Sunteți pe pagina 1din 12

Seminarul nr.

2 la Biologie

Despre coordonate, spatii vectoriale, matrice etc.

Continut seminar.
i) Sistem de coordonate pe o axa. Reprezentarea geometrica a numerelor
reale pe o axa. Bijectia lui Descartes.
ii) Sistem de coordonate intr-un plan. Reprezentarea geometrica a punctelor
unui plan prin perechi ordonate de numere reale. Bijectia lui Descartes intre un
plan si R2 :
iii) Moduri naturale de operare in R2 (adunare si inmultire cu scalari) induse
cu ajutorul adunarii vectorilor si inmultirii acestora cu scalari (cf. …zica de
gimnaziu). Exemple concrete. De…nitie Rn : Baze algebrice pentru R2 (Rn ):
Baza canonica.
iv) Matrice. De…nitie, operatii naturale, puterile unei matrice patratice.
v) Teme pentru acasa.

Ne reamintim urmatoarele multimi importante (de numere):


a) multimea numerelor naturale notata

N:= f0; 1; 2; 3; ::::g;

b) multimea numerelor intregi notata

Z:= f:::; 3; 2; 1; 0; 1; 2; 3; ::::g;

(in germana zahlen inseamna numar).


c) multimea numerelor rationale notata
m
Q:= f j m 2 Z; n 2Nnf0gg;
n
d) multimea numerelor reale notata R: p
Cateva exemple de numere reale: 0; 1; 2; e := lim (1 + 1=n)n ; ; ::: .
n!1
e) multimea numerelor complexe notata

C:= fa + ibja; b2Rg;

unde i este un "simbol" cu proprietatea

i2 = 1:

Admitem ca …ind cunoscute operatiile naturale de adunare (notata +) si inmultire


(desemnata prin ) pentru toate tipurile de numere mentionate mai sus.

1
Inversa operatiei de adunare se numeste scadere, iar a celei de inmultire,
cand are sens, este cunoscuta drept impartire.
Este deosebit de util sa ne aducem aminte ca (Z; +; ) este un exemplu de
inel; iar (Q; +; ); (R; +; ); (C; +; ) sunt corpuri:
In aceasta ordine de idei este util sa evidentiem, despre tripletul (R; +; );
urmatoarele fapte :
1) adunarea este o operatie interna pe multimea numerelor reale, adica
suma a doua numere reale este (totdeauna !) tot un numar real; prin urmare

+ :R R !R ;

2) adunarea este asociativa, adica

8x; y; z 2 R ) (x + y) + z = x + (y + z) ;

3) adunarea este comutativa, adica

8x; y2R ) x + y = y + x ;

4) exista un numar real (special!) notat 0 (zero) astfel incat

x+0 = 0+x; 8x 2 R ;

5) 8 x 2 R 9 x0 (= x) 2 R astfel incat

x + x0 = x0 + x = 0;

6) inmultirea este o operatie interna pe multimea numerelor reale, adica


produsul a doua numere reale este (totdeauna !) tot un numar real; prin urmare

:R R !R ;

7) inmultirea este asociativa, adica

8 ; 2 R si 8 x 2 R ) ( x) = ( )x ;

8) inmultirea este distributiva fata de adunare (in varianta I), adica

8 2 R si 8 x; y2R ) (x + y) = x + y ;

9) inmultirea este distributiva fata de adunare (in varianta II), adica

8 ; 2 R si 8 x2R )( + )x = x + x ;

10) exista un alt numar real (special!) notat 1 (unu) astfel incat:

1 x = x; 8x 2 R:

