale;e) tinerii și adulții care revin în țară după o
perioadă de muncă în străinătate;f) tinerii și adulții rezidenți în comunități
dezavantajate economic și social;g) angajații de peste 40 de ani cu nivel scăzut
de educație, rezidenți în mediul urban și în mediul rural, cu calificare redusă sau
necalificați;h) elevii cu risc major de eșec școlar;i) toți cetățenii care doresc să
urmeze programe de educație permanentă. Articolul 334Finanțarea învățării pe
tot parcursul vieții se realizează prin fonduri publice și private pe baza
parteneriatului public-privat, prin finanțare și cofinanțare din partea
angajatorilor, organizațiilor nonguvernamentale, prin fonduri nerambursabile din
programe europene, prin conturi de educație permanentă și prin contribuția
beneficiarilor.Capitolul II Responsabilități referitoare la învățarea pe
tot parcursul viețiiArticolul 335Statul își exercită atribuțiile în domeniul
învățării pe tot parcursul vieții prin intermediul Ministerului Educației Naționale,
Parlamentului, Guvernului, Ministerului Muncii și Justiției Sociale, Ministerului
Culturii și Identității Naționale, Ministerului Sănătății, precum și al Ministerului
Afacerilor Interne.Articolul 336Ministerul Educației Naționale are ca atribuții
principale, în domeniul învățării pe tot parcursul vieții:a) elaborarea strategiilor
și politicilor naționale în domeniul educației, al formării profesionale, al
cercetării, tineretului și sportului;b) elaborarea reglementărilor referitoare la
organizarea și funcționarea sistemului de educație din
România;c) monitorizarea, evaluarea și controlarea, direct sau prin organismele
abilitate, a funcționării sistemului educațional și a furnizorilor de
educație;d) stabilirea mecanismelor și a metodologiilor de validare și
recunoaștere a rezultatelor învățării;e) elaborarea, împreună cu Ministerul
Culturii și Identității Naționale, a politicilor în domeniul educației
nonprofesionale a adulților și vârstnicilor;f) alte atribuții, așa cum apar ele
specificate în legislația din domeniul educației și formării profesionale. Articolul
337Ministerul Muncii și Justiției Sociale are ca atribuții principale, în domeniul
învățării pe tot parcursul vieții:a) elaborarea, împreună cu Ministerul Educației
Naționale, a politicilor și a strategiilor naționale privind formarea profesională a
adulților;b) reglementarea formării profesionale la locul de muncă și a formării
profesionale prin ucenicie la locul de muncă;c) monitorizarea, evaluarea,
acreditarea și controlarea directă sau prin organisme abilitate a furnizorilor de
formare, alții decât cei din cadrul sistemului național de învățământ;d) alte
atribuții prevăzute de legislația din domeniul educației și formării
profesionale.Articolul 338Ministerul Culturii și Identității Naționale are ca
atribuții principale, în domeniul învățării pe tot parcursul vieții:a) stimularea
creșterii gradului de acces și de participare a publicului la cultură;b) propunerea
și promovarea parteneriatelor cu autoritățile administrației publice locale și cu
structurile societății civile pentru diversificarea, modernizarea și optimizarea
serviciilor publice oferite de instituțiile și așezămintele de cultură, în vederea
satisfacerii necesităților culturale și educative ale publicului;c) promovarea
recunoașterii competențelor profesionale, respectiv garantarea drepturilor și a
intereselor creatorilor, artiștilor și specialiștilor din domeniul culturii;d) alte
atribuții prevăzute de legislația din domeniul educației și formării
profesionale.Articolul 339(1) Ministerele și autoritățile centrale pot avea
responsabilități în domeniul educației și formării pentru profesiile reglementate
prin legi speciale.(2) Formarea continuă a personalului din instituțiile publice de
apărare, ordine publică și securitate națională se reglementează, în sensul
prezentei legi, prin ordine și instrucțiuni proprii emise de către conducătorii
acestora.(3) Structura organizatorică, profilurile, specializările, cifrele anuale de
școlarizare și criteriile de selecționare a candidaților pentru învățământul de
formare continuă nonuniversitară a personalului militar, de informații, ordine
publică și securitate națională se stabilesc de Ministerul Apărării Naționale, de
Ministerul Afacerilor Interne, de Serviciul Român de Informații și de alte instituții
cu atribuții în domeniul apărării, informațiilor, ordinii publice și securității
naționale, potrivit specificului și nivelurilor de învățământ. Articolul 340(1) Se
înființează Autoritatea Națională pentru Calificări prin reorganizarea Consiliului
Național al Calificărilor și Formării Profesionale a Adulților (CNCFPA) și a Unității
Executive a Consiliului Național al Calificărilor și Formării Profesionale a
Adulților.(2) Autoritatea Națională pentru Calificări elaborează Cadrul național al
calificărilor pe baza Cadrului european al calificărilor, gestionează Registrul
național al calificărilor și Registrul național al furnizorilor de formare
profesională a adulților. Autoritatea Națională pentru Calificări coordonează
autorizarea furnizorilor de formare profesională continuă la nivel național,
coordonează sistemul de asigurare a calității în formarea profesională continuă
și activitățile comitetelor sectoriale. Autoritatea Națională pentru Calificări mai
are următoarele atribuții:a) elaborează, implementează și actualizează Cadrul
național al calificărilor, precum și Registrul național al calificărilor;b) asigură
compatibilitatea sistemului național al calificărilor cu celelalte sisteme de
calificări existente la nivel european și internațional;c) propune Ministerului
Educației Naționale elemente de politici și de strategii naționale, acte normative
referitoare la sistemul național al calificărilor și la dezvoltarea resurselor umane,
inclusiv formarea profesională a adulților;d) coordonează și controlează la nivel
național elaborarea standardelor ocupaționale și a standardelor de pregătire
profesională;e) coordonează asigurarea calității în formarea profesională a
adulților;f) coordonează și controlează autorizarea furnizorilor de formare
profesională a adulților;g) întocmește Registrul național al furnizorilor de
formare profesională a adulților, precum și Registrul național al evaluatorilor de
competențe profesionale;h) coordonează autorizarea centrelor de evaluare a
competențelor profesionale și certificarea evaluatorilor de competențe
profesionale;i) participă la elaborarea unor planuri sau programe de interes
național în domeniul calificărilor și al formării profesionale a
adulților;j) promovează dialogul social, sprijină și coordonează activitatea
comitetelor sectoriale.(3) Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale
Autorității Naționale pentru Calificări se asigură din venituri proprii și subvenții
de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației Naționale.(4) La nivelul
Autorității Naționale pentru Calificări se constituie un consiliu cu rol consultativ,
format din reprezentați ai instituțiilor de învățământ preuniversitar și
universitar, ai studenților, ai asociațiilor profesionale, ai administrației publice
centrale, ai patronatelor, ai sindicatelor și ai comitetelor sectoriale. Consiliul
asistă Autoritatea Națională pentru Calificări în stabilirea strategiilor naționale și
a planurilor de acțiuni pentru dezvoltarea Cadrului național al calificărilor și a
formării profesionale a adulților.(5) Autoritatea Națională pentru Calificări este
coordonată de Ministerul Educației Naționale. Structura, organizarea și
funcționarea acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 3
luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.Articolul 341(1) Cadrul național al
calificărilor este un instrument pentru clasificarea calificărilor în conformitate cu
un set de criterii care corespund unor niveluri specifice de învățare atinse, al
cărui scop este integrarea și coordonarea subsistemelor naționale de calificări și
îmbunătățirea transparenței, accesului, progresului și calității calificărilor în
raport cu piața muncii și societatea civilă.(2) Implementarea Cadrului național al
calificărilor vizează sistemul național de calificări obținute în învățământul
secundar general, în învățământul profesional și tehnic, în formarea profesională
continuă, în ucenicie, în învățământul superior, atât în contexte formale, cât și
în contexte informale și nonformale, din perspectiva învățării pe tot parcursul
vieții.(3) Cadrul național al calificărilor permite recunoașterea, măsurarea și
relaționarea tuturor rezultatelor învățării dobândite în contexte de învățare
formale, nonformale și informale și asigură coerența calificărilor și a titlurilor
certificate. Existența unui cadru național al calificărilor contribuie la evitarea
duplicării și suprapunerii calificărilor, îi ajută pe cei ce învață să ia decizii în
cunoștință de cauză privind planificarea carierei și facilitează evoluția
profesională, în perspectiva învățării pe tot parcursul vieții.(4) Cadrul național al
calificărilor contribuie la asigurarea calității sistemului de formare
profesională.Articolul 342(1) Autoritatea Națională pentru Calificări evaluează și
certifică evaluatorii de competențe profesionale, evaluatorii de evaluatori și
evaluatorii externi.(2) Criteriile și procedurile de evaluare și certificare a
evaluatorilor de competențe profesionale, a evaluatorilor de evaluatori și a
evaluatorilor externi se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a
prevederilor prezentei legi, aprobate prin ordin al ministrului educației naționale.
(3) Autoritatea Națională pentru Calificări întocmește Registrul național al
evaluatorilor de competențe profesionale, evaluatorilor de evaluatori și
evaluatorilor externi certificați.(4) Autoritatea Națională pentru Calificări
înființează Centrul Național de Acreditare ca structură fără personalitate juridică
cu scopul de a autoriza centrele de evaluare a competențelor profesionale,
precum și pentru a acredita centre de evaluare și organisme de evaluare.
Regulamentul de organizare și funcționare a Centrului Național de Acreditare se
aprobă prin ordin al ministrului educației naționale.----------Alin. (4) al art. 342
a fost modificat de pct. 94 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26
iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.
(5) Pentru realizarea autorizării și acreditării prevăzute la alin. (4), Centrul
Național de Acreditare folosește, în condițiile legii, evaluatori externi care
elaborează rapoarte de evaluare în acest scop.----------Alin. (5) al art. 342 a
fost introdus de pct. 95 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26
iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.Articolul
343(1) Centrele comunitare de învățare permanentă se înființează de către
autoritățile administrației publice locale în parteneriat cu furnizorii de educație și
formare. Acestea au rolul de a implementa politicile și strategiile în domeniul
învățării pe tot parcursul vieții la nivelul comunității. Funcționarea centrelor
comunitare de învățare permanentă se reglementează prin hotărâre a
Guvernului, inițiată de Ministerul Educației Naționale.(2) Unitățile și instituțiile
de învățământ de sine stătător sau în parteneriat cu autoritățile locale și alte
instituții și organisme publice și private: case de cultură, furnizori de formare
continuă, parteneri sociali, organizații nonguvernamentale și altele asemenea
pot organiza la nivel local centre comunitare de învățare permanentă, pe baza
unor oferte de servicii educaționale adaptate nevoilor specifice diferitelor
grupuri-țintă interesate.(3) Finanțarea centrelor comunitare de învățare
permanentă se face din fonduri publice și private, în condițiile legii. Toate
veniturile obținute de centrele comunitare de învățare permanentă rămân la
dispoziția acestora.Articolul 344(1) Atribuțiile centrelor comunitare de învățare
permanentă la nivel local sunt următoarele:a) realizează studii și analize
privind nevoia de educație și formare profesională la nivel local;b) elaborează
planuri locale de intervenție în domeniul educației permanente;c) oferă servicii
educaționale pentru copii, tineri și adulți prin:(i) programe de tip remedial
pentru dobândirea sau completarea competențelor-cheie, inclusiv programe
educaționale de tip "A doua șansă" sau programe de tip "zone de educație
prioritară" pentru tinerii și adulții care au părăsit timpuriu sistemul de educație
ori care nu dețin o calificare profesională;(ii) programe pentru validarea
rezultatelor învățării nonformale și informale;(iii) programe de dezvoltare a
competențelor profesionale pentru calificare/recalificare, reconversie
profesională, perfecționare, specializare și inițiere profesională;(iv) programe
de educație antreprenorială;(v) programe de dezvoltare personală sau de timp
liber;(vi) organizarea de activități de promovare a participării la învățarea
permanentă a tuturor membrilor comunității;d) oferă servicii de informare,
orientare și consiliere privind:(i) accesul la programe de educație și formare
profesională;(ii) validarea rezultatelor învățării nonformale și informale;
(iii) pregătirea în vederea ocupării unui loc de muncă;e) oferă servicii de
evaluare și certificare a rezultatelor învățării nonformale și informale;f) asigură
accesul membrilor comunității la mijloace moderne de informare și
comunicare;g) promovează parteneriatul cu mediul
economic;h) implementează instrumentele dezvoltate la nivel european,
Europass și Youthpass, pașaportul lingvistic, precum și portofoliul de educație
permanentă;i) gestionează informații cu privire la participarea beneficiarilor la
serviciile acestora.(2) Metodologia de acreditare, evaluare periodică, organizare
și funcționare a centrelor comunitare de învățare permanentă se aprobă prin
hotărâre a Guvernului.Articolul 345(1) În înțelesul prezentei legi, termenii
referitori la procesele de identificare, evaluare și recunoaștere a rezultatelor
învățării se definesc după cum urmează:a) rezultatele învățării reprezintă ceea
ce o persoană cunoaște, înțelege și este capabilă să facă la finalizarea
procesului de învățare și sunt definite sub formă de cunoștințe, abilități și
competențe;b) identificarea rezultatelor învățării reprezintă procesul prin care
indivizii, singuri sau cu sprijinul personalului specializat, devin conștienți de
competențele pe care le dețin;c) evaluarea rezultatelor învățării reprezintă
procesul prin care se stabilește faptul că o persoană a dobândit anumite
cunoștințe, abilități și competențe;d) validarea rezultatelor învățării reprezintă
procesul prin care se confirmă că rezultatele învățării evaluate, dobândite de o
persoană, corespund cerințelor specifice pentru o unitate de rezultate ale
învățării sau o calificare;e) certificarea rezultatelor învățării reprezintă procesul
prin care se confirmă în mod formal rezultatele învățării dobândite de persoana
care învață în diferite contexte, în urma unui proces de evaluare. Aceasta se
finalizează printr-o diplomă sau un certificat.(2) Recunoașterea rezultatelor
învățării reprezintă procesul de atestare a rezultatelor învățării validate și
certificate prin acordarea de unități de rezultate ale învățării sau de calificări.
