Construirea culturii memoriei Marelui Război și a proiectelor

naționale

Pentru ca trecutul să nu fie o “țară străină” (David Loventhal), evenimentelor cu rol

revoluționar și /sau eponim, politicile culturale ale statului-națiune afirmat după Marele Război
le-au acordat o atenție deosebită. Legislația interbelică dedicată cultului eroilor, celebrarea
oficială a personalităților cu rol escatologic și eponim, expresiile literare și artistice care au
exprimat și dezvoltat afecte, solidarități și memorie culturală - tot acest corp de instituții și
demersuri - a realizat discursul oficial despre război și reconstrucția, implicit identitară,
interbelică. Demersul avea ca finalitate legitimarea, afirmarea și consolidarea proiectelor
naționale. Astfel, deși Europa s-a confruntat după război cu mari provocări sociale, economice,
de refacere și reconfigurare societală, în statele care și-au apărat și împlinit proiectul național
s-au depus mari eforturi pentru constituirea și perpetuarea unei noi culturi a memoriei. Spațiul
public, politicile și realizările culturale s-au concentrat pe această finalitate.

Noi încercăm, fie și fragmentar, să surprindem momentele de debut ale acestei culturii, cât
și maniera în care în istoria recentă discursul cultural despre eveniment provoacă discursul
istoriografic cu referire la valențele circumstanței istorice aduse în dezbatere.

Comunicările panelului:

1. Cultul eroilor români ai Marelui Război în primul deceniu interbelic. Legislaţie şi discurs
oficial, locuri ale memoriei, expresii artistice (prof. univ. dr. Mihaela Grancea, conf. univ. dr.
Valeria Soroştineanu, Facultatea de Științe Socio-Umane, Universitatea Lucian Blaga din
Sibiu)

2. Filmul documentar european recent cu referire la Marele Război şi efectele sale geo-politice.
Abordări noi, controverse, omisiuni (masterand Alin Burlec, Facultatea de Ştiinţe Socio-
Umane, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu)
3. Între cultura festivă și abordarea obiectivă. Rolul filmului documentar românesc în
construirea memoriei Marelui Război și a Marii Uniri (dr. Bogdan Movileanu, cadru didactic
asociat, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale din
București)
4. Eroizarea Ecaterinei Teodoroiu și a Măriucăi Zaharia în filmul artistic românesc (prof. univ.
dr. Mihaela Grancea, Facultatea de Științe Socio-Umane, Universitatea Lucian Blaga din
Sibiu)

5. Reevaluări ale revoluției bolșevice în cultura rusă postcomunistă. Considerații generale (dr.
Olga Grădinaru, cadru didactic asociat, Facultatea de Litere, Universitatea Babeș-Bolyai din
Cluj)

6. Provocarea și completarea abordării istoriografice. “Războiul” de după Marele Război în

discursul filmului artistic recent: revoltele sociale, războaiele regionale, traumele colective,
reconstrucția identităților naționale și a relațiilor interetnice în primul deceniu interbelic (prof.
univ. dr. Mihaela Grancea, Facultatea de Științe Socio-Umane, Universitatea Lucian Blaga din
Sibiu și Mihai Fulger, drd. Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică I.L.
Caragiale din București, directorul Arhivelor Naționale de Film).