Sunteți pe pagina 1din 289

Coordonatori:

Elena-Mihaela Garabet · Cãtãlina-Valentina Stanca · Tatiana Mãrãndici

Liviu-Dãnuþ Rotaru · Victor Stoica · Corina Dobrescu


Laura-Angelica Onose · Simona Buiu · Ana Niþoiu
Aurelia Daniela Florian · Diana-Cristina Bejan · Ion Bãraru

TESTE DE FIZICÃ
PENTRU BACALAUREAT
BAREME DE CORECTARE
Această variantă electronică cu rezolvările testelor de fizică însoţeşte lucrarea
TESTE DE FIZICĂ PENTRU BACALAUREAT (ISBN: 978-606-38-0224-9)

© Editura NICULESCU, 2018


Bd. Regiei 6D, 060204 – Bucureşti, România
Telefon: 021 312 97 82; Fax: 021 312 97 83
E-mail: editura@niculescu.ro
Internet: www.niculescu.ro

Comenzi online: www.niculescu.ro


Comenzi e-mail: vanzari@niculescu.ro
Comenzi telefonice: 0724 505 385, 021 312 97 82

Redactor: Geta Vîrtic


Tehnoredactor: Carmen Birta, Şerban-Alexandru Popină

ISBN 978-606-38-0224-9

Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei cãrþi nu poate fi reprodusã sau transmisã sub nicio formã ºi prin niciun mijloc, electronic sau mecanic, inclusiv prin fotocopiere,
înregistrare sau prin orice sistem de stocare ºi accesare a datelor, fãrã permisiunea Editurii NICULESCU.
Orice nerespectare a acestor prevederi conduce în mod automat la rãspunderea penalã faþã de legile naþionale ºi internaþionale privind proprietatea intelectualã.
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Editura NICULESCU este partener ºi distribuitor oficial OXFORD UNIVERSITY PRESS în România.
E-mail: oxford@niculescu.ro; Internet: www.oxford-niculescu.ro
TESTE DE NIVEL MINIMAL
Teste de fizicã pentru bacalaureat

TESTUL 1

A. MECANICÃ

Subiectul I Punctaj
1. d 3
2. b 3
3. d 3
4. c 3
5. a 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


Greutatea lăzii este: G = m · g 2p
G
a. Deci, masa lăzii este: m = 1p 4p
g
Rezultă: m = 2 kg. 1p
Forţa de frecare la alunecare dintre ladă şi suprafaţa orizontală se determină din relaţia: Ff = μ ⋅ N . 2p
b. Unde: N = G. 1p 4p
Rezultă: Ff = 4 N. 1p

Lada este trasă pe suprafaţă orizontală cu viteză constantă de către forţa F , deci: F - Ff = 0 2p
c. 3p
Rezultă: F = 4 N. 1p
  
Sub acţiunea forţei F1 = 2 F lada se mişcă uniform accelerat cu acceleraţia a1 . În acest caz avem relaţia: 2p
F1 − Ff =m ⋅ a1

d. 2 F - Ff F 4p
=
Obţinem: a1 = 1p
m m

Rezultă: a1 = 2 m/s2. 1p

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

Energia potenţială maximă a sistemului bilă–Pământ: Ep max = m ⋅ g ⋅ h 2p


a. 3
Rezultă: Ep max = 2 J 1p

Energia totală a bilei în momentul în care aceasta este lăsată sa cadă liber este: E1 = E p max 1p

Energia totală a bilei în momentul în care aceasta atinge solul este: E2 = Ec max 1p
b. 4
Aplicăm legea de conservare a energiei mecanice: E1 = E2 1p

Rezultă: Ec max = 2 J 1p

4
Bareme teste nivel minimal

Din condiţiile problemei EcA = E pA , deci energia totală a bilei este: E A = EcA + E pA = 2 E pA = 2m ⋅ g ⋅ hA 1p

Aplicăm legea de conservare a energiei mecanice: E1 = E A 1p


c. 4p
h 1p
Obţinem: hA =
2

Rezultă: hA = 10 m 1p

(1→ 2)
Aplicăm teorema de variaţie a energiei potenţiale: ∆E p − Lconservativ .
= 1p

Deci: 0 − m ⋅ g ⋅ h =− LG . 1p
d. 4p
Lucrul mecanic efectuat de greutatea corpului, din momentul în care bila cade liber până când aceasta atinge
1p
solul, este: LG = m ⋅ g ⋅ h .

Rezultă: LG = 2 J . 1p

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

5
Teste de fizicã pentru bacalaureat

B. TERMODINAMICÃ

Subiectul I Punctaj
1. b 3
2. b 3
3. a 3
4. c 3
5. d 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj

m1
Numărul de moli de azot este: ν1 = 2p
a. µ1 3p

Rezultă: ν1 ≅ 0,035 moli . 1p

N2
Numărul de moli de oxigen poate fi exprimat atât din relaţia: ν 2 = 1p
NA

m2
cât şi din relaţia: ν 2 = . 1p
b. µ2 4p

m2
Din relaţiile precedente obţinem numărul de molecule de oxigen: N=
2 ⋅ NA 1p
µ2

N 2 3,01 ⋅ 1022 .
Rezultă: = 1p

m1 R ⋅ T
Presiunea azotului este: p=
1 ⋅ . 1p
µ1 V1

Rezultă: p1 ≅ 0, 445 ⋅ 105 N m 2 . 1p


c. 4p
m2 R ⋅ T
Presiunea oxigenului este: p=
2 ⋅ . 1p
µ 2 V2

Rezultă: p2 ≅ 0,311 ⋅ 105 N m 2 . 1p

Numărul de moli din cele două baloane este: ν = ν1 + ν 2 , 1p

m1 + m2
unde: ν = . 1p
µ

d. m1 + m2 (m1 + m2 ) ⋅ µ1 ⋅ µ 2 4p
În final, obţinem:
= µ = .
m1 m2 m1 ⋅ µ 2 + m2 ⋅ µ1 1p
+
µ1 µ 2

Rezultă: µ ≅ 30,33 g mol . 1p

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

6
Bareme teste nivel minimal

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

Pentru starea de echilibru termodinamic 1: T1 = 300 K


p0 831 ⋅ 103 Pa
p1 8,31=
=
1p
ν ⋅ R ⋅ T1
V1 = = 3 dm3
p1

T2 2=
Pentru starea de echilibru termodinamic 2: = T1 600 K
a. p=
2 p=
1 831 ⋅ 103 Pa 2p 5p
3
V2 =2V1 = 6 dm

Pentru starea de echilibru termodinamic 3: T=3 T=


2 600 K
p1
p=3 = 415,5 ⋅ 103 Pa 2p
2
V3 =2V2 = 12 dm3
Căldura primită de gaz în procesul 1→2 este:
7 1p
Q12 = ν ⋅ C p ⋅ (T2 − T1 ) = ν ⋅ (CV + R ) ⋅ (T2 − T1 ) = ν ⋅ R ⋅ T1
2
Căldura primită de gaz în procesul 2→3 este:
V3 1p
Q23 = ν ⋅ R ⋅ T2 ln = 2ν ⋅ R ⋅ T1 ln 2
b. V2 4p
Căldura totală primită de gaz este:
7  1p
Q = Q12 + Q23 = ν ⋅ R ⋅ T1 ⋅  + 2ln 2 
2 

Rezultă: Q ≅ 12180,8 J 1p

Variaţia energiei interne în procesul 1→2 este:


5 1p
∆U12 = ν ⋅ CV ⋅ (T2 − T1 ) = ν ⋅ R ⋅ T1
c. 2 2p

Rezultă: ∆U12 =
6232,5 J . 1p

Lucrul mecanic efectuat de gaz asupra mediului exterior în procesul 1→2 este:
L12 = ν ⋅ R ⋅ (T2 − T1 ) = ν ⋅ R ⋅ T1 1p

Lucrul mecanic efectuat de gaz asupra mediului exterior în procesul 2→3 este:
V3 1p
L23 = ν ⋅ R ⋅ T2 ln = 2ν ⋅ R ⋅ T1 ln 2
d. V2 4p

Lucrul mecanic total efectuat de gaz asupra mediului exterior este:


L = L12 + L23 = ν ⋅ R ⋅ T1 ⋅ (1 + 2ln 2) 1p

Rezultă: L ≅ 5948,3 J . 1p

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

7
Teste de fizicã pentru bacalaureat

C. PRODUCEREA ªI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I Punctaj
1. c 3
2. a 3
3. d 3
4. d 3
5. b 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj

Rezistenţa internă a grupării celor două surse o determinăm din relaţia: rS= r1 + r2 2p
a. 3p

Rezultă: rS= 2 Ω . 1p

Tensiunea electromotoare echivalentă a grupării celor două surse este: E=


S E1 + E2 1p

b. ES 4p
Intensitatea curentului prin rezistorul R când întrerupătorul k se află în poziţia deschis este: I = 2p
R + rS

Rezultă: I = 1 A 1p

Dacă întrerupătorul k1 este deschis şi întrerupătorul k2 este închis, atunci intensitatea curentului prin rezis-
E1 2p
torul R este: I ′ =
R + r1
c. 4p
Căderea de tensiune pe rezistenţa R este: U= I ′ ⋅ R 1p

Rezultă: U ≅ 4,31 V 1p

E1
Dacă ambele întrerupătoare sunt închise, atunci: I SC = 3p
r1
d. 4p

Rezultă: I SC = 9 A 1p

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

8
Bareme teste nivel minimal

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

Pentru gruparea serie a rezistoarelor, rezistenţa echivalentă RS o calculăm din relaţia: R=


S R1 + R2 1p

1 1 1
Pentru gruparea paralel a rezistoarelor, rezistenţa echivalentă RP o calculăm din relaţia: = + 1p
RP R1 R2
2 2
a.  E   E  5p
Deoarece PS = PP , avem relaţia: RS ⋅  RP ⋅ 
 =  1p
R
 S + r   RP + r 

După efectuarea calculelor obţinem:=r RS ⋅ RP 1p

Rezultă: r= 4 Ω 1p

RS
Pentru gruparea serie a rezistoarelor randamentul circuitului este: ηS = 1p
RS + r

Rezultă: ηS ≅ 71,42 % 1p
b. 4p
R
Pentru gruparea paralel a rezistoarelor randamentul circuitului este: ηP = P 1p
RP + r

Rezultă: ηP ≅ 28,57 % 1p

2
 E  1p
În acest caz, puterea P1 furnizată de sursă rezistorului R1 este: P=
1 R1 ⋅  
 R1 + r 
c. P1 3p
Deci: E = ( R1 + r ) ⋅ 1p
R1

Rezultă: E=6V 1p

E
Intensitatea curentului de scurtcircuit al sursei este: I SC = 2p
d. r 3p

Rezultă: I SC = 1,5 A 1p

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

9
Teste de fizicã pentru bacalaureat

D.OPTICÃ

Subiectul I Punctaj
1. b 3
2. a 3
3. d 3
4. a 3
5. c 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj

1
Convergenţa lentilei este: C = 2p
a. f 3p

Rezultă: C = 5 m
−1 1p

1 1 1
Din prima formulă fundamentală a lentilelor: − = 2p
x2 x1 f

b. x1 ⋅ f 4p
obţinem: x2 = 1p
x1 + f

=
Rezultă: x2 30
= cm 0,3 m 1p

x2
Mărirea liniară transversală este: β = 1p
x1
1 1p
c. Rezultă: β = − 5p
2
Imagine reală 1p
Imagine răsturnată 1p
Imagine de două ori mai mică decât obiectul 1p

Distanţa dintre obiectul luminos şi imaginea acestuia prin lentilă este: d =− x1 + x2 2p


d. 3p
=
Rezultă: d 90
= cm 0,9 m 1p

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

10
Bareme teste nivel minimal

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

c
Lungimea de undă a radiaţiei monocromatice de frecvenţă ν1 este: λ1 = 2p
a. ν1 3p

Rezultă: λ1 =600 nm 1p

Pentru radiaţia de frecvenţă ν1 avem: h ⋅ ν= Lex + e ⋅ U S 1 1p


1

Pentru radiaţia de frecvenţă ν 2 avem: h ⋅ ν= Lex + e ⋅ U S 2 1p


2
b. 4p
h ⋅ (ν 2 − ν1 )
Din relaţiile precedente obţinem: e = 1p
U S 2 − U S1

e 1,6 ⋅ 10−19 C
Rezultă: = 1p

Lucrul mecanic de extracţie este: Lex = h ⋅ ν 0 1p

Dar: Lex = h ⋅ ν1 − e ⋅ U S 1 , sau Lex = h ⋅ ν 2 − e ⋅ U S 2 1p


c. 4p
e ⋅ U S1 e ⋅U S 2
Obţinem: ν 0 =ν1 − , sau ν 0 =ν 2 − 1p
h h

ν 0 4,6972 ⋅ 1014 Hz
Rezultă:= 1p

Pentru radiaţia de frecvenţă ν1 , energia cinetică a fotoelectronilor emişi de către catodul celulei fotoelectrice 1p
este: Ec1= e ⋅ U S 1

= Rezultă: Ec1 0,1249 eV = 199,84 ⋅ 10−22 J 1p


d. 4p
Pentru radiaţia de frecvenţă ν 2 , energia cinetică a fotoelectronilor emişi de către catodul celulei fotoelec- 1p
trice este: Ec 2 = e ⋅ U S 2

Rezultă: Ec 2 0,5374 eV = 859,84 ⋅ 10−22 J


= 1p

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

11
Teste de fizicã pentru bacalaureat

TESTUL 2

A. MECANICÃ

Subiectul I Punctaj
1. 3
a. [ L]SI = J= Nm
v0 2
2. c. v 2 = v0 2 + 2ad ⇒ d = = 270 m 3
2a

b. Din legea vitezei v =v0 + at , v =


10 + 6t
3. F 3
mv 2 2 m
= = 854 kg
= EC⇒ a == 6 ,m/s
p mv a
2
mv 2 p2
4. b. EC =
= , p mv ⇒ EC = 3
2 2m
p 22
⇒ EC = v
b. hmax = 2m0 = 20 m ⇒ h= 10 m
5. 2g 3
EC 0 = EC + E p ⇒ EC = 5 J

TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


Reprezentăm forţele care acţionează asupra corpului şi aplicăm principiul al doilea al dinamicii la mişcarea
corpului pe planul înclinat.

Gt − Ff1 =
ma1
2p
N1 = Gn
a. 4p

a1 g (sin α − µ1 cos α)
= 1p

a1 = 2,5 m/s 2 1p

Din ecuaţia lui Galilei vv2 2=+


vv0 20 2 22aa1l1,lv, v0 0=
00 1p
=+ =

b. v1 = 2a1l 1p 3p

v1
= 10 3,16 m/s
= 1p
Reprezentăm forţele care acţionează asupra corpului şi aplicăm principiul al doilea al dinamicii la mişcarea
corpului pe planul orizontal.

1p
− Ff2 =
ma2
G = N2
c. 4p
a2 = −µ 2 g 1p

v2 =
v12 + 2a2 d ⇒ a2 =
−1 m/s 2 1p

a2
µ 2 =− =0,1 1p
g

12
Bareme teste nivel minimal

Reprezentăm forţele care acţionează asupra corpului şi aplicăm principiul al doilea al dinamicii la mişcarea
corpului pe planul înclinat.

G=
t F + Ff 1 2p
N = Gn
d. 4p

=F mg (sin α − µ cos α) 1p

F =5N 1p

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

1p
L f1 = − Ff1 d

a. Ff1 = µN 4p
1p
N= G − Fy

Ff1 =
µ(mg − F sin α) 1p

L f1 = −7,5 J 1p

=L Fd cos α 2p
b. 3p
L = 25,5 J 1p

∆EC =L + L f 1 1p

mv 2
EC = 1p
2
c. 4p
2 EC
v= 1p
m

1p
v = 2 3  3, 4 m/s
∆EC =
Lf 2
1p
L f 2 = − Ff 2 D

Ff 2 = µN
1p
d. G=N 4p

EC
D= 1p
Ff

D=6m 1p
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

13
Teste de fizicã pentru bacalaureat

B. TERMODINAMICÃ

Subiectul I Punctaj
1. m
b.pV = RT
mµ 3
=p = RT 30 kPa
µV

2. b. Din teorie: L ≠ 0, Q =
0 3

3. c. L = −νCV ∆T 3


4. =
ρ = 1, 27 kg/m3 3
c. RT

3 3
b. U1 = νRT1 , U 2 = νRT2
2 2
5. U 2 = 2U1 ⇒ T2 = 2T1 3
2U
L =νR∆T =νRT1 = 1 =200 J
3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj

p1µV p2µV
stare: m1
Din ecuaţiile de = = , m2 1p
RT1 RT2

∆m = m1 − m2 1p

a. = µV  p1 p2  4p
∆m  −  1p
R  T1 T2 

∆mRTT
V= 1 2

µ( p1T2 − p2T1 ) 1p
3
V = 3,324 m

pV
ν1 = 1 2p
RT1
b. 3p
ν1 =0,26 kmol 1p

m2
p2V = RT2 2p
µ

c. p2µV 4p
m2 = 1p
RT2

m2 = 5,12 kg 1p


ρ1 = 1 3p
RT1
d. 4p

ρ1 =2,5 kg/m3 1p

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

14
Bareme teste nivel minimal

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

Reprezentarea grafică a transformărilor în coordonate (p, V)

a. 3p 3p

V1 V2
Din legea procesului izobar: = ⇒ V2 = 3V1 1p
T1 T2

L12 p1 (V2 − V1 )
= 1p
b. 4p
L12
p1 = 1p
(V2 − V1 )

p1= 2 ⋅ 105 N/m 2 1p

Gazul cedează căldură în procesele 2→3 şi 3→1


1p
Q=
ced Q23 + Q31
Q23 =
νCV (T3 − T2 ) =
−3 p1V1 1p
c. 4p
V
Q31 =
νRT1 ln 1 =
− p1V1 ln 3 1p
V3

Qcedat  −1640 J 1p

Qabs =
νC p (T2 − T1 ) 1p

C=
p CV + R 1p
d. 4p
Qabs =5νRT1 =5 p1V1 1p

Qabsorbit = 2000 J 1p

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

15
Teste de fizicã pentru bacalaureat

C. PRODUCEREA ªI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I Punctaj
1.
b. 1 Wh = 3600 J 3
6
W 720 ⋅ 10 J
=
EE I I EE R +R +r
c. I I =
2.=
= =,, ⇒2= 1 2 ⇒ R2 =8Ω 3
R1R1++r r 22 R1R1++RR
2 2++r r R1 + r
R
3. b. RAB = = 2Ω 3
3
E V
4. c. I sc= = 1 3
r Ω

c. Rbec U2
= n= 90 Ω
5. Pn 3
R=
bec R0 (1 + αt ) ⇒
= t 2000 °C
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj

R=
e R1 + R p 1p

a. R2 R3 3p
Rp = 1p
R2 + R3

R=
e 4, 4Ω 1p

E
I1 = 1p
Re + r

b. 4p
UV = E − Ir = IRe 2p

UV = 8,8V 1p

I=
1 I 2 + I3 1p

I 2 R2 = I 3 R3 1p
c. 4p
IR
I3 = 1 2 1p
R2 + R3

I 3 = 0,8 A 1p

16
Bareme teste nivel minimal

Prin schimbarea locurilor între ampermetrul ideal şi sursă, ampermetrul va măsura intensitatatea prin R1.

1p

R1R2
R=
e' R3 +
R1 + R2
d. E 4p
I' =  1,25 A 1p
Re' + r

I'= I1' + I 2'


1p
I1'R1 = I 2'R2

2 I'
I1'
= = 0,83 A 1p
3

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


Aplicând legile lui Kirchhoff, rezultă:

2p

a. E = Ir + U1 + I 3 R3 4p

E − Ir − U1
I3 = 1p
R3

I 3 = 1,5 A 1p

I 2 =I − I 3 =0,5 A
1p
I 2 R2 = I 3 R3

I 3 R3
b. R=
2 = 75Ω 1p 4p
I2

P2 = R2 I 22 1p

P2 = 18,75 W 1p

R=
e R1 + R p 1p

U1
R=
1 = 30Ω 1p
I
c. 4p
RR
Rp = 2 3 1p
R2 + R3

Re 48,75Ω
= 1p

P1 U1
η= = 2p
Ps E
d. 3p
η 0,5
= = 50% 1p

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

17
Teste de fizicã pentru bacalaureat

D.OPTICÃ

Subiectul I Punctaj
1. c. 3

sin i n2 3
2. a. = ⇒ sin r = ⇒ r = 60 3
sin r n1 2

3. b. C =C1 + C2 + C3 ⇒ C3 =δ
4 3

4. c. hc = Lex + EC ⇒ EC = 0, 26 ⋅ 10 –19 J 3
λ
y x
b. β = 2 = 2 = −3
5. y1 x1 1 1 1 3
⇒ x2 =
−3 x1 =
150 cm = − ⇒ f = 37,5 cm
f x2 x1

TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj

y2 x2
β1 = = =−3 1p
y1 x1

x2 = −3x1 1p
a. 4p
4 f1
x1 = − 1p
3

x1 = −40 cm 1p

x3
β2 = = 3 1p
x1

x3 = 3x1 1p
b. 4p
x1 x3
f2 = 1p
x1 − x3

f 2 = 60 cm 1p

c. 3p 3p

18
Bareme teste nivel minimal

1 1 1
= + 1p
F f1 f 2

F = 20 cm 1p

d. 4p
Fx1
x4 = 1p
F + x1

x
β3 = 4 =−1 1p
x1

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


Definirea efectului fotoelectric 1p
a. 4p
Enunţarea legilor efectului fotoelectric 3p

L = hν 0 1p

ν=
0 0,55 ⋅ 1015 Hz
1p

b. 4p
c
ν1= = 0,44 ⋅ 1015 Hz 1p
λ1

ν1 < ν 0 , nu se produce efect fotoelectric folosind radiaţia monocromatică cu λ1 1p

hc
ε2 = 2p
λ2
c. 3p

EC 4,95 ⋅ 10−19 J
= 1p

ε 2= Lex + EC 2p

EC
d. US = 1p 4p
e

U S = 0,79 V 1p

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

19
Teste de fizicã pentru bacalaureat

TESTUL 3

A. MECANICÃ

Subiectul I Punctaj
1. d. 3
2. b. 3
3. a 3
4. a 3
5. d. 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


Reprezentăm forţele care acţionează asupra corpului şi aplicăm principiul al doilea al dinamicii la mişcarea
  1p
Fe + G =
0

k ·∆l1 =m1·g
a. 3p
1p
mg
∆l1 = 1
k

Rezultat final: k = 40 N/m 1p

F = Ff 1p

N =G 1p
b. 4p
F f = µN
µm2 g
Rezultat final: ∆l2 = ; ∆l2 =
1,25 cm 1p
k

   1p
Fe + Ff =
ma

F = Fe 1p

c. F − µm2 g 4p
a= 1p
m2

Rezultat final: a = 3 m/s 2 1p

k ∆l22
Ep = 2p
2

d. F 4p
∆l2 = 1p
k

-2
Rezultat final: E p = 5∙10 J 1p

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

20
Bareme teste nivel minimal

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


   1p
F +G =
ma

a. F −G =
ma ⇒=
F m( a + g ) 2p 4p

1p
Rezultat final: F = 36 N
∆v
a= 1p
∆t
b. 3p
v= v0 + at ; v0 = 0 1p

Rezultat final: v = 10 m/s 1p

∆Ec =
Ltotal 2p

mv 2
c. ∆Ec = 1p 4p
2

Rezultat final: Ltotal = 150 J 1p

Conservarea energiei: E1 = E2 1p

mv 2 mv 2
E1
= + mgh; E2 = P 1p
2 2

d. a(∆t ) 2 4p
h= 1p
2

=v v 2 + 2 gh
1p
Rezultat final: vP = 10 6 m/s

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

21
Teste de fizicã pentru bacalaureat

B. TERMODINAMICÃ

Subiectul I Punctaj
1. a. 3
2. d. 3
3. b. 3
4. a. 3
5. c. 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj

N m
= 2p
NA µ
a. 4p

Rezultat final: N = 11,25∙10


23 2p

∆ρ = ρ − ρ0 1p

m m
ρ0 = ρ= 1p
V0 V
b. ; 4p
mV0
V= 1p
V0 ·∆ρ + m

Rezultat final: V = 4l 1p

∆U =νCV ∆T =νCV (T2 − T1 ) T1 = T2 2p


c. 3p
Rezultat final: ∆U =
0 1p

p0 ·V = ν ' RT 2p

pV
d. ν' = 0 4p
RT 2p
Rezultat final: ν ' =0,16 mol

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

Din grafic, procesul 1 → 2 este reprezentată printr-o dreaptă ce trece prin originea axelor de coordonate,
deci presiunea şi volumul sunt proporţionale. Astfel, rapoartele volumelor şi ale presiunilor sunt egale:
2p
p2 V2
= .
a. p1 V1 3p

p2
Rezultat final: =2 1p
p1

22
Bareme teste nivel minimal

∆U12 =νCV ∆T12 =νCV (T2 − T1 ) 1p

p1 ⋅ V1 =νRT1; p2 ⋅ V2 =
νRT2 1p
b. 4p
T2 = 4T1 1p

9
Rezultat final: ∆U12 = νRT1 ⇒ ∆U12 =
10800 J 1p
2
Lucrul mecanic total reprezintă aria figurii formate de ciclul termodinamic reprezentat în coordonate (p,V) :
2p
L = A( p,V ).
c. p1V1 νRT1 4p
=L =
2 2 2p
Rezultat final: L = 1200J
Q=
ced Q2 − 3 + Q3−1; 1p

Q1− 2 =
νCv (T3 − T2 ); Q3−1 =
νC p (T1 − T3 ) 1p
d. 4p
T2 = 4T1; T3 = 2T1 1p

11 1p
Rezultat final: Qced =− νRT1; Qced = −13200 J
2
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

23
Teste de fizicã pentru bacalaureat

C. PRODUCEREA ªI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I Punctaj
1. d 3
2. b 3
3. a 3
4. c 3
5. c 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


RS= R1+ R2 2p
a. 3p
Rezultat final: RS= 30 Ω 1p
UAB = R2 I 1p
E
b. I= 2p 4p
Rs + r

Rezultat final: UAB = 25 V 1p

E
I' = 3p
c. Rs + RA + r 4p

I ′≅ 1,2 A 1p

E
I'' = 3p
d. R1 + r 4p

I ′′′≅ 3,3 A 1p
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


Din grafic: E = 40 V 1p
ISC = 10 A 1p
a. E 4p
IISCsc == 1p
r
Rezultat final: E = 40 V; r = 4 Ω 1p

W R·I 2 ·∆t
= 2p

E
b. I= 1p 4p
R+r
Rezultat final: W = 5760 J 1p

Rechivalent
η= 2p
Rechivalent + r
c. 4p
Rechivalent = 10 Rb 1p

η  91% 1p

Puterile consumate de către doi rezistori diferiţi conectaţi pe rând la bornele unei surse electrice sunt egale,
2p
d. dacă: R1R2= r2 3p
Rezultat final: R2= 2 Ω 1p
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p
24
Bareme teste nivel minimal

D.OPTICÃ
Subiectul I Punctaj
1. a . 3
2. b. 3
3. b. 3
4. d. 3
5. a. 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


a. Construcţia imaginii 4p 4p
1 1 1
− = 1p
x2 x1 f

b. 1 4p
f = 1p
C

Rezultate finale: x1 = −100 cm 2p

x2 y2
β= = ; 2p
c.
x1 y1 3p

Rezultat final: y2 = −2 cm 1p

x'1 =+
d x1 =−60 cm 1p

x'1 f
d. x2' = 1p 4p
x'1 + f

Rezultat final: x2' = 200 cm; =


∆x2 x2' –=
x2 100 cm 2p

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

Din grafic: U = −1 V 2p
a. 3p
Rezultat final: U stopare = 1 V 1p

W f = hν 2p
b. 4p
Rezultat final: W= 2p
f 4,6 ⋅ 10−19 J

Wmax = eU stopare 2p
c. 4p
Rezultat final: Wmax
= 1,6 ⋅ 10 −19
J 2p

Lextractie = W f – Wmax 2p
d. 4p
Rezultat final: Lextractie = 3 ⋅ 10 –19
J 2p

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

25
Teste de fizicã pentru bacalaureat

TESTUL 4

A. MECANICÃ

Subiectul I Punctaj
1. km 
5
c. c = 3 ⋅ 10
s  u.a.
 ⇒ c = 0,12 3
1u.a.  min
1 km =
1,5 ⋅ 108 

b. Pentru determinarea distanţei folosim metoda grafică. d 


vm =
∆t 
2. km 3
d = 200 m  ⇒ vm =
48
 h
∆t = 15 s 

m ⋅ v2 
c. Ec = ⇒ Ec = 75 ⋅ 105 J 
3. 2  3
 ⇒ Ec = 2,08 kW ⋅ h
1
−3
1 J = 1 W ⋅ s = 10 kW ⋅ h
3600 
c. Aplicând principiul fundamental al dinamicii sau teorema variaţiei impulsului corpului asupra căruia se exercită forţa şi
m ⋅ ( v1 + v2 )
4. proiectând relaţia vectorială pe axa mişcării,=obţinem: Fm ⇒ Fm = 7,5 N 3
   ∆t
Fm ↑↑ ∆v ⇒ Fm este orientată orizontal spre stânga.