(3) Identificarea, evaluarea și recunoașterea rezultatelor învățării în contexte
nonformale și informale se realizează pe baza unei metodologii elaborate de
Ministerul Educației Naționale, de Ministerul Muncii și Justiției Sociale și de
Autoritatea Națională pentru Calificări și se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(4) Ministerul Educației Națonale elaborează și aprobă prin ordin al ministrului
educației naționale metodologia de recunoaștere a rezultatelor învățării în
contexte nonformale și informale a cadrelor didactice și de echivalare a acestora
în credite pentru educație și formare profesională.Articolul 346(1) Serviciile de
identificare, evaluare și recunoaștere a rezultatelor învățării pot fi oferite de
instituții de stat sau particulare autorizate în acest sens.(2) Diplomele și
certificatele acordate de instituțiile autorizate în urma evaluării rezultatelor
învățării în contexte nonformale și informale produc aceleași efecte ca și
celelalte modalități de evaluare și certificare a cunoștințelor și competențelor din
sistemul formal de educație și formare profesională în vederea ocupării unui loc
de muncă sau continuării educației și formării profesionale în sistemele formale.
(3) Rezultatele învățării în contexte nonformale și informale pot fi recunoscute
explicit prin evaluări în centre de evaluare și certificare a competențelor sau
implicit prin finalizarea unui program formal de studii.Articolul
347(1) Programele de formare profesională inițială și continuă, precum și
sistemele de evaluare a rezultatelor învățării în contexte nonformale și informale
vor respecta asigurarea mobilității ocupaționale pe orizontală și pe verticală prin
utilizarea sistemului de credite transferabile pentru educație și formare
profesională.(2) Metodologia de acordare a creditelor transferabile se
elaborează de Ministerul Educației Naționale, de Ministerul Muncii și Justiției
Sociale, de Ministerul Culturii și Identității Naționale și de Autoritatea Națională
pentru Calificări și se aprobă prin hotărâre a Guvernului.(3) Rezultatele învățării
și creditele asociate acestora, dobândite anterior în contexte formale sau ca
urmare a evaluării rezultatelor învățării nonformale și informale, sunt
transferate și integrate în programul de formare profesională pe care îl urmează
persoana care învață.Articolul 348(1) Persoanele care doresc să fie evaluate în
vederea recunoașterii competențelor profesionale obținute în alte contexte de
învățare decât cele formale se adresează unui centru de evaluare acreditat
pentru ocupația sau calificarea respectivă.(2) În funcție de procesul de evaluare
desfășurat, centrul de evaluare acreditat eliberează următoarele tipuri de
certificate cu recunoaștere națională:a) certificat de calificare - se eliberează în
cazul în care candidatul a fost declarat competent pentru toate competențele
asociate unei calificări sau unei ocupații, conform standardului de pregătire
profesională ori standardului ocupațional;b) certificat de competențe
profesionale -se eliberează în cazul în care candidatul a fost declarat competent
pentru una sau mai multe competențe asociate unei calificări ori unei ocupații,
conform standardului de pregătire profesională sau standardului ocupațional.
(3) Certificatele se eliberează însoțite de o anexă a certificatului, denumită
"Supliment descriptiv al certificatului", în care se precizează unitățile de
competență pentru care candidatul a fost declarat competent. Articolul
349(1) Portofoliul de educație permanentă reprezintă un instrument care
facilitează identificarea și formularea abilităților și competențelor personale și
valorificarea acestora în parcursul școlar și profesional și în inserția pe piața
muncii a fiecărui individ.(2) Portofoliul de educație permanentă conține dovezi
ale rezultatelor învățării dobândite în contexte formale, nonformale și informale
de educație.(3) Portofoliul educațional integrează și instrumentele europene
care evidențiază rezultatele învățării unei persoane, cum ar fi Europass și
Youthpass.Articolul 350(1) Consilierea și orientarea carierei pe tot parcursul
vieții se referă la totalitatea serviciilor și activităților care asistă persoanele de
orice vârstă și în orice moment al existenței lor să facă alegeri în sfera
educațională, de formare sau muncă și să își gestioneze cariera.(2) Serviciile de
consiliere și orientare în carieră se realizează prin unități și instituții de
învățământ, universități, instituții de formare, servicii de ocupare a forței de
muncă și servicii pentru tineret. Ele se pot realiza și la locul de muncă, în
serviciile sociale și în sectorul privat. Articolul 351Statul asigură accesul gratuit la
servicii de consiliere și orientare în carieră tuturor elevilor, studenților și
persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.Articolul 352(1) În sensul
prezentei legi, consilierea și orientarea în carieră includ următoarele tipuri de
activități:a) informarea cu privire la carieră, care se referă la toate informațiile
necesare pentru a planifica, obține și păstra un anumit loc de
muncă;b) educația cu privire la carieră, care se realizează în instituțiile de
învățământ prin intermediul ariei curriculare "consiliere și orientare". Sunt
oferite informații despre piața muncii, se formează abilități de a face alegeri
privind educația, formarea, munca și viața în general, oportunități de a
experimenta diverse roluri din viața comunității sau din viața profesională,
instrumente pentru planificarea carierei;b^1) instituțiile și unitățile de
învățământ pot să angajeze parteneriate cu agenți economici publici sau privați
sau alte instituții, cu scopul de a testa și aprofunda aspectele privind consilierea
și orientarea în carieră a elevilor și studenților;(la 15-04-2017, Articolul 352 din
Capitolul II , Titlul V a fost completat de ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 56 din 10
aprilie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 253 din 12 aprilie
2017 )c) consilierea în carieră, care ajută persoanele să își clarifice scopurile și
aspirațiile, să își înțeleagă propriul profil educațional, să ia decizii informate, să
fie responsabile pentru propriile acțiuni, să își gestioneze cariera și procesul de
tranziție în diferite momente;d) consilierea pentru angajare, care ajută
persoanele să își clarifice scopurile imediate privind angajarea, să învețe despre
abilitățile necesare pentru a căuta și a obține un loc de muncă;e) plasarea la
locul de muncă, care reprezintă sprijinul acordat persoanelor pentru găsirea
unui loc de muncă.(2) Pentru punerea în aplicare a prevederilor alin. (1),
precum și pentru facilitarea corelării sistemului de învățământ cu piața muncii,
se înființează și vor funcționa, în toate instituțiile de învățământ superior, centre
de consiliere și orientare în carieră pentru elevii din anii terminali, studenți și
absolvenți, în cadrul cărora vor funcționa unități de analiză și gestiune
previzională a solicitărilor pieței muncii.----------Alin. (2) al art. 352 a fost
introdus de pct. 96 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie
2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.