Proprietatile 1) 5) ne "spun" ca (R; +) este un grup comutativ, pe cand


proprietatile 6), 7); 10) re‡ecta caracteristicile fundamentale ale operatiei de

2
inmultire, iar proprietatile 8) si 9) stabilesc relatii intre operatiile de adunare si
inmultire.
x:1: Reprezentarea geometrica a numerelor reale
i) Sa consideram o dreapta d pe care alegem, in mod arbitrar, dar apoi il
consideram ca …ind …xat, un anumit punct. Vom numi acest punct "distins"
origine si-l vom desemna prin O: Punctul respectiv va imparti dreapta d in
doua semidrepte. Pe una dintre cele doua semidrepte vom alege un punct A;
distinct de O; si vom considera ca directia de la O la A este cea pozitiva.
Traditional, daca reprezentarea concreta a dreptei d este orizontala, se alege A
pe semidreapta din partea dreapta a observatorului, si deci sensul pozitiv va
… orientat spre dreapta. Daca pe cealalta semidreapta se alege un punct A0 ;
distinct de originea O; atunci directia de la O inspre A0 se va numi negativa.
Prin urmare, in cazul unei reprezentari traditionale, sensul negativ va … orientat
spre stanga. Fara nicio micsorare a generalitatii se poate admite ca segmentele
OA si OA0 au aceeasi lungime.
Vom considera segmentul OA ca unitate de masura pe dreapta d: Atunci
oricarui numar real strict pozitiv x ii corespunde un unic punct Ax 2 d; situat
pe semidreapta pozitiva ce contine punctul "ales" A; astfel incat OAx = x OA:
In mod analog, pentru orice numar x 2 R; x < 0; exista un unic punct A0x 2
d; situat pe semidreapta negativa ce contine punctul "ales" A0 ; astfel incat
OA0x = x OA0 : Punctul Ax se numeste imaginea numarului real x: Convenim
ca numarului 0 sa-i corespunda chiar originea O:
Reciproc, oricarui punct M situat pe dreapta d i se asociaza, in mod unic,
un numar real x 2 R astfel incat OM = x OA: Acest unic numar real x se
numeste abscisa punctului M: Evident ca originea O are abscisa 0:
Asadar aplicatia
R 3x 7 ! Ax 2 d
este o bijectie, numita bijectia lui R. Descartes.
ii) Marea realizare a lui Descartes a fost de fapt stabilirea unei bijectii intre
punctele unui plan si multimea

R2 = R R = fx = (x1 ; x2 ) jx1 2 R; x2 2 R g

a perechilor ordonate de numere reale.


Intr-un plan se considera doua drepte perpendiculare care se intersecteaza
in punctul O:Pe …ecare dintre cele doua drepte alegem un sens pozitiv. Tra-
ditional se noteaza axa orizontala, numita si axa absciselor, prin Ox; iar axa
verticala, numita si axa ordonatelor, prin Oy: Pe …ecare dintre cele doua axe de
coordonate, mai precis pe partea lor "pozitiva", se alege o unitate de masura,
deci un punct A pe axa Ox (distinct de originea O) si un punct B pe axa Oy
(distinct de originea O). Tot in mod traditional se admite ca segmentele OA
si OB au aceeasi lungime (strict pozitiva !). Dar, din punct de vedere logic,
aceasta restrictie nu este obligatorie. Daca (a; b) 2 R2 atunci se reprezinta geo-
metric numarul a pe axa absciselor si se obtine un punct A: Apoi se reprezinta
geometric si numarul b pe axa ordonatelor si se obtine un punct B: Prin punctul
A se duce o paralela la axa Oy; iar prin punctul B se traseaza o paralela la axa