F ∆l F ⋅ l0 
b. Scriem legea lui Hooke: = E⋅ ⇒ ∆l =
S0 l0 E ⋅ S0 

5. π⋅d2   4⋅ F  3
S 0=  ⇒ l= l0 1 +  ⇒ l= 38, 28 cm
4   π⋅d2 ⋅ E 
∆l = l − l0 

TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj

t ∈ [ 0,5] s: Rx= 10 N ⇒ Ff = 0 1p

a. Rx 4p
Rx = m ⋅ a ⇒ a = ⇒ a = 2 m ⋅ s −2 1p
m

v= v0 + a ⋅ ∆t ⇒ v= 10 m ⋅ s −1 2p

b. 3p 3p
t = 10 s: Rx = 0 N ⇒ F = Ff ⇒ Ff = 10 N

c. 3p 3p
Ff = µ max ⋅ m ⋅ g ⇒ µ max = 0,2

26
Bareme teste nivel minimal

1p
t ∈ [10,20] s: Rx= 0 N ⇒ v= const

  1p
Aplicând teorema variaţiei impulsului pentru t ∈ [ 0,10] s : ∆p= R ⋅ ∆t
şi folosind interpretarea grafică,

d. 1p 5p

obţinem că din momentul t = 10 s=


, v 15 m ⋅ s −1 şi se menţine constantă.

Aplicând teorema variaţiei energiei cinetice pentru t ∈ [ 0,20] s : 2p


∆Ecif = LRif ⇒ LRif = 562,5 J .
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

Reprezentăm printr-un desen situaţia din problemă, punând în evidenţă poziţiile avionului la momentele t1
şi t2 . Folosind datele problemei, observăm că triunghiul care are ca vârfuri staţia radar şi poziţile avionului 2p
este dreptunghic
⇒ d = 1131,4 m .

a. 5p
2p

d
v
= ⇒ ∆t = 14 s
∆t 1p
∆t = t2 − t1 ⇒ t2 = 12 h 24 min 34 s

m ⋅ v2
= Ec m 2⋅ v 2 ⇒
2p
b.=Ec ⇒ 3p
⇒ Ec = 2 MJ
9,6
⇒ Ec =9,6 MJ 1p

1p
Aplicăm teorema variaţiei energiei cinetice între punctele A şi B: ∆Ec =LR (1).
Viteza avionului menţinându-se constantă, variaţia energiei cinetice este egală cu zero. Motorul fiind oprit,
singurele forţe care se exercită asupra avionului sunt greutatea şi forţele de rezistenţă. Înlocuind aceste 2p
c. observaţii în ecuaţia (1) şi exprimând lucrul mecanic al greutăţii avionului între A şi B, obţinem: 4p

0 = m ⋅ g ⋅ ( h1 − h2 ) + LFr ⇒
1p
⇒ LFr =
−8,79 MJ

LFr =− Fr ⋅ d ⇒ 2p
L
⇒Fr F −=
 = F7764,
r ⋅d 4
⇒N
d. r 3p
⇒ Fr =
7764, 4 N
1p

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

27
Teste de fizicã pentru bacalaureat

B. TERMODINAMICÃ

Subiectul I Punctaj
1. c. Realizând corespondenţa celor două scări de temperatură cu scara Celsius, obţinem că:
0 °X corespund temperaturii 25 °C şi 3
0 °Y corespund temperaturii 50 °C.

a. Scriind ecuaţia termică de stare pentru gazele din cele două incinte în stările iniţială, respectiv finală, ţinând cont de
2. 3
datele problemei şi prelucrând ecuaţiile obţinute, rezultă: 3 ⋅ m1 = 2 ⋅ m2 .

b. 5 
∆U1= ν ⋅ CV ⋅ ∆T1 , cu CV= ⋅ R, ∆T= 80 K 
1 1
2
1
 ∆U1 5
3. ⇒ =
− =−1, 67 3
3 ∆U 2 3
∆U 2 = ν ⋅ CV2 ⋅ ∆T2 , cu CV2 = ⋅ R, ∆T2 = − 80 K 
2 

d.
Q23 = ∆U 23 + L23 
 ⇒ ∆U 23 = −40 J
L23 = 0 

Q31 = ∆U 31 + L31 ⇒ ∆U 31 = Q31 − L31 ⇒ ∆U 31 = −70 J


4. 3

∆U1231 =
0 
 ⇒ ∆U12 =110 J
∆U1231 = ∆U12 + ∆U 23 + ∆U 31 

Q12 =
∆U12 + L12 ⇒ L12 =
190 J ⇒ L21 =
−190 J

c. Q = ν ⋅ CV ⋅ ∆T 
 Q ⋅ NA
5. N ⇒ N = ⇒ N = 7, 2 ⋅ 1022 3
ν=  CV ⋅ ∆T
NA 

TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj

m1
= m
=2 m 1p
a. ν1 µ2 3p
= = 1, 25 2p
ν2 µ1

ν
ν = = ν
ν11 +
+ νν 22 1p
b. 2 ⋅
2⋅m m m
m + m
m ⇒ = g 4p
=
= + µ
⇒ =
µ 35,6 g
35,6
µ µ µ mol 3p
µ µ11 µ2 2 mol

m 
p ⋅ V = m ⋅ R ⋅ T 
p ⋅ V = µ ⋅ R ⋅ T  p ⋅µ
µ  = ⇒ρ p ⋅µ ⇒ 3p
m  =⇒ρ R ⋅T ⇒
c. ρ =m  R ⋅T 4p
ρ =V 
V 
kg
⇒ ρ = 1,57 kg3
⇒ ρ = 1,57 m3 1p
m

28
Bareme teste nivel minimal

m
p ⋅V = m ⋅ R ⋅T ⇒ 1p
p ⋅V = m µ ⋅ R ⋅T ⇒
p ⋅V R ⋅⋅TR ⋅ T ⇒
=m ⋅ µ
= p µ ⇒
d. mµ⋅ R
⋅ V⋅⋅ T 4p
= p m⋅R T ⇒ 1p
= p ⋅V 5 ⇒
⇒p =µ
µ5⋅⋅V105 Pa
⇒p = 5 ⋅ 105 Pa
⇒p = 5 ⋅ 10 Pa 2p

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

a. L = ν ⋅ R ⋅ ∆T ⇒ L = 1196,6 J 3p 3p

b. Q = ∆U + L ⇒ ∆U = Q − L ⇒ ∆U = 2003,4 J 3p 3p

Q = ν ⋅ C p ⋅ ∆T 1p
Q = ν ⋅ C p ⋅ ∆T
Q
∆U= = ν ⋅νC⋅ pC⋅v∆⋅ T
∆T
∆U = ν ⋅ Cv ⋅ ∆T 1p
c. ∆U C
= pν ⋅ Cv ⋅ ∆ QT 4p
=
γ C= p Q ⇒= γ 1,6
=
γ C=vp ∆QU ⇒ =
γ 1,6
=
γ C=v ∆U ⇒ =γ 1,6 2p
Cv ∆U

Cp 
γ= ⇒ C p = γ ⋅ Cv  R 5⋅ R
Cv  ⇒ Cv= = 1p
 γ −1 3
C=
p Cv + R 
Notăm cu f fracţiunea din cantitatea totală de substanţă care o constituie heliul şi exprimăm în două moduri
energia internă a amestecului de gaze:
U= U1 + U 2 
 2p
d. ν ⋅ Cv ⋅ T = ν1 ⋅ Cv1 ⋅ T + ν 2 ⋅ Cv2 ⋅ T  ⇒ Cv = f ⋅ Cv1 + (1 − f ) ⋅ Cv2 5p

ν1= f ⋅ ν ⇒ ν 2= (1 − f ) ⋅ ν 

Cv − Cv
=f Cv − Cv22 ⇒ 1p
=f Cv1 − Cv2 ⇒
Cv1 − Cv2
5
⇒ f = 5 = 0,83 = 83%
⇒ f = 6 = 0,83 = 83% 1p
6

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

29
Teste de fizicã pentru bacalaureat

C. PRODUCEREA ªI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I Punctaj
1. U ⋅S q 
a. I
= =  U ⋅ π ⋅ r 2 ⋅ ∆t
ρ⋅l ∆t  ⇒ q =
 ρ⋅l 3
S = π ⋅ r2 
q = 51, 4 nC

a. R1= R0 ⋅ (1 + α ⋅ t1 ) 
 R2 − R1
 ⇒ α =
R2= R0 ⋅ (1 + α ⋅ t2 ) 
 R1 t 2 - R2 ⋅ t1

2. α = 4 ⋅ 10−3 K −1 3
R1
R0 = ⇒ R0 =9 Ω
1 + α ⋅ t1

a. Aplicând teorema I a lui Kirchhoff pentru nodul A, intensitatea curentului prin ramura AB va fi:

3. I AB = −1,5 A deci acest curent are intensitatea I = 1,5 A şi circulă de la A la B. 3


Aplicând teorema a II-a a lui Kirchhoff : U AB = E + I ⋅ ( R + r ) ⇒ U AB = 25 V

b. I = P 
4. U  P ⋅ ∆t
3
q
 ⇒= ⇒ q =12800 C
q U
I= 

∆t 
U
c. Folosind seturile complete de date din tabel ((2) şi (3)): R = ⇒ R = 4, 4 Ω
U I
5. Pentru determinarea (4): I = ⇒ I = 2 A = 2000 mA 3
R
Pentru determinarea (5): U = R ⋅ I ⇒ U = 13,2 V .

TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj

La momentul iniţial cursorul fiind în A, R = 0 . 1p


a. E E 3p
Intensitatea curentului în circuit va avea expresia: I = ⇒ R1 = − r ⇒ R1 =9 Ω . 2p
R1 + r I
Din grafic, deducem că în momentul în care cursorul ajunge în B intensitatea curentului în circuit are valoa-
1p
rea I ′ = 0,71 A
E E
iar expresia ei este: I ′ = ⇒ R = − ( R1 + r ) ⇒
R + R1 + r I′ 1p

= R 18,17 Ω ≅ 18 Ω

b. 5p
Cursorul se mişcă cu viteză constantă, parcurgând în intervalul de timp ∆t =20 s 1p

l
determinat din grafic, întreaga lungime a reostatului. v = ⇒ l = v ⋅ ∆t ⇒ l = 20 cm 1p
∆t

l ρ⋅l
R =ρ⋅ ⇒ S = ⇒ S =0,5 mm 2 1p
S R

30
Bareme teste nivel minimal

l R
x = ⇒ R′ = =9 Ω 1p
2 2

c. E 4p
I ′′ = 2p
R ′ +E R1 + r
I ′′ =
=I ′′ R ′ + AR1⇒
1,05 =+t1 r 11 s
=I ′′ 1,05 A ⇒ = t1 11 s 1p

I=0 1p
d. U=E 1p 3p
U = 20 V 1p
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

q = 2400 mA ⋅ h = 8640 C 2p
a. 4p
W = q ⋅ U ⇒ W =10368 J 2p

U
b. I= ⇒ I = 0,6 A 3p 3p
R1

q q
c. I= ⇒ ∆t= ⇒ ∆t= 14400 s = 4 h 3p 3p
∆t I

După o oră de funcţionare a circuitului de la punctul b., s-a consumat sarcina electrică q1 = I ⋅ ∆t1 ⇒ q1 = 2160 C 1p
Sarcina electrică rămasă va fi q2 =q − q1 ⇒ q2 =6480 C .

U
Noua intensitate a curentului electric prin ramura principală a circuitului devine: I ′ = ⇒ I′ = 1 A 1p
Rp
Iar durata funcţionării acestuia va fi:
d. q2 q2 1p 5p
I=′ ⇒ ∆t= 2 ⇒ ∆t=2 6480 s = 1,8 h
∆t2 I′

U
I 2 = U ⇒ I 2 = 0, 4 A 1p
I 2 = R2 ⇒ I 2 = 0, 4 A
R2
N ⋅e I ⋅ ∆t
I 2 = N ⋅ e ⇒ N = I 22 ⋅ ∆t22 ⇒ N = 1,62 ⋅ 1022
I 2 = ∆t2 ⇒ N = e ⇒ N = 1,62 ⋅ 1022 1p
∆t2 e

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

31
Teste de fizicã pentru bacalaureat

D.OPTICÃ
Subiectul I Punctaj
1.
b. Din desen se observă că doar punctul 2 poate fi unit prin reflexie cu O.

2. c. 3
d. Pentru a nu produce efect fotoelectric pentru orice radiaţie din domeniul vizibil, trebuie ca, pentru materialul respectiv,
h⋅c
Lextr ≥ ε , ε fiind energia fotonului incident. ε =
λ
3. 3
Pentru domeniul vizibil λ ∈ [380,760] nm : ε ∈ [ 2,62 ; 5, 23] ⋅ 10−19 J sau ε ∈ [1,63 ; 3, 27 ] eV .
Folosind datele din tabelul cu valorile lucrului de extracţie pentru diferite materiale, se observă că doar cuprul nu produce
efect fotoelectric.
c. Prin introducerea dispozitivului în apă, fără a schimba caracteristicile geometrice ale acestuia şi folosind aceeaşi radia-
4. λ⋅D i 3
ţie, interfranja devine:
= i′ = .
2l ⋅ n n

h ⋅c h⋅c
 λ= + e ⋅U s
 λ0
5. b. Scriind ecuaţia lui Einstein pentru situaţiile descrise în problemă, obţinem:  3
= h⋅c h⋅c e ⋅U s
+
 2 ⋅ λ λ0 4
Rezolvând sistemul de ecuaţii, obţinem: λ 0 = 3 ⋅ λ

TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj

x2 
β=  x = 2 ⋅ x1 
x1  ⇒ 2  2p
a. x2 = − 4 cm  3p
β =2 
⇒ xx1 ==
⇒ −− 22 cm
cm 1p
1

1 1 1
− =
x2 x1 f 
 2p
1 
b. C= 4p
f 
⇒C
⇒ C == 2525 δδ 1p
⇒ ff ==
⇒ 44cm
cm 1p
1 1 
− = C 2
x12′ − x11′ = 
C  ⇒ x1′ =− C =−2 ⋅ f 2p
2
x ′ x′
x2′2 = −1x1′  
 ⇒ x1
′ =− =−2 ⋅ f
c. C 4p
xx2′′ == −−8x1′cm 
1
x1′ = −8 cm 1p

Lupa trebuie îndepărtată de obiect cu 6 cm. 1p

32
Bareme teste nivel minimal

Imagine dreaptă ⇒ β > 0 ⇒ x1 , x2 < 0 ⇒ imaginea este virtuală. 1p

x2′′  
β=  
x1′′  ⇒ x2′′ =2 ⋅ x1′′
β =2  
d.  4p
x1′′ ==
x1′ −8 cm  ⇒ C′ =
−18,75 δ
 3p
1 1
− =C + C ′ 
x2′′ x1′′ 


C ′ < 0 ⇒ lentila este divergentă.
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

a. 4p 4p
k = 0 ⇒ x = 0, ( ∀ ) λ ⇒ maximul central este alb şi situat pe axa de simetrie a dispozitivului.
k =1 
 λ⋅D
λ ⋅ D  ⇒ x1 = 1p
i= 2⋅l
2⋅l 

b. Lărgimea maximului de ordinul I va fi: 4p


∆x
(λ −
= R
λV ) ⋅ D 2p
2⋅l

∆x =0,76 mm 1p

k =2 ⇒ x2 =2 ⋅ i 

c. λ⋅D  ⇒ x2 =1,92 mm 3p 3p
i= 
2⋅l 

k1 ⋅ i1 = k2 ⋅ i2 1p

λ1 ⋅ D λ ⋅D
k1 ⋅ k2 ⋅ 2
= 1p
2⋅l 2⋅l
d. 4p
500 ⋅ k1 =750 ⋅ k2 ⇒ 2 ⋅ k1 =3 ⋅ k2 1p

k = 3
Soluţia:  1 1p
k2 = 2

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

33
Teste de fizicã pentru bacalaureat

TESTUL 5

A. MECANICÃ

Subiectul I Punctaj
1. a. 3
2. b. 3
   
a. Aplicând principiul I al dinamicii obţinem Gt + Ff + N + Gn =
0

3. Gt − Ff = 0 => mg sin α − µmg cos α = 0 3


sin α
µ= = tg α
cos α

c. L = F ⋅ d ⋅ cos α
4. 3
a = 0 ⇒ L = F ⋅d = 40 J;
c. Conform principiului II al dinamicii

5. G  a 3
N = G + m ⋅ a ⇒ N =G + a =G 1 +  =1600 N
g  g

TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj

Forţele care acţionează asupra corpurilor sunt reprezentate în figura alăturată.

a. 4p 4p

    1p


Acceleraţiile corpurilor a1 şi a2 transmise prin fir, sunt egale în modul şi de sensuri opuse a2 = −a1
T − m1 ⋅ g = m1 ⋅ a

b. proiectăm ecuaţiile pe axa verticală, Oy, ţinând cont că a= a= a , 2p 4p
T − m2 ⋅ g = − m2 ⋅ a
1 2

(m2 − m1 ) ⋅ g
=
rezolvând sistemul obţinem a = 1,11 m ⋅ s −2 1p
m1 + m2

c. T = m1(a + g) = 22,22 N 3p 3p
 măsurată
    
Forţa de dinamometru F= T + T 2p
F= T + T
d. 4m1m2 g 4m1m2 g 4p
F 2=
= T  44, 4 N F 2=
= T  44, 4 N 2p
m1 + m2 m1 + m2

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

34
Bareme teste nivel minimal

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

2p
a. 3p

L =⋅F d cos α
1p
L = 5640 J

LFf =− Ff ⋅ d 1p
LFf =− Ff ⋅ d
Ff = µN;
Ff = µN; 1p
b. 4p
N =−
G F sin α 1p

LFf = −µ ( mg − F sin α ) d = −1036 J 1p

2p
Aplicăm teorema variaţiei energiei cinetice Ec f − Eci =LF + LFf
c. 4p
Ec f = 4504 J 2p

L
Pmed = L 2p
d. Pmed = t
∆ 4p
Pmed ∆t W
= 564
Pmed = 564 W 2p

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

35
Teste de fizicã pentru bacalaureat

B. TERMODINAMICÃ

Subiectul I Punctaj
1. c. 3
2. a. 3
3. b. 3
4. a. 3
5. c. 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


ρ = pµ 2p
a. ρ = RT 3p
RT
ρ =0,96 kg/m33
ρ =0,96 kg/m 1p

N m N ⋅m
= ⇒N= a 1p
Na µ µ
Masa gazului care părăseşte butelia. m2 = f ∙ m => N2 = N ∙ f 1p
b. N p1VN a 4p
Din ecuaţia de stare p=
1V RT ⇒=
N 1p
Na RT
p1VN a
N2
= f = 1,39 ⋅ 1023molecule 1p
RT

N
p1V = RT 1p
NNa
p1V = RT
NN (1 − f )
p2V = a RT
N (1N−a f )
p2V = RT 1p
c. Na 4p

p1 1
= 1p
p2 1 − f

p2 = p1(1 – f ) = 9,6 ∙ 105 Pa 1p


Aplicăm conservarea numărului de moli ν1 + ν2 = ν TOT 1p

ν2 = reprezintă numărul de moli din prima butelie în starea finală ν1 + ν2 = mTot 1p


d. µ 4p

µ Heν1 + µ O2 ν 2
=
µ = 3,91 ⋅ 10−3 kg/mol 2p
ν1 + ν 2

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

36
Bareme teste nivel minimal

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

a. Procesul 1→2 încălzire izocoră 3p 3p


Procesul 2→3 destindere izotermă

Procesul 3→1 răcire izobară

p1 p2 legea procesului izocor pe procesul 1→2 obţinem p=


Aplicând 1 p2
⇒ 2p
= ⇒ T1 T2
T1 T2
b. T2 p 2 5 4p
T2 p 2 5 = =
= = T1 p1 3 2p
T 1 p 3
1

L
=
η L ⇒ 2p
η Op ⇒
=
c. Op 4p
L
O=
p L= 9kJ
O=
p
η= 9kJ 2p
η

ΔU = νCν(T3 − T2) 2p
d. T2 = T3 1p 4p
ΔU = 0 1p
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

37
Teste de fizicã pentru bacalaureat

C. PRODUCEREA ªI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I Punctaj
1. a 3
2. c 3
3. c 3
4. a 3
5. b 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj

1 1 1
Pentru gruparea paralel a rezistoarelor, rezistenţa echivalentă RP o calculăm din relaţia: = + 1p
RP R1 R2
a. Pentru gruparea serie a rezistoarelor, rezistenţa echivalentă RS o calculăm din relaţia: Rs = R3 + R4 1p 4p
Rezistenţa circuitului exterior R = Rs + Rp 1p
R = 11 Ω 1p
Curentul care circulă prin sursa I îl putem calcula aplicând legea lui Ohm pentru un circuit simplu 1p

b. Pentru a calcula I1, I2 aplicăm legile lui Kirchhoff 2p 4p

Rezolvând sistemul de ecuaţii obţinem I1 = 1,2 A, I2 = 0,8 A şi I3 = I = 2 A 1p


E = I3r + UAB 2p
c. 3p
UAB = 22 V 1p
U1
Aplicăm legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit I1 = 1p
R1
Rezultă: U1 = I1 R1 1p
d. 4p
U2
Aplicăm legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit I2 = . Rezultă: U2 = I2 R2 1p
R2

U1 = U2 = 9,6 V 1p

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


Puterea la bornele becului P = Ub ∙ I 2p
a. 3p
Ub = 120 V 1p
Aplicăm legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit (fir) I = Uf / r 2p
b. Rezultă: Uf = I ∙ r 1p 4p
Uf = 4 V 1p
Expresia puterii P = I R
2
2p
c. R=P/I 2
1p 4p
Rezultă: R = 12 Ω 1p
d. Expresia energiei debitată de o sursă în întreg circuitul W = I 2(R + r) Δt 3p
4p
W = 446,4 kJ 1p
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

38
Bareme teste nivel minimal

D.OPTICÃ
Subiectul I Punctaj
1. c 3
2. a 3
3. d 3
4. c 3
5. c 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj

c 2p
Din definiţia indicelui de refacţie n = , unde c este viteza de propagare a luminii în vid
v
a. 3p
c 1p
Rezultă v = v = 2,12 ∙10 m/s
8
n
Reprezentarea corectă a razelor de lumină 1p
Aplicăm legea refracţiei în punctul I: n sin i = naer sin r 2p
b. 5p
r = 45 0
1p
θ= 90 − r= 450 1p
În cazul în care lumina trece dintr-un mediu optic mai dens în unul mai puţin dens, unghiul de refracţie este
π
totdeauna mai mare decât unghiul de incidenţă şi de aceea el poate atinge valoarea 2 . Valoarea l a unghiu- 1p
π
lui de incidenţă pentru care r = , poartă numele de unghi limită
2
π
c. n sin l = n1 sin 1p 4p
2

n1
sin l = 1p
n2

l = 450 1p
Pentru orice valoare a unghiului de incidenţă mai mare decât unghiul limită lumina nu mai trece în mediul
d. al doilea, ci se reflectă în punctul de incidenţă, întorcându-se în primul mediu, conform legilor reflexiei, 3p 3p
suprafaţa de separare comportându-se ca o oglindă.
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

1
Convergenţa unei lentile C = 2p
a. f 3p
C = 5 m-1 1p
b. Realizarea corectă a desenului 4p 4p
1 1 1
− = 2p
x2 x1 f

x2 = 40 cm
1p
c. x2 > 0 imagine reală 5p
x2 y2
Expresia măririi liniare β
= = 1p
x1 y1
y2= y1=10 cm 1p
Pentru un sistem optic centrat cu cele două lentile alipite, convergenţa sistemului
2p
d. Cs = C1 + C2 3p
Rezultă: Cs=15m-1 1p
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

39
Teste de fizicã pentru bacalaureat

TESTUL 6

A. MECANICÃ

Subiectul I Punctaj
1. c 3
2. a 3
3. c 3
4. c 3
5. b 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj

2p

a. 4p

2p

M ⋅ a = T − Ff 2p
m ⋅ a = G2 − T

b. a ( M + m=
Prin adunare rezultă ) mg − µN 4p
mg − µMg g (m − µM ) 1p
=a =
M +m M +m

a = 1m/s 2 1p

T =G2 − ma = mg − ma = m( g − a ) 2p
c. 3p
T = 0,9 N 1p

Precizarea noului sens de acţiune a forţei de frecare sau desenarea ei. 1p

d. F mg + µMg
= = g ( m + µM ) 2p 5p

F = 1,7 N 1p

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


Lucrul mecanic consumat este lucrul mecanic minim necesar ridicării corpului pe planul înclinat. 1p

a. L=
c Lu + LFf 2p 4p

Lc = 2500J 1p

40
Bareme teste nivel minimal

Lu
η= 2p
Lc
b. 3p
2000
=
η = 0,8
= 80% 1p
2500

h h
LF f = − Ff ⋅ l = −µ ⋅ N ⋅ = −µmg cos α ⋅ 1p
sin α sin α

Lu L=
= G mgh 1p

c. 4p
− LF f
LF f = −µctg α ⋅ Lu ⇒ µ = 1p
Lu ctg α

1
µ= = 0, 25 1p
4

2
∆t = ⋅ 60 = 40 s 1p
3

Lu Lc
=Pu = , Pc 1p
∆t ∆t
d. 4p
2000
Pu = 50 W
=
40
2500 2p
Pc = 62,5 W
=
40

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

41
Teste de fizicã pentru bacalaureat

B. TERMODINAMICÃ

Subiectul I Punctaj
1. d 3
2. d 3
3. b 3
4. c 3
5. c 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj

l l p ⋅l
pV= p1V1 ⇔ p ⋅ ⋅ S= p1 ( + d ) S ⇔ p ⋅ l= p1 (l + 2d ) ⇒ p1=
2 2 l + 2d
2p
l l p ⋅l
pV= p2V2 ⇔ p ⋅ ⋅ S= p2 ( - d ) S ⇔ p ⋅=l p2 (l - 2d ) ⇒ p=2
2 2 l - 2d
a. 4p
105 ⋅ 1 5
p1= = ⋅ 105 Pa
1,8 9
2p
105 ⋅ 1
p2 = = 5 ⋅ 105 Pa
0, 2


F trebuie să acţioneze spre compartimentul cu presiunea mai mare. 1p

b p1S + F = p2 S ⇔ F = S ( p2 − p1 ) p1S + F = p2 S ⇔ F = S ( p2 − p1 ) 1p 3p

F = 133,(3) N 1p

pV
= p1 'V1 ' ⇔ p =
⋅ l p1 '(l + 2h)
pV
= p2 'V2 ' ⇔ p=
⋅ l p2 '(l − 2h)

2p

c. mg 4p
p1′S + mg = p2′ S ⇔ p2′ = p1′ +
S

5
p1′ = 105 Pa
6
2p
6,25 5
p2′
= 10 Pa
6

p ⋅l
l + 2h =' 1p
p1

1  p ⋅l 
=
d. h  − 1 1p 4p
2  p1′ 

h = 0,1m = 10 cm 1p

Pistonul se va stabili la 40cm de capătul inferior al cilindrului. 1p


TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

42
Bareme teste nivel minimal

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

3p
a. Reprezentarea corectă a graficului 4p

Notarea corectă a stărilor 1p


b. ΔU = 0, pentru că procesul este ciclic 3p 3p
V2
Q12 =νRT1 ln =p1V1 ln e =
600 ⋅ 2,7 =
1620 J
V1
1p
5 5 5
Q23= νC p (T3 − T2 =
) (νRT3 − νRT2 =
) (νRT3 − νRT1=
) V1 ( p2 − p1 )
2 2 2

V1 V
p1V1 =p2V2 ⇒ p2 =p1 =3e ⋅ 105 1 =3 ⋅ 105 Pa
V2 eV1
c. 2p 5p
5
Q23 = 2 ⋅ 10−3 ⋅ 3 ⋅ 105 (1 − 2,7) =−1500 ⋅ 1,7 =−2550J
2

3 3 3
Q31 = νCV (T1 − T3 ) = (νRT1 − νRT3 ) = ( p1V1 − p2V1 ) = V1 ( p1 − p2 ) Q31 = 1530 J 1p
2 2 2

Q = 1620 − 2550 + 1530 = 600 J 1p

∆U = Q − L 1p

d. L=Q 1p 3p

L = 600J 1p

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

43
Teste de fizicã pentru bacalaureat

C. PRODUCEREA ªI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I Punctaj
1. a 3
2. a 3
3. d 3
4. b 3
5. d 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj

U1 = I1R1 ⇒ I1 = 1A
2p
U 2= I 2 R2 ⇒ I 2= 0,75A
a. 4p
 E I1 ( R1 + r )
=
= ⇒E
( R2 =
− R1 ) I1I 2
6V
 2p
 E I 2 ( R2 + r )
= I1 − I 2

 E I1 ( R1 + r )
=
 ⇒ I1 ( R1 + r=
) I 2 ( R2 + r ) 2p
 E I 2 ( R2 + r )
=

b. I 2 R2 − I1R1 U 2 − U1 4p
= r = 1p
I1 − I 2 I1 − I 2

r= 2 Ω 1p

l 15
R fir = ρ ⋅ = 0,12 ⋅ 10−6 =6Ω 2p
S 0,3 ⋅ 10−6
c. 4p
E 6
I= = = 0,75A, q = I ⋅ ∆t = 0,75 ⋅ 60 = 45C 2p
R fir + r 8

R fir
−1
R fir R fir R0 2p
R= R0 (1 + αt ) ⇒ 1 + =
αt αt
,= − 1 ⇒=t
d. fir
R0 R0 α 3p

t = 40 C 1p

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

Es
Is = 1p
R + rs

Es = 10 E 1p
a. 4p
rs = 10r 1p

4
I=
s = 1,33 A 1p
3

44
Bareme teste nivel minimal

Ep
Ip = 1p
R + rp

r
rp = 1p
10
b. 4p
E
10
Ep =
= r E
1
1p
10
r

I p = 0,5A 1p

U= E − Isr 1p
1

U2 = I pR 1p
c. 4p
U1  1 V 1p

U 2 = 3,5V 1p

R R
η1 = , η2 = 1p
R + rs R + rp
d. 3p
7 35 2p
η1 =  25,92% , η2 =  97,22%
27 36
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