(3) Metodologia privind organizarea și funcționarea acestor centre se aprobă
prin ordin al ministrului.----------Alin. (3) al art. 352 a fost introdus de pct. 96
al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.Articolul 353(1) Ministerul
Educației Naționale și Ministerul Muncii și Justiției Sociale colaborează în scopul
creșterii calității, pentru sincronizarea și continuitatea activităților de consiliere
și orientare în carieră de care beneficiază o persoană pe parcursul întregii vieți.
(2) Ministerele prevăzute la alin. (1) stabilesc, prin ordin comun, instrumente și
metodologii comune referitoare la formarea specialiștilor în consiliere și
orientare, utilizarea instrumentelor Europass și Youthpass, organizarea de
activități comune de sensibilizare a cadrelor didactice și a formatorilor, a
părinților și a publicului larg cu privire la dimensiunea consilierii și orientării în
educație și formarea profesională.Articolul 354Pentru asigurarea transparenței
serviciilor și a mobilității persoanelor în spațiul european, Ministerul Educației
Naționale și Ministerul Muncii și Justiției Sociale realizează demersurile necesare
pentru integrarea României în rețelele europene de consiliere și orientare pe tot
parcursul vieții.Articolul 355(1) Sistemul național de asigurare a calității
educației permanente cuprinde sistemul de asigurare a calității în învățământul
preuniversitar, sistemul de asigurare a calității în învățământul superior,
sistemul de asigurare a calității în formarea profesională inițială, sistemul de
asigurare a calității în formarea profesională continuă.(2) Grupul Național pentru
Asigurarea Calității în Educație și Formare Profesională (GNAC), structură
informală care funcționează ca punct național de referință pentru asigurarea
calității în educație și formarea profesională, coordonează armonizarea
sistemelor de asigurare a calității în educație și formarea profesională. Articolul
356(1) Statul sprijină dreptul la învățare pe tot parcursul vieții prin acordarea
sumei reprezentând echivalentul în lei a 500 euro, calculat la cursul de schimb
leu/euro comunicat de Banca Națională a României și valabil la data plății,
fiecărui copil cetățean român, la nașterea acestuia. Suma este acordată în scop
educațional în beneficiul titularului, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului
Muncii și Justiției Sociale.(2) Suma se depune într-un cont de depozit, denumit
în continuare cont pentru educație permanentă, deschis la Trezoreria Statului pe
numele copilului de oricare dintre părinții firești, de împuternicitul acestora sau
de reprezentantul legal al copilului, pe baza certificatului de naștere.(3) Părinții
copilului, contribuabili, pot direcționa în contul prevăzut la alin. (2) un procent
de până la 2% din valoarea impozitului anual pe veniturile din salarii, în
condițiile legii, și pot depune sume în acest cont.(4) Pentru sumele depuse în
contul prevăzut la alin. (2) se plătește dobândă anual la o rată a dobânzii
stabilită prin ordin al ministrului finanțelor publice. Dobânzile aferente conturilor
de depozit constituite la Trezoreria Statului se asigură de la bugetul de stat, din
bugetul Ministerului Finanțelor Publice.(5) Titularul contului este singura
persoană care poate solicita sume din contul pentru educație permanentă,
începând cu vârsta de 16 ani și cu acordul expres, după caz, al părinților, al
tutorelui sau al reprezentantului legal. Trezoreria Statului eliberează vouchere
echivalente în valoare cu sumele solicitate. Metodologia prin care se certifică
faptul că sumele au fost cheltuite pentru educația permanentă se elaborează de
către Ministerul Educației Naționale.(6) Retragerea sumelor în alte condiții decât
cele prevăzute la alin. (5) și/sau utilizarea acestora în alt scop decât cel stabilit
de prezenta lege constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6
luni la un an.(7) Normele privind deschiderea, gestionarea și accesul la contul
pentru educație permanentă se aprobă prin hotărâre a Guvernului.(8) Sprijinul
de stat pentru exercitarea dreptului la educație permanentă prin acordarea
sumei reprezentând echivalentul în lei a 500 euro se acordă tuturor copiilor
născuți după data intrării în vigoare a prezentei legi.Articolul 357(1) Personalul
care lucrează în domeniul educației permanente poate ocupa următoarele
funcții: cadru didactic, cadru didactic auxiliar, formator, instructor de practică,
evaluator de competențe, mediator, facilitator al învățării permanente, consilier,
mentor, facilitator/tutore on-line, profesor de sprijin și alte funcții asociate
activităților desfășurate în scopul educației permanente.(2) Ministerul Educației
Naționale, împreună cu Ministerul Muncii și Justiției Sociale, cu Ministerul
Culturii și Identității Naționale și cu Agenția Națională pentru Calificări,
stabilește normele metodologice de elaborare a statutului și rutei de
profesionalizare a personalului care lucrează în domeniul educației permanente,
aprobat prin hotărâre a Guvernului. Programele de formare profesională vor
cuprinde obiective specifice învățării permanente, precum: competențe
psihopedagogice specifice vârstei și profilului beneficiarilor învățării, dezvoltarea
competențelor de utilizare a tehnologiilor moderne de informare și comunicare,
competențe de facilitare a învățării în medii virtuale, utilizarea învățării pe bază
de proiecte și portofolii educaționale.Articolul 358(1) Guvernul înființează
Muzeul Național al Științei, în condițiile legii.(2) Muzeul Național al Științei are
drept scop principal oferirea de experiențe de învățare nonformală și informală,
prin prezentarea principalelor realizări ale științei și tehnologiei.(3) Metodologia
de înființare, organizare, funcționare și finanțare a Muzeului Național al Științei
se stabilește prin hotărâre a Guvernului, în termen de maximum 12 luni de la
intrarea în vigoare a prezentei legi.Articolul 359Ministerul Educației Naționale,
împreună cu Ministerul Muncii și Justiției Sociale și cu Ministerul Culturii
și Identității Naționale elaborează un set de indicatori statistici pentru
monitorizarea, analiza și prognoza activităților de învățare pe tot parcursul
vieții.Titlul VI Răspunderea juridicăArticolul 360(1) Următoarele fapte
constituie contravenții și se sancționează după cum urmează:a) nerespectarea
dispozițiilor art. 86 alin. (3), din culpa părintelui sau a tutorelui legal instituit, cu
amendă cuprinsă între 100 lei și 1.000 lei ori cu muncă echivalentă în folosul
comunității, prestată de părinte sau de tutorele legal;b) nerespectarea
dispozițiilor art. 143 alin. (5), cu amendă de la 5.000 lei la 50.000 lei.