3
Ox: Cele doua paralele se intersecteaza intr-un singur punct M(a;b) din planul
care se va numi imaginea perechii (a; b): Este clar ca daca proiectam punctul
M(a;b) pe cele doua axe de coordonate obtinem punctul A de abscisa a; pe axa
Ox; si punctul B; de ordonata b; pe axa Oy: Asadar aplicatia
R2 3 (a; b) 7 ! M(a;b) 2
se dovedeste a … bijectiva.
Pentru un punct M 2 numerele reale a; b (unic determinate !) pentru care
M = M(a;b) se numesc coordonatele punctului. Mai precis a este abscisa, iar
b este ordonata punctului. Se spune ca M este punctul de coordonate (a; b):
Evident originea O are coordonatele (0; 0):
Inca din antichitate s-au utilizat metode si mijloace geometrice pentru tratarea
unor probleme de aritmetica, iar apoi de algebra. Inventarea coordonatelor
carteziene de catre Descartes (Cartesius reprezinta varianta latinizata a nu-
melui lui Descartes) a revolutionat matematica permitand, pentru prima data
in istorie, stabilirea unei relatii puternice intre geometrie si algebra, in fapt
algebrizarea geometriei. Prin utilizarea coordonatelor carteziene formelor geo-
metrice, de exemplu curbelor, li se asociaza ecuatii algebrice. In loc sa ma-
nipulam forme geometrice, ceea ce, de multe ori, este complicat, va … su…cient
sa "manevram" forme algebrice, adica ecuatii algebrice care utilizeaza coordo-
natele punctelor care se a‡a pe acele forme geometrice.
De exemplu, pentru a descrie cercul din planul cu centrul in originea O si
de raza 2; se poate folosi ecuatia:
x2 + y 2 = 22 ;
ceea ce inseamna ca acel cerc reprezinta multimea punctelor din planul ale
caror coordonate x si y satisfac respectiva ecuatie.
Se poate generaliza metoda si la cazul spatiului tri-dimensional. In acest
caz pentru a preciza pozitia unui punct din spatiu se folosesc trei coordonate
carteziene care sunt date de distantele, cu semn, la trei plane perpendiculare
doua cate doua si care trec prin originea O a spatiului. Doua dintre cele
trei plane se intersecteaza dupa axa absciselor Ox; alte doua dupa axa ordo-
natelor Oy; iar celelalte doua dupa axa cotelor Oz: Folosind teorema celor trei
perpendiculare se constata imediat faptul ca coordonatele carteziene asociate
unui punct din spatiu nu sunt altceva decat coordonatele proiectiilor punctului
pe cele trei axe de coordonate.
Generalizarea "maxima" se obtine daca se realizeaza "speci…carea" unui
punct oarecare dintr-un spatiu de dimensine n prin intermediul coordonatelor
sale carteziene, adica a distantelor cu semn la n hiperplane …xate din spatiul
respectiv care sunt mutual perpendiculare.
iii) Se de…neste suma a doi vectori u; v din R2 utilizand regula paralelo-
gramului. Se arata, cu ajutorul reprezentarilor gra…ce si utilizand un strop de
geometrie elementara, ca daca
u1 v1
u= ;v =
u2 v2

4
atunci vectorul suma u + v va … dat de
u1 + v1
u+v = :
u2 + v2

In consecinta, este natural sa de…nim:

u1 + v1
u+v := ; 8 u; v 2 R2 :
u2 + v2

In particular,
u1 + u1 2u1
u+u= = :
u2 + u2 2u2
Intrucat este normal sa consideram

2u = u + u;

deducem ca este bine sa admitem ca are loc egalitatea:

2u1
2u = :
2u2

In consecinta, prin analogie cu cele de mai sus, este natural sa de…nim:

u1
u:= ; 8 2 R; u 2 R2 :
u2

iv)
1 0 3
Fie x = ;y= ; z= trei vectori din R2 :
1 2 4
) Sa se calculeze vectorul 2x y + 5z:
) Aratati ca exista doi scalari ; 2 R astfel incat z = x + y:
v) Este evident ca in cazul unor dimensiuni strict mai mari decat trei nu mai
poate … vorba de vreo posibilitate de vizualizare a obiectelor geometrice dar, in
schimb, nu prezinta absolut nicio di…cultate sa lucram cu obiecte algebrice de
forma:

Rn = R R ::: R = f(x1 ; :::; xn ) jx1 2 R; :::; xn 2 R g;


| {z }
n factori

adica sistemele (seturile) ordonate formate cu cate n numere reale. Un


asemenea sistem ordonat format din n numere reale se mai numeste si n uplu.

Vom considera ca doua n upluri x = (x1 ; :::; xn ); y = (y1 ; :::; yn ) 2 Rn sunt


egale daca si numai daca:

x1 = y1 ; :::; xn = yn :

Spatiul Rn se poate inzestra, in mod natural, cu doua operatii (legi de com-


pozitie binare):

5
) una interna, notata cu +;

+ : Rn Rn ! Rn ;

numita adunare si de…nita astfel:

(x1 ; :::; xn ) + (y1 ; :::; yn ) := (x1 + y1 ; :::; xn + yn );

8x = (x1 ; :::; xn ); y = (y1 ; :::; yn ) 2 Rn si


) o alta externa, notata cu ;