45
Teste de fizicã pentru bacalaureat

D.OPTICÃ
Subiectul I Punctaj
1. d 3
2. c 3
3. c 3
4. c 3
5. a 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj

a. 4p 4p

sin i = n sin r 1p

n sin r ' = sin i ' 1p


b. 4p

r = r ', alterne interne 1p

Din relaţiile anterioare rezultă i = i′ = 60°. 1p


Deviaţia δ = BC
1p

sin i = n sin r
3 1p
sin i 2 1
c. sin
= r = = 4p
n 3 2

r= 30° 1p

AD
BC =AB ⋅ sin(i − r ) = ⋅ sin(i − r )  0,58 cm 1p
cos r

AD
AB = 2p
d. cos r 3p

AB  1,15cm 1p

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

46
Bareme teste nivel minimal

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

c
hν= L + Ec max ⇔ h = L + eU stopare
λ
c
h = L + eU s1 2p
λ1
c
h = L + eU s2
λ2
a. ãderea
Prin sc celor douã ecuaþii rezultã 5p
1 1
Prin scăderea celor două ecuaţii rezultă hc( − )= e(U s2 − U s1 )
λ 2 λ1
2p
e(U s2 − U s1 )λ1λ 2
h=
c(λ1 − λ 2 )

h=6,6 ⋅ 10−34 J ⋅ s 1p

c
L h
= − eU s1 2p
λ1
b. 3p
−19
L =⋅
6,1 10 J=
3,8 eV 1p

L
hν 0 = L ⇔ ν 0 = 2p
c.
h 3p

ν 0 0,924 ⋅ 1015 Hz
= 1p

2
mvmax
eU s = 1p
2

2eU s
vmax = 1p
d. m 4p

v1=
max 0, 48 ⋅ 106 m/s 1p

v2=
max 0,66 ⋅ 106 m/s 1p

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

47
Teste de fizicã pentru bacalaureat

TESTUL 7

A. MECANICÃ

Subiectul I Punctaj
1. b.
Reprezentăm grafic forţa F = f (x):
x= 0 m ⇒ F = 8 N
x= 4 m ⇒ F = 0 N
3
Lucrul mecanic este egal cu aria trapezului format de graficul forţei între x1 şi x2 :
(6 + 2) ⋅ 2
=L = 8J
2

kx 2 mv 2 kx 2
2. c. Aplicăm legea conservării energiei mecanice: Ei = E f ⇒ = ⇒ v= = 2 3
2 2 m
d
a. Viteza medie: vm = (1)
t
Notăm cu: v2 = v şi v1 = nv
d d d d
Avem: = v1 ⋅ t1 ⇒ = nv ⋅ t1 şi = v2 ⋅ t2 ⇒ = v ⋅ t2
2 2 2 2
d d
3. Rezultă timpii de mişcare: t1 = şi t2 = 3
2nv 2v
Iar timpul total: t= t1 + t2
d 2nv ( n + 1) v=
m
Înlocuind în (1) rezultă: v= ⇒ v= v
⇒= 36 km/ h
m
d d m
n +1 2n
+
2nv 2v
Rezultă: v=
1 2=v 72 km/ h şi v2= v= 36 km/ h

4. a 3
5. d 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


Distanţa parcursă este egală cu aria de sub graficul vitezei: d = d1 +d2
km km 1 1 2p
v1 = 20 v2 = 40 = t1 30= min h= t2 15min
= h
a. h h 2 4 4p
d1 = 10 km, d2 = 10 km 1p
Rezultă: d = 20 km 1p
d
Viteza medie: vm = 2p
t
b. 3 4p
km, t 45min
Unde: d = 20 = = h 1p
4
Rezultă: vm = 26,6 km/h 1p
t1 = 30 min, d1 = 10 km; t2 = 15 min, d2 = 10 km 2p
c. 4p
Reprezentarea graficului mişcării 2p
mv 2 mv2 2
Energiile cinetice corespunzătoare celor două viteze sunt: Ec1 = 1 Ec2 =
Ec2 v2 2 2 2 2p
Rezultă: = 2
d. Ec1 v1 3p
Ec2
=4 1p
Ec1
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

48
Bareme teste nivel minimal

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


Reprezentarea corectă a forţelor. 1p

Teorema variaţiei energiei cinetice pe planul înclinat: L ⇒ ECB − Eco = LG + LF + LN


∆Ec = f1 1

a. h 4p
Lungimea planului înclinat l = iar LN1 = 0 2p
sin α
Rezultă: ECB = mgh − μmgl cos α = mgh (1 − ctg α)
ECB = 32 J 1p
LF = LF + LF =μmg(h ctg α + d ) 2p
f f1 f2
b. 3p
Rezultă: LF = − 20 J. 1p
f
Teorema variaţiei energiei cinetice pe planul orizontal:
ECC − ECB =LG + LF f + LN2 1p
2

LN2 = 0 şi LG = 0 , rezultă: E=
CC ECB − µmgd
= 20 J 1p
c. 4p
Din legea conservării energiei mecanice rezultă: ECC = mghmax 1p

E
Rezultă: h=
max =
CC
1m 1p
mg

Aplicăm legea conservării energiei cinetice între punctele C şi D: ECC + EPC = ECD + EPD 1p

EPD mgh1 5mgh1


d. dar EPC = 0 iar ECD = ECC = + mgh1 = 2p 4p
4 4 4
Rezultă: h1 = 0,8 m. 1p
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

49
Teste de fizicã pentru bacalaureat

B. TERMODINAMICÃ

Subiectul I Punctaj
1. b 3
2. c 3
3. b 3
3 3
b. Scriem formula variaţiei energiei interne: ∆U =
νCV (T2 − T1 ) =
ν R(T2 − T1 ) =ν
( RT2 − νRT1 )
4. 2 2 3
3
∆U
Din ecuaţiile de stare: p1V1 = νRT1 şi p2V2 = νRT2 , rezultă: = ( p2V2 − p=
1V1 ) 600 J
2
5. c 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj

Relaţia dintre temperaturi este: T2= T1 + fT1 ⇒ T2 = T1 (1 + f ) = 1, 2T1 = 360 K 2p

p1 p2
a. Din legea procesului izocor: = ⇒ p2 = 1,2 p1 1p 4p
T1 T2

N
p2 = 12 ⋅ 105
m2
1p

p1 p p T
Legea procesului izocor: T1
= max ⇒ Tmax = max 1
Tmax p1 2p
b. 4p
Tmax
= 2=T1 600K 2p
Relaţia dintre densitatea gazului în starea (1) şi densitatea gazului în condiţii normale:
ρ0 p1T0
ρ1= = 9,1ρ0 2p
p0T1
c. 3p

ρ1 =0,819 kg/m3 1p

m1 m2
Din ecuaţiile de stare: p1V = RT1 şi p1V = RT2 ⇒ m1RT1 =
m2 RT2 1p
µ µ
m=
2 m1 − ∆m rezultă: m1T
=1 ( m1 − ∆m)T2 1p
d. m1 4p
T2 1, 2T1 ⇒ ∆
= =m 1p
6

m1 = ρ1V = 8,19 ⋅ 10−3 kg ⇒ ∆m = 1,365 ⋅ 10−3 kg 1p

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


1→2 proces izoterm, 2→3 proces izobar 3→1 proces izocor 1p

a. 3p
2p

50
Bareme teste nivel minimal

V
Legea procesului izoterm: p1V1 = p2V2 , dar p2 = 2 p1 ⇒ V2 = 1p
1
2

V2 V3
b. Legea procesului izobar: = , cum T2 = T1 şi V3 = V1 ⇒ T3 =
2T1 1p 4p
T2 T3

Ecuaţia de stare pentru starea iniţială: p1V1 =υRT1 ⇒ T1 =


144, 4K 1p
T2 2=
= T1 288,8K 1p
Cp R 3
∆U1→3 =
υCv (T3 − T1 ) =
γ
Cv
⇒ C=
v = R
γ −1 2
2p
c. 4p
3 3 3
∆U1→3 = υR (2T1 − T1 ) = υRT1 = p1V1 =1800 J 2p
2 2 2

| Q2 |
η = 1− 1p
Q1

Q1 ==
Q2→3 υCp(T3 − T2 )
γR 5
Cp
= = R 1p
γ −1 2
d. 4p
5
Rezultă: Q1 = υRT1 =2,5 p1V1
2

V1 3
| Q2 =| | Q1→2 + Q3→1 =| υ RT1 ln + υ Cv (T3 − T1 )= υ RT1 ln 2 + υ RT1= p1V1 (ln 2 + 1,5)= 2,193 p1V1 1p
V2 2

η =12,2% 1p

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

51
Teste de fizicã pentru bacalaureat

C. PRODUCEREA ªI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I Punctaj
1. c 3
2. c 3
3. d 3
4. d 3
c. Avem relaţia dintre tensiuni: E = U + Ir
5. 3
Din grafic: I = 0 A, rezultă E = U = 6 V; U = 0 V, I = 4 A; rezultă r = 0,75 Ω
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


Din grafic: P1= 80 W, I1 = 4A 1p
P1
a. Utilizând formula P1= I12 R1 rezultă R1 = 2p 4p
I12
R1 = 5 Ω 1p
Prin legarea celor două rezistenţe în serie, rezultă rezistenţa echivalentă a circuitului exterior: Re = R1 + R2= 8 Ω 2p
E
b. Aplicând legea lui Ohm pe întregul circuit, determinăm intensitatea electrică:
= I = 2A 1p 4p
Re + r
Puterea electrică pe R2 este: P2= I2 R2 = 12 W 1p
Re
Randamentul circuitului este: η = 2p
Re + r
c. 3p
η =80% 1p
Condiţia ca sursa să debiteze o putere maximă este: Re = r′ ⇒ r′ = 8 Ω 2p
d. E 2
4p
Puterea maximă: Pmax
= = 12,5 W 2p
4r '

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

Reprezentarea circuitul electric echivalent


1p

a. 5p
R
RV R
Rezistenţa echivalentă a circuitului exterior este: R p= 2 = 1Ω
R
Re = + R p =3 Ω
2 2p
RV +
2

E
Intensitatea curentului electric prin ramura principală a circuitului este:
= I = 5A 1p
Re + r
Tensiunea indicată de voltmetru: UV = IRp UV = 5 V 1p
Puterea electrică pe circuitul exterior: P = I 2 Re 2p
b. 3p
P = 75 W 1p
Puterea totală a sursei: PE = EI 2p
c. 3p
PE = 100 W 1p
Re
Randamentul circuitului: η = 2p
d. Re + r 4p
η = 75% 2p
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

52
Bareme teste nivel minimal

D.OPTICÃ
Subiectul I Punctaj
1. c. Relaţia dintre energia cinetică maximă a electronilor emişi şi tensiunea de stopare este:
EC max = eU S ⇒
mVmax 2
= eU S ⇒ Vmax =
2eU S 3
2 m

2. b 3
3. a 3
4. c 3
a. Determinăm convergenţa lentilei subţiri biconcave ţinând cont de semnele razelor de curbură:
R1 = − R 1 1 1 1 2(n − 1)
5. ⇒C =(n − 1)( − )=(n − 1)(− − ) =− =−5m −1 3
R2 = + R R1 R2 R R R

TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


Deoarece avem o imagine reală, rezultă că avem o lentilă convergentă. 1p
a. 3p
Realizarea corectă a mersului razelor pentru construcţia imaginii prin lentilă 2p

Mărirea liniară transversală este β = −4 1p


b. y
3p
Din β =2 ⇒ y2 =
−4 y1 ⇒ y2 =
−20cm 2p
y1

Din reprezentarea grafică observăm: d =− x1 + x2 1p

x2
Cum β = = −4 ⇒ x2 = −4 x1 ⇒ d = −5 x1 2p
c. x1 4p
d
x1 =− = −16cm
5 1p
x2 =−4 x1 =64cm

1 1 1 xx ( −16) ⋅ 64
Utilizăm formula lentilelor subţiri: − = ⇒ f = 1 2 = = 12,8 cm 2p
x2 x1 f x1 − x2 −16 − 64

1 R
d. =
Distanţa focală pentru lentila biconvexă este: f = 1 1  2(n − 1) 2p 5p
(n − 1) − (− )
 R R 

R = 2(n − 1) f = 12,8 cm 1p

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

53
Teste de fizicã pentru bacalaureat

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


Reprezentarea mersului razei de lumină

a. 3p 3p

π
i= − α= 30° 1p
2

b. Legea refracţiei în punctul de incidenţă (naer = 1) : sin i = n sin r 1p 3p


sin i 3
⇒ sin r =
n
sin r =
8
1p

x OI + AB
Mărimea umbrei este: = 1p

h h h
tg =
α ⇒ OI
= = = 1,038m 1p
OI tg α 3
c. 5p
AB sin r
În triunghiul IAB: tg=r ⇒ AB =H ⋅ tg r =H =0,809 m 2p
H 1 − sin 2 r

Rezultă: x = 1,847 m 1p

Reprezentarea razelor:
SI = raza incidentă
IR = raza refractată
1p
IR′ = raza reflectată

d. 4p

Deoarece raza IR′ este perpendiculară pe IR ⇒


⇒ r′ + r = 90°, dar i = r ′ ⇒ r= 90° − i 1p

Aplicând legea refracţiei (naer = 1) : sin i= n sin r ⇒ sin i= n sin (90 − i )


4 2p
sin (90° − i )= cos i ⇒ tg i= n= = 1,33
3
⇒i= 53

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

54
Bareme teste nivel minimal

TESTUL 8
A. MECANICÃ

Subiectul I Punctaj
1. a . 3
2. d. 3
3. a. 3
4. b. 3
5. a. 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


G 1 = m 1g 1p
a. G 2 = m 2g 1p 3p
rezultat final: G1 = 2 N; G2 = 3 N 1p
Aplicând principiile mecanicii clasice pentru cele două corpuri se obţin relaţiile: m2g − T = m2a 1p
T − m1g = m1a 1p
b. g ( m2 − m1 ) 4p
Adunând relaţiile anterioare se obţine: a = . 1p
m1 + m2
rezultat final: a = 2 m/s2 1p
Din relaţiile de la punctul anterior se poate scrie: T = m1(a + g) 1p

2m1m2 g
c. T= 2p 4p
m1 + m2

rezultat final:T = 2,4 N 1p

Fe = k ⋅ ∆l 2p

d. 2T 4p
∆l = 1p
k

rezultat final: ∆l =4,8 cm 1p

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

LFf = − Ff · l 1p
x
Ff = μN = μmg cos α cos α = ;=
x l 2 − h2 1p
a. l 3p

rezultat final: LF f = −µmg l 2 − h 2 ; LF f = −2700 J 1p

∆Ec =
Ltotal 1p

mv 2
∆Ec = = LG + LF LG = mgh 1p
2 ; Ltotal ; f

b. 4p
=v 2 g ( h − µl cos α ) 1p

rezultat final: v = 6 5m / s  13,4 m/s 1p

55
Teste de fizicã pentru bacalaureat

Lutil
η= Lutil = mgh Lconsumat= F ⋅ l 1p
Lconsumat

F = Ff + Gt = µmg cos α + mg sin α 1p


c. 4p
1 x
η= ctg α = 1p
1 + µ ctg α h

rezultat final: η =71, 4% 1p

∆Ec' =
L'total 1p

mv 2 Ltotal = LF f ' 1p
∆Ec =−
2
d. 4p
mv 2 v2
= µmgd d= 1p
2 2µg

rezultat final: d = 30m 1p

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

56
Bareme teste nivel minimal

B. TERMODINAMICÃ

Subiectul I Punctaj
1. d 3
2. d 3
3. d 3
4. a 3
5. c 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj

p1V1 = νRT1 1p

νRT1
a. V1 = 1p 3p
p1

V1  8,31 ⋅10−3 m3 1p

V1 V2
Legea procesului izobar: = 2p
T1 T 2

b. TV 4p
T2 = 1 2
1p
V1

1p
rezultat final: T2 = 360K
∆ρ = ρ2 − ρ1 1p

m m
c. ρ1 = ρ2 = 2p 4p
V1 V2

3 1p
rezultat final: ∆ρ = −0,64 kg/m

L12 =p1∆V =υR (T2 − T1 ) 1p

5
L23 = −∆U12 = −υCV (T1 − T2 ) CV = R 1p
d. 2 4p
7
Ltotal =L12 + L23 = υR (T2 − T1 ) 1p
2

rezultat final: Ltotal = 1750 J 1p

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

57
Teste de fizicã pentru bacalaureat

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

N
n1 = 1p
V1

a. N 3p
p1V1 = νRT1 υ= 1p
NA

p1 N A
rezultat final: n1 = n1  24 ⋅1024 m −3 1p
RT1
∆U123 =U 3 − U1 1p

U1 = νCV T1 U 3 = νCV T3 1p
b. 4p
νCV (T3 − T1 )
∆U123 = 1p

7
rezultat final: ∆U123  1, 25 ⋅10 J 1p

V4
L3-4 = νRT3 ln 1p
V3

Legea procesului izoterm: p3V3 = p4V4 1p


c. 4p
p 1p
L3-4 = νRT3 ln 3 L34 = νRT3 ln 2
p4
rezultat final: L34  0,46 ⋅107 J 1p

Qcedat = Q4-1 1p

Q4-1 =
νC p (T1 − T4 ) 1p
d. 4p
C p = CV + R = 4 R 1p

rezultat final: Qcedat 4νR(T1 − T4 )


= Qcedat  −1,7 ⋅107 J 1p

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

58
Bareme teste nivel minimal

C. PRODUCEREA ªI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I Punctaj
1. d 3
2. a 3
3. d 3
4. a 3
5. d 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj

R0 R
Rp = 2p
R0 + R
a. 4p
Re= R + R p 1p

rezultat final: Re= 9Ω 1p

E
Intensitatea curentului electric prin acumulator este: I = 1p
Re + r

Aplicând teorema a doua a lui Kirchhoff pe un ochi de reţea se obţine: E = I ( r + R ) + I A R0 1p


b. 4p
E − I (r + R)
IA = 1p
R0

rezultat final: I A = 0,4 A 1p

UV = Re I 1p

c. u= r ⋅ I 1p 4p

2p
rezultat final: UV = 18 V ; u = 2V
E
I A' = 1p
r

d. UV' = 0 1p 3p

rezultat final: I A' = 20 A


1p

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

P=
1 R1 ⋅ I12 P=
2 R2 ⋅ I 2 2 1p

E E
I1 = I2 = 1p
a. R1 + r R2 + r 4p

r2
Egalând cele două puteri se obţine: R1 ⋅ R2 = 1p

rezultat final: r= 6 Ω 1p

59
Teste de fizicã pentru bacalaureat

E
I sc = 2p
b. r 3p
rezultat final: E = 120 V 1p
Pext Rs
=η = 2p
Ptotala Rs + r

c. 4p
R=
s R1 + R2 1p

13 1p
rezultat final: η
= = 68, 4%
19
E2
Pmax = 2p
d.
4r 4p
R=r 1p
rezultat final: Pmax = 600 W; R = 6 Ω 1p
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

60
Bareme teste nivel minimal

D.OPTICÃ
Subiectul I Punctaj
1. a. 3
2. d. 3
3. c. 3
4. b. 3
5. b. 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj

1 1
C1 = f1 = 2p
f1 C1
a. 3p
rezultat final: f1 = 25 cm 1p
reprezentarea grafică a imaginii 2p
b. 4p
rezultat final: imaginea este reală, răsturnată şi mai mare decât obiectul 2p

1 1 1
− = 1p
x 2 x1 f1

c. y2 x2 4p
=
β = 1p
y1 x1

rezultat final: x2 = 150 cm; y2 = −10 cm 2p


1 1 1
= + 1p
fs f1 f 2

d. 1 1 1 4p
− = 1p
x '2 x1 f s

rezultat final: x2′ = −75 cm 2p

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

a. reprezentarea graficului 3p 3p

hν= Ec + Lext 2p
b. 4p
rezultat final: =
Lext 3,32 ⋅10−19 J 2p

Lext = hν 0 2p
c. 4p
rezultat final: ν 0 = 5 ⋅1014 Hz . 2p

Ec = e ⋅ U s 2p
d. 4p
rezultat final: Us = 0,4 V 2p
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

61
Teste de fizicã pentru bacalaureat

TESTUL 9
A. MECANICÃ

Subiectul I Punctaj

Fl0
1. a. ∆l = 3
E ⋅ s0
m
∆v 4 s m
2. c. a = ⇒ a= = 2 2 3
∆t 2 s s
F = m⋅a ⇒ F = 2 N
 
b. L= F ⋅ d
3. 3
[ L] = 1N⋅m = 1J

P
d. P = F ⋅ v ⇒ F =
v
4. 3
55 ⋅103
=F = 2750 N
20
b. Condiţia de deplasare cu viteză constantă impune:
5. µmg 3
F cos α = µ( mg − F sin α) ⇒ F =
cos α + µ sin α

TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


x2,4 = Aria subgraficului [2,4] 1p

a. x2,4 = 3 · (4 − 2) 1p 3p
x2,4 = 6 m 1p

m
∆v (3 − 1) m
a = ∆v ⇒ a = s ⇒ 2p
(3 − 1) ss ⇒
b. a = ∆t ⇒ a = (2 − 1)
4p
∆t (2 − 1) s
m
a = 2 m2
a = 2 s2 2p
s

xtotal = x01 + x12 + x24


xtotal = x01 + x12 + x24
1p
xtotal = x01 + x12 + x24 m
xxx01 = v ⋅ ∆t ⇒ x+ =x 1 m ⋅1s = 1 m
total = x01 + x12 01
01 = v ⋅ ∆t ⇒ x01 = 1 m
24 s ⋅ 1s = 1 m
1p
x01 = v ⋅ ∆t ⇒ x01 = 1 m s ⋅1s = 1 m
xx= = v ⋅ ∆ t ⇒ x = s ⋅1s(3= +
1 x= 1)1
01 Aria trapez 01 ⇒ (3 +11)1
m
= 2m
c. x= 12
12 Aria trapez ⇒ xs12
=12 =
(3 +21)1 2m 5p
x=
xx=
Aria trapez ⇒ x=
v ⋅ ∆t trapez
⇒ x24 =⇒3x= (3 +21)1
=
⋅ 2 = 6 m2 =
2m 1p
24 = Aria
12 12
x1224 = v ⋅ ∆t ⇒ x24 = 3 ⋅122 = 6 m2 2m
x24 = v ⋅ ∆t ⇒ x24 = 3 ⋅ 2 = 6 m
total = 9 m
xx24
total= =v9⋅ ∆mt ⇒ x24 = 3 ⋅ 2 = 6 m
xtotal = 9 m 2p
xtotal = 9 m

x
vm = xtotal 2p
vm = Atotal
d. Atotal
total 3p
9 m
vm= 9= 2, 25 m
vm= 4= 2, 25 s 1p
4 s

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

62
Bareme teste nivel minimal

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


Considerând nivelul 0 de energie potenţială gravitaţională la baza planului înclinat: EpA = 0 1p
2
m v
a. ⇒ E A =E p A + EcA =0 + m00 v 02 1p 3p
⇒ E A =E p A + EcA =0 + 2 0
2
E A = 0,8 J
E A = 0,8 J 1p

EAplicând Lteorema de variaţie a energiei mecanice rezultă: EB − E A =


LF f AB 1p
B − EA = F
EB − E A = LF ff AB
EB − E mv
A = L2 AB
h mv0 2
h
F
mgh − mv00 2 =f AB−µmg h ⋅ cos α mgh − = −µmg ⋅ cos α 1p
mgh − mv20 2 = −µmg sinh α ⋅ cos α 2 sin α
mgh − 2 = −µ mg sin α ⋅ cos α v0 2
v2
b. ⇒ h =2 v00 2 sin α ⇒h= 4p
⇒ h =  vµ 2 cos α   µ cos α 
2 g 1 + µ 0 cos α 2 g 1 +  1p
⇒h=   sin α 
2 g 1 + µsin cosαα 
2 g 1 + sin α  h = 0,56 m
h = 0,56 m sin α 
h = 0,56 m
h = 0,56 m 1p

E pB =
E mgh 2p
pB = mgh
c. 4p
E pB =
E 0,56 JJ
= 0,56 2p
pB

Potrivit teoremei de variaţie a energiei mecanice, L = ∆Ec, rezultă: 1p

L pF f = EB − E A 2p
d. L pF f =
AB
EB − E A 4p
L pF f AB = −0, 24 J
L pF f AB =
AB
−0, 24 J 1p

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

63
Teste de fizicã pentru bacalaureat

B. TERMODINAMICÃ

Subiectul I Punctaj
1. c. În procese izoterme, U = const. 3

J
2. d. [C ]SI = 1 3
mol ⋅ K
V2
c. L = νRT ln
3. V1 3
L = −192,9 J

b. Ordonata p
4. 3
Abscisa V

N
5. a. ν = 3
NA

TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj

m N
m= N 2p
µ = NNA
m
µ = NA
µ NA m
a. ⇒N= NA m 4p
⇒N= NA m
µ 1p
⇒N= NA µ
N N=
= µ ⋅1023 mol−−11
6,023
N N=
= A
A 6,023 ⋅1023 mol
N N=
= A 6,023 ⋅1023 mol−1 1p

µ
m0 = µ 2p
m0 = N A
b. NA 3p
⇒ m0 = 5,31 ⋅10−−23 g
⇒ m0 = 5,31 ⋅10 23 g 1p

p1 p2 p2
p = p ⇒ T2 =T1 ⋅ p2 2p
Tp11 = Tp22 ⇒ T2 =T1 ⋅ ppp12
T11 = T22 ⇒ T2 =T1 ⋅ 1
c. TT1 = 300
T2 K p1 4p
T11 = 300 K 1p
⇒ T
T1 = 2300= 600
K K
⇒ T2 = 600 K
⇒ T2 = 600 K 1p

pV = νRT 1p
pV = νRT
pV =NνRTm
νpV
= =Nν=RTm ⇒ ν= 1 mol
ν= NNA= m µ⇒ ν= 1 mol 1p
ν= NNA= m µ ⇒ ν= 1 mol
ν= N A=νRTµ ⇒ ν= 1 mol
d. ⇒ VN= µ
A νRT 4p
⇒V = νRT
p
⇒V = νRT
p 1p
⇒ V =p 3
V = 0,16 m
p3
V = 0,16 m
V = 0,16 m33
V = 0,16 m 1p

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

64
Bareme teste nivel minimal

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

p1V1 = νRT1 1p
p1V1 = νRT1
pV ν = RT
νRT
Vp11V=1 ν
= RT
1 1
V1 = ν
1 1 pν1RT
RT
1 1
1p
V1 = νRT p1 1
a. T11 =
V = 27p+ 1273 =300 K 4p
T1 =27p+ 1
1
2733=300 K
T1 =
V = 27 + 273
24,93 m3=300 K 1p
V = 24,93
T1 27 273
= + m =300 K
V1 = 24,93 m33
V1 = 24,93 m 1p

V1 V2
V1 = V2 2p
T1 = V
V T
T11 = T222
T1 T T= V
⇒ 2 T ⋅ V2
b. ⇒ T22 =T11 ⋅ VV12 4p
1p
⇒ T2 =T1 ⋅ V12
⇒ T2 = 600VK
⇒ T2 = 600 K
1

⇒ T2 = 600 K 1p

L12341 = Aria12341 1p

 p 
 p1 p11  ( 2V1 − V1 )
L12341 =− 1p
 p1 p21  ( 2V1 − V1 )
L12341 =−
c.
L12341 =−  p1 2  ( 2V1 − V1 ) 4p
p 2
= p11 ⋅ V1
L12341
L12341
= p21 ⋅ V1 1p
L12341
= 2 ⋅ V1 5
L= 12 2 , 45 ⋅10 J
L=
12341
12341 12, 45 ⋅1055 J
L=
12341 12, 45 ⋅10 J 1p

νCV (T2 − T1 )
∆U1− 2 = 2p
d. νCV (T2 − T51 )
∆U1− 2 = 3p
∆U1−=2 62,325 ⋅105 J
∆U1−=2 62,325 ⋅10 J 1p

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

65
Teste de fizicã pentru bacalaureat

C. PRODUCEREA ªI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I Punctaj

1. c. Rezistenţa electrică a unui conductor este direct proporţională cu lungimea sa. 3

2. a. [ρ]S.I. = 1 Ω · m 3

3. c. q = I Δt 3

4. R0 R0 11R0 3
b. Re = R0 + + =
2 3 6

U 6
5. d. R = ⇒R= = 20 Ω 3
I 0,3

TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj

RR
R= R1 + R22 R33 2p
R=
e
R1 + R2 + R3
a. e
R2 + R3 3p
R= 11 Ω
R=
e
e 11 Ω 1p

Potrivit legilor Kirchhoff:


I = I2 + I3
1p

b. 4p
R
I2R2 = I3R 3 ⇒ I3 = I2 2 1p
R3

 R 
⇒ I = I 2 1 + 2 
R3 
1p

IR3
⇒ I2 = ⇒I = 0,4 A. 1p
R2 + R3

E
=I ⇒ 2p
r + Re

c. E 4p
r
= − Re 1p
I

⇒ r =15 − 11 =4 Ω 1p

U AB = I 2 R2 2p
U AB = I 2 R2
U AB = IIR
2 R2
I2
= IR33 ⇒= I 2 0, 4 A
I 2 R2IR
= + R ⇒= I 2 0, 4 A 1p
I 2 R2 +3R33 ⇒=
d. = I 2 0, 4 A 4p
R + R
U AB= 20, 4 ⋅ 63 ⇒ U AB= 2, 4 V
U AB= 0, 4 ⋅ 6 ⇒ U AB= 2, 4 V
U AB= 0, 4 ⋅ 6 ⇒ U AB= 2, 4 V
1p