(2) Constatarea contravenției și aplicarea amenzilor contravenționale prevăzute
la alin. (1) lit. a) se fac de către persoanele împuternicite de primar în acest
scop, la sesizarea consiliului de administrație al unității de învățământ.
(3) Constatarea contravenției și aplicarea amenzilor contravenționale prevăzute
la alin. (1) lit. b) se fac de către ofițerii sau agenții de poliție din cadrul
Ministerului Afacerilor Interne, cu competențe în domeniu. Titlul
VII Dispoziții tranzitorii și finaleArticolul 361(1) Prezenta lege intră în
vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea învățământului
nr. 84/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din
10 decembrie 1999, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr.
128/1997 privind Statutul personalului didactic, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 158 din 16 iulie 1997, cu modificările și completările
ulterioare, art. 14 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
75/2005privind asigurarea calității educației, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 642 din 20 iulie 2005, aprobată cu modificări prin Legea
nr. 87/2006, cu modificările ulterioare, Ordonanța Guvernului nr.
10/2009 privind dreptul studenților înmatriculați la formele de învățământ la
distanță sau cu frecvență redusă de a continua studiile la programe de studii de
licență autorizate să funcționeze provizoriu sau acreditate, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 20 august 2009, precum și orice alte
dispoziții contrare.(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1):a) măsura
introducerii clasei pregătitoare în învățământul primar intră în vigoare începând
cu anul școlar 2012-2013;b) evaluarea națională organizată la finalul clasei a
VIII-a se va desfășura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu
generația de elevi care începe clasa a V-a în anul școlar 2017-2018;(la 15-12-
2016, Litera b) din Alineatul (3) , Articolul 361 , Titlul VII a fost modificată
de Punctul 19, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 96 din 8 decembrie
2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1009 din 15 decembrie
2016 )c) examenul de bacalaureat se va desfășura în conformitate cu
prevederile prezentei legi începând cu generația de elevi care începe clasa a IX-
a în anul școlar 2017-2018;(la 15-12-2016, Litera c) din Alineatul (3) , Articolul
361 , Titlul VII a fost modificată de Punctul 19, Articolul I din ORDONANȚA DE
URGENȚĂ nr. 96 din 8 decembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
1009 din 15 decembrie 2016 )d) admiterea la liceu se va desfășura în
conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generația de elevi care
începe clasa a V-a în anul școlar 2017-2018;(la 15-12-2016, Litera d) din
Alineatul (3) , Articolul 361 , Titlul VII a fost modificată de Punctul 19, Articolul I
din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 96 din 8 decembrie 2016, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 1009 din 15 decembrie 2016 )e) măsura acordării a
500 de euro pentru educația permanentă a fiecărui nou-născut se aplică
începând din anul 2013;*)f) măsura privind introducerea costului standard per
elev și a principiului "finanțarea urmează elevul" se aplică din anul
2012;g) prevederile art. 8 intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie
2012*).h) Abrogată.(la 06-04-2018, Litera h) din Alineatul (3) , Articolul 361 ,
Titlul VII a fost abrogată de Punctul 26, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 82 din 30
martie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 299 din 03 aprilie 2018 )(4) La
data intrării în vigoare a prezentei legi, instituțiile de învățământ superior
acreditate încetează procesul didactic la toate specializările/programele de studii
care nu au fost autorizate să funcționeze provizoriu sau acreditate. Continuarea
procesului didactic la aceste specializări/programe de studii sau inițierea
procesului didactic la alte specializări/programe de studii neautorizate ori
neacreditate reprezintă o încălcare a legii, instituția de învățământ superior fiind
sancționată cu intrarea în lichidare, iar vinovații urmând a fi sancționați potrivit
prevederilor legale.(5) Studenții și absolvenții care au fost înmatriculați la
specializările/programele de studii care și-au încetat procesul didactic
conform alin. (4) au dreptul să își finalizeze studiile la specializări/programe de
studii identice sau similare din același domeniu al specializării/programului de
studii, autorizate să funcționeze provizoriu ori acreditate. Aspectele legate de
finalizarea studiilor menționate în prezentul alineat sunt reglementate prin ordin
al ministrului educației naționale, la propunerea ARACIS și cu consultarea
Consiliului Naţional al Rectorilor sau a altor structuri asociative ale
universităților.(la 15-12-2016, Alineatul (5) din Articolul 361 , Titlul VII a fost
modificat de Punctul 20, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 96 din 8
decembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1009 din 15 decembrie
2016 )(6) În termen de 8 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi,
Ministerul Educației Naționale elaborează metodologiile, regulamentele și
celelalte acte normative care decurg din aplicarea prezentei legi și stabilește
măsurile tranzitorii de aplicare a acesteia.Articolul 362(1) Personalul didactic
care ocupă, la momentul intrării în vigoare a prezentei legi, funcția de
preparator universitar și care obține diploma de doctor în termen de 4 ani de la
intrarea în vigoare a prezentei legi ocupă de drept funcția de asistent
universitar.(2) La împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare a
prezentei legi, contractele de muncă ale persoanelor care ocupă funcția de
preparator universitar încetează de drept.(3) La împlinirea termenului de 4 ani
de la intrarea în vigoare a prezentei legi, contractele de muncă ale persoanelor
care ocupă funcția de asistent universitar sau asistent de cercetare și nu sunt
studenți-doctoranzi sau nu au obținut diploma de doctor încetează de drept.