:R Rn ! Rn ; ( ; x) ! x = x;

numita inmultire cu scalari de…nita dupa cum urmeaza:

(x1 ; :::; xn ) := ( x1 ; :::; xn );

8 2 R si 8x = (x1 ; :::; xn ) 2 Rn :
Inzestrat cu adunarea de…nita mai sus Rn devine un grup comutativ, adica:
1) (x + y) + z = x + (y + z); 8x; y; z 2 Rn (asociativitate);
2) x + y = y + x; 8x; y 2 Rn (comutativitate);
3) exista element neutru 0Rn = 0 = (0; :::; 0) 2 Rn astfel incat

x + 0 = 0 + x = x; 8x 2 Rn ;

4) 8x 2 Rn 9x0 = x = ( x1 ; :::; xn ) 2 Rn asa incat

x + x0 = x0 +x = 0:

In raport cu operatia de inmultire cu scalari sunt veri…cate proprietatile:


1) (x + y) = x + y, 8 2 R, 8 x; y 2 Rn ;
2) ( + )x = x + x; 8 ; 2 R; 8 x 2 Rn ;
3) ( x) = ( )x; 8 ; 2 R; 8 x 2 Rn ;
4) 1 x = x; 8 x 2 Rn :
Observatie.
N) Toate cele patru proprietati ale adunarii vectoriale (pe Rn ), cat si cele
patru proprietati ale inmultirii cu scalari se demonstreaza (veri…ca) !
H) Scrierea "pe orizontala" a unui element

x = (x1 ; :::; xn )

din Rn (ca o matrice cu 1 linie si n coloane) este convenabila din punct de vedere
estetic si, prin urmare, si tipogra…c. Din considerente matematice, dupa cum
vom vedea mai tarziu, este mai convenabila scrierea "pe verticala"
0 1
x1
B C
x = @ ... A ;
xn

6
ca o matrice cu n linii si 1 coloana.
Scrierea "pe verticala" va … utilizata numai cand va … necesar. Acest fapt
va … evidentiat, in mod expres, de …ecare data cand va … cazul.

Mai concentrat, proprietatile de mai sus ale lui Rn se exprima prin locu-
tiunea: tripletul (Rn ; +; ) este un spatiu vectorial real.
Partea interesanta a lucrurilor este ca acest concept se generalizeaza obtinandu-
se notiunea de spatiu vectorial abstract peste un anumit corp de scalari.
Marea forta a matematicii consta si in aceasta generalitate extrema care
permite eliberarea conceptelor de tot ce constituie un balast inutil si punerea in
evidenta doar a ceea ce este esential.

Matrice
Fie m; n 2 N : Se numeste matrice cu m linii si n coloane, cu elemente
reale, orice aplicatie

A : f1; :::; mg f1; :::; ng ! R:

In mod traditional, se noteaza A(i; j) := ai;j 2 R; 1 i m; 1 j n:


In acest fel matricea (aplicatia) A este perfect determinata daca se cunosc cele
m n numere reale ai;j : Traditional, cele m n numere ai;j se "depoziteaza"
intr-un tablou rectangular de forma
0 1
a1;1 a1;2 a1;n
B a2;1 a2;2 a2;n C
B C
@ A
am;1 am;2 am;n
si chiar se "identi…ca" matricea A de tip functie, cum a fost de…nita initial,
cu tabloul de numere de mai sus. Avand in vedere "identi…carea" mentionata
anterior si acest tablou se va nota tot cu A: Matricile de tip 1 n

( a1;1 a1;2 a1;n ); :::; ( am;1 am;2 am;n )

se numesc liniile matricei A; iar matricele de forma m 1;


0 1 0 1
a1;1 a1;n
B a2;1 C B a2;n C
B C B C
B .. C ; :::; B .. C
@ . A @ . A
am;1 am;n

se numesc coloanele matricei A:


Multimea matricelor cu componente reala avand m linii si n coloane se
noteaza cu Mm;n (R): In cazul particular in care m = n avem de-a face cu ma-
trici patratice. Vom conveni, pentru simpli…carea scrierii, sa notam Mn (R) =
Mn;n (R) multimea matricelor patratice cu n linii si n coloane.