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

66
Bareme teste nivel minimal

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


Din legea Joule: W = U ⋅ I ⋅ t 1p
W = U ⋅ I ⋅t
W = U ⋅ I ⋅t W
W ⇒I =
a. ⇒ I =W U ⋅t 1p 3p
⇒I = U ⋅t
U ⋅t ⇒I = 4A
⇒I = 4A W
WI=
⇒ 4A = U ⋅ I 1 ⋅t
1p
= U ⋅ I1 ⋅ t 4
4
W W
= U ⋅ IW
1 ⋅ t ⇒ I1 =
1p
⇒ 4 I1 =4U ⋅ t 4 U ⋅t
⇒ I11 =1A W ⇒ I = 1 A
1
1p
b. 4U ⋅ t Din: I= I + I 4p
1 2
⇒ I1 = 1A 1p
Din: I= I1 + I 2 ⇒ I 2 =I − I1 ⇒ I 2 =3 A
Din: I= I1 + I 2
⇒ I =I − I ⇒ I 2 =3 A
⇒ I 2 =I − I1 ⇒ I 22 =3 A 1 1p

W = Re I 22t 2p
W = Re I t
W
⇒ =ReR= I2 2
c. W⇒ Re = eI t W
I 2 ⋅T
I 1p 4p
=R 27,5 I W⋅ T
⇒e Re = I Ω2
=Re 27,5 IΩ W⋅=T P1 ⋅ t
W=
1
P1 ⋅ t 1p
=Re 27,5 Ω 1
W
W=1 P1 ⋅ t ⇒ P1 = W1 ⇒ P1 = 110 W
W= P1 ⋅ t ⇒ P1 = t1 ⇒ P1 = 110 W 2p
1
W
⇒ P1 = W1 ⇒ W= ⋅tt W
2 P1 =P2110
d. ⇒ P1 = t 1 W ⇒= P = 110 W
2 1 P2 ⋅ t
4p
W
W= 2 P2 ⋅tt ⇒ P2 = W 2 ⇒ P2 = 330 W 2p
W= P ⋅ t t2
2 2
W ⇒ P2 = t ⇒ P2 = 330 W
⇒ P2 = W2 ⇒ P2 = 330 W
TOTAL P2 = t 2 Subiectul
⇒ pentru ⇒ P2 = 330alW III-lea 15p
t

67
Teste de fizicã pentru bacalaureat

D.OPTICÃ
Subiectul I Punctaj

c.  c  m
1. =  = −1
m 3
ν
  SI s ⋅ s

2. d. Nr. fotoelectronilor leneşi ~ frecvenţa 3

3. c. Negativă 3
4. d. Obiectul trebuie aşezat înaintea focarului obiect pentru a obţine imaginea reală pe ecran dmin = 4 m 3

sin i 3
5. a. n = ⇒ n= 2 = 1, 41
sin r
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj

a. 3p 3p

1 1 1
1 −1 = 1 2p
x12 − x11 = 1ff
x2 − x1 =
x2 x x= fxf1
⇒ 2
1
fx1
b. ⇒ x2 = f fx
+ x1 1p 4p
⇒ x2 = f +1x1
20
f +⋅ (=
x−50) 100
⇒ x2 20
= ⋅ (−1 50) 100 cm
⇒ x2 20
= 20⋅ (=
−−50 3 cm
50) 100
⇒ x2
= 20 = − 50 3 cm 1p
20 − 50 3

x2 y2
Din = 2p
x y
Din 12 = 12
x12 yx122
Diny2 =
⇒ =y
x1 1 yx11
c. ⇒ y2 = y1 2 1p 4p
x2 100 10
⇒ y22 ==5y1⋅ 1 = cm
3x1⋅100
(−50) 10 3
⇒ y2 =5 ⋅ = cm
3 ⋅100
( −5 0) 10
⇒ y2 =5 ⋅ =3 cm 1p
3 ⋅ (−50) 3

1 1 1
1= 1 + 1 1p
1 = 1f1 + f12
f sistem
1 = 1f1 + f12
f sistem
f sistem
1 = 2f1 + f 2
f sistem
1 = 2f1 f 2
1 = 2f
f sistem 1p
d. 1 = 2f
f sistem 4p
f sistem = ff
sistem = ff
f sistem
f sistem = 2f
f sistem = 2f 1p
f f sistem
⇒ = 2= 10 cm
⇒sistemf 2= 10 cm
⇒ f sistem
sistem = 10 cm
⇒ f sistem = 10 cm 1p

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

68
Bareme teste nivel minimal

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

c
ν 0= c ⇒ 2p
ν 0= λ 0 ⇒
a. λ0 3p
3 ⋅1088
ν=0 3 ⋅10 = 5,74 ⋅1014 Hz
ν=0 522 ⋅10−−=9
9
5,74 ⋅1014 Hz 1p
522 ⋅10

c
λ =c 2p
λ =ν
b. ν 3p
3 ⋅1088
= λ 3= ⋅10 500 nm
= λ 6= ⋅1014 500 nm 1p
6 ⋅1014

Lextr = hν 0 1p
Lextr = hν 0
Lextr = hν 0 c
LextrL= h=
⇒ ν 0h c
⇒ Lextr = h λc0 1p
⇒ Lextrextr = h λc0
c. ⇒ Lextr = h6,6
λ 0⋅10−34 ⋅ 3 ⋅108 4p
⇒ Lextr = λ 0⋅10−−34
6,6 ⋅ 3−9⋅1088
⇒ Lextr =522 6,6 ⋅10−⋅3410⋅ 3−9⋅108
⇒ Lextr = 6,6 522 34
⋅10 −⋅10 ⋅ 3 ⋅10 1p
17 −9
LextrLextr
⇒ = =522
0,0379 ⋅10−⋅10
17 J−9= 3,79 ⋅10−−19 J
Lextr = 522 ⋅ 10
0,0379 ⋅10−17 J = 3,79 ⋅10−19 J
Lextr = 0,0379 ⋅10−17 J = 3,79 ⋅10−19 J
Lextr = 0,0379 ⋅10 J = 3,79 ⋅10 19 J 1p

Din
ν ecuaţia
h= L + eU Einstein: h= ν Lextr + eU s 2p
ν Lextr
h= s
extr + eU s hν − L
h=
ν Lextrh+ ν eU
− Ls ⇒ U s = extr
⇒ Us = hν − Lextr e 1p
⇒ Us = hν −eL extr
⇒ U s = e−34extr 6,6 ⋅ 10 −34 14
−19 ⋅ 6 ⋅ 10 − 3,79 ⋅ 10
−19
d. 6,6 ⋅10e ⋅ 6 ⋅1014 14
U s− =3,79 ⋅10−19 5p
U s = 6,6 ⋅10−−34 ⋅ 6 ⋅ 10 − 3,79 ⋅ 10 −19 1,6 ⋅ 10
−19
U s = 6,6 ⋅10 34 ⋅1,66 ⋅10 14 −19
⋅10 19 3,79 ⋅ 10
−−
1p
Us = 1,6 ⋅10 ⇒ U = 0,1 V
⇒ Us = 0,1 V 1,6 ⋅10 s −19
⇒ Us = 0,1 V
⇒ Us = 0,1 V 1p

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

69
Teste de fizicã pentru bacalaureat

TESTUL 10
A. MECANICÃ

Subiectul I Punctaj
1. a 3
2. a 3
3. b 3
4. c 3
5. d 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj

Pentru reprezentarea corectă a forţelor ce acţionează asupra lui m1

2p
a. 4p

Pentru reprezentarea corectă a forţelor ce acţionează asupra lui m2 2p


Aplicând principiul al doilea al dinamicii:
  
(1) G2 + T= m2 a ⇒ −G2 + T= m2 a 1p
   
(2) G + G1 + T = (m1 + m)a ⇒ G + G1 − T = (m1 + m)a

Corpul de masă ( m1 + m ) coboară accelerat, iar corpul de masă m2 urcă. Din ecuaţiile (1) şi (2) se obţine
acceleraţia:
1p
(m1 + m2 + m)a = (m2 − m= (m2 − m1 + m) g mg
b. 1 + m) g ⇒ a = 4p
m1 + m2 + m 2m1 + m
respectiv tensiunea în fir
1 (m2 − m1 + m) g 2m ( m + m) g 1p
=T (m2 − m1 − m) + (m1 + m2 + m) g ⇒ T = 1 1
2 m1 + m2 + m 2m1 + m

m
rezultat final: a = 0, 2 T = 2,5N 1p
s2
4m1 (m1 + m) g
F 2=
Forţa de apăsare asupra axului scripetelui se observă din reprezentarea grafică: = T 2p
c. 2m1 + m 3p
rezultat final: F = 5 N 1p
Scriind principiul al doilea al dinamicii pentru corpul de masă m:
  
G + N = ma ⇒ G − N = ma ⇒ mg − N = ma 2p
N m( g − a )
=
d. 4p
2m1mg
N= 1p
2m1 + m

N 9,8 ⋅10−2 N
rezultat final: = 1p

70
Bareme teste nivel minimal

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


Se aplică principiul al doilea al dinamicii, pentru a se determina acceleraţia corpului, după care din
ecuaţia de mişcare se determină înălţimea la care ajunge corpul după 6 s.
   2p
F
G + F = ma ⇒ −G + F = ma ⇒ − mg + F = ma ⇒ a = −g
m
a. 4p
at 2  F t
2
h= =  − g = 90 m 1p
2 m 2

E p = mgh rezultat final: E p = 4500 J 1p

Se calculează spaţiul parcurs după încetarea forţei, apoi înălţimea maximă atinsă de corp aplicând
ecuaţiile de mişcare:
2
F  2
F    − g  t 2p
v  − g t
= m =
m = ⇒ h' ⇒ h ' 45 m
 2 g
b. v 2 = 2 gh '  4p

hmax =h + h ' =135 m E p max = mghmax 1p

rezultat final: E p max = 6750 J 1p

mv 2
Aplicând conservarea energiei, se obţine E p max =
Ec ⇒ mghmax = 1p
2
c. 3p
v = 2 gh max 1p

rezultat final: v = 52 m/s 1p


Din momentul încetării acţiunii forţei şi până se atinge înălţimea maximă greutatea face lucru mecanic rezis-
1p
tent, apoi, până la sol, face lucrul mecanic motor:
L2 = mghmax 1p
d. 4p
L=
−mgh '+ mghmax 1p

rezultat final: L = 4500 J 1p

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

71
Teste de fizicã pentru bacalaureat

B. TERMODINAMICÃ

Subiectul I Punctaj
1. c 3
2. a 3
3. d 3
4. c 3
5. b 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


Din ecuaţia de stare se obţine:
pV = νRT 
 N1
m N1  ⇒ pV = RT
ν= = NA 3p
µ N A 
a. 4p
N1RT
V=
pN A

=
rezultat final: V 74,79 ⋅10−3 m3 1p

Din ecuaţia de stare se obţine:


m N µN 1p
ν1= = ⇒ m= 1 1
b. µ1 N A NA 2p

rezultat final: m = 84 g 1p
Pentru fiecare gaz se scrie numărul de moli ca fiind
N N 2 N1 N 3N 3p
ν1 = 1 , ν 2 = 2 = = 2ν1 respectiv ν 3 = 3 = 1 = 3ν1 .
NA NA NA NA NA

c. mamestec µ1ν1 + µ 2ν 2 + µ3ν 3 µ1 + 2µ 2 + 3µ3 5p


Masa molară a amestecului se calculează cu relaţia µ amestec= = = . 1p
ν total ν1 + ν 2 + ν 3 6

35,33 g/mol
rezultat final: µ amestec = 1p

Numărul de moli este ν total = ν1 + ν 2 + ν 3 = 6ν1 1p

ν1RT
iar volumul recipientului este V = . 1p
p
d. 4p
ν total R (T + ∆T ) 6 p (T + ∆T )
Din ecuaţia de stare p1V = ν total R (T + ∆T ) se obţine prin
= înlocuire p1 = 1p
V T

5 2 1p
rezultat final: p1= 2 ⋅10 N/m
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

72
Bareme teste nivel minimal

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

Pentru reprezentare corectă

a. 3p 3p

Căldura primită pe procesul izocor Q1− 2 =νCV ∆T =νCV (T2 − T1 ) . 1p

p1V1
Se determină din ecuaţia de stare numărul de moli p1V1 = νRT1 ⇒ ν = . 1p
RT1
b. Din ecuaţia procesului izocor, unde se cunoaşte p2 = 3 p1 , se determină temperatura T2: 4p
p1 p2 1p
= ⇒ T2 = 3T1 .
T1 T2

Q1− 2 3=
p1V1 12000J 1p
rezultat final: =
Pentru a determina lucrul mecanic pe întreg ciclul se aplică primul principiu al termodinamicii
0 . Aşadar L = Q1− 2 + Q2−3 + Q3− 4 + Q4−1 . 1p
∆U = Q − L şi se ţine cont de faptul că într-un proces ciclic ∆U =
Pentru procesul izoterm din ecuaţia procesului se determină V3:
pV 3 1p
p2V2= p3V3 ⇒ V3= 2 2 = V2
p3 2
,
după care se calculează căldura schimbată de gaz cu mediul ca fiind
V 3 1p
c. Q2−3 =νRT2 ln 3 = 3 p1V1 ln =4800 J 5p
V2 2

p4T3 3
=
Temperatura în starea 4 este T4 = T1 , iar căldura schimbată de gaz cu mediul în procesul izo-
p3 2 1p
cor este Q3− 4 =
νCV (T4 − T3 ) =
−9000 J .

În procesul 4→1 Q4−1 =


νC p (T1 − T4 ) =
−5000 J 1p
rezultat final: L = 2800 J
L L
Din relaţia de definiţie a randamentului
= η = 1p
d. Q primit Q1− 2 + Q2−3 3p

rezultat final: η =0,16 2p

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

73
Teste de fizicã pentru bacalaureat

C. PRODUCEREA ªI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I Punctaj
1. a 3
2. b 3
3. b 3
4. c 3
5. d 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj

E E
Din formula de definiţie a dacă intensităţii curentului de scurtcircuit I sc = ⇒r= 2p
r I sc
a. 3p
r 1, 2 Ω
rezultat final: = 1p

Rezistoarele R3 şi R4 sunt legate în serie, R34= R3 + R4 . 1p

R2 ( R3 + R4 )
Gruparea este în paralel cu R2, având rezistenţa echivalentă R234 = . 1p
R2 + R3 + R4
b. 4p
Cele trei rezistoare sunt înseriate cu R1 şi R5.
R ( R + R4 ) 1p
Rezistenţa echivalentă a grupării de rezistoare este Re =
R1 + 2 3 + R5
R2 + R3 + R4
Re 8,4 Ω
rezultat final: = 1p

E
Din legea lui Ohm se obţine curentul prin circuit I = şi tensiunea la bornele grupării de rezistoare 1p
Re + r
U = IRe .
Rezistoarele R1 şi R5 sunt străbătute de acelaşi curent I, dar au tensiuni diferite la borne U1 respectiv U5. Ten-
siunea la bornele rezistorului R2 este egală cu tensiunea la bornele grupării de rezistoare R3 şi R4, curenţii pe 1p
c. ramuri fiind însă diferiţi, suma lor fiind I '+ I '' =
I 4p

U 2 I=
= ' R2 I ''( R3 + R4 ) 1p
U = U1 + U 2 + U 5 = I ( R1 + R5 ) + I ' R2
I ( Re − R1 − R5 )
I'= rezultat final: I ' = 0,75 A 1p
R2

Curentul pe ramura ce conţine rezistorul R3 este I ''= I − I ' 1p

d. iar tensiunea la bornele lui va fi U 3 = I '' R3 2p


4p

rezultat final: U 3 = 1 V 1p

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

74
Bareme teste nivel minimal

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

Căldurile disipate pe cei doi rezistori sunt W1 = UI1t respectiv W2 = UI 2t .


Cum energia totală reprezintă suma dintre energiile disipate pe cele două rezistoare şi se cunoaşte raportul 2p
W
acestor energii se poate scrie W = W1 + W2 = 3W1 ⇒ W1 = .
a. 3 4p

W1 W W2 2W
Prin înlocuire se obţine =
I1 = I2 =
şi =
Ut 3Ut Ut 3Ut 2p
rezultat final: I1 = 0,67 A şi I 2 = 1,33 A
U U
U R=
Din legea lui Ohm= 1 I1
şi R1
R2 I 2 se determină valorile rezistenţelor= , R2
 18Ω=  9Ω . 2p
I1 I2

b. R1R2 4p
Cele două rezistoare fiind legate în paralel, rezistenţa echivalentă se calculează cu relaţia R p = 1p
R1 + R2

rezultat final: R p= 6 Ω 1p

W1 W2
P1 R=
Puterile consumate în circuitul exterior vor fi = 1 I1
2
P1 R=
= 2
2I2
2p
c. t t 4p
rezultat final: P1 = 8 W şi P1 = 16 W 2p

Rp Putil Rp E
Randamentul circuitului se poate calcula fie cu relaţia η = , fie=
cu η = 2p
d. Rp + r Pconsumat EI 3p

rezultat final: η =0,85 1p

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

75
Teste de fizicã pentru bacalaureat

D.OPTICÃ
Subiectul I Punctaj
1. d 3
2. c 3
3. a 3
4. d 3
5. a 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj

y2 x2 x
Imaginea fiind micşorată şi reală β = = < 0 ⇒ 2 = −4 ⇒ x2 = −4 x1
y1 x1 x1 2p
a. Distanţa obiect –ecran este d =− x1 + x2 . 4p

2p
rezultat final: x1 = −25 cm şi x2 = 100 cm
Convergenţa sistemului se determină ca suma convergenţelor celor două lentile.
1 1 1 1p
Pentru determinarea convergenţei lentilei L1 se scrie legea lentilelor, C1 = = − =δ 5
f1 x2 x1
b. 3p
1p
Convergenţa sistemului format de cele două lentile este C= C1 + C2 .

rezultat final: C = 2δ 1p

1
Dacă lentilele sunt alipite lentila echivalentă are distanţa focală F= = 50 cm . 1p
C

1
Utilizând formula lentilelor = 1 1
− 1p
c. F x ''2 x1 4p
Fx1
se obţine poziţia imaginii finale date de sistem x ''2 = . 1p
F + x1

rezultat final: Imaginea finală este reală. x ''2 = 16,6 cm 1p

1
Dacă a doua lentilă va avea convergenţa C '2 = 3δ , atunci distanţa focală a sistemului devine F=' = 12,5 cm 1p
C'

F ' x1
d. =
iar imaginea se va forma la distanţa X2 = 25 cm . 1p 4p
F '+ x1

D X 2 − x ''2 .
Deci imaginea finală se depărtează de sistemul de lentile cu = 1p
rezultat final: D = 8,4 cm. 1p
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

hc
Pentru: ε = hν = 1p
λ

ε
a. rezultat final: ν= = 8,3 ⋅1014 Hz 1p 3p
h
hc
λ
= = 360 ⋅10−9 m 1p
ε

76
Bareme teste nivel minimal

Legea conservării energiei h=


ν Lext + Ec 1p

mv 2
ε Lext +
se scrie în condiţiile date sub forma = , 1p
b. 2 4p

2 ( ε − Lext )
de unde se determină viteza fotoelectronilor emişi v = v 7,1 ⋅105 m s
. Rezultat final: = 2p
m

ε Lext + eU s
Legea conservării energiei = 1p

c. ε − Lext 3p
de unde se obţine U s = 1p
e

1p
rezultat final: U s = 1,44 V
ε Lext + Ec se obţine energie cinetică a fotoelectronilor emişi în condiţiile
Din legea conservării energiei =
1p
date iniţial Ec = ε − Lext .

Dacă lungimea de undă a radiaţiei incidente devine un sfert din lungimea de undă de prag se poate scrie
λ 1p
λ1 = 0 (1).
4

hc hc
Din lucru mecanic de extracţie Lext = hν 0 = se determină lungimea de undă de prag ca fiind λ 0 = (2).
d. λ0 Lext 5p
1p
hc
Din (1) şi (2) se obţine λ1 = .
4 Lext

hc
= Lext + Ec1 ⇒ 4 Lext = Lext + Ec1 ⇒ Ec1 = 3Lext
λ1 1p
Variaţia de energie cinetică a fotoelectronilor emişi va fi ∆E=
c Ec1 − E=
c 4 Lext − ε

−19 1p
rezultat final: ∆Ec= 7,29 ⋅10 J
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

77
Teste de fizicã pentru bacalaureat

TESTUL 11
A. MECANICÃ

Subiectul I Punctaj

m ⋅ v2 m2
1. b. =1kg ⋅ = kg ⋅ m 2 ⋅ s −2 3
2 SI
s2
2. b. 3
( B + b) ⋅ h
3. c. L=t L1 + L2 Adrept = L ⋅ l = 120 J Atrapez = = −60 J ; Lt = 60 J 3
2
m
4. b. Ec − Ec0 =Gt ⋅ l ; =
v 2 ⋅ g ⋅ sin α ⋅ =
h 10 3
s
L m⋅ g ⋅h
5. b. a = 0 Ft = G P
= = = 10 KW 3
∆t ∆t

TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj

Pentru reprezentarea corectă şi completă a forţelor

1p

a. 4p

Pentru fiecare corp în parte putem scrie:


m1: T − µm1g = m1a
m2: m2g − T = m2a 2p
m2 ⋅ g − µ ⋅ m1 ⋅ g g ⋅ (m2 − µ ⋅ m1 )
Adunând relaţiile
= obţinem : a =
m1 + m2 m1 + m2
Rezultă: a = 6 m/s2. 1p
Din expresia scrisă pentru m2 T = m2 ⋅ ( g − a ) 2p
b. 3p
Rezultă: T = 1,6 N 1p
Sistemul se deplaseaza cu viteză constantă, deci:
2p
v = ct a = 0 T1 − Ff1 =
0 −T1 + G2 =

0

G2 = Ff1

c. m2 − µ ⋅ m1 4p
Se obţine expresia masei suplimentare: m2 ⋅ g =µ(m + m1 ) ⋅ g m= 1p
µ
Rezultă: m = 1,8 kg 1p

Noua tensiune în fir va fi: T ' − F =


0 T ' = m2 ⋅ g = 4 N
1p

d. 4p

F'
Forţa din scripete se calculează cu relaţia: =
2 2 2
T ' + T ' + 2 ⋅ T ' ⋅ cos90
=° T' 2 2p

' 1p
Rezultă: F = 5,64 N
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

78
Bareme teste nivel minimal

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

Energia totală a schiorului: Et A = EcA + E pA = m ⋅ g ⋅ h 2p


a. 3p

Rezultă: Et A = 42500 J 1p

Aplicând teorema de variaţie a energiei cinetice, ∆Ec =


Lt 1p

m ⋅ vB 2 m ⋅ v A 2
− LG LF f
=+
2 2 1p

b. 4p

m ⋅ vB 2
LF f
Obţinem: = − m⋅ g ⋅h 1p
2

Rezultă: LF f = −15937,5 J 1p

Din expresia lucrului mecanic al forţei de frecare: LF f = − Ff ⋅ d = −µ ⋅ m ⋅ g ⋅ cos α ⋅ d 1p

h
Conform desenului, distanţa parcursă se exprimă: d = 1p
sin α
c. 4p
LF f
Obţinem: µ = 1p
− m ⋅ g ⋅ h ⋅ ctg α

Rezultă: µ =0, 216 1p


Aplicăm teorema de conservare a energiei totale:
2p
E=
tA E=
tC EtB E=
tA EPC + ECC EPC = ECC Et A = 2 ⋅ EPC

d. Et A 4p
Obţinem: h1 = s 1p
2⋅m⋅ g

Rezultă: h1 = 25 m 1p

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

79
Teste de fizicã pentru bacalaureat

B. TERMODINAMICÃ

Subiectul I Punctaj
1. Q J
d c= ⇒ c = J ⋅ kg −1 ⋅ K −1
= 3
m ⋅ ∆T SI
kg ⋅ K

m ρ ⋅ R ⋅T p ⋅µ kg
2. c p ⋅V = ⋅ R ⋅ Ts p = µ =ρ = 8 3 3
µ R ⋅T m

3. b V  T pentru p = ct 3

3 3
4. c Qv= ν ⋅ Cv ⋅ ∆T = ⋅ ν ⋅ R ⋅ (T2 − T1 )= ⋅ ( p2 ⋅ v2 − p1 ⋅ v1 )= 1,5 p1 ⋅ v1 3
2 2

5. b 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj

m0 N
Pentru o moleculă de oxigen: N = 1 = 2p
µ NA

a. µ 4p
Rezultă: m0 = 1p
NA

m0 5,33 ⋅10−26 kg
Obţinem: = 1p

Pentru starea iniţială putem scrie: p1 ⋅ V1 = ν ⋅ R ⋅ T1 rezultă: T1 = p1 ⋅ V1 2p


b. ν⋅R 3p
Obţinem: T1 = 200 K 1p

Temperatura în starea 2 va fi: p2 ⋅ V2 = ν ⋅ R ⋅ T2 p2 =2 ⋅ p1 ⇒ T2 =2 ⋅ T1 1p

p ⋅µ p3 ⋅ µ
Densităţile corespunzătoare stărilor 2 şi 3 sunt: ρ2 = 2 ρ3 = 1p
R ⋅ T2 R ⋅ T3
c. 4p
ρ2 T2 2 ⋅ T1
Raportul densităţilor va fi : = = 1p
ρ3 T1 T1
ρ2
Rezultă: =2 1p
ρ3

N
Pentru starea finală putem scrie: p3 ⋅ V3= ⋅ R ⋅ T3 1p
NA

N 1p
Obţinem: 2 ⋅ p1V= ⋅ R ⋅ 4 ⋅ T1
NA
d. 4p
2 ⋅ p1 ⋅ N A
În final, obţinem: n = 1p
4 ⋅ R ⋅ T1

mol
Rezultă:=n 0,36 ⋅1026 1p
m3

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

80
Bareme teste nivel minimal

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

Pentru procesul izoterm 2→3: p3 ⋅ V3 = p2 ⋅ V2 1p

2 ⋅ ν ⋅ R ⋅T
a. Rezultă: V3 =2 ⋅ V1 = 2p 4p
p1

−3
Obţinem: V3 ≈ 50 ⋅10 m
3 1p

Lucrul mecanic total efectuat de sistem asupra mediului exterior este:


V 2p
L
=t L12 + L23 L12 = 0 L23 = ν ⋅ R ⋅ T2 ⋅ ln 3
V2
b. 4p
Obţinem: L23 = 2 ⋅ ν ⋅ R ⋅ T1 ⋅ ln 2 1p

Rezultă: Lt = 6980,4 J 1p

2p
Căldura schimbată de sistem în procesul 1→2 Q12 = ν ⋅ Cv ⋅ (T2 − T1 ) = 3 ⋅ ν ⋅ R ⋅ T1
c. 3p
Rezultă: Q12 = 14958 J 1p

3 1p
Pentru starea 2, energia internă corespunzătoare este: U 2= ⋅ ν ⋅ R ⋅ T2
2
d. 2p 4p
Din procesul izocor 1→2 obţinem : T2 = 2T1 U 2 = 3 ⋅ ν ⋅ R ⋅ T1

Rezultă: U 2 = 14958 J 1p

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

81
Teste de fizicã pentru bacalaureat

C. PRODUCEREA ªI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I Punctaj

1.
2
d W = R ⋅ I ⋅ ∆t R SI
J A −2 ⋅ s −1
=⋅ 3

c. R U U U ⋅ ∆t
2. = = = = 100 Ω 3
I Q Q
∆t
2 ⋅ R ⋅ R 2 ⋅ R= E 3⋅ E
3. =
b Re = I = 3
3⋅ R 3 Re + r 2 ⋅ R + 3⋅ r
4. d 3

W 1
5. c. W = R ⋅ I ⋅ ∆=
2
t I = I = 50 mA 3
R ⋅ ∆t 20

TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj

Rezistenţa internă a grupării celor două surse o determinăm din relaţia: rS= r1 + r2 rS= 2 Ω
1p
Tensiunea electromotoare echivalentă a grupării celor două surse este: Ee =2 ⋅ E =40V

a. 2R 1p 4p
Pentru întreg circuitul Re =R + = 5R / 3
3
Ee 1p
Rezultă: U1= I1 ⋅ R1 unde I1 = = 5A
Re + re
1p
Obţinem: U1 = 15 V

Scriem legile lui Kirchhoff 2p


RI=
2 2R ⋅ I3 I=1 I 2 + I 3
b. 4p

Obţinem: I1 = 3 ⋅ I 3 1p

Rezultă: I 3 = 1,66 A 1p

ρ ⋅ l1 π⋅d2 R1 ⋅ S R1 ⋅ π ⋅ d 2
Din expresia rezistenţei obţinem: R1 = S= =l1 = 2p
c.
S 4 ρ 4 ⋅ρ 3p
Rezultă: l1 = 15 m 1p

2p
Dacă între punctele A şi B se leagă un fir de rezistenţă neglijabilă Re =
R1 ⇒ Re scade ⇒ I creste
d. 4p
2⋅ E
Justificare:
= I = 6,66A ⇒ I creste 2p
R1 + rte
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

82
Bareme teste nivel minimal

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

2p
= Rb ⋅ I b 2
În condiţii normale de funcţionare: P
P
a. Rezultă: Rb = 1p 4p
Ib2

1p
Obţinem: R=
b 15 Ω

1p

Din desen U
= Ub + U R
b. Pb 4p
Rezultă: U R= U − s 1p
Ib

UR
U R= R ⋅ I R= 1p
Ib

Obţinem: R= 35 Ω 1p

W= U b ⋅ I b ⋅ ∆t 1p
b

c. 2p 4p
Deci: U b ⋅ I b =
Pb Wb= Pb ⋅ ∆t
1p
Rezultă: Wb = 108 kJ

PR= R ⋅ I b 2 2p
d. 3p
1p
Rezultă: PR = 140 W
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