(4) Prin excepție de la prevederile art. 301 alin. (2), persoanelor care ocupă la
momentul intrării în vigoare a prezentei legi funcția de asistent universitar într-o
instituție de învățământ superior nu li se aplică respectivele prevederi. La
împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi,
contractele de muncă ale respectivelor persoane, care nu au obținut diploma de
doctor, încetează de drept.(5) La împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în
vigoare a prezentei legi, contractele de muncă ale persoanelor care ocupă
funcția de lector universitar/șef de lucrări sau o funcție didactică universitară
superioară și nu au obținut diploma de doctor încetează de drept.(6) La
împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi,
contractele de muncă ale persoanelor care ocupă, în instituții de învățământ
superior, funcția de cercetător științific sau o funcție de cercetare superioară și
nu au obținut diploma de doctor încetează de drept.(7) Termenele prevăzute
la alin. (1)-(6) se prorogă până la încheierea anului universitar 2014-2015,
respectiv 30 septembrie 2015.----------Alin. (7) al art. 362 a fost introdus de
pct. 17 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 94 din 29 decembrie 2014,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 968 din 30 decembrie 2014.(8) Prin
excepție de la termenul prevăzut la alin. (7), senatele universitare ale
instituțiilor de învățământ pot aproba, la propunerea consiliului de administrație,
în anul universitar 2015-2016, continuarea raporturilor juridice de muncă,
pentru persoanele aflate sub incidența prevederilor alin. (1)-(6), în funcție de
gradul de îndeplinire de către acestea a obligațiilor aferente programelor de
studii doctorale.-----------Alin. (8) al art. 362 a fost introdus de pct. 2 al art. XI
din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 41 din 30 septembrie 2015, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 733 din 30 septembrie 2015.Articolul 363La data
intrării în vigoare a prezentei legi, instituțiile de învățământ superior de stat
având activități de predare în limba minorităților naționale care au statut de
universități multiculturale și multilingve, conform prezentei legi, sunt:1.
Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca - în limbile română, maghiară și
germană;2. Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș în limbile
română și maghiară;3. Universitatea de Artă Teatrală din Târgu Mureș - în
limbile română și maghiară.Articolul 364(1) Senatele universitare sunt obligate
ca, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să definitiveze
noua cartă universitară, regulamentele și metodologiile de organizare și
funcționare a universităților, în conformitate cu prezenta lege.(2) La finalizarea
actualului mandat, noile organe de conducere ale universităților se vor stabili în
baza prezentei legi.Articolul 365Termenii și expresiile utilizate în cuprinsul
prezentei legi sunt definiți în anexa care face parte integrantă din prezenta
lege.Această lege a fost adoptată în temeiul prevederilor art. 114 alin. (3) din
Constituția României, republicată, în urma angajării răspunderii Guvernului în
fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședința comună din data de 28
octombrie 2010.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
ROBERTA ALMA ANASTASE
p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
ALEXANDRU PEREȘBucurești, 5 ianuarie 2011.Nr. 1.AnexaLISTAdefinițiilor
termenilor și a expresiilorutilizate în cuprinsul legii1. Abilitarea reprezintă
certificarea calității unei persoane de a conduce lucrări de doctorat.-----------
Pct. 1 din anexă a fost modificat de pct. 20 al art. I din ORDONANȚA DE
URGENȚĂ nr. 92 din 18 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
864 din 19 decembrie 2012.2. Acreditarea este procesul prin care
unitatea/instituția de învățământ/organizația interesată, pe baza evaluării
externe realizate în condițiile prezentei legi, dobândește dreptul de organizare a
admiterii, de desfășurare a procesului de învățământ, de organizare a
examenelor de finalizare a studiilor și de a emite diplome și certificate
recunoscute de Ministerul Educației Naționale.3. Asigurarea calității educației
exprimă capacitatea unei organizații furnizoare de a oferi programe de educație
în conformitate cu standardele anunțate și este realizată printr-un ansamblu de
acțiuni de dezvoltare a capacității instituționale, de elaborare, planificare și
implementare de programe de studiu, prin care se formează încrederea
beneficiarilor că organizația furnizoare de educație îndeplinește standardele de
calitate.4. Autorizarea de funcționare provizorie este procesul prin care unitatea
de învățământ/instituția de învățământ/organizația interesată - pe baza
evaluării externe realizate, în condițiile prezentei legi, de către agențiile de
asigurare a calității competente - dobândește calitatea de furnizor de educație,
prin ordin al ministrului educației naționale, respectiv prin hotărâre a
Guvernului. Autorizarea de funcționare provizorie conferă dreptul de organizare
a admiterii, precum și de organizare și desfășurare a procesului de învățământ.
(la 18-06-2018, Punctul 4. din Anexa a fost modificat de Punctul 15, Articolul II
din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 48 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 499 din 18 iunie 2018 )5. Beneficiarii direcți ai educației și formării
profesionale sunt antepreșcolarii, preșcolarii, elevii și studenții, precum și
persoanele adulte cuprinse într-o formă de educație și formare
profesională.6. Beneficiarii indirecți ai educației și formării profesionale sunt
familiile beneficiarilor direcți, angajatorii, comunitatea locală și, într-un sens
larg, întreaga societate.7. Cadrul național al calificărilor este un instrument
pentru stabilirea calificărilor, în conformitate cu un set de criterii ce corespund
unor niveluri specifice de învățare. Cadrul național al calificărilor are ca scop
integrarea și coordonarea subsistemelor naționale de calificări și îmbunătățirea
transparenței, accesului, progresului și calității calificărilor în raport cu piața
muncii și societatea civilă.8. Cadrul național al calificărilor din învățământul
superior, denumit în continuare CNCIS, reprezintă instrumentul pentru stabilirea
structurii calificărilor din învățământul superior. CNCIS are ca scop asigurarea
coerenței calificărilor și a titlurilor obținute în învățământul superior. CNCIS
asigură recunoașterea națională, precum și compatibilitatea și comparabilitatea
internațională a calificărilor dobândite prin învățământul superior. CNCIS este
parte a Cadrului național al calificărilor definit la pct. 7.9. Calificarea este
rezultatul formal al unui proces de evaluare și validare, care este obținut atunci
când un organism competent stabilește că o persoană a obținut, ca urmare a
învățării, rezultate la anumite standarde prestabilite.10. Calitatea educației este
ansamblul de caracteristici ale unui program de studii sau program de calificare
profesională și ale furnizorului acestuia, prin care sunt îndeplinite standardele de
calitate, precum și așteptările beneficiarilor.11. Centrul de zi este o instituție de
stat sau a unei organizații nonguvernamentale în care copiii cu deficiențe,
transportabili, sunt găzduiți și îngrijiți în timpul zilei.12. Centrul de educație
este o unitate de învățământ organizată de către Ministerul Educației Naționale
sau de organizații neguvernamentale în parteneriat cu Ministerul Educației
Naționale, având ca scop și finalitate recuperarea, compensarea, reabilitarea și
integrarea școlară și socială a diferitelor categorii de copii/elevi/tineri cu
deficiențe.13. Cercetarea științifică universitară include cercetarea științifică
propriu-zisă, creația artistică și activitățile specifice performanței
sportive.14. Competența reprezintă capacitatea dovedită de a selecta, combina
și utiliza adecvat cunoștințe, abilități și alte achiziții constând în valori și
atitudini, pentru rezolvarea cu succes a unei anumite categorii de situații de
muncă sau de învățare, precum și pentru dezvoltarea profesională ori personală
în condiții de eficacitate și eficiență.15. Competențele profesionale sunt un