7
Doua matrice A; B 2 Mm;n (R) se aduna dupa regula << element cu element
>>. Mai precis, daca
0 1
a1;1 a1;2 a1;n
B a2;1 a2;2 a2;n C
A=B@
C
A
am;1 am;2 am;n

si 0 1
b1;1 b1;2 b1;n
B b2;1 b2;2 b2;n C
B=B
@
C
A
bm;1 bm;2 bm;n
vom de…ni adunarea matriceala prin
0 1
a1;1+ b1;1 a1;2 + b1;2 a1;n + b1;n
B a2;1 + b1;1 a2;2 + b2;2 a2;n + b2;n C
A + B := @B C:
A
am;1 + bm;1 am;2 + bm;2 am;n + bm;n

Analog, daca 0 1
a1;1 a1;2 a1;n
B a2;1 a2;2 a2;n C
A=B
@
C
A
am;1 am;2 am;n
si 2 R; de…nim inmultirea cu scalari prin:
0 1
a1;1 a1;2 a1;n
B a2;1 a a2;n C
A := B
@
2;2 C:
A
am;1 am;2 am;n

Se veri…ca in mod banal ca A+B si A sunt tot matrice m n cu componente


reale.
In plus, adunarea matricelor este asociativa, adica

A + (B + C) = (A + B) + C; 8A; B; C 2 Mm;n (R):

Adunarea matricelor este si comutativa, ceea ce inseamna ca

A + B = B + A; 8A; B 2 Mm;n (R):

Daca notam cu
0 1
0 0 0
B 0 0 0 C
Om;n := B
@
C 2 Mm;n (R)
A
0 0 0

8
obtinem matricea nula (cu m linii si n coloane) care are proprietatea ca

A + Om;n = Om;n + A; 8A 2 Mm;n (R):

Asadar, matricea nula se comporta ca un element neutru fata de adunarea


matricelor din Mm;n (R):
In …ne, daca 0 1
a1;1 a1;2 a1;n
B a2;1 a2;2 a2;n C
A=B @
C
A
am;1 am;2 am;n
este o matrice "oarecare" din Mm;n (R); vom nota cu
0 1
a1;1 a1;2 a1;n
B a2;1 a2;2 a2;n C
B
A := @ C
A
am;1 am;2 am;n

opusa lui A: Este evident ca si A 2 Mm;n (R): In plus,

A = ( 1)A

si
A + ( A) = ( A) + A = Om;n :
Toate proprietatile de mai sus exprima, intr-o forma "condensata", faptul
ca (Mm;n (R); +) este un grup comutativ.
Lasam ca exercitiu veri…carea urmatoarelor proprietati ale inmultirii cu scalari:
i)
( A) = ( )A; 8 ; 2 R; 8A 2 Mm;n (R):
ii)
1A = A; 8A 2 Mm;n (R):
iii)
(A + B) = A + B; 8 2 R; 8A 2 Mm;n (R):
iv)
( + )A = A + A; 8 ; 2 R; 8A 2 Mm;n (R):
In concluzie, multimea de matrici Mm;n (R) inzestrata cu operatia interna de
adunare si operatia externa de inmultire cu scalari (reali), notata cu (Mm;n (R); +; )
formeaza un spatiu vectorial real.

Fie A 2 Mm;n (R) si B 2 Mn;p (R): Vom de…ni produsul lor A B (in aceasta
ordine !) ca …ind matricea C 2 Mm;p (R); C = (ci;k )1 i m ; unde
1 k p