83
Teste de fizicã pentru bacalaureat

D.OPTICÃ
Subiectul I Punctaj

2 hν hc
1. c E = mc ⇒ mc = ⇒ p= 3
c λ
2. d 3

3
sin i n2 sin i 2
3. c = ⇒ n2 =n1 =n1 ⋅ = 3n1 3
sin r n1 sin r 1
2

1 1 1
4. c C= ⇒ f = = = 0,2 m = 20 cm 3
f C 5
5. b 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj

1 1
Convergenţa lentilei este: C= = 2p
a. f 25 ⋅10−2 m 3p

Rezultă: C = 4δ 1p

1 1 1 1 1 1 fx1
Din prima formulă fundamentală a lentilelor: − = ⇒ = + ⇒ x2 =
x2 x1 f x2 f x1 f + x1 2p
y1 = y2 ⇒ β = −1 ⇒ x1 = − x2
b. 4p
− fx2
x2
obţinem: = x2 2 f
⇒= 1p
f − x2
Rezultă: x2 = 50 cm 1p

c. Desen corect şi complet. 4p 4p

Convergenţa sistemului de lentile: C= C1 + C2 1p

d. 1 1 100 100 4p
Rezultă: C = + = − 2p
f1 f 2 25 20
Obţinem: C = −1 dioptrie 1p
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

c 2p
Energia fotonului incident este: ε = hν = h
λ
a. 6,6 ⋅10−25 ⋅ 3 ⋅108 19,9 4p
Rezultă:=ε = ⋅10−19 1p
450 ⋅10−9 4

Obţinem: ε  5 ⋅10−19 J 1p

84
Bareme teste nivel minimal

hc
Lucrul mecanic de extracţie: L0 = hν 0 = 2p
b. λ0 3p
1p
L0 4,4 ⋅10−19 J
Rezultă: =
eU = ε − L0 1p

ε − L0 1p
Tensiunea de stopare va fi : U =
e
c. 4p
(4,9 − 4, 4) ⋅10−19
Obţinem: U = 1P
1,6 ⋅10−19

Rezultă: U = 0,31 V 1p

Energia cinetică a fotoelectronilor emişi de către catodul celulei fotoelectrice este:


mν 2 1p
E
= c eU
=
2

d. 2eU 2(ε − L0 ) 4p
=
Rezultă: ν = 2p
m m

Obţinem: v = 0,33 . 106 m/s 1p

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

85
Teste de fizicã pentru bacalaureat

TESTUL 12
A. MECANICÃ

Subiectul I Punctaj
1. b. 3
2. c. 3
3. b. 3
4. a. 3
5. a. 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj

Pentru punctul de pe fir în care acţionează forţa: F1 − T =


0 2p
a. 3p
Rezultă: T= F= 10 N 1p
1

Considerând rezultatul
F1 − µmg = ma . de mai sus, se poate scrie: F1 − µmg = ma. 2p
b. F1 m F1 m 4p
a= − µg= 3 2 . a= − µg= 3 2 . 2p
m s m s

Pentru un sistem de axe, cu axa Ox orizontală, se poate scrie: F2 cos α − Ff =0


N 2 + F2 sin α − mg =0 2p
c. Ff = µN 2 4p

µmg
Rezultă: F
= = 3,3 N 2p
cos α + µ sin α

2p
Pentru ansamblul celor două corpuri aflate în mişcare uniformă scriem: F − µ ( m + ∆m ) g = 0
d. 4p
F
Rezultă: ∆m= = 3 kg. 2p
µg
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

Mv 2
Energia se conservă: Mgh = 2p
a. 2 4p
Rezultă:
= v 2 gh 10 m/s
= 2p

b. p Mv
= = 50 Ns 3P 3P

mv 2
Se aplică teorema de variaţie a energiei cinetice: ∆Ec =L;0 − µmgd cos180°
= 2p
2
c. 4p
h
Rezultă: d= = 25 m 2p
µ
2
m  v  mv 2 2p
Utilizând teorema de variaţie a energiei cinetice se scrie:   − µmg (d − x)cos180°
=
2 2 2
d. 4p
h
Rezultă: =
x = 6, 25 m. 2p

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

86
Bareme teste nivel minimal

B. TERMODINAMICÃ

Subiectul I Punctaj
1. c. 3
2. c. 3
3. a. 3
4. d. 3
5. b. 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj

m
Din ecuaţia de stare: pV = RT 1p
µ
3p
µpV 2p
m = 0,128 kg
rezultă:=
RT

Din: pV = νRT 2p
b. 3p
pV
rezultă:=
ν = 44mol
moli 1p
RT

Se schimbă energia internă şi presiunea U1 = νCV T1 U 2 = νCV T2 U=


2 U1 − fU1 2p

U −U2 T 287 scade cu f


f =1 =−
1 2 =−
1 =0,04(3) =4,(3)% 1p
U1 T1 300

c. p1V = νRT1 p2 =p1 − kp1 =p1 (1 − k ).


νRT1 p1V = 5p
1p

νRT2
p1 − p2 p2 V =− T
k= 1
=− 1
=− 1 2 =4,(3)% scade cu k 1p
p1 p1 ν RT1 T1
V
În butelie rămâne oxigen la presiunea atmosferei de afară, într-o primă instanţă 2p
d. m1 µp0V 4p
p0V
= RT=
. m1 = 13, 4 g 2p
µ RT

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

87
Teste de fizicã pentru bacalaureat

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

p2 T2 p 8atm
Procesul 1 → 2 este izocor = ;T2 = T1 2 = 300K = 1200 K ; t2 = 1200 − 273 = 927 °C
p1 T1 p1 2atm 1p

Procesul 2→3 este izoterm, deci t3= t2= 927 °C 1p

a. 4p

2p

Graficul
p1V1 = νRT1; 1p

b. p1V1 3p
ν= 1P
RT1

v ≅ 0,12 moli 1p

V3
L23 = νRT2 ln 1p
V2

Pentru starea 2: νRT2 =


p2V1 1P
c. 4p
V3 p2
p2V2 p=
Pentru procesul 2→3:= 3V3 ; p3 p=
1 ; p2V2 p=
1V3 ; 1p
V2 p1

p2
=L23 p=
2 V1 ln 1108,8 J 1P
p1

L Q − Qced Q
η= = abs = 1 − ced 1p
Qabs Qabs Qabs

p2
Qabs = Q12 + Q23 = νCV (T2 − T1 ) + νRT2 ln 1p
d. p1 4p

Qced =
νC p (T3 − T1 ); T3 =
T2 1P

η ≅ 0,25 = 25% 1p

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

88
Bareme teste nivel minimal

C. PRODUCEREA ªI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I Punctaj
1. b. 3
E 2E 3E
a. Pentru cele trei situaţii, curenţii au intensităţile:
= = I1
; I2 = ; I3 .
R+r R + 2r R + 3r
2E E 2E 2E
2. Rezolvând, se obţin pentru rezistenţe valorile: r = − , R = − , iar pentru intensitatea curentului cerut: 3
I 2 I1 I1 I2
3E 3I1I 2
= I3 = = 2,727 A
R + 3r 4 I1 − I 2
3. d. 3
R
d. Pentru circuitul cu linia de alimentare randamentul este: η1 = (unde Rl este rezistenţa liniei, r este rezis-
R + Rl + r
R
4. tenţa internă a sursei), iar cu fire de alimentare scurte (cu rezistenţa de linie neglijabilă) randamentul este: η2 = . 3
R+r
R R
Rezolvând rezultă: Rl = − =4 Ω .
η1 η1

c. Pentru o rezistenţă externă oarecare impunem condiţia din problemă: RE 2 8 8 E2 .


= Pm= ⋅
( R + r )2 9 9 4r
 2r
5. 5r ± 3r  3
=
Din această relaţie rezultă expresia rezistenţei R în funcţie de rezistenţa internă a sursei: R
= r .
4  2
r
Se vede că aceeaşi putere se obţine şi pentru rezistenţa externă pentru R = 2r dar şi pentru R = .
2
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


E
=I1 = 1A
RR 1p
r + R1 + 2 3
R2 + R
R2 R3
= U BA I=1 2 V; 1p
a. R2 +R 4p
U BA 2
I2 =
= A 1p
R2 3
U BA 1
I3
= = A 1p
R3 3
q2
I 2= ; q2= I 2 ⋅ ∆t 2p
∆t
b. 4p
2
q2 = A ⋅ 30 s = 20 C 2p
3
Între A şi B se creează un scurtcircuit, echivalent cu scoaterea celor două rezistenţe din montajul iniţial. 1p
E
Noul curent prin sursă va fi: I sc = 1p
c. R1 + r 3p
4
Numeric: I sc= = 1,(3) A 1p
3
E
I= 1p
Rp + r
1 1 1 1
d. = + + ⇒ R p = 1, 42Ω 1p 4p
R p R1 R2 R3
U = IRp 1p
U ≅ 4,7 V 1p
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p
89
Teste de fizicã pentru bacalaureat

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

U U
În cele două cazuri intensitatea curentului electric se scrie: I = . 2p
RL + R RL + 2 R
2
a. De aici rezultă: RL = 2 R , iar pentru un singur fir conductor: R1= R= 200 Ω 1p 4p

RI 2 1
Randamentul este: η= = = 0,5= 50% 1p
( R + RL ) I 2 2
U 2t
W I 2=
Energia consumată este: = Rt = 290 400 J 2p
3R
Deoarece 1 kWh= 36 ⋅105 J

b. 290400 4p
energia se poate scrie sub forma:
= W ≅ 0,03 kWh 1p
36 ⋅105

lei
Costul este: C = 0,03 kWh ⋅ 2,5 = 0,075 lei = 7,5 bani! 1p
kWh

Rezistenţa electrică a unei porţiuni de linie de lungime x


este:
x iar a unei linii simple întregi este:
rx = ρ
S
l
R= ρ . 1p
S Rx
Din cele două relaţii se obţine: rx = .
l
U
Intensitatea curentului prin dispozitiv este: I =
2x
R(1 + )
l
U2
Puterea debitată de dispozitiv va fi: P = 1p
2x
R (1 + )
l
Pentru limitele extreme ale liniei avem:
c. U2 4p
x 0; Pmax
- La capătul unde se află sursa:= = = 60,5W
R 1p
U2
x l ; Pmin
- La capătul opus:= = ≅ 20,16W
3R

1p

Graficul este un segment de hiperbolă


Rezistenţa electrică a unui bec este: r = u/i → r = 2/0,025 = 80 Ω
La conectarea a n becuri în serie, intensitatea curentului prin fiecare este: i = U/nr → n = U/ri = U/u = 55 2p
d. 3p
Puterea consumată de becuri este: P = nri2 = 55 · 80 · 625 · 10-6 =2,75W 1p
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

90
Bareme teste nivel minimal

D.OPTICÃ
Subiectul I Punctaj
1. c 3
2. d 3
3. c 3
4. d 3
5. c 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj

n2 n1
Lama cu feţe plane şi paralele constituie un ansamblu de doi dioptri plani, pentru care este valabilă relaţia:
= .
x2 x1
Dacă −x1 este coordonata unui obiect faţă de primul dioptru, aplicând succesiv relaţia se obţine coordonata x2 2p
a. e 3p
a imaginii obiectului faţă de al doilea dioptru, în condiţiile problemei: x=
2 x1 − .
n
n −1
=
Distanţa cu care se apropie imaginea de observator este δ e = 12,5 cm. 1p
n

1 1 1
Folosim prima formulă fundamentală a lentilelor: − =
x2 x1 f 2p

b. 4p
x1 ⋅ f
obţinem: x2 = . Aici avem -x1 = 87,5 cm. 1p
x1 + f

=
Rezultă: x2 25,92 cm ≅ 0,26 m 1p

x2 y2
Mărirea liniară transversală este: β
= = 1p
x1 y1

x2 1p
Rezultă: y2 = y1
x1
c. f 5p
Rezultă: y2 = y1 1p
x1 + f

Rezultă: y2 = −1,77 cm. 1p

Imagine răsturnată 1p
Din relaţia care arată cu cât se apropie imaginea de observator se vede că nu intervine coordonata obiectului 1,5p
d. 3p
Poziţia imaginii în lentilă nu se modifică. 1,5p
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

kDλ 2p
Coordonatele pentru maxime de interferenţă sunt: xk ,max =
a. 2l 3p
Rezultă: x5,max ≅ 6,88 mm. 1p

(2k + 1) Dλ 2p
b. Coordonatele pentru minime de interferenţă sunt: xk ,min = 4p
4l
Rezultă: x3,min ≅ 4,81 mm. 2p

91
Teste de fizicã pentru bacalaureat

Interfranja se calculează ca diferenţă a coordonatelor a două franje succesive de acelaşi tip, maxime sau mini-
1p
me:=i xk +1 − xk

c. Dλ 4p
Se obţine: i = 2p
2l

Rezultă: i = 1,375 mm 1p

∆i i , − i 1p
Variaţia relativă a grosimii interfrajei este: =
ε =
i i

D − δD 1p
d. =
Rezultă: ε −1 4p
D
δD 1p
Rezultă: ε = −
D
Se obţine: ε = −40% 1p

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

92
TESTE DE NIVEL MEDIU
Teste de fizicã pentru bacalaureat

TESTUL 1

A. MECANICÃ
Subiectul I Punctaj
1. d 3
2. c 3
3. b 3
4. c 3
5. a 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


Deoarece: N = Gn, 1p
a. unde: Gn = m · g · cos α, 1p 3
rezultă: N = 8,65 N. 1p
v − v0
Acceleraţia cutiei o exprimăm din relaţia: a = 2p
t − t0
b. 4
La momentul t0 = 0, cutia are viteza v0 = 0, iar la momentul t, cutia are viteza v = 2t. 1p
Rezultă: a = 2 m/s2 1p
Pe direcţia mişcării cutiei avem: Gt − Ff = m · a, 1p
unde: Gt = m · g · sin α. 1p
c. 4
Deci: Ff = m · (g · sin α − a). 1p
Rezultă: Ff = 3N. 1p
La urcarea uniformă a cutiei pe planul înclinat, pe direcţia mişcării cutiei avem: F − Ff − Gt = 0. 2p
d. Deci: F = m · g · sin α + Ff.. 1p 4
Rezultă: F = 8 N. 1p
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


Puterea sistemului autoturism–remorcă este maximă dacă a = 0 şi viteza lui este vmax, deci: pmax = Fr · vmax 2p
unde: Fr = f · m· g 1p
a. P 5
Impulsul maxim al sistemului autoturism–remorcă este: pmax =m ⋅ vmax = 1p
f ⋅g
Rezultă: pmax = 55200 kg · m/s 1p
2 2
m⋅v p 2p
Ec max
Energia cinetică maximă a sistemului autoturism–remorcă este:= = max max
b. 2 2m 3p
Rezultă: Ec max = 1 015 680 J 1p

Aplicăm teorema de variaţie a energiei cinetice: Ecf − Eci =,


LFr 1p
c. unde: Ecf = 0, Eci = Ec max 1p 3p

Rezultă: LFr = −1015680 J 1p

Deoarece: LFr =− Fr ⋅ d , 2p

LFr
d. obţinem: d = − 1p 4
Fr
Rezultă: d = 677,12 m 1p
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

94
Bareme teste nivel mediu

B. TERMODINAMICÃ
Subiectul I Punctaj
1. a 3
2. c 3
3. b 3
4. d 3
5. a 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj

Din ecuaţia termică de stare: p0 ⋅ V = ν ⋅ R ⋅ T0 , 1p

unde: V= L ⋅ S , 1p
a. 4
p0 ⋅ L ⋅ S
obţinem: ν = 1p
R ⋅ T0

Rezultă: ν ≅ 2 ⋅ 10−2 moli 1p

m1 m2
Deoarece ν1 =ν 2 , obţinem: = 1p
µ1 µ 2

m + m2 m1 m2
Dar: ν = ν1 + ν 2 , sau: 1 = + 1p
µ µ1 µ 2
b. 4
µ1 + µ 2
Deci: µ = 2
1p

Rezultă: µ =36 g/mol 1p

Densitatea amestecului este: ρ= m= m


V m ⋅ R ⋅ T0 1p
µ p0
c. p0 ⋅ µ 3p
Deci: ρ = 1p
R ⋅ T0

Rezultă: ρ ≅ 1,59 kg/m3 1p

În acest caz: p ⋅ V = ν ⋅ R ⋅ Tmax 2p

p ⋅ T0
d. Deci: Tmax = 1p 4
p0

Rezultă: Tmax = 1365 K 1p

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

95
Teste de fizicã pentru bacalaureat

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


5
Pentru starea de echilibru termodinamic 1: p1= 2 ⋅ 10 Pa
V1 = 4 dm3
1p
p1 ⋅ V1
=T1 ≅ 96, 27 K
ν⋅R

Pentru starea de echilibru termodinamic 2: p2= 4 ⋅ 105 Pa


V2 = 4 dm3 1p
p2 ⋅ V2
=T2 ≅ 192,54 K
ν⋅R
a. 4
5
Pentru starea de echilibru termodinamic 3: p3= 4 ⋅ 10 Pa
V3 = 8 dm3 1p
p3 ⋅ V3
=T3 ≅ 385,08 K
ν⋅R

Pentru starea de echilibru termodinamic 4: p4= 2 ⋅ 105 Pa


V4 = 8 dm3 1p
p4 ⋅ V4
=T4 ≅ 192,54 K
ν⋅R

Căldura cedată de gaz mediului exterior în decursul unui ciclu este: Qcedat
= Q34 + Q41 , 1p

5
unde: Q34 = ν ⋅ CV ⋅ (T4 − T3 ) = ν ⋅ R ⋅ (T4 − T3 ) 1p
2
b. 4
7
şi: Q41 = ν ⋅ CP ⋅ (T1 − T4 ) = ν ⋅ (CV + R ) ⋅ (T1 − T4 ) = ν ⋅ R ⋅ (T1 − T4 ) 1p
2

Rezultă: Qcedat = −6800 J 1p

Lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior în decursul unui ciclu este:
2p
L12341 = ( p2 − p1 ) ⋅ (V3 − V2 )
c. 3p

Rezultă: L12341 = 800 J 1p

L12341
Randamentul ciclului termodinamic este: η = , 1p
Qprimit

unde: L= Qprimit − Qcedat 1p


12341
d. 4
L12341
Deci: η = 1p
L12341 + Qcedat

Rezultă: η ≅ 10,53 % 1p

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

96
Bareme teste nivel mediu

C. PRODUCEREA ªI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU


Subiectul I Punctaj
1. b 3
2. a 3
3. d 3
4. c 3
5. a 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


1 1 1
Rezistenţa internă a grupării celor două surse o determinăm din relaţia: = + 1p
rP r1 r2

a. r1 ⋅ r2 3p
Obţinem: rP = 1p
r1 + r2

rP 0,5 Ω
Rezultă: = 1p

E1 ⋅ r2 + E2 ⋅ r1
Tensiunea electromotoare echivalentă a grupării celor două surse este: EP = 1p
r1 + r2

Intensitatea curentului prin rezistorul R1 când întrerupătorul k se află în poziţia deschis este:
EP 1p
b. I= 4
RS + rP

Unde: R= R1 + R2 1p
S

Rezultă: I = 0,5 A 1p

Intensitatea curentului prin rezistorul R1 , când întrerupătorul k se află în poziţia ÎNCHIS, este:
EP 3p
I′ =
c. R2 + rP 4

Rezultă: I ′ ≅ 0,64 A 1p

Aplicăm legea a doua a lui Kirchhoff: E2 = I 2 ⋅ r2 + I ′ ⋅ R2 2p

E2 − I ′ ⋅ R2
d. Deci: I 2 = 1p 4
r2

Rezultă: I 2 ≅ 0,64 A 1p

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

Tensiunea electromotoare a sursei echivalente cu bateria dată este: ES= N ⋅ E 1p

Rezultă: ES = 15 V 1p
a. 4
Rezistenţa internă a sursei echivalente cu bateria dată: rS= N ⋅ r 1p

rS 2,5 Ω
Rezultă: = 1p

97
Teste de fizicã pentru bacalaureat

Puterea dezvoltată de rezistorul de rezistenţă R poate fi scrisă sub forma: P= R ⋅ I 2 , 1p

ES
unde: I = 1p
R + rS
b. 4
ES2 − 2 P ⋅ rS ± E ES2 − 4 P ⋅ rS 1p
După efectuarea calculelor obţinem: R =
2P

Rezultă: =
R 2,5 Ω 1p

R
Randamentul circuitului electric este: η = 2p
c. R + rS 3p

Rezultă: η =50 % 1p

R 1p
Rezistenţa echivalentă a grupării de rezistori este: RP =
2
ES
În acest caz intensitatea curentului prin circuit este: I ′ = 1p
RP + r
d. 4

= ES ⋅ I ′
Puterea totală furnizată de baterie pentru gruparea paralel a rezistorilor este: Ptotală 1p

Rezultă: Ptotală = 60 W 1p

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

98
Bareme teste nivel mediu

D.OPTICÃ
Subiectul I Punctaj
1. b 3
2. a 3
3. d 3
4. c 3
5. c 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


1 1 1
Din prima formulă fundamentală a lentilelor subţiri: − = 2p
x2 x1 f1

a. x1 ⋅ x2 4
Obţinem: f1 = 1p
x1 − x2

Rezultă:=f1 8=
cm 0,08 m 1p

1
Convergenţa primei lentile este: C1 = 2p
b. f1 3p
Rezultă: C1 = 12,5 m
−1 1p

1 1 1
Din prima formulă fundamentală a lentilelor subţiri pentru sistemul de lentile: − =, 1p
x2′ x1 f

1 1 1
cu: + =, 1p
f1 f 2 f
c. 4
f ⋅ f1 x ⋅ x′
obţinem: f 2 = ,sau: f 2 = 2 2 1p
f1 − f x2 − x2′

Rezultă: f 2 ≅ −10,9 cm = −0,109 m 1p

y2′ x2′
Pentru sistemul de lentile mărirea transversală este: =
β = 1p
y1 x1

y2 x2
Pentru prima lentilă mărirea transversală este: β1= = 1p
y1 x1
d. 4
y2′ x2′
Deci: = 1p
y2 x2

y2′
Rezultă: = 12 1p
y2

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

99
Teste de fizicã pentru bacalaureat

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

Deoarece: x= N ⋅ i 1p

x
a. Obţinem: i = 1p 3
N

Rezultă:=i 500 µm 1p

λ⋅D
Din expresia interfranjei: i = 2p
2l
b. 2l ⋅ i 4
Obţinem: λ = 1p
D

Rezultă: λ =500 nm 1p

2λ ⋅ D 1p
Maximul de ordinul al II-lea se află faţă de franja centrală la distanţa: x2 =
2l

4λ ⋅ D 1p
Maximul de ordinul al IV-lea se află faţă de franja centrală la distanţa: x4 =
c. 2l 4
Distanţa dintre maximul de ordinul al IV-lea şi maximul de ordinul al II-lea aflate de aceeaşi parte a figurii de

2λ ⋅ D 1p
interferenţă este: ∆x = x4 − x2 =
2l

Rezultă: ∆x =1 mm 1p

În acest caz, interfranja este dată de relaţia: i1 = λ1 ⋅ D , 1p


2l
1 c λ
unde: λ1 = ⋅ = 1p
n ν n
d. 4
λ⋅D i
=
Deci: n = 1p
2l ⋅ i1 i1

Rezultă: n ≅ 1,33 1p
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

100
Bareme teste nivel mediu

TESTUL 2

A. MECANICÃ
Subiectul I Punctaj

gt 2 2∆h
1. c. Spaţiul parcurs de corp este ∆h =15 m ∆h= t
⇒= = 3s 3p
2 g

 ∆ p  
2. b. F = ⇒ F ∆t =∆ p 3p
∆t

c. Se ridică graficul F = F(x) şi se calculează lucrul mecanic ca arie a suprafeţei


evidenţiate.
3. 3p
L = 22 J

a. Din legea spaţiului x = 2t2 + 6t + 8 (m), obţinem a = 4 m/s2;


4. 3p
F = ma = 4000 N
mg
5. a. N = 0, Fy = G F sin =
α mg ⇒ F
= = 60 N 3p
sin α
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


a. Ridicarea graficului a = a (Δm) 3p 3p

Studiem mişcarea fiecărui corp separat. Reprezentăm forţele care acţionează asupra
fiecărui corp şi aplicăm principiul al doilea al dinamicii.
Considerăm cazul în care m2 > m1
2p

b. 3p

G2 − T =
m2 a g ∆m
⇒a= 2p
T − G1 =
m1a m1 + m2

Pentru prima pereche de valori a = 1,25 m/s2 şi Δm = 0,1 kg. Din expresia acceleraţiei deducem masa totală a
g ∆m 1p
sistemului m1 + m2= = 0,8 kg
a
c. Cu ajutorul ecuaţiilor m1 + m2 =
0,8 kg 4p
2p
m2 − m1 =
0,1 kg

=
Rezultă: m1 0,35
= kg, m2 0, 45 kg 1p

Se calculează viteza sistemului după h = 1 m =v 2ah


= 2,5 m/s
2p
d. 4p
p =(m1 + m2 )v =1, 26 kg ⋅ m/s 2p

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

101
Teste de fizicã pentru bacalaureat

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

Reprezentăm forţele care acţionează asupra corpului şi aplicăm principiul al 2p


a. doilea al dinamicii. 3p
Gt − Ff =m ⋅ a


= = 2 m/s 2
a g (sin α − 0,3) 1p

L=
G mg ∆h 1p

at 2 1p
∆h =∆x sin α , unde Δx = spaţiul parcurs în secunda a doua x=
b. 2 4p

pentru t1 = 1 s, x1 = 1 m ; pentru t2 = 2 s, x2 = 4 m x 3 m ⇒ ∆=
∆= h 1,5 m 1p
;
LG = 45 J 1p

Dacă mişcarea corpului pe planul înclinat durează 2 s, lungimea planului este x2 = 4 m.


1p
∆Ec1 = Lt ⇒ ∆Ec1 = LG1 + L f1

h x
Ec1 mg
= − Ff 2 1p
2 2
c. 4p
mgx2
=Ec1 (sin α − 0,3) 1p
2

Ec1 = 12 J 1p

p2 p Ec 2
Ec = ⇒ 2 = 1p
2m p1 Ec1

∆Ec 2= Lt ⇒ ∆Ec 2= LG2 + L f 2 1p


d. 4p
= Ec 2 mgx2 (sin α − 0,3)
1p
Ec 2 = 24 J
p2
= 2 1p
p1

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

102
Bareme teste nivel mediu

B. ELEMENTE DE TERMODINAMICÃ

Subiectul I Punctaj
1. Ecuaţia calorică de stare b. 3p
2. m1 + m2 3p
µ=
ν1 + ν 2
N1µ1 N 2µ 2
=m1 = , m2
NA NA
N1 = N 2
µ1 + µ 2 b.
µ=
2
3. 3p
L = −νCV (T f − Ti )

γ −1
γ −1 γ −1
V 
TV
i i= T f V f T f Ti  i
⇒= 
 Vf
 

 V 
γ −1

L = −νCV Ti  i  − 1 , γ 2 > γ1 , Cv 2 > Cv1 ⇒ L2 > L1 c.
 V f  
 
4. p1V1γ = p2V2 γ 3p
1 3 b.
V2 V
= 3 γ ⇒ 2 = 35
V1 V1
5. Q2 3p
T2
η = 1− = 1− b.
Q1 T1
T2
⇒ = 0,65 ⇒ T2= 260 K
T1
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


m
= m1 + m2
µ 3p
= m ( p1V1 + p2V2 )
a. RT 4p

m 46, 4 ⋅ 10−3 kg
= 1p

Din ecuaţia ν1 + ν 2 = ν f 1p

p1V1 + p2V2
b. Rezultă p = 2p
4p
V1 + V2

8
p= ⋅ 105 N/m 2 1p
3

m
pV = RT 2p
µ

c. m pV1µ pV2µ 4p
= 1 = , m2 1p
RT RT

15, 4 ⋅ 10−3 kg, m2 =


m1 = 31 ⋅ 10−3 kg 1p

103
Teste de fizicã pentru bacalaureat

m2 RT2
p2' = 2p
µV2
d. 3p
5 2
p2' 2, 41 ⋅ 10 N/m
= 1p

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


reprezentarea grafică

a. 3p 3p

m mRT1
V1= = 2 ⋅ 10−3 m3 , =
p1 = 18,6 ⋅ 105 N/m 2 1p
ρ1 µV1

ρ1
ρ2 = ⇒ V2 = 2V1 = 4 ⋅ 10−3 m3 1p
2

b. p1V1 4p
p=
2 = 9,3 ⋅ 105 N/m 2 1p
V2

T2 = T1
m V 1p
=L12 = RT1 ln 2 2591,5 J
µ V1

T1
T=
3 = 450 K 1p
2

1
 T  γ −1
V3 V2  2 = 22, 4 ⋅ 10−3 m3
= 1p
 T3 
c. mRT3 5p
p3
= = 0,83 ⋅ 105 N/m 2 1p
µV3

V4 = 2 ⋅ 10−3 m3 , p4 =
V1 = 0,83 ⋅ 105 N/m 2
p3 = 1p

p4V4µ
=T4 = 40 K 1p
mR

Tmin
ηC = 1 − 1p
Tmax

d. T4 3p
ηC = 1 − 1p
T1

ηC =95% 1p

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

104
Bareme teste nivel mediu

C. PRODUCEREA ªI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I Punctaj
1. Formula corectă b 3
E
I= ⇒ RA =2 Ω
r + RA
2. 3
E
= I1 = 1A
R + RA + r
a.
R
3. Rp = ⇒ R = 12Ω 3
4 c.
E
R =r ⇒ I =
2r
4. 3
E2
P
= = 2, 25 W
4r c.
U
Ra = RV (n − 1), n = ⇒ Ra = 10 kΩ
5. UV 3
Ra = 10 kΩ, în serie cu voltmetrul c.
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj

U Rs =R3 + R4 =15Ω
I= 1p
Re

R1Rs
a. Rp = = 5Ω 1p 4p
R1 + Rs

Re =R p + R2 =10Ω 1p

I = 1A 1p

E
I= 2p
Re + r
b. 4p
E
r = − Re =Ω
2 1p
I

R2 R3
R=
p = 2,5Ω 1p
R2 + R3

Rs = R p + R1 =10Ω 1p
c. Rs R4 4p
Re'= = 5Ω 1p
Rs + R4

E 12
=I' = A U' I'R
= = e' 8,57 V 1p
Re' + r 7

105
Teste de fizicã pentru bacalaureat

Aplicăm legile lui Kirchhoff

1p

d. 4p
I'= I1' + I 2' I=
2' I 3' + I 4'
I 2'Rs = I1'R4 I 3'R2 = I 4'R3
1p
6 6
⇒ I1' = I 2' = A ⇒ I 3' = I 4' = A
7 14

I=
A I1' + I 4' 1p

9
IA = A 1p
7

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


Pmax ⇒ r = R1 + R2 1p

P1 = P3 ⇒ r = R1 ( R1 + R2 + R3 ) 1p
a. 4p
( R1 + R2 )=
2
R1 ( R1 + R2 + R3 ) 1p

rezolvarea ecuaţiei rezultă R2 = 6 Ω 1p

E2
Pmax= , r= 8 Ω 1p
4r

b. Pmax = 450 W 1p 3p

R1 + R2
=η = 0,5 1p
R1 + R2 + r

Pn
In
= = 2A 1p
Un

E= I ( R1 + r ) + U n ⇒ I= 6 A 1p
c. 4p
I = IR + In ⇒ IR = 4 A 1p

Un
R=
4 = 15 Ω 1p
IR

P = UI 1p

d. U = E − Ir = 72 V 2p 4p

P = 432 W 1p

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

106
Bareme teste nivel mediu

D.OPTICÃ
Subiectul I Punctaj
y2 x2
β= = ⇒ y2 = y1β
y1 x1
fx1 5
1. =x2 = f 3
f + x1 3
2 f
⇒ β = − ⇒ y2 =
3 3 b.