ansamblu unitar și dinamic de cunoștințe și abilități. Cunoștințele se exprimă
prin următorii descriptori: cunoaștere, înțelegere și utilizare a limbajului
specific, explicare și interpretare. Abilitățile se exprimă prin următorii
descriptori: aplicare, transfer și rezolvare de probleme, reflecție critică și
constructivă, creativitate și inovare16. Competențele transversale reprezintă
achiziții valorice și atitudinale care depășesc un anumit domeniu/program de
studiu și se exprimă prin următorii descriptori: autonomie și responsabilitate,
interacțiune socială, dezvoltare personală și profesională.17. Controlul calității
educației în unitățile de învățământ preuniversitar semnifică activități și tehnici
cu caracter operațional, aplicate sistematic de o autoritate de inspecție
desemnată pentru a verifica respectarea standardelor prestabilite.18. Creditele
pentru formare profesională reprezintă totalitatea rezultatelor învățării
dobândite de o persoană pe parcursul unui program de formare profesională,
folosite pentru a indica progresele înregistrate și completarea unui program de
formare care conduce către obținerea unei calificări. Creditele sunt folosite
pentru a permite transferul de la o calificare la alta, de la un nivel de calificare
la altul și de la un sistem de învățare la altul.19. Creditele de studii
transferabile sunt valori numerice alocate unor unități de cursuri și altor
activități didactice. Prin creditele de studii transferabile se apreciază, în medie,
cantitatea de muncă, sub toate aspectele ei, efectuată de student pentru
însușirea cunoștințelor și competențelor specifice unei discipline.20. Criteriul
reprezintă un set de standarde care se referă la un aspect fundamental de
organizare și funcționare a unui/unei furnizor de educație/unități/instituții
furnizoare de educație în procesul autorizării de funcționare
provizorie/acreditării/evaluării și asigurării calității.21. Cunoștințele reprezintă
rezultatul asimilării, prin învățare, a unui ansamblu de fapte, principii, teorii și
practici legate de un anumit domeniu de muncă sau de studii.22. ECTS/SECT -
Sistemul european de credite transferabile.23. ECVET/SECTEFP - Sistemul
european de credite transferabile pentru educație și formare
profesională.24. Educația este ansamblul proceselor de punere în aplicare a
programelor și activităților de învățare și formare de competențe academice sau
profesionale. Educația include atât activitățile de învățare în context formal, cât
și în context nonformal sau informal.25. Educația și formarea profesională
reprezintă ansamblul coerent și continuu de activități și experiențe de învățare
prin care trece subiectul învățării pe întreaga durată a traseului său educațional-
formativ.26. EQF/CEC - Cadrul european al calificărilor pentru învățare pe tot
parcursul vieții - este un instrument de referință pentru a compara nivelurile de
calificare ale diferitelor sisteme de calificări și care promovează atât învățarea
de-a lungul vieții, cât și egalitatea de șanse în societatea bazată pe cunoaștere,
precum și continuarea integrării cetățenilor pe piața europeană a muncii,
respectând în același timp marea diversitate a sistemelor naționale de
educație.27. Evaluarea instituțională a calității constă în examinarea
multicriterială a calității educației, a măsurii în care un furnizor de
educație/unitatea/instituția furnizoare de educație și programele acesteia
îndeplinesc standardele și standardele de referință. Atunci când evaluarea
calității este efectuată de organizație, aceasta însăși ia forma evaluării interne.
Atunci când evaluarea calității este efectuată de o agenție națională sau
internațională specializată, aceasta ia forma evaluării externe.28. Evaluarea
rezultatelor învățării reprezintă procesul prin care se stabilește faptul că o
persoană a dobândit anumite cunoștințe, deprinderi și
competențe.29. Indicatorul de performanță reprezintă un instrument de
măsurare a gradului de realizare a unei activități desfășurate de furnizorul de
educație/unitatea/instituția furnizoare de educație prin raportare la standarde,
respectiv la standardele de referință. Nivelul minim al indicatorilor de
performanță corespunde cerințelor unui standard. Nivelul maxim al indicatorilor
de performanță corespunde cerințelor unui standard de referință, este opțional
și diferențiază calitatea în mod ierarhic, progresiv.30. Îmbunătățirea calității
educației semnifică evaluarea, analiza și acțiunea corectivă continuă din partea
furnizorului de educație/unității/instituției furnizoare de educație, bazată pe
selectarea și adoptarea celor mai potrivite proceduri, precum și pe alegerea și
aplicarea standardelor de referință.31. Învățământul este un serviciu public
organizat în condițiile unui regim juridic de drept public în scopul educării și
formării profesionale a tinerei generații.32. Învățământul cu frecvență, cu
frecvență redusă și la distanță sunt forme de organizare a proceselor didactice
care implică:a) frecvență obligatorie pentru învățământul cu
frecvență;b) înlocuirea orelor de predare cu activități de studiu individual și
întâlniri periodice, de regulă săptămânal, cu elevii/studenții/cursanții pentru
desfășurarea activităților aplicative obligatorii prevăzute în planurile-cadru de
învățământ/planurile de învățământ, pentru învățământul cu frecvență
redusă;c) înlocuirea orelor de predare cu activități de studiu individual și
întâlniri periodice, desfășurarea seminarelor prin sistem tutorial și, obligatoriu, a
tuturor activităților didactice care dezvoltă competențe și abilități practice în
sistem față în față pentru învățământul la distanță.33. Mandatul este perioada
în care o persoană, desemnată prin vot sau prin concurs într-o funcție de
conducere, la nivelul unei unități/instituții de învățământ din cadrul sistemului
național de învățământ, pune în aplicare programul managerial pe baza căruia a
fost învestită. Mandatul are o durată de 4 ani.33^1. Mobilitatea academică a
studenților reprezintă dreptul studenților și studenților-doctoranzi de a li se
recunoaște creditele transferabile dobândite, în condițiile legii, la alte instituții
de învățământ superior din țară sau din străinătate. Mobilitatea academică a
studenților poate fi internă sau internațională și, după caz, definitivă sau
temporară. Mobilitatea definitivă se face după o procedură aprobată prin ordin
al ministrului.----------Pct. 33^1 din anexă a fost introdus de pct. 97 al art. I
din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014.34. Organizația interesată în
furnizarea de servicii de educație este o persoană juridică ce cuprinde în statutul
său activități de învățământ și se supune procesului de autorizare pentru a
deveni furnizor de educație.35. Programele educaționale de tip "A doua șansă"
sunt programe educaționale care au ca scop sprijinirea copiilor/tinerilor/adulților
care au părăsit prematur sistemul de educație, fără a finaliza învățământul
primar și/sau gimnazial, depășind cu cel puțin 4 ani vârsta de școlarizare
corespunzătoare acestor niveluri, astfel încât aceștia să își poată completa și
finaliza învățământul obligatoriu, precum și să poată obține o calificare
profesională.36. Programele de calificare profesională reprezintă oferta
educațională care conduce la dobândirea unei calificări profesionale înscrise în
Registrul național al calificărilor.37. Programele de studii concretizează oferta
educațională a unei organizații furnizoare de educație.38. Programul de studii
acreditat este programul de studii care îndeplinește cerințele minime ale
standardelor și indicatorilor de performanță ai acreditării.39. Programul de
studii autorizat este programul de studii evaluat, avizat favorabil și care
îndeplinește condițiile autorizării provizorii.40. Punctele de credit pentru
formare profesională reprezintă exprimarea numerică a importanței unei unități
de rezultate ale învățării raportate la o calificare.41. Registrul matricol unic al
universităților din România (RMUR) este o bază de date națională electronică în
care sunt înregistrați toți studenții din instituțiile de învățământ superior de stat,
particulare sau confesionale, acreditate ori autorizate să funcționeze provizoriu.