X
ci;k := ai;j bj;k ; 1 i m; 1 k p:
1 j n

9
Se observa ca pentru a avea sens produsul A B = AB; in aceasta ordine, este
necesar si su…cient ca numarul de coloane ale primului factor A al produsului sa
…e egal cu numarul de linii al celui de-al doilea factor B (al produsului). Prin
urmare, este posibil sa aiba sens produsul AB; dar nu si produsul BA:
Scapam de astfel de probleme de "compatibilitate" dimensionala daca vom
considera doar matrice patratice A; B 2 Mn (R): In acest caz au sens ambele
produse AB si BA: Doar ca, in cazul n 2; este posibil ca AB 6= BA:
In multimea matricelor patratice, pe langa matricea nula
0 1
0 0 0
B 0 0 0 C
On = On;n = B @
C 2 Mn (R);
A
0 0 0
se pune in evidenta si matricea unitate In de…nita prin:
0 1
1 0 0
B 0 1 0 C
In = B@
C 2 Mn (R)
A
0 0 1
care are pe diagonala "principala" numai 1; iar in rest numai 0: Aceasta matrice
are proprietatea ca
A In = In A; 8A 2 Mn (R):
De…nitie.
Spunem ca o matrice patratica A 2 Mn (R) este inversabila daca exista o
matrice patratica B 2 Mn (R) astfel incat
A B = B A = In : (*)
Se arata ca daca matricea A 2 Mn (R) este inversabila atunci nu poate exista
mai mult de o matrice B 2 Mn (R) care veri…ca egalitatile (*). Aceasta unica
matrice se numeste inversa matricei A si se noteaza, in mod traditional, cu
A 1:
Se veri…ca usor ca matricea In este inversabila si ca In 1 = In ; dar ca mtricea
nula On nu este inversabila. Prin urmare, apare ca naturala intrebarea: Care
dintre matricele A 2 Mn (R) sunt inversabile ? Un raspuns simplu se poate
obtine daca se utilizeaza notiunea de determinant al unei matrice patratice. In
cazul n = 2 se de…neste , simplu, pentru
a11 a12
A= ;
a21 a22
determinantul sau ca …ind numarul real:
det A := a11 a22 a12 a21 :
Se arata imediat ca
det(AB) = det(BA) = det A det B; 8A; B 2 M2 (R):

10
In plus, det I2 = 1:
Raspunsul la problema cu inversabilitatea este simplu si este dat de urma-
toarea:
Teorema.
O matrice A 2 M2 (R) este inversabila daca si numai daca det A 6= 0:

Se poate de…ni determinantul si in cazul matricilor patratice de ordin n 3


si raspunsul este dat de aceeasi teorema: A 2 Mn (R) este inversabila daca si
numai daca det A 6= 0:
Cum se calculeaza inversa unei matrice inversabile ? Raspunsul a fost dat in
liceu. Se determina mai intai transpusa matricei A; notata cu t A: Aceasta ma-
trice se obtine din A inlocuind liniile cu coloanele. Apoi se determina maticea ad-
juncta A (asociata matricei A) ale carei elemente sunt complementii algebrici
ai elementelor matricei transpuse. In …ne,

1 1
A = A :
det A
Cel mai usor se intelege algoritmul de mai inainte pe un exemplu concret.
Pentru A 2 Mn (R) se de…neste A0 := In ; A1 := A si, inductiv, An =
n 1
A A; 8n 2: Este evident ca An 2 Mn (R) pentru orice n 2 N: In unele
probleme, printre ele …ind si unele cu aplicatii in biologie, este foarte important
sa stim sa calculam, simplu daca se poate, puterile unei matrice A 2 Mn (R):
Exercitii.
1) Fie 0 1
a11 0 0
B 0 a22 0 C
D=B @
C 2 Mn (R)
A
0 0 ann
o matrice diagonala.
Atunci
0 1
ak11 0 0
B 0 ak22 0 C
Dk = B
@
C 2 Mn (R); 8k 2 N;
A
0 0 aknn

cu conventia ca pentru orice numar real a de…nim a0 = 1:


2) Fie A 2 Mn (R) pentru care exista o matrice inversabila P 2 Mn (R) si
o matrice diagonala D 2 Mn (R) asa incat:
1
A = P DP :

Atunci
Ak = P Dk P 1
; 8k 2 N:
De…nitie.

11
O matrice A 2 Mn (R) pentru care exista o matrice inversabila P 2 Mn (R)
si o matrice diagonala D 2 Mn (R) asa incat
1
A = P DP

se numeste matrice diagonalizabila.


Prin urmare, se calculeaza usor puterile matricelor diagonalizabile. La semi-
narul urmator, pentru n = 3; vom vedea care matrice 3 3 sunt diagonalizabile.
La cursul urmator vom vedea si o aplicatie in biologie a calculului puterilor unei
anumite matrice.

12