2. ∆ϕ = δ = 5π c. 3
λ

λ
3. λa= = 375 nm b. 3
na

hc hc
4. = Lex + eU ⇒ =
λ = 206 nm a. 3
λ Lex + eU

hc
5. = Lex ⇒ λ=
0 295 nm c. 3
λ0

TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


Din grafic se observă că C = 4δ şi R = 0,25 m 1p

2
C= (n − 1) pentru lentila biconvexă 1p
R
a. 4
CR
⇒ (n − 1) = 1p
2

n = 1,5 1p

1 1 1 1 1
− = ⇔ − =C 1p
x2 x1 f x2 x1

x1
b.=x2 = 1,5 m cu x1 = −0,3 m 1p 3p
Cx1 + 1
x2
β= = −5 1p
x1

C 2
Convergenţa lentilei divergente C1 =− =− δ 1p
6 3

n 2
C
=1 ( − 1) 1p
nl R
c. 4
n
nl =
C1R 1p
+1
2

nl = 1,63 1p

107
Teste de fizicã pentru bacalaureat

Construcţia corectă a imaginii 1p


1 1 1 1 1
− = ⇔ − = C1 1p
x3 x1 f1 x3 x1

d. x1 4p
x3 = = −0, 25 m 1p
C1 x1 + 1

x3
β= = 0,83 1p
x1

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


x xmax − xmin
∆= 1p

Distanţa de la o franjă luminoasă de ordin k la franja luminoasă centrală este xk max =ki ⇒ xmax =8i 1p
a. 4p
(2k − 1)i
Distanţa de la o franjă întunecoasă de ordin k la franja luminoasă centrală este xk=
min ⇒ x=
min 3,5i 1p
2
x 4,5i ⇒=
∆= i 2 mm 1p

λD
i= 1p
2l

b. 2li 3p
D= 1p
λ

D = 1, 42 m 1p
Prin aşezarea unei lame de sticlă de grosime e şi indice de refracţie n în dreptul fantei superioare, se introduce
δ e(n − 1)
1p
în calea razei care provine de la această fantă un drum optic suplimentar =
2lxk
δ= − e(n − 1) = k λ
D
1p
2lxk
c. Pentru maximul central=
δ − e(n −=
1) 0 4p
D


Pentru xk = 3i ⇒ e = 1p
n −1
e 4, 2 µm
= 1p

δ = k1λ r = k2λ v 1p

d. k2 = 2k1 1p 4p

k1 1,=
= k2 2 1p

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

108
Bareme teste nivel mediu

TESTUL 3

A. MECANICÃ
Subiectul I Punctaj
1. d . 3
2. c. 3
3. b. 3
4. c. 3
5. d. 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj

AI d
tg=
α = 1 1p
IB d 2

a. at 2 2p 4p
d1 = v0t ; d 2 =
2
2v
Rezultat final: t = ; t = 15s 1p
a ⋅ tg α
v2 = v0 + at = at 1p

m1v12
Ec1
= = 135 kJ 1p
b. 2 3p

m2v2 2
Ec2
= = 90 kJ 1p
2

LF f =
∆Ec1 =
− Ec1 2p
c. 3p
Rezultat final: LF f = −135 kJ 1p

− Ff − Gt =
ma 1p

Ff = µN=
; Gt mg sin α; N
= G=
n mg cos α 2p
d. 5p
a = − g (sin α + µ cos α) 1p
2
Rezultat final: a ≅ −6,7 m/s 1p
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


    1p
T + F +G =
0
T cos α =mg
1p
a. T sin α =F 4p

sin α 3
Rezultat final: F = mg = ; F N ≅ 0,9 N 2p
cos α 2

mg
T= 2p
b. cos α 3p
Rezultat final: T = 1 N 1p

109
Teste de fizicã pentru bacalaureat

Conservarea energiei mecanice: E A = EB 1p

mv 2
E A = mgh; EB = 1p
c. 2 3p
h =l (1 − cos α) 1p

1p
Rezultat final: =
v 2 gl (1 − cos=
α); v 2 m/s 1, 4 m/s
=
  1p
Conservarea impulsului pentru sistemul de bile ce se ciocnesc plastic: pinitial = pfinal
  1p
p = mv
d. 4
mv = 2mvfinal 1p

v
Rezultat final: vfinal= = 0,7 m/s 1p
2

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

110
Bareme teste nivel mediu

B. TERMODINAMICÃ
Subiectul I Punctaj
1. c 3
2. c 3
3. d 3
4. b 3
5. a 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj

pV = νRT 1p

m
ν = ; ρ =m 1p
µ V
a. 4p
pµ = ρRT 1p
3
Rezultat final: ρ3 =0, 24 kg/m 1p

p (V1 + V2 + V3 ) = (ν1 + ν 2 + ν 3 ) RT 1p

p1V1 + p2V2 + p3V3


p= 1p
V1 + V2 + V3
b. 4p
7p
p= 1 1p
3

p 2,3 ⋅ 105 Pa
Rezultat final: = 1p

5 5 5 1p
∆U1 = U1 '− U1; U1 = ν1RT = p1V1; U1 =' ν1 ' RT
2 2 2
5 5
pV1 =
νpV
1 ' RT
1 =;νU
1 ' 1RT
'=; UpV
1' =
1 pV1 1p
2 2
c. 4p
5 10
∆U
= 1 V1 ( p − p=
1) p1V1 1p
2 3

Rezultat final: ∆U1 =


333,3 J 1p

µ1ν1 + µ 2ν 2 + µ3ν 3
µ= p
ν1 + ν 2 + ν 3

d. µ1 + 4µ 2 + 9µ3 3p
µ= 1p
14

Rezultat final: µ =11,6 g/mol 1p


TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

111
Teste de fizicã pentru bacalaureat

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


L=
( p2 − p1 )(3V1 − V1 ) 1p

=p=
2V1 p2V
p=
1 3V1p
;=pV2 1; 3p2p1 3 p1
13 1p

a. L = 2 p1 2V1 = 4 p1V1 = 4νRT1 4p


L 1p
ν=
4 RT1

Rezultat final: v = 12 moli 1p


∆U12 =νCV ∆T12 =νCV (T2 − T1 ) 1p

3
∆U12 =
ν R ⋅ 2T1 =
3νRT1 1p
2
b. 4p
L 1p
∆U12 =
3
4

Rezultat final: ∆U12 =


75 kJ
Q23 =
νCP (T3 − T2 ) 1p

5
Q23 =
ν R ⋅ 6T1 =
15νRT1 1p
c. 2 3p

15
Rezultat final: Q23 = ⋅ L = 375 kJ 1p
4

L
η= 1p
QP

Q p Q1− 2 + Q2 − 3
= 1p
d. 4p
3L 9
Q1− 2 =
νCv (T2 − T1 ) =
∆U1− 2 = ; QP = L 1p
4 2

2
Rezultat final: η= = 22, 2% 1p
9
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

112
Bareme teste nivel mediu

C. PRODUCEREA ªI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU


Subiectul I Punctaj
1. c 3
2. b 3
3. c 3
4. c 3
5. d 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


Aplicând teorema a doua a lui Kirchhoff pentru un ochi de reţea se obţine relaţia: E
= U1 + U 2 2p
a. 3p
Rezultat final: E = 200 V 1p

Aplicând teorema a doua a lui Kirchhoff pentru alt ochi de reţea se obţine relaţia:=E I1 ( R1 + R2 ) 2p
b. 3p
Rezultat final: I1 = 0,04 A 1p

K deschis: U1= r1 ⋅ I ; U1 r1 2
U 2= r2 ⋅ I ; = = 1p
U 2 r2 3

c. r1R1 r2 R2 U1' 5p
K închis: R p1 = ; Rp 2 = ; R=
p1 R=
p2 2p
r1 + R1 r2 + R2 I'

r1 2 kΩ; r=
Rezultat final: = 3 kΩ 2p
2

U1'
IG = 2p
R p1

d. r1R1 4p
R p1
= = 1, 2 kΩ 1p
r1 + R1

Rezultat final: I G = 83,3 mA 1p

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


U2
P= 2p
a. Rb 3p
Rezultat final: Rb = 6 Ω 1p
nE = Ib(nr + Rb + Ra) 1p
P
I=
b = 2A 1p
U
b. n = min dacă Ra = 0 1p 5p
U
=
rezultă: n = 3, 42 1p
E − Ibr
Rezultat final: nmin = 4 1p
4 E= I b (4r + Rb + Ra ) 2p
c. 3p
Rezultat final: Ra = 1 Ω 1p

E2 2p
Pmax = ; când R = r
d. 4r 4p

Rezultat final: Pmax = 8,3 W şi=


R 0,75 Ω 2p

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

113
Teste de fizicã pentru bacalaureat

D.OPTICÃ
Subiectul I Punctaj
1. b . 3
2. a. 3
3. c. 3
4. d. 3
5. b. 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj
a. Construcţia imaginii 4p 4p
1 1 1
− = 2p
b. x2 x1 f1 3p

Rezultat final: x2 = 30 cm 1p

x1' = x2 − f1 = 10 cm; x2' =x1 − f 2 =


−80 cm 2p

1 1 1
c. − = 1p 4p
x2' x1' f 2

Rezultat final: f 2 = −8,9 cm 1p

Imaginea formată de lentila convergentă se formează pe oglindă. Astfel, oglinda va reflecta lumina ce va
1p
trece din nou prin lentila convergentă.
Noul obiect pentru lentilă se află pe oglindă la distanţa: x1'' = – x2 1p
d. 4p
x1'' f1
x2'' = 1p
x1'' + f1

Rezultat final: x2'' = 60 cm 1p


TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


λD
Distanţa dintre două maxime sau două minime succesive este i = 2p
2l
a. 3p

Rezultat final: D = 2 m 1p

Distanţa de la maximul central la al doilea maxim de interferenţă este 2i 1p

b. d = 2i + 2i = 4i 2p 4p

Rezultat final: d = 2, 4 mm 1p

Intensitatea luminoasă într-un punct P aflat pe ecran este: I= 2 I + 2 I cos ∆ϕ 1p


P

2π∆r y ⋅ 2l λ
∆ϕ = ∆r
;= =
λ D 3 1p

Rezultă ∆ϕ = , astfel se obţine: I P = I
c. 3 4p

Intensitatea este maximă dacă cos ∆ϕ = 1, deci I max = 4 I

I max
Rezultat final: =4 1p
IP

114
Bareme teste nivel mediu

Lentila formează imagini reale ale fantelor dispozitivului Young aflate la o distanţă x2 faţă de lentilă:
x1 f
= x2 = 15 cm, unde x1 = −30 cm
x1 + f
2p
Figura de interferenţă aflată pe ecran se datorează imaginilor formate de lentilă. Astfel, distanţa de la noile
2l ⋅ x2
d. surse la ecran este: D ' = D − d − x2 , iar distanţa dintre aceste surse este: 2l' = 4p
− x1

λD'
Noua interfranjă este: i' = 1p
2l'

Rezultat final: i' = 0,93 mm 1p


TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

115
Teste de fizicã pentru bacalaureat

TESTUL 4

A. MECANICÃ
Subiectul I Punctaj
b.
m
c= 3 ⋅ 108
s

1. d  3
c = ⇒ d = 1 a.l. = 63,1 ⋅ 103 u.a.
∆t 
∆t =1 an 

2. d. 3
a.

∆v
Fm = m ⋅ am = m ⋅
∆t
3. 3
 m
∆v = v = 5
s
F = 25 N
c.
  
=R N + Ff

4. R= N 2 + Ff2 = N ⋅ 1 + µ2 = m ⋅ g ⋅ 1 + µ2 3

 Ff
Notând cu θ unghiul pe care R îl face cu verticala, tg θ = = µ.
N
c.
Aplicând teorema de variaţie a energiei cinetice în cele două situaţii, obţinem ecuaţiile:
m ⋅ v2 
5. = F ⋅d  3
2
 ⇒ v′ =v ⋅ 2
2 ⋅ m ⋅ v′ 2
=4 ⋅ F ⋅ d 
2 

TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


d1 0 + v
a = const ⇒ vm = = 2p
∆t1 2
a. 4p
2 ⋅ d1
v
= v 100 m ⋅ s −1
⇒= 2p
∆t1

d2
v
= ∆t2 50 s
⇒= 2p
∆t2
b. 4p

∆t = ∆t1 + ∆t2 ⇒ ∆t = 110 s 2p

c. h= d 2 ⋅ sin α ⇒ h = 500 m 3p 3p

d1 + d 2
d. vm
= vm 72,7 m ⋅ s −1
⇒= 4p 4p
∆t

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

116
Bareme teste nivel mediu

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

a. LG =− m ⋅ g ⋅ h ⇒ LG =−20 J 3p 3p

Aplicând teorema variaţiei energiei cinetice între stările iniţială şi cea corespunzătoare înălţimii h:
m ⋅ v2 m ⋅ v2 2p
∆Ec = LR ⇒ m ⋅ v 2 − m ⋅ v02 = −m ⋅ g ⋅ h 2p
∆Ec = LR ⇒ m 2⋅ v 2 − m 2⋅ v002 =
−m ⋅ g ⋅ h 2p
b.=∆Ec = LR2 ⇒ 2 − 2 = −m ⋅ g ⋅ h 2p 4p
v v02 - 2 ⋅ 2g ⋅ h 2 1p
= v v02 - 2 ⋅ g−1⋅ h 1p 1p
= v = 2 ⋅ v15
0 -m2⋅⋅=sg−1⋅ h 7,75 m ⋅ s −1
−1
1p1p
v = 2 ⋅ 15 m ⋅= s −1 7,75 m ⋅ s −1 1p
v = 2 ⋅ 15 m ⋅= s 7,75 m ⋅ s 1p 1p

Notăm cu d1 distanţa parcursă de corp pe planul înclinat până la înălţimea h şi cu d 2 distanţa parcursă în
continuare pe porţiunea cu frecare, până la oprirea pe planul înclinat. 1p
h
d=
1 ⇒ d=1 2,31 m
sin α
Aplicăm teorema variaţiei energiei cinetice între punctele A – aflat la înălţimea h şi B – în care corpul se
opreşte:
c. 4p
m ⋅ v2
∆Ec AB =LRAB ⇒ 0 − =− m ⋅ g ⋅ d 2 ⋅ sin α - µ ⋅ m ⋅ g ⋅ d 2 ⋅ cos α ⇒
2 2p
v2
=⇒ d2 = ⇒ d 2 2,37 m
2 ⋅ g ⋅ ( sin α + µ ⋅ cos α )

D = L + d1 + d 2 ⇒ D =8,68 m 1p

H= h + d 2 ⋅ sin α ⇒ H = 4,05 m ≅ 4,1 m 1p

Energia potenţială gravitaţională a corpului aflat la înălţimea H este E p = m ⋅ g ⋅ H ⇒ E p = 40,5 J 1p

d. 4p
k ⋅ x 22 2 ⋅ Ep
E=p k ⋅ x ⇒= x 2 ⋅ Ep 1p 1p
E=p
2 ⇒= x k 1p
x = 0,92m k 1p
x = 0,9 m 1p 1p
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

117
Teste de fizicã pentru bacalaureat

B. TERMODINAMICÃ
Subiectul I Punctaj
1. a. Scriind expresia cantităţii de substanţă pentru cele două gaze:
 m N1
= ν1
µ
=
N
 1 A N1 µ 1 3
 ⇒ = 2 =
= m N2 N2 µ1 8
ν =
 2 µ2 NA
d.
Q= ∆U + L 
 ⇒ L = − ∆U = − ν ⋅ CV ⋅ ∆T
Q=0 
2. 3
ν = 1 mol, CV = 1,5 ⋅ R, ∆T = −100 K
L = 1246,5 J
c.
 R 
C =CV + =3 ⋅ R
1→ 2:  2 ⇒ Q12 = 3 ⋅ ν ⋅ R ⋅ ∆T12 


3. Q12 = ν ⋅ C ⋅ ∆T12  3

5 Q 6
1 → 3 : Q13 = ν ⋅ CV ⋅ ∆T13 = ⋅ R ⋅ ∆T13 = −80 K  ⇒ 12 = = 1,20
2  Q13 5

∆T12 = ∆T13 

4. d. Exprimăm variaţia energiei interne a gazului în fiecare situaţie: ∆U = ν ⋅ Cv ⋅ ∆T şi comparăm valorile acesteia, 3
ţinând cont de relaţia dintre temperaturi, determinată din grafic.
c. Scriem expresiile randamentului unui motor termic, respectiv randamentul ciclului Carnot pentru situaţiile descrise în
problemă:
L
η=
5. Qp 3
T
ηC = 1 − 2
T1
şi rezolvăm sistemul de ecuaţii obţinut.
TOTAL pentru Subiectul I 15p

118
Bareme teste nivel mediu

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


m
a. ν= ⇒m=ν ⋅µ ⇒ m =
32 g 3p 3p
µ
ν ⋅ R ⋅ T1
b. p1 ⋅ V =
ν ⋅ R ⋅ T1 ⇒ p1 = 1,5 ⋅ 105 Pa
⇒ p1 = 3p 3p
V

N1= f ⋅ N molecule disociază ⇒ 2 ⋅ f ⋅ N particule ⇒ ν1= 2 ⋅ f ⋅ ν - cantitatea de substanţă monoato-


mică. N 2 =(1 − f ) ⋅ N molecule rămân nedisociate ⇒ (1 − f ) ⋅ N particule ⇒ ν 2= (1 − f ) ⋅ ν - cantitatea 1p
de substanţă biatomică.
În urma disocierii, noua cantitate de substanţă din sistem devine: ν′ = ν1 + ν 2 = ν ⋅ (1 + f ) 1p
Q=0 

V = const. ⇒ L = 0  ⇒ ∆U = 0 ⇒ U i = U f 1p 1p
Q= ∆U + L 

5 
U i = ν ⋅ Cv ⋅ T1 , Cv = 5 ⋅ R 
U i = ν ⋅ Cv ⋅ T1 , Cv = 2 ⋅ R 
2
(( ))
c. U f = ν′ ⋅ Cv′ ⋅ T2 = 2 ⋅ f ⋅ ν ⋅ Cv + ν ⋅ (1 − f ) ⋅ Cv ⋅ T2  ⇒
U f = ν′ ⋅ Cv′ ⋅ T2 = 2 ⋅ f ⋅ ν ⋅ Cv111 + ν ⋅ (1 − f ) ⋅ Cv222 ⋅ T2  ⇒
1p
1p
1p 5p
3 5 
Cv11 = 3 ⋅ R, Cv22 =5⋅R 
Cv1 = 2 ⋅ R, Cv2 = 2⋅R 
2 2 
5  3 5 
⇒ ν ⋅ 5 ⋅ R ⋅ T=  2 ⋅ f ⋅ ν ⋅ 3 ⋅ R + ν ⋅ ( ) 5  ⋅ T2 ⇒
1 − f ⋅ ⋅ R
⇒ ν ⋅ 2 ⋅ R ⋅ T=  2 ⋅ f ⋅ ν ⋅ 2 ⋅ R + ν ⋅ (1 − f ) ⋅ 2 ⋅ R  ⋅ T2 ⇒
1
1
2  2 2 
5 ⋅ T1 = ( 5 + f ) ⋅ T2 ⇒ 1p
5 ⋅ T1 = ( 5 + f ) ⋅ T2 ⇒
5
= T2 5 ⋅ T1 1p
= T2 5 + f ⋅ T1 1p
5 + f
T2 = 283 K 1p
T2 = 283 K 1p 1p

p2 ⋅ V =ν′ ⋅ R ⋅ T2  p2 ν′ T2
p V ==ν ′ ⇒ pp2 ⇒ νν′ ⋅ T 2p 2p
p12 ⋅⋅V ν ⋅ ⋅RR⋅ ⋅TT1 2 

⇒ 1 ⇒ ⋅ T12 2p
p12 ⋅⋅V
V ==ν ′
ν ⋅ ⋅RR⋅ ⋅TT1 2 
 p12 νν′ T12
T2  ⇒ ⇒ ⋅ 2p
d.
p
p12 ⋅=V (1= +ν ⋅f R) ⋅⋅ T1 ⋅p1 p1 ν T1 1p
4p
p2 = (1 + f ) ⋅ T12 ⋅ p1 1p 1p
T12
p2 =1,84
= (1 + ⋅f10) ⋅55 Pa ⋅ p1 11p
p
p2 1,84 ⋅ 10 TPa
= 1 1p
p2 1,84 ⋅ 105 Pa
= 1p 1p

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

p1 ⋅ V = ν ⋅ R ⋅ T1  p2 T2 T
⇒ = ⇒ p2 = p1 ⋅ 2 1p
p2 ⋅ V = ν ⋅ R ⋅ T2  p1 T1 T1
5
p2= 2 ⋅ 10 Pa
γ
Pentru procesul 2→3: p2 ⋅ V1 = p1 ⋅ V3
γ
1p

γ
1

a. p2  V3  V3  p2  γ  4p
=   ⇒ =    3
p1  V1  V1  p1   ⇒ V3 =
2 5 = 5 8 = 1,5 1p
Cp 5  V1
=
γ = 
Cv 3 

ν ⋅ R ⋅ T1
V3 = 1,5 ⋅ V1 = 1,5 ⋅ ⇒ V3 = 37, 4 l 1p
p1

119
Teste de fizicã pentru bacalaureat

2p

b. 4p

Q12 = ν ⋅ CV ⋅ (T2 − T1 )
2p
Q12 = 3739,5 J

L1231 = L12 + L23 + L31 1p 1p


L12 = 0
p1 ⋅ V = ν ⋅ R ⋅ T1  p2 T2 T
⇒ = ⇒ p2 = p1 ⋅ 2
p2 ⋅ V = ν ⋅ R ⋅ T2  p1 T1 T1
p2= 2 ⋅ 105 Pa
1p
L23 = −∆U 23 = −ν ⋅ Cv ⋅ (T3 − T2 )
c. 4p
3 3
L23 = − ⋅ ν ⋅ R ⋅ (1,5 ⋅ T1 − 2 ⋅ T1 ) = ⋅ ν ⋅ R ⋅ T1
2 4

L23 = 1869,75 J 1p
1p
L31 = ν ⋅ R ⋅ (T1 − T3 ) = −0,5 ⋅ ν ⋅ R ⋅ T1

L31 = −1246,5 J 1p 1p
L1231 = 623, 25 J

2→A→3 - proces izoterm urmat de unul izocor


2→B→3 - proces izoterm urmat de unul izobar
Q=
2 A3 Q2 A + QA3
Q=
2B3 Q2 B + QB 3
V3
Q2 A = ν ⋅ R ⋅ T2 ⋅ ln
V2
QA3 = ν ⋅ Cv ⋅ (T3 − T2 )
V3 V
Q2 B = ν ⋅ R ⋅ T2 ⋅ ln + ν ⋅ R ⋅ T2 ⋅ ln B
V2 V3
d. QB 3 = ν ⋅ C p ⋅ (T3 − T2 ) 3p 3p
Q2 B 3 > Q2 A3
Q2 B 3 − Q2 A3 > 0 (1)
Înlocuind expresiile de mai sus în relaţia (1) şi efectuând calculele folosind datele din problemă, obţinem:
V
ν ⋅ R ⋅ T2 ⋅ ln B − ν ⋅ R ⋅ (T3 − T2 ) > 0 p2V2 = p1VB ⇒ VB = 2V2 = 2V1
V3
VB  4 
ν ⋅ R ⋅ T2 ⋅ ln − ν ⋅ R ⋅ (T3 − T2 ) = ν ⋅ R ⋅  T2 ⋅ ln − T3 + T2  =
V3  3 
 4 
= ν ⋅ R ⋅ T1 ⋅  2 ⋅ ln − 1,5 + 2  > 0 ⇒
 3 
⇒ Q2 B 3 > Q2 A3

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

120
Bareme teste nivel mediu

C. PRODUCEREA ªI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU


Subiectul I Punctaj
b.
l
R1 = ρ ⋅
l⋅L
1. L 3
R2 = ρ ⋅
l ⋅l
2
R1 l
= =
  156
R2 L
a.
U= R⋅I
l 
R = ρ⋅ 
S m
 ⇒ R = ρ⋅
2. m m  d ⋅ S2 3
d= l
⇒ =
l⋅S d ⋅ S 
m
U = ρ⋅ ⋅I
d ⋅ S2
U =3V
d.
W= R ⋅ I 2 ⋅ ∆t
3. W 3
R =
I 2 ⋅ ∆t
R= 1Ω
b.
Alegând un ochi convenabil şi aplicând teorema a II-a a lui Kirchhoff:
4. 3
E1 + E2 − E3 − E4 =I ⋅ R
I = 0, 2 A
b.
E p2
Pmax =
4 ⋅ rp
r1 ⋅ r2 6
rp= ⇒ rp= Ω= 1, 2 Ω
5. r1 + r2 5 3

Ep E1 E2
= + ⇒ E p = 26 V
rp r1 r2
Pmax = 140,83 W

TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


E1
=I = Þ I 0,75 A 1p
R3 + R1 + r1

a. qR 3p
I = qR11 1p 1p
I = ∆t 1p
∆t
qR1 = 45 C 1p
qR1 = 45 C 1p 1p
E2
=I′ = ⇒ I′ 0,6 A 2p
R3 + R2 + r2
b. U = E2 − I ′ ⋅ r2 1p 1p 4p
U = E2 − I ′ ⋅ r2 1p
U = 8, 4 V 1p
U = 8, 4 V 1p 1p

121
Teste de fizicã pentru bacalaureat

Ambele întrerupătoare fiind închise, sistemul celor două surse poate fi redus la o singură sursă de tensiune
având polaritatea sursei 1 şi caracteristicile:
rp =
( R1 + r1 ) ⋅ ( R2 + r2 ) ⇒ r = 90 Ω 1p
( R1 + r1 + R2 + r2 ) p 19
Ep E1 E2 18
= − Ep
⇒= V 1p
c. rp R1 + r1 R2 + r2 19 4p

Ep
I R3 = E p 1p 1p
I R3 = R3 + rp 1p
R3 + rp
3
I R3
= 3 A 0,09 A
= 1p
I R3 34
= = A 0,09 A 1p 1p
34
Considerând că pe ramurile pe care se află cele două surse curentul electric circulă în sensul impus de către
acestea, iar prin R3 curentul circulă în sensul impus de sursa echivalentă cu cele două surse şi, aplicând
teoremele lui Kirchhoff, obţinem: I R3 + I 2 = I1
E1 =I1 ⋅ ( R1 + r1 ) + I R3 2p

d. I1 = 1,15 A 4p
I 2 = 1,06 A

U AB = − I1 ⋅ R1 − I 2 ⋅ R2 1p 1p
U AB = − I1 ⋅ R1 − I 2 ⋅ R2 1p
U AB = − 18,83 V 1p
U AB = − 18,83 V 1p 1p
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


K în poziţia 1
E1 − E2
=a. I = ⇒ I 0,85 A 3p 3p
R1 + R2 + r1 + r2

K în poziţia 2
E2 1p
= I′ = ⇒ I′ 2 A 1p
R3 + R2 + r2
b. 3p
∆I = I ′ − I ⇒ ∆I = 1,15 A 1p 1p
iar curentul îşi schimbă sensul. 1p