Constituirea RMUR se realizează pe baza registrelor matricole ale instituțiilor de
învățământ superior.42. Registrul național al calificărilor este o bază de date
națională ce cuprinde descrierea tuturor calificărilor din
România.43. Rezultatele învățării reprezintă ceea ce o persoană înțelege,
cunoaște și este capabilă să facă la finalizarea unui proces de învățare.
Rezultatele învățării se exprimă prin cunoștințe, abilități și competențe
dobândite pe parcursul diferitelor experiențe de învățare formală, nonformală și
informală.44. Sistemul național de învățământ este constituit din ansamblul
unităților și instituțiilor de învățământ de stat particulare și confesionale
acreditate, de diferite tipuri, niveluri și forme de organizare a activității de
educare și formare profesională.45. Sistemul tutorial semnifică organizarea
activităților didactice în învățământul la distanță de către un cadru didactic
tutore și asigură:a) desfășurarea activităților de învățare și evaluare atât la
distanță, cât și în sistem față în față;b) organizarea pe discipline și grupe care
cuprind maximum 25 de elevi/studenți/cursanți.46. Societatea cunoașterii este
o societate în care cunoașterea constituie principala resursă, fiind creată,
împărtășită și utilizată pentru a genera prosperitate și bunăstare membrilor
săi.47. Standardul reprezintă descrierea cerințelor formulate în termen de
reguli sau rezultate, care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei
activități în educație. Orice standard este formulat în termeni generali sub forma
unui enunț și se concretizează într-un set de indicatori de performanță.
Standardele sunt diferențiate pe criterii și domenii.48. Standardul de referință
reprezintă descrierea cerințelor care definesc un nivel optimal de realizare a
unei activități de către furnizorul de educație/unitatea/instituția furnizoare de
educație, pe baza bunelor practici existente la nivel național, european sau
mondial. Standardele de referință sunt specifice fiecărui program de studii sau
fiecărei instituții, sunt opționale și se situează peste nivelul minim.49. Statele
terțe reprezintă orice stat, cu excepția statelor membre ale Uniunii Europene,
ale Spațiului Economic European și a Confederației Elvețiene.50. Unitatea
reprezintă o unitate de învățământ din învățământul preuniversitar.51. Unitatea
de rezultate ale învățării reprezintă partea unei calificări care cuprinde un set
coerent de cunoștințe, deprinderi și competențe generale, care pot fi evaluate și
validate.51^1. Unitatea tutelară este o unitate de învățământ acreditată având
cel puțin nivelul de învățământ pentru care este desemnată prin ordin al
ministrului educației naționale să realizeze procedura de autorizare prevăzută
de art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind
asigurarea calității educației, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu
modificările și completările ulterioare, în vederea înființării unei unități de
învățământ de stat.(la 18-06-2018, Anexa a fost completata de Punctul 16,
Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 48 din 8 iunie 2018, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 499 din 18 iunie 2018 )52. Abrogat.(la 18-06-2018,
Punctul 52. din Anexa a fost abrogat de Punctul 17, Articolul II din ORDONANȚA
DE URGENȚĂ nr. 48 din 8 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 499
din 18 iunie 2018 )53. Validarea rezultatelor învățării reprezintă procesul prin
care se confirmă că rezultatele învățării dobândite de o persoană, evaluate și
certificate, corespund cerințelor specifice pentru o unitate sau o
calificare.54. Transferul rezultatelor învățării și al creditelor asociate reprezintă
procesul prin care rezultatele învățării și creditele asociate acestora sunt
transferate și integrate în programul de formare profesională pe care îl urmează
persoana care învață.55. Recunoașterea rezultatelor învățării și a creditelor
asociate reprezintă procesul prin care se acordă un statut oficial rezultatelor
învățării și creditelor dobândite, evaluate și validate, în vederea acordării
certificatului de calificare profesională.56. Certificarea rezultatelor învățării
reprezintă procesul prin care se confirmă în mod formal rezultatele învățării
dobândite de persoana care învață, în urma unui proces de
evaluare.57. Învățământul public este echivalentul învățământului de stat, așa
cum este definit în Constituția României, republicată.58. Învățământul privat
este echivalentul învățământului particular, așa cum este definit în Constituția
României, republicată.59. Degrevarea reprezintă scutirea parțială de efectuarea
atribuțiilor prevăzute la art. 262 pentru personalul didactic de conducere, de
îndrumare și de control, ca urmare a îndeplinirii unor responsabilități specifice
funcțiilor de conducere, de îndrumare și de control, precum și pentru persoanele
desemnate de federațiile sindicale reprezentative din învățământ ca urmare a
participării la procesul de monitorizare și evaluare a calității sistemului de
învățământ.----------Pct. 59 din anexă a fost introdus de pct. 3 al art. unic din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 14 din 6 martie 2013, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 133 din 13 martie 2013.60. Viabilitatea unui/unei post
didactic/catedre presupune existența acestuia/acesteia pe durata unui nivel de
învățământ și se stabilește de consiliul de administrație al unității de învățământ
în funcție de planurile-cadru în vigoare, de proiectele planurilor de școlarizare și
de evoluția demografică la nivel local.----------Pct. 60 din anexă a fost introdus
de pct. 2 al art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 16 din 9 aprilie 2014,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 266 din 10 aprilie 2014.------