122
Bareme teste nivel mediu

t ∈ [ 0,15] min: U AB = E1 − I ⋅ ( R1 + r1 )
1p
U AB = 6,85 V

t ∈ [15, 45] min: U =E ⇒ U = 1p


AB 1 AB 10 V

t ∈ [ 45,60] min:
Notăm cu I ′′ intensitatea curentului electric prin rezistorul cu rezistenţa R3.
Cele două surse sunt legate în paralel şi sunt echivalente cu o singură sursă având caracteristicile:
rp=
( R1 + r1 ) ⋅ ( R2 + r2 ) ⇒ r = 0,79 Ω
( R1 + r1 + R2 + r2 ) p 1p
Ep E1 E2
= + Ep 7 V
⇒=
c. rp R1 + r1 R2 + r2 6p
Ep
=I ′′ ⇒
= I ′′ 2,5 A 1p
R3 + rp

U AB = I ′′ ⋅ R3 ⇒ U AB = 5 V 1p 1p

2p

2p
R33 ⋅⋅ II ′′2 ⋅⋅ ∆ R33 ⋅⋅ II ′′′′2 ⋅⋅ ∆
2 2
W
WRR33=
= R ∆tt22 +
+ R ∆tt33 2p
2 p
d. 3p
W
W3 = = 25650
25650 JJ 1p
1p
R
R3 1p
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

123
Teste de fizicã pentru bacalaureat

D.OPTICÃ
Subiectul I Punctaj
b.
i= 90° − α= 37°
n0 ⋅ sin i =⋅
n1 sin r1 =
n2 ⋅ sin r2

1. n0 ⋅ sin i 3
sin r2 =
n2
sin r2 = 0, 4
r2
Folosind datele din table:= 23,7°

c.
notând cu g factorul care ţine de geometria lentilei şi care nu se modifică prin introducerea lentilei în apă:
1  nl 
=  − 1 ⋅ g
f1  n0 
1  nl 
2. =  − 1 ⋅ g 3
f 2  na 
Raportând cele două relaţii, vom obţine:
f 2 na ⋅ ( nl − 1)
= = 4
f1 ( nl − na )
f=
2 4 ⋅ f1

3. c. 3
d.
m ⋅ v12
Scriind ecuaţia lui Einstein pentru cele două situaţii: ε=
1 Lextr +
2
4. m ⋅ v22 3
ε=
2 Lextr +
2
şi prelucrând ecuaţiile, obţinem: v1= 2 ⋅ v2
c.
λ1 ⋅ D
x12 k = 2 ⋅ k ⋅
2⋅l
λ2 ⋅ D
x2k= k⋅
5. 2⋅l 3
d
= x2k − x12 k
k⋅D
d
= ⋅ ( 2 ⋅ λ1 - =
λ2 ) 0
2⋅l
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


n0 ⋅ sin i = n ⋅ sin r
a. 3p 3p
Înlocuind, obţinem: r = 30°
n0 ⋅ sin 90° = n ⋅ sin l 1p
Înlocuind, obţinem: l = 45° 1p
În condiţiile punctului a., raza de lumină cade sub un unghi i′ = 60° pe suprafaţa cilindrică laterală a fibrei
optice. Deoarece acest unghi este mai mare decât unghiul limită la trecerea luminii din fibra optică în aer,
lumina se reflectă total, rămânând în interiorul fibrei optice.
b. d 1p 4p
Raza fibrei optice: r=
0 = 1 cm .
r0 r0 2
sin r = ⇒ d1 = ⇒ d1 = 2 cm
d1 sin r

d 0 = ( 2 ⋅ N + 1) ⋅ d1 ⇒ d 0 = 82 cm 1p

124
Bareme teste nivel mediu

d 
v = d 0 
v = ∆0t 
∆δt 
c = δ  ⇒ δ = n ⋅ d 0 3p 3p
c. c = ∆t  ⇒ δ = n ⋅ d 0 3p 4p
∆c t 
n=c 
n = v 
v
δ= 82 ⋅ 2 cm = 115,96 cm 1p
δ= 82 ⋅ 2 cm = 115,96 cm 1p 1p

α= 60° ⇒ i = 30° 1p

n0 ⋅ sin i =
n ⋅ sin r 1p
(1)

d. r + l= 90° ⇒ l= 90° − r 4p
1p
n0 ⋅ sin 90° = n ⋅ sin l ⇒ n0= n ⋅ cos r (2)

5 1p
=
Ridicând la pătrat relaţiile (1) şi (2) şi adunându-le, obţinem: n = 1,12
2
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


λ1 ⋅ D
Poziţia maximului de ordinul 3 pentru radiaţia 1 este dată de : x3λ1 = 3 ⋅ i1 = 3 ⋅ 2p
a. 2⋅l 3p
x3 = 3,6 mm 1p
λ1

x4 = 3,6 mm 1p
λ2

x4 =i2 1p
λ2

3 ⋅ i1= 4 ⋅ i2 ⇒ 3 ⋅ λ1= 4 ⋅ λ2 1p
b. 4p
3 ⋅ λ1
λ2 =
4 1p
λ 2 =450 nm 1p

λ3 ⋅ D 
x4λ= 4⋅
3
2⋅l 

λ ⋅D 
x3λ = 3 ⋅ 1  ⇒ λ3 = 360 nm 3p
c. 1
2⋅l  4p
x4λ = x3λ 
3 1


λ3 nu aparţine domeniului vizibil. 1p
λ1 ⋅ D
d. x4′ λ =4 ⋅ ⇒ x4′ λ =6 mm 4p 4p
1
0,8 ⋅ 2 ⋅ l 1

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

125
Teste de fizicã pentru bacalaureat

TESTUL 5

A. MECANICÃ
Subiectul I Punctaj
1. d 3
2. d 3
3. c 3
4. d 3
5. c 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


Corpul coboară uniform pe plan – aplicăm principiul II al mecanicii newtoniene
    1p
N + Gn + Gt + Ff = 0
a. Făcând proiecţia pe axe obţinem 4p
= N mg cos α 2p
mg sin α − µmg cos α = 0 ⇒ tgα = µ
1p
Aplicăm principiul II al mecanicii newtoniene
     
Pentru corpul A G t A + N A + T + Ff + G nA = mA ⋅ a 1p
  
Pentru corpul B GB + T = mB ⋅ a
b. 4p
Făcând proiecţia pe axe obţinem T − GB =
mB a Gt A − Ff − T =
mAa 2p

g
Rezolvând sistemul obţinem a=  2 ( sin α − µ cos α ) − 1= 0,53 m 2 1p
3 s

Forţa de apăsare pe axul scripetelui este egală ca mărime şi de sens opus cu rezultanta celor două tensiuni
   1p
N= T + T
T= mB ( a + g =
) 30,6 N 1p
c. 4p
N
= 2T (1 + cos ( 90 − α ) )
2 2
1p

N = 59,11N 1p
Aplicăm teorema de variaţie a energiei cinetice pentru corpul B: ∆Ec= L
1p
Unde L reprezintă lucru mecanic efectuat de rezultanta forţelor ce acţionează asupra punctului material.

mB vB 2
d. − mB gh + mB ( a + g ) h
= 1p 3p
2

vB  0,72 m s 1p

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

126
Bareme teste nivel mediu

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


LFf = −Ff ∙ d 1p
a. Conform legilor a frecării: Ff = μN 1p 3p
LFf = −μmgd = −4 J 1p

Aplicăm legea conservării energiei mecanice pentru sistemul dat: E A = EB 1p

Energia mecanică în punctul A: E A = Ep A + Ec A = mgh 1p


b. 4p
mvB 2 1p
Energia mecanică în punctul B: EB = EpB + EcB =
2
Rezultă: vB = 6,32 m/s 1p

mvc 2 2p
=
Conform definiţiei: Ec = ; p mvc
2
mvC 2 mvB 2
c. Pentru a calcula viteza în punctul C aplicăm teorema variaţiei energiei cinetice − LFf
= 1p 4p
2 2
Rezultă:
vC = 6 m s pC = 12 m s EcC = 36 J 1p

mvC 2 kx 2 max
Aplicând teorema energiei cinetice obţinem = 2p
2 2
Variaţia energiei cinetice este egală cu lucru mecanic efectuat de forţa elastică.
d. 4p
m
xmax = vc 1p
k
Rezultă: xmax= 0,6 m. 1p
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

127
Teste de fizicã pentru bacalaureat

B. TERMODINAMICÃ
Subiectul I Punctaj
1. c 3
2. c 3
3. b 3
4. a 3
5. a 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


µ He
Conform definiţiei: mHe = 2p
a. Na 3p
Rezultă: mHe = 0,66 · 10-26 kg 1p
Ecuaţia de stare pentru incinta 1: p1V1 = ν1RT1 1p
Ecuaţia de stare pentru incinta 2: p2V2 = ν2RT2 1p
b. 4p
Rezultă: ν1 = 0,4 mol 1p
Rezultă: ν2 = 1,2 mol 1p
Gazul va trece din incinta (2) în incinta (1) (p2 > p1) până când se va ajunge la aceeaşi presiune p’ în ambele
incinte şi aplicând conservarea numărului de moli. 1p
ν 1 + ν2 = ν1′ + ν2′
Ecuaţia de stare pentru incinta 1 finală p′V1 = ν1′RT1 1p
Ecuaţia de stare pentru incinta 2 finală
c. 1p 4p
p′V2 = ν2′RT2

 V1 ν1'T1
 = '
Obţinem V2 ν 2 T2 =>νν11′' ==0,47
⇒ mol; νν22'′ =
0, 47moli, =1,13
1,13mol
moli, 1p
ν + ν = ν ' + ν '
 1 2 1 2

Variaţia energiei interne: ΔU = ΔU1 + ΔU2 1p


d. ΔU = T1Cv(ν1’ – ν 1) + Cv (ν2’ T2 – ν2T1) 2p 4p
ΔU = −705 J 1p
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


p1 p2
Pentru procesul izocor 1→2: = 1p
T1 T2

p2 p1
Pentru procesul izocor 3→4: = 1p
a. T3 T4 4p

Din cele două relaţii şi ţinând cont de faptul că T2 = T4 1p

T2 = T4 = T1T3 = 360 K 1p

LTOT = L12 + L23 + L34 + L41 1p


b. LTOT = νR(T1 + T3 – 2T2) 2p 3p
LTOT = 99,7 J 1p

128
Bareme teste nivel mediu

LTOT
η= 1p
Qp

c. Qp = Q12+Q23 1p 4p
Qp=νCv(T2 − T1 ) + νCp(T3 − T2) 1p
Rezultă: Qp = 2214 J
1p
η = 4,5%
Tmin
η = 1− 1p
Tmax

d. T1 3p
η = 1− 1p
T3

η =30% 1p
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

129
Teste de fizicã pentru bacalaureat

C. PRODUCEREA ªI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I Punctaj
1. a 3
2. a 3
3. b 3
4. b 3
5. b 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


Cele 3 surse legate în paralel pot fi înlocuite cu o sursă echivalentă de tensiunea electromotoare, Ep şi rezis-
tenţa internă rp
E1 E2 E3
+ + 1p
r1 r2 r3
= Ep = 36 V
1 1 1
+ +
r1 r2 r3
a. 3p
1 1 1 1
=+ + = > rp =
1Ω 1p
rp r1 r2 r3

Ep
Aplicând legea lui Ohm pentru un circuit simplu
= I = 1,89 A 1p
R + rp

 I=' I1 + I 2

Aplicam legile lui Kirchhoff  E1 = I1 ⋅ r1 + I ⋅ R 2p
E = I ⋅ r + I ⋅ R
 2 2 2

b. 5p
E1 ⋅ r2 + ( E1 − E2 ) ⋅ R E r + ( E2 − E1 ) R
Rezolvând sistemul obţinem: I1 = I2 = 2 1 2p
r1 ⋅ R + r2 ⋅ R + r1 ⋅ r2 r1R + r2 R + r1r2

Înlocuind valorile numerice, rezultă I1 = 4 A, I2 = −2A (I2 este negativă, deci sensul curentului prin latură
1p
este invers decât cel considerat)
Deoarece
U AB= I '⋅ R 1p
I=' I1 + I 2

c. E1 E2 4p
+
r1 r2
U AB = 2p
1 1 1
+ +
r1 r2 r3

UAB = 40 V 1p
E1 E2
+
r r2
În relaţia U AB = 1 1p
1 1 1
+ +
r1 r2 R
d. 3p
1
Impunem condiţia Rv → ∞ sau →0 1p
Rv

Rezultă: U AB = 40 V 1p

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

130
Bareme teste nivel mediu

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


Conform legii I a lui Kirchhoff: I = I1 + I2 1p
Din datele problemei
f ⋅Q
Q1 = f ⋅ Q = U ⋅ I 1 ⋅ t ⇒ I 2 =
U ⋅t 2p
a. (1 − f ) ⋅ Q 4p
Q2 = (1 – f ) Q = U · I2 · t ⇒ I 2 =
U ⋅t
Q
=I = 5A 1p
U ⋅t

Q = I2 Rp ∙ t 2p

b. Q 4p
Rezultă: R p = 1p
I 2t
Rp = 22 Ω 1p
E=U+I·r 2p
c. 3p
E = 120 V 1p
Pentru ca puterea debitată de sursă în circuitul exterior să fie maximă, trebuie ca rezistenţa circuitului exte-
rior să fie egală cu rezistenţa internă a sursei.
Rex= r
Acest lucru este posibil dacă legăm rezistorul în paralel cu cele două rezistenţe 2p
Rx R p
=r
d. Rx + R p 4p

Rp r
Rx = 1p
Rp − r

R s = 2,2 Ω 1p
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

131
Teste de fizicã pentru bacalaureat

D.OPTICÃ
Subiectul I Punctaj
1. a 3
2. b 3
3. a 3
4. d 3
5. b 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


Aplicăm ecuaţia lui Einstein şi ţinem cont de relaţia dintre energia cinetică maximă a fotoelectronilor emişi
mv 2 1p
şi tensiunea de stopare = e ⋅U s
2

 c
a. h= eU S 1 + Lex 4p
 λ1
 2p
h=c
eU S 2 + Lex
 λ 2

Rezolvând sistemul obţinem h = 6,4 ⋅1034 Js 1p


Aplicăm ecuaţia lui Einstein
c 2p
h= eU S 1 + Lex
λ1
b. 4p
hc
L=
ex − eU S1 1p
λ1

Rezultă: Lex = 2,89 · 10-19 J 1p

Conform legii a treia a efectului fotoelectric extern h υ0 =L ex 2p

L
c. υ0 = ex 1p 4p
h

υ=
0 0, 45 ⋅ 1015 s −1 1p

c
W = Nhυ2 = Nh 2p
d. λ2 3p
Rezultă: N = 2,6 · 1015 cuante 1p
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


1
f =
 ne  1 1  2p
a.  − 1 −  3p
n
 m R
 1 R2 

Rezultă: f = 40 cm 1p
Aplicăm formula punctelor conjugate, ţinând cont de expresia distanţei dintre obiect şi imagine
1 11 11 1 −1x 2− x 2 − x12 2p
d= d− x=+dxx1=
1− ;−xx21;+−x2 ;=− =−; d==; d= ;1d= 1
2+
x2 x2x1 xx21f xf1 x1f +x1f + fx1 + f
b. 4p
Distanţa d este minimă pentru acea valoare a lui x1 pentru care derivata lui d în raport cu x1 este egală cu 0
1p
d′(x) = 0 ⇒ x1 = 2f
− x1 = 80 cm 1p

132
Bareme teste nivel mediu

Aplicăm formula punctelor conjugate, ţinând cont de expresia distanţei dintre obiect şi imagine
1 1 11 1 1 1p
d =− x1 d+ x=; x1 +− x2 ; =− =
2−
x2 x1 x2 f x1 f
c. 4p
y2 x2
Expresia măririi liniar transversale: β = = = −1 2p
y1 − x 1

Rezolvând sistemul, obţinem: x1 =


−80cm; x2 =
80cm 1p

Sistem optic centrat cu distanţa focală F:


1 1 1
= +
 F f1 f 2
 − x2 2p
d. =β = 2 4p
 − x1
1 1 1
 − =
 x2 x1 F

Rezultă: f2= −53,3 cm. 2p


TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

133
Teste de fizicã pentru bacalaureat

TESTUL 6

A. MECANICÃ
Subiectul I Punctaj
1. a 3
2. a 3
3. c 3
4. b 3
5. c 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


1
tg ϕ = µ = 2p
a. 3 3p
ϕ =30 
1p

Gt − Ff
a= 1p
m

mg sin α − µmg cos α


a= 1p
b. m 4p
a = g(sin α − μcos α) 1p

3
a = 10 =5,77m/s 2 1p
3

  1p
Notăm forța suplimentară cu F . Sensul ei este opus lui Gt .

G= Ff + F 1p
t
c. 4p
F = Gt − Ff = ma 1p

3
F =10 3 ⋅ 10 =100 N 1p
3

  1p
Notăm forța suplimentară cu F ' . Sensul ei este opus lui Gt .
Gt + Ff =
F' 1p
d. 4p
Gt mg sin α
= 1p

3 1 1
F ' 100 3 ⋅
= + ⋅ 100 3 =
⋅ 200 N 1p
2 3 2

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

134
Bareme teste nivel mediu

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


h
p= = sin α= 5%
l
1p
1000 m
v 54 ⋅
= =15m/s
3600s

sinαα
sin
La coborâre tgtgαα==µÛÛ
µ⇒ =µ
=µ 1p
cos
cos αα
a. 5p
La urcare P = Ft v
1p
Ft = Gt + Ff , pentru că v este constant

=Ft mg (sin α + µ cos


= α) mg (sin α + sin
= α) 2mg sin α 1p

5
P = 2mgv sin α = 2 ⋅ 104 ⋅ 15 ⋅ = 15 ⋅ 103 W=15kW 1p
100

P=' Ft ' ⋅ v , Ft ' = Ff' = µmg 2p

sin α
b. P' =
µmgv = mgv 1p 4p
cos α

P '  7500 W=7,5kW 1p


 
Pgravit . = G ⋅ v = G ⋅ v ⋅ cos(90 − α) = G ⋅ v ⋅ sin α 2p
c. 3p
Pgravit . = 7500 W = 7,5kW 1p

∆E =∆E p =mgh =mgl sin α 2p


d. 3p
∆E =∆E p =25kJ 1p

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

135
Teste de fizicã pentru bacalaureat

B. TERMODINAMICÃ
Subiectul I Punctaj
1. c 3
2. b 3
3. d 3
4. d 3
5. a 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj

pV1
ν1 RT1 V1 T2 V1 T2 2 540 2 54 4 2p
= = ⋅ = ⋅ = ⋅ = ⋅ = =0,8
ν 2 pV2 T1 V2 V2 T1 3 450 3 45 5
a. RT2 3p

ν1 4
= = 0,8 1p
ν2 5

p 'V1'
ν1 RT V1'
= = 2p
ν2 p 'V2' V2'
b. RT 3p

V1'
= 0,8 1p
V2'

pV1 = ν1RT1 
 ⇒ p (V1 + V2 )= R (ν1T1 + ν 2T2 ) 1p
pV2 = ν 2 RT2 

p 'V1' = ν1RT   ' '


 ⇒ p '(V1 + V=
2) RT (ν1 + ν 2 ) 1p
c. p 'V2' = ν 2 RT 
 5p

p ν T + ν 2T2 5 0,8ν 2 ⋅ 450 + ν 2 ⋅ 540


= 11 = ⇔ 2p
p ' T (ν1 + ν 2 ) 3 T ⋅ 1,8ν 2

T 300 K ⇒
= = t 27 o C 1p

V1 = 3,6l
V1 2 3 ⋅ 3,6 1p
= ⇒ V2 = =3 ⋅ 1,8 =5, 4l
V2 3 2

d. V1 + V2 = V1' + V2' = 9l 4p
V '
2p
1
= 0,8 ⇒ V1' = 0,8V2'
'
V2

0,8V2' + V2' =9 ⇔ 1,8V2' =9 ⇔ V2' =5l ⇒ V1' =4l 1p

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

136
Bareme teste nivel mediu

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

a. 4p 4p

V
Q12 =
νRT1 ln 2 > 0
V1
2p
b. 5R 4p
Q41 =
νCV (T1 - T4 ) =
ν (T1 − T4 ) > 0
2

Q primit = Q12 + Q41 = 22935,6 J 2p

5R
Q23 =
νCV (T4 − T1 ) =
ν (T4 − T1 ) =<0
2
2p
V
c. Q34 =
νRT4 ln 1 = <0 4p
V2

Qcedat =
Q23 + Q34 =
−15955, 2 J 2p

Qcedat
η = 1− 2p
Q primit
d. 3p

η =30, 43% 1p

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

137
Teste de fizicã pentru bacalaureat

C. PRODUCEREA ªI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I Punctaj
1. a 3
2. b 3
3. a 3
4. b 3
5. d 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj

P= R ⋅ I A2 2p
a. 3p
P = 2,5 W 1p


=I I0 + I A

 x
 I 0 R0 = I A R 3p
b.  l 5p
 l−x
=E I AR + I R0
 l

x = 0,5 m 2p

E E
I= ⇒ Re = 1p
Re I

I I0 + I A
=
c. R ⋅l 2p 4p
= I 0 I=
A 0,5A
x ⋅ R0

15
I= 1A, R=
e = 15 Ω 1p
1

W= U ⋅ I ⋅ ∆t= E ⋅ I ⋅ ∆t 2p
d. 3p
= W 2250
= Wh 2, 25 kWh 1p

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

138
Bareme teste nivel mediu

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


Ptotal = 2 ⋅ 40 + 2 ⋅ 60 = 200 W 2p
a. 3p
Ptotal 200
Ptotal = U ⋅ I ⇒ I = = = 4A 1p
U 50

Legând un voltmetru ideal ( RV → ∞) între A şi B putem aplica legea a II-a Kirchhoff pentru ochiul CABC,
1p
0 = I1R1 + U AB − I 2 R2

I
Dar I=
1 I=
2 , datorită simetriei celor două ramuri CAD şi CBD.
2
1p
I
U AB
= ( R2 − R1 )
2

b. 2 5p
I P 40
P1 =   R1 ⇒ R1 = 1 2 = = 10 Ω
2 I
  4
 
2
2
2p
I P 60
P2 =   R2 ⇒ R2 = 2 2 = =15 Ω
2 I 4
 
2

U AB = 10 V 1p

Wtotal
= Ptotal ⋅ ∆t 2p
c. 3p
Wtotal = 4
72 ⋅ 10 J =720 kJ 1p

R1
−1
R1 R0 9 2p
= 1 + αt1 ⇒ t1 = = = 1800 C
R0 α 5 ⋅ 10−3
d. 4p
R2
−1
R2 R0 11,5 2p
= 1 + αt 2 =
Þ t21 =
= = = 2300 C
R0 α 5 ⋅ 10-3
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

139
Teste de fizicã pentru bacalaureat

D.OPTICÃ
Subiectul I Punctaj
1. c 3
2. b 3
3. a 3
4. c 3
5. d 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj

1 1 1 
(n − 1)  −  ⇒ f aer =
= −8 cm
f aer  R1 R2  2p

a. 4p
1  n  1 1 
=
 − 1  −  ⇒ f apa =
−32cm 2p
f apa n  R R
 apa  1 2 

1 1 1
= + 1p
x2 x1 f aer

24
x2 =
− cm =
−4,8cm 1p
b. 5 4p
x2
β= 1p
x1

β =0, 4 1p

1 1 1
= + 1p
x2' x1' f apa

96
x2' =
− cm =
−19, 2cm 1p
c. 5 4p
'
x
β' = 2
' 1p
x 1

β ' =0, 4 1p

2p
d. 3p

Imaginea este: virtuală, dreaptă și micșorată. 1p


TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

140
Bareme teste nivel mediu

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


λD
i= = 12 ⋅ 10−4 m =
1, 2 mm 2p
a. 2l 3p
x0 = 0 ⋅ i = 0 mm 1p

λ
λλap
ãapă =
1p
n
b. i 1, 2 3p
iiap ⋅ 3 = 0,9 mm 1p
ãapă = =
n 4
xapă= 0 ∙ iapă = 0 mm 1p
Introducerea unui strat subţire (lamă, film, peliculă) în calea unuia din fasciculele luminoase care interferă
conduce la deplasarea figurii de interferenţă spre acel fascicul.
De exemplu, dacă se introduce o lamă transparentă cu grosimea e şi indicele de refracţie n, în calea fascicu-
2p
lului 1, atunci noua diferenţă de drum optic între razele care interferă este:
∆r = r2 − (r1 − e + ne) = r2 − r1 − e(n − 1)
c. Deci, în centrul ecranului, unde diferenţa r2-r1 este nulă, apare o diferenţă de drum suplimentară e(n-1). 5p
Punând condiţia de maxim găsim noul ordin al maximului plasat în centrul ecranului,
e(n − 1) 2p
e(n −=1) knou ⋅ λ ⇒ knou
=
λ

knou = 10 1p

Figura de interferenţă are aceeaşi interfranjă ca şi în cazul a), deci i =1,2 mm. 2p
d. Figura de interferenţă este deplasată în sensul fasciculului acoperit, deci noul maxim central va avea abscisa 4p
x0 nou =∆x =knou ⋅ i =10 ⋅ 1, 2 =12 mm 2p

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

141
Teste de fizicã pentru bacalaureat

TESTUL 7

A. MECANICÃ
Subiectul I Punctaj
1. c 3
2. a 3
d d
Viteza medie este: vm= =
t t1 + t2
3. d d d d d 6v 3
Cum:=
t1 = şi=
t2 = ⇒ vm =
d d
=
4
= 1,5v
2v1 6v 2v2 2v +
6v 2v
a
∆v
Calculăm acceleraţia din reprezentarea grafică: a = = −8 m/s 2
∆t
   
Calculăm acceleraţia la urcare pe planul înclinat: G + Ff + N =
ma
OX: −Gt − Ff =
ma
4. OY: N − Gn =0 ⇒ N =mg cos α 3
Cum Ff =µN ⇒ Ff =µmg cos α
⇒ − mg sin α − µmg cos α = ma ⇒ a = − g (sin α + µ cos α)
3
Înlocuind ⇒ µ =
5
c
mv12
Aplicăm legea conservării energiei mecanice: mgh= ⇒ v=
1 2 gh
2

5. Cum v2 = kv1 ⇒ v2 = k 2 gh Variaţia impulsului este: 3


∆p
∆p= p2 − p1= mv2 − (− mv1 )= m(k + 1) 2 gh= 1,6 Ns; Fm= = 800 N
∆t
b
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj

a. 3p 3p

Reprezentarea forţelor care acţionează în sistem


Lucrul mecanic util: Lu = mgh 1p
Lucrul mecanic consumat: Lc = T · l T = 2F ⇒ Lc = 2Fl 1p

Lu mgh 1p
b. Randamentul este: =
η = 4p
Lc 2 Fl

mgh 1p
Rezultă forţa de tracţiune:=
F = 500 N
2ηl

142
Bareme teste nivel mediu

 
Aplicăm principiul fundamental al dinamicii, ţinând cont că v = ct ⇒ a = 0
   
G + T + N + Ff =
0 2p
pe Ox: T − Ff − mg sin α =
0 ⇒ Ff =
T − mg sin α

c. 5p
h
T 2=
= T1 2 F iar sin α =
l
2p
h
Rezultă F=
f 2 F − mg
l
Ff = 600 N 1p

Ff
Ff = µN ⇒ Ff = µmg cos α ⇒ µ = 2p
mg cos α
d. 3p
⇒ µ =0,65 1p
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


Reprezentarea forţele care acţionează asupra corpului pe porţiunea orizontală şi aplicarea teorema variaţiei
energiei cinetice: 1p
∆Ec =
L
Lucrul mecanic total: L = LG + LN + LF 1p
f

a. dar LG = 0, LN = 0, iar LF = −Ff d 4p


f

Ff = μN = μmg
2 2 2p
Rezultă: mv − mv0 = −µmgd ⇒ v = v0 2 − 2µgd = 21 m/s = 4,58m/s
2 2

Pe porţiunea MN mişcarea având loc fără frecare, aplicăm conservarea energiei mecanice:
EM =EN ⇒ ECM + EPM =ECN + EPN
1p
Considerăm M nivel de referinţă, EPM = 0

b. 2
mv12 4p
Notăm cu v1 viteza corpului în punctul N, rezultă: mv
= + mgR
1p
2 2

v1
Viteza în N este:= v 2 − 2 gR 1p

=v1 11 m/s 3,31m/s


= 1p

Pentru înălţimea maximă la care ar putea să ajungă corpul faţă de punctul M aplicăm legea conservării
mv 2 v2 2p
energiei mecanice: = mghmax ⇒ hmax=
c. 2 2g 3p
hmax = 1,05m/s 1p

v2
Relaţia dintre cele două înălţimi este:=h fh
= max f= 0,81 m 1p
2g

Notăm cu v2 viteza corpului la înălţimea h şi aplicăm legea conservării energiei mecanice faţă de punctul M
d. 2p 4p
( nivel de referinţă). Ţinând cont că EPM = 0 , rezultă:
2 2
mv mv
= + mgh ⇒ v2 =
2
v 2 − 2 gh
2 2

v2 = 2, 04m / s 1p

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

143
Teste de fizicã pentru bacalaureat

B. TERMODINAMICÃ
Subiectul I Punctaj
1. b 3
2. b 3
3. c 3
Calculăm lucrul mecanic pe cele două transformări prin metoda grafică.
4. ( p1 + p2 )(V2 − V1 ) L 3
L1→ 2= = 150 J; L2 →3= p2 (V3 − V2 )= 200 J; 1→ 2 = 0,75
2 L2 → 3 c
Tmin
Randamentul ciclului Carnot: ηC = 1 −
Tmax

L T L
5. Utilizând formula randamentului termic: η= ⇒ 1 − min= 3
Q1 Tmax Q1

3Tmax
Din: Q1 =
L + 0,6 L =
1,6 L Tmin
rezultă: = = 150 K
8
d
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


V1 V1' V2 V2 '
Scriem legea transformării izobare pentru fiecare gaz: = şi = 1p
T0 T1 T0 T2

dar
V 2V V
V şi V2 = 2V1 ⇒ V1 =
V1 + V2 = şi V2 = , iar V='
V= '
1p
a. 4p
1 2
3 32

3T0 3T0
Înlocuind, rezultă:  T1 = şi T2 = 1p
2 4

Rezultă:  T1 = 409,5K şi T2 = 204,75K 1p

Scriem legea transformării izoterme pentru fiecare =


gaz: p0V1' p= '' '
p2V2 '' 1p
1V1 , p0V2

l l l ' l '' l
V=
1
'
S , V=
1
''
( + x) S V=
1
''
( + x) S şi , respectiv, V=
2 S , V=
2 ( − x) S 1p
2 2 2 2 2

l l p0l 2 p0 N
b. Obţinem: p0 S = p1 ( + x) S ⇒ p1 = = = 0,66 ⋅105 2
4p
2 2 l + 2x 3 m
1p
l l pl N
p0 S =p2 ( − x) S ⇒ p2 = 0 =2 p0 =2 ⋅105 2
2 2 l − 2x m

N
p1 0,66 ⋅ 105
=
m2
N
1p
p2= 2 ⋅ 105
m2

F ( p2 − p1 ) S
= 2p
c. 3p
F = 536 N 1p
m1 m2 V2 m2 T2
Scriem ecuaţiile de stare sub forma: p0V1 = RT1 şi p0=
V2
µ
RT2 ⇒ =
V1 m1 T1
2p
µ

3T 3T0 V 2V
Dar
= T1 =
0
, T2 şi =V1 =, V2 1p
2 4 3 3
d. 5p
m2 V
⇒ 2 2
= 1p
m1 V1

m2
⇒ 2
= 1p
m1

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

144
Bareme teste nivel mediu

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


Identificăm transformările:
1 → 2 şi 3 → 4 sunt transformări izobare 1p
2 → 3 şi 4 → 1 sunt trandformări izocore

Reprezentările ciclului în coordonate (p, V) şi (V, T):

a. 3p

2p

V1 V2 V 3V
Aplicăm legea transformării izobare pe 1→ 2 : = ⇒ 1 = 1 ⇒ T2 = 3T1 1p
T1 T2 T1 T2

Aplicăm legea transformării izocore pe 2 → 3 : p2 p3


b. =
T2 T3 2p 4p
p p p
Cum T3 = T1 (din reprezentarea grafică) ⇒ 1 = 3 ⇒ p3 = 1
3T1 T1 3

p3 = 105 N/m 2 1p

Energia internă: ∆U1→ 2 =


υCv (T2 − T1 ) =
2υCvT1 1p

3
⇒ ∆U = 2υ RT1 = 3υRT1 1p
c. 2 4p
p1V1 = υRT1 ⇒ ∆U1→ 2 = 3 p1V1 1p

∆U1→ 2 =
2700J 1p
L
η=
Q1
p1 4 p1V1 1p
Lucrul mecanic total schimbat de sistem este: L=
( p1 − p4 )(V2 − V1 ) dar p=
4 p=
3 şi V2 = 3V1 ⇒ L =
3 3

Căldura primită este: Q1 = Q1→ 2 + Q4 →1 = υC p (T2 − T1 ) + υCv (T1 − T4 )


d. 5 p p p p T 4p
C p = Cv + R = R şi aplicând legea transformării izocore pe 4 → 1 : 4 = 1 ⇔ 3 = 1 ⇒ T4 = 1 2p
2 T4 T1 T4 T1 3
Rezultă: Q1 =υ
5 RT1 + υRT1 =υ
6 RT1 =6 p1V1

4 p1V1 2
Randamentul este: η= = = 0, 22 ⇒ η = 22% 1p
18 p1V1 9
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

145
Teste de fizicã pentru bacalaureat

C. PRODUCEREA ªI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I Punctaj
1. d 3
2. b 3
3. b 3
1 1 1 2R 2 R 5R
Rs1 = 2 R = + ⇒ Rp = Rs 2 =R + =
Rp R 2R 3 3 3
4. 3
1 1 2R 5R
= + ⇒ RAB = =1, 25 Ω
RAB R 3 8 b
5. a 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


R1 = R + R = 2 R 1p

1 1 1 3 2R
= + = ⇒ R2 = 1p
R2 R1 R 2 R 3

2R 5R
a. R3 = R2 + R = +R= 1p 4p
3 3

1 1 1 3 1 8
= + = + =
RAB R3 R 5 R R 5 R
1p
5R
R=
AB = 6, 25 Ω
8

U
Tensiunea la bornele sursei: U= IRAB ⇒ I= = 3, 2A 2p
RAB
b. Aplicăm legea lui Ohm pe întregul circuit: 4p
E 2p
I
= E I ( RAB + =
⇒= r ) 26, 4V
RAB + r

10 R
′ rezistenţa echivalentă a circuitului în condiţiile în care R ' = 2 R ⇒ R′AB = 8 = 12,5Ω
RAB 1p

E
Calculăm intensitatea I ' aplicând legea lui Ohm pe întregul circuit:
= I' = 1,8A 1p
c. R '+r AB
4p
Tensiunea la bornele sursei devine:=
U ' I=
'
RAB ' 22,5 V 1p
U ' −U
Relaţia dintre cele două tensiuni este: U ' = U + fU ⇒ f = = 0,125 ⇒ f = 12,5% creşterea de tensiune. 1p
U

E2
Pmax = 2p
d. 4r 3p
Pmax = 87,12W 1p
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

146
Bareme teste nivel mediu

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

Reprezentăm intensităţile curenţilor pe ramuri şi ale-


gem sensurile de parcurs.
Aplicăm legea I a lui Kirchhoff pentru nodurile N şi 2p
B:
− I 2 + I 4 − I1 =
0
a. I3 − I 4 − I5 =
0 6p
Aplicăm legea a II-a a lui Kirchhoff pentru ochiurile de reţea:
E1 − E3= I1 ( R1 + R3 + r1 ) − I 2 R2
E2 =I 3 r2 + I 4 R4 + I 2 R2 3p
E2 I 3 r2 + I 5 R5
=

Rezultă:
= I1 1,5=
A I 2 0,5=
A I 3 5=
A I 4 2=
A I5 3 A 1p

U MN =
− I1 ( R1 + R3 ) − E3 3p
b. 4p
U MN = −19V 1p

P4 = I 4 2 R4 2p
c. 3p
P4 = 8W 1p

W1 = I12 R1t 2p
d. 3p
=W1 10800
= J 10,8 kJ 1p
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

147
Teste de fizicã pentru bacalaureat

D.OPTICÃ
Subiectul I Punctaj
1. λ
λa = ⇒ λ = na λ a = 680 nm d 3
na

2. c 3

Notăm cu P poziţia ochiului. Din construcţia imaginii, aplicăm legile reflexiei, se observă că PO = OO ' , imaginea şi
obiectul sunt simetrice ⇒ PO ' =
2 PO
' '
Din asemănarea triunghiurilor: PMO şi PA′O′ rezultă : MO
' '
=
PO
'
⇒ MO =
AO ON
=
PO
⇒ ON =
O' B'
AO PO ' '
2 '
OB PO 2

Înălţimea oglinzii:
3. 3
' '
AB H
h =MO + ON = = ⇒ h = 0,9 m
2 2

k λD
Maximul luminos de ordinul k se formează la distanţa: xk =
2l
4. Pentru primele două franje luminoase, avem: k =1 ⇒ x1 =λD =1 mm 3
c 2l
2λD
k =2 ⇒ x2 = =2 mm
2l
1 1 1 xx
Aplicăm formula lentilelor subţiri: − = ⇒ f = 1 2
x2 x1 f x1 − x2

5. Din formula mărimii transversale: β = x2 ⇒ x2 = βx1 ⇒ f=


βx1
=
x1
3
x1 1− β 1 −1
1 −20 β
Din grafic: =−1 x1 = f
−20 cm ⇒ = = 10 cm
b β −1 − 1

TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


Avem o lentilă plan convexă R1 → ∞, R2 = −R 1p
Formula convergenţei:
a. 1 1 n −1 n −1 2p 4p
C = (n − 1)( − ) = ⇒R=
R1 R2 R C
R = 10 cm 1p
1 1
Din C = cm
⇒ f = = 20cm 1p
f C

1 1 1 fx1
b. Aplicăm formula lentilelor subţiri: − = ⇒ x2 = 2p 5p
x2 x1 f f + x1

20(−40)
Aplicăm formula lentilelor subţiri:
= x2 = 40 cm 2p
20 − 40

148
Bareme teste nivel mediu

2p
c. 3p
d =− x1 + x2

d = −(−40) + 40 = 80cm 1p

y2 x2
Mărirea liniară transversală este: =
β = 1p
y1 x1

d. x2 3p
y2 = y1 1p
x1

y2 = −2 cm Imaginea este reală, răsturnată, egală cu obiectul. 1p


TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


Scriem ecuaţia lui Einstein pentru cele două radiaţii:
 c  c
h λ = L + eU1 h λ − L = eU1
 1  1 2p
 ( =) 
h c = L + eU h c − L = eU (1 − f )
 λ 2 2
 λ 2 1

a. c 5p
h −L
λ1 eU1 λ1 − 0,8λ 2
= ⇒L=
hc 2p
c
h − L 0,8eU1 0, 2λ1λ 2
λ2

L=
L=
66 66−⋅2110
⋅ 10 21
E−= E
0, 41
= eV41eV
0, 1p

L
Lucrul mecanic de extracţie: L = h ⋅ ν 0 ⇒ ν 0 = 2p
b. h 3p

L = 1014 Hz 1p

c
Energia unui foton corespunzător radiaţiei λ1: ε1 = hν1 = h 2p
c. λ1 3p
−19
ε=
1 0,11 ⋅ 10 =
J 0,06eV 1p

Relaţia dintre energia cinetică maximă şi tensiunea de stopare


mev12
= eU1
2 2p
mev2 2
= eU 2
2
d. 4p
v1 U1 U1
= = 1p
v2 U2 0,8U1

v1 5
⇒ = 1p
v2 4

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

149
Teste de fizicã pentru bacalaureat

TESTUL 8

A. MECANICÃ
Subiectul I Punctaj
1. b . 3
2. b. 3
3. d. 3
4. a. 3
5. b. 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj

Condiţia de întâlnire : x1 = x2 ; 1p

at 2
a. x1 = ; x2 = v0t 2p 4p
2

2v0 1p
=
rezultat final : t = ; t 8s
a
v= v0 + at 2p
b. 3p
v = 16m/s 1p

0 = v + a frânaret frânare 2p
c. 3p
-v
rezultat final: a frânare = -4m / s2 2
a frânare = −4m/s 1p
t frânare
d = d1 + d 2 2p

d1 = v0t 64mm
d1 = x1 = x2 = 64 2p
d. 5p
−v 2
d 2 = d oprire v2 2
= v + 2a franare d oprire d2 = d 2 = 32m
oprire 2a frânare 1p
rezultat final: d = 96m
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


E = mgh 2p
a. 3p
rezultat final: E = 4500 J 1p
∆Ec =
Ltotal 1p

mv 2
∆Ec = Ltotal = LG + LFf 1p
2
b. 4p
h 1p
LG = mgh LF f = − Ff ∙ l = −µmg cos α∙
sin α

=
rezultat final: v 2 gh(1 − µ ·ctgα) v ≅ 13 m/s 1p

150
Bareme teste nivel mediu

∆Ec' =
L'total 1p

c. ∆Ec' =
0 LG = mgh = LG + Ltotal
L'total Ff 2p 4p

1p
rezultat final: Ltotal total
F f = -mgh ; LF f = -4500 J

Lãtotal orizontal
F f = LF f + LF f 1p

FfA + FfB
Lorizontal
ã
Ff = − d oprire 1p
2
d. 4p
F =A
µ A mg =
f 0;F =
0,1x A mg = µ B mg =
0,1∙ xB mg = B
0,1∙d oprire mg
f
1p

2h
rezultat final: d oprire
= (1- µ·ctg α ) ; doprire  13m 1p
0,1

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

151
Teste de fizicã pentru bacalaureat

B. TERMODINAMICÃ
Subiectul I Punctaj
1. b 3
2. a 3
3. b 3
4. d 3
5. d 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


pV = νRT 1p

p1 ν1 m1 µ 2
= = ⋅ 2p
a. p2 ν 2 m2 µ1 4p

p1 7
rezultat final: = 1p
p2 4

m1 + m2
µ amestec =
m1 m2 2p
+
b. µ1 µ 2 3p

12,7 g / mol
µ amestec = 1p

p0 p0V f = νRT final


V = νRT 1p
2
c. Vf = 2 V 1p 4p

rezultat final: T f = 4T ; T f = 1200 K 2p

În decursul transformării gazul parcurge o încălzire izocoră până când presiunea devine p0, apoi se dilată
izobar până la volumul 2V.
d. 4p 4p
L = p0 ·∆V = p0 ·V =2νRT
rezultat final: L = 19,6kJ
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

p1V1
p1V1 = νRT1 ⇒ ν = 2p
a. RT1 3p

rezultat final: v = 1,2 moli 1p


ΔU12 = vCVΔT12 = vCV(T2 − T1) 1p

p1 p2
V =ct ⇒ =
T1 T2 ⇒ ∆U12 = νCV 3T1 2p
b. 4p
T2 = 4T1

9 1p
rezultat final: ∆U12= p1V1 ⇒ ∆U12= 18kJ
2

152
Bareme teste nivel mediu

Tmin
η = 1− 1p
Tmax

Tmin = T1 1p
c. 4p
Tmax = T2 = 4T1 1p

3 1p
rezultat final: η= = 75%
4

L
η= 1p
QP

Q
= Q1-2 + Q2-3 ; Q1-2 = V
νCv (T2 − T1 ); Q2 − 3 = νRT2 ln 3
p
V1 1p

d. 4p
1p
V3
L = L1-2 + L2-3 + L3-1 ; L1-2 = 0 ; L2-3 = νRT2 ln ; L3-1 =
νR (T1 − T3 )
V1

8ln 2 − 3 1p
rezultat final: η = ; η  25%
8ln 2 + 4,5

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

153
Teste de fizicã pentru bacalaureat

C. PRODUCEREA ªI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU


Subiectul I Punctaj
1. d 3
2. d 3
3. c 3
4. a 3
5. b 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


Aplicând teorema a doua a lui Kirchhoff pentru un ochi de reţea se obţine relaţia:
2p
E1 I1 ( R1 + R3 ) , de unde I1 = 3A
=
a. 4p
Tensiunea electrică UAM = R1I1 1p
rezultat final: UAM = 3 V 1p
Aplicând teorema a doua a lui Kirchhoff pentru alt ochi de reţea se obţine relaţia:
E1 = I2(R2 + R4), de unde I2 = 4 A 2p
b. 4p
Energia electrică consumată de rezistori: W = ( R1 + R3 ) I 12 ⋅ ∆t + ( R2 + R4 ) I 22 ⋅ ∆t 1p
rezultat final: W = 302,4 · 103 J 1p
Aplicând teorema a doua a lui Kirchhoff pentru al III-a ochi de reţea se obţine:
E2 = I1R3 − I2R4 2p
c. 4p
rezultat final: E2 = 5 V 2p
Aplicând teorema a doua a lui Kirchhoff pentru ochiul format de sursa a doua şi voltmetrul ideal, se obţine:
E2 = Uvoltmetru 2p
d. 3p

Tensiunea indicată de voltmetrul ideal este egală cu tensiunea electromotoare a sursei: U = 5V 1p


TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


Puterea electrică consumată de cele două becuri se poate scrie: P1 + P2 = U · I, unde U este tensiunea la
1p
bornele becurilor, iar I este intensitatea curentului electric prin sursă.
a. 4p
Pentru circuit se aplică teorema a doua a lui Kirchhoff: E = I (R + r) + U. 1p
Se obţine ecuaţia: I 2 − 10I + 25 = 0, care are soluţia I = 5 A 2p
P1 + P2 = Rp · I 2
2p
b. 3p
rezultat final: R=
p 2, 4Ω 1p
Rechivalent
η= 2p
Rechivalent + r
c. 4p
Rechivalent = R + R p 1p

rezultat final: η ≅ 89% 1p


'
Pbaterie = E· I 1p

Prin conectarea ampermetrului ideal la bornele becurilor, curentul electric nu va mai trece prin
1p
becuri(scurtcircuit) , astfel:
d. 4p
E
I' = 1p
R+r

rezultat final: Pbaterie = 240W 1p

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

154
Bareme teste nivel mediu

D.OPTICÃ
Subiectul I Punctaj
1. c . 3
2. b. 3
3. b. 3
4. a. 3
5. d. 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


a. Construcţia imaginii 3p 3p
1 1 1
− = 1p
x2 x1 f

b. x2 4p
β= 1p
x1

rezultate finale: x2 = 60 cm; β = −2 2p

C sistem = C1 + C 2 1p

C sistem = 2,5dioptrii 1p
c. 4p
1 1
− Csistem
= 1p
x ' 2 x '1

'
rezultat final: x 2 = −120cm
cm 1p

2p
x1'' = d - x2
x1'' f 2
d. x2'' = '' 1p 4p
x + f2
1

rezultat final: x2 '' = -20cm


cm 1p

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


Distanţa dintre două maxime sau două minime succesive este i1 1p
y1
a. i1 = 1p 3p
10
rezultat final: i1 = 0,6 mm 1p

i1 1p
Distanţa de la maximul central la primul minim de interferenţă este
2
b. i 4p
=d 2 1 + 2i1 ⇒ d = 3i1 2p
2
rezultat final: d = 1,8 mm 1p

155
Teste de fizicã pentru bacalaureat

i2 2 y2
y=
2 + 9i2=
; i2 = 0,72 mm 1p
2 19
λ1D λ D
Pentru acelaşi dispozitiv Young: i1 = ; i2 = 2
2l 2l
c. 4p
λi
λ2 = 1 2 1p
i1

rezultat final: λ 2 =720 nm 1p

i1
'
Pentru dispozitivul Young introdus într-un mediu optic interfranja devine: i1 = 2p
n

d. i1 - i1' 1p 4p
Dar interfranja scade cu 25%, deci: 0, 25 =
i1
4
rezultat final: n =  1,33 1p
3
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

156
Bareme teste nivel mediu

TESTUL 9

A. MECANICÃ
Subiectul I Punctaj
1. b. 3
2. b. 3
3. a. 3
4. b. 3

m1v1 m2v2 2
=
2 2
5. 3
m1 m
= v2 v=
1 ; v2 11,56
m2 s

TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj

a. 3p 3p

    
m1 : N + G1 + T + Ff  = m1 ⋅ a
   
m1 : N + G1 + T + Ff = m1 ⋅ a 1p
m11 : N 1+−GG111+=
Oy T0+⇒FfN1= = mm
1
1 1
⋅ a⋅ g
Oy : N1 − G1 =0 ⇒ N1 =m1 ⋅ g
Oy ::TN−11 −
Ox FfG11=
m01a⇒ N11 =m11 ⋅ g
=
Ox : T  − Ff = ma
Ox
m2 :G
: T2−+Ff m2111a⋅ a
T == 1p
 
m2 : G2 + T = m2 ⋅ a
b. m :G +T = m ⋅a m − µm 4p
Oy22 : G222 − T= m222a ⇒ m2 g − T= m2 a ⇒ a= g m2 − µm1
Oy : G2 − T= m2 a ⇒ m2 g − T= m2 a ⇒ a= g m m2 + µ mm1
Oy : G22 − T= m22 a ⇒ m22 g − T= m22 a ⇒ a= g m221 −+ m2 11 1p
m m111 + m222
a=2 m 2
a = 2 sm2
a = 2 s 22 1p
s
T
T m
=
= m22 gg −
−mm22 aa 2p
c. 3p
T
T== 0,8
0,8 N N 1p

157
Teste de fizicã pentru bacalaureat

   
m1 + m0 : N1 '+ (m1 + m0 ) g + T '+ Ff ' =
0
Oy : N1 '− (m1 + m0 ) g =
0 1p
N=
1' (m1 + m0 ) g

Ox: T ′ − Ff ′ = 0
T ′ = μ(m1 + m0) g 1p
 
m2 : G2 + T ' = 0
d. 5p
Oy : G2 − T ' =
0 1p
m2 g = T '

m2 g =
µ(m1 + m0 ) g
m2 − µm1 1p
m0 =
µ
m0 = 0,3 kg 1p
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


EA = m1gh 2p
a. 3p
EA = 1 J 1p
EB – E A = LF f AB
2p
E=
B E A + LF f AB

h
b. EB m1 gh − µm1 g h ⋅ cos α
= 1p 4p
EB m1 gh − µm1 g
= sin α ⋅ cos α
EB m1 gh(1 − µ ctgsin
= α)α
E
= m1 gh(1J− µ ctg α)
EB = 0,654
B 1p
EB = 0,654 J
 
Din legea conservării
 impulsului rezultă: m1=
v1 ( m1 + m2 ) v1 1p
m=
1v1 ( m1 + m2 ) v1
m=
1v1 ( m1 + m2 ) v
m1v1 1p
v=
m1 + m2
c. 4p
m
unde: v1 = 2,5 1p
s

0,1 ⋅ 2,55 m
=v = 0,85 1p
0,3 s

Lungimea resortului fiind foarte mică în comparaţie cu lungimea planului înclinat, se poate neglija valoarea
lucrului mecanic efectuat de către forţa de frecare în timpul comprimării resortului, precum şi variaţia ener-
giei potenţiale gravitaţionale. 2p
kx 22 ( m1 + m2 ) v 2
2

kx = ( m1 + m2 ) v
kx222 = ( m1 +22m2 ) v
2
d. = 4p
m +m
x2= v m11 + m 22
x = v m +k m2 1p
xx = v 1m k 2
= 0,147 k
x = 0,147 m
x = 0,147 m 1p

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

158
Bareme teste nivel mediu

B. TERMODINAMICÃ
Subiectul I Punctaj
1. 3
∆U = VCV ∆T b.
2. ∆U =
0 în procese ciclicice d. 3

pµ kg
3. ρ= [ρ] = 3
RT ; Si m3 c.

L = 3 p1V1 a.
4. 3 L 3
U
∆= p1V1 ⇒ = 2
2 ∆U

m N N a.
5. = ⇒m= ⋅ µ ⇒ m = 3,6 g 3
µ NA NA
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


m
ν =m 2p
ν =µ
a. µ 3p
ν =1,5 mol
ν =1,5 mol 1p


ρ = p22µ 2p
p2 µ
ρ =RT
ρ = RT 2
RT
p1 µ2
2

p
ρ= 1 µ
b. ρ=p µ 1p 4p
ρ =TT111 RR
T1 RKg
ρ =2, 24 Kg
ρ =2, 24 m Kg
3
ρ =2, 24 m33 1p
m
p1 p2
p1 p2
= 1p
Tp11 =
Tp22
T1 =
T2
T1 T2 T
⇒ p2 = p1 ⋅ T22 ⇒
c. ⇒ p2 = p1 ⋅ T2 ⇒ 1p 3p
⇒ p2 = p1 ⋅ T2 ⇒
8 TN2 N
p2 = 8 ⋅ 1055 N2 =⋅2,67 1055 N2
p2 = 83 ⋅ 105 m 2,67 105 m
N2 =⋅ N
p2 = 3 ⋅ 10 m 2 =⋅2,67 10 m 22 1p
3 m m

m
p2V = m RT2
p2V= m µ= RT
p2V= m µ=− ∆RT
2
1p
µ m2
p32V== m=− ∆RT m2RT3
p32V== m µ=−µ∆RT m RT3
p3V = µ µ 2RT3
m −µ∆m
pp3V =( m − ∆m )RT T3 3
pp333V==( m −µ∆m )RT T3 1p
p2 = m −mT µ 2 3
p
p23 = ( mT2 T3
∆ m )
d. pp3 − p( 2m −mT
(∆mm−) T∆3m ) T3 − mT2 5p
p32 −= p2 = ( m2 − ∆m ) T3 − mT2
p2 p2 =mT2 mTT2 − mT
p3 p− p2 ( m − ∆m mT) 23 2
1p
p3 p− p2 = ( (mm−−∆∆m m) )TT3 3−−mT
2
mT mT2 2
⇒ ∆2p ==p2 ( m − ∆m )2T3 − mT2
⇒ p∆2p = p2 m − ∆mT mT2T2 − mT
⇒ ∆p = p2 ( m − ∆
( mmT) 23 2
5 Nm ) T3 − mT2 1p
∆ p =
⇒ ∆p = p2− 1,14 ⋅ 10 N 2 mT
∆p =−1,14 ⋅ 105 m 22mT2
N
5 m
∆p =−1,14 ⋅ 10 N2
5 m
∆p =−1,14 ⋅ 10 2 1p
m
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

159
Teste de fizicã pentru bacalaureat

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


L1231=Aria1231 1p
1
a. L =1 ( p2 − p1 )(V2 − V1 ) 1p 3p
L =2 ( p2 − p1 )(V2 − V1 )
2
⇒ L =3 ⋅ 1044 J
⇒ L =3 ⋅ 10 J 1p

Q
=
Q12
=12 VCvv ((T
VC T22 − −T T11 ))
v 1( ( 2p2 −
( p2 −T11 pp)) 11 ))
Q12 VCV
= T − T 1p
Q12
=
Q = VC
12 = Cv V
C v 1( T2 −
Q12
=12 VC
vV v 1( T
( 2p−2RR−T1 p) 1 )
Q12
= = VCCv V ( 2p−2R55 −JT1 p) 1 )
v 1( T
v V1 ⋅(10 J p1 )
=
Q
Q
=12 = C
12
0,75
0,75 ⋅ 10 p2 −
Q12 = Cv V1 ( p2R 5− p )
Q12
=
=
Q
Q
=
=
12
Q12
23 = 0,75
VC
C (⋅
v pp (⋅T
VC
0,75
10
T
10
R−5 T2 )
3 JT2 )
3 −
J 1 1p
23
0,75pp(⋅T10 R
((3VV−−533 JJTT−−2VV))22 ))
12 5
Q12
=
= VC
p (⋅2T
=
Q
=
23
23 = VC0,75
C p210
Q
b. = = VCp pp(2T(3V−R
C T)
3 −2V2 )
5p
12
23 p 3 2
23
23
Q23 = VC
= C p pp(2T(3V − R T )) 1p
5 3 2V −
2 (V3J − V2 )
Q
Q=
23 = C
2,8 ⋅ 10
p ⋅p10
5 R J 2
Q=
23 = C 2,8
p p2 (V 5 −V )
R
Q
Q=
23
==C 2,8Q⋅1210+ Q R3J 2
= pQ⋅1210+55 Q
23
Q=
primit
23
primit
23 2,8 R J2323
1p
Q
Q==
primit Q⋅1210+⋅ 10
=2,83,55 QJ2355 J
Q=
Q =
23
primit
primit Q⋅1210+5⋅ 10
=2,83,55 QJ23 J
Qprimit
23
= = 3,55
primit
Q12 +⋅ 10 Q235 J 0,5p
Qprimit
= = 3,55 Q12 +⋅ 10 Q235 J
= 3,55 ⋅ 1055 J
Qprimit
Qprimit
= 3,55 ⋅ 10 J 0,5p

∆U1− 2 = νCV (T2 − T1 ) 1p


∆U1− 2 = νCV (T2 − T1 )
∆U1− 2 = νCVV(T( 2p− −T1 p) )
∆U1− 2 = CV V11 ( p22 − p11 )
c. ∆U1− 2 = CV V1 ( p2R− p1 ) 1p 3p
∆U1− 2 = CV R
∆U1− 2 = 0,75 ⋅ 1055RJ
∆U1− 2 = 0,75 ⋅ 105 J
∆U1− 2 = 0,75 ⋅ 10 J 1p

p1V1
Tmin= T= 1p
1 pvR 1V1
Tmin= T= pvR 1V1
1
Tmin= T= p
pVR 2V3
T = T= 1V1
1
Tmax
= T=3 pvR 2V3
Tmax
min
= T=
1
VR
pvR 1p
2V3
3
d. Tmax= T= pVR 4p
2V3
3
Tmax= T=3
T VR
ηC = 1 − Tmin 1p
T
ηC = 1 − max
min

ηC = 91% Tmax

ηC = 91% 1p
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

160
Bareme teste nivel mediu

C. PRODUCEREA ªI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU


Subiectul I Punctaj
1. E
R =0⇒ I = ⇒U = E d. 3
ν

2. = RI 2 ∆t
W b. 3

V
3. [ R ]SI = 1 = 11 N ⋅ m ⋅ A −2 ⋅ s −1 a. 3
A

= Q Aria
= trapez
(b + B ) ⋅ h
4. 2 3
Q=
( 200 + 300 ) ⋅ 2
= 500 ⇒ Q = 500 mC a.
2
R R0 (1 + αt )
=
U2
R= ⇒ R = 288 Ω
5. P 3
R − R0
t
= ⇒=t 2110 °C
αR0
(Valoarea de 2110 °C a fost obţinută considerând că R0 = 28 Ω, în loc de R0 = 15,2 Ω)
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


R1R4 = R2 R3 conectat între A şi B are indicaţia de curent nul dacă: R1R4 = R2R3
Ampermetrul 1p
R1R4 = R2 R3
R2 R3
⇒ R4 = R2 R3 1p
a. ⇒ R4 = R1 3p
R
⇒ R4 = 4,51 Ω
⇒ R4 = 4,5 Ω 1p

R12 =R1 + R2 ⇒ R12 =5 Ω 1p


R12 =R1 + R2 ⇒ R12 =5 Ω
R12R=R=
⇒ R3R+2 ⇒
1 + R4 ⇒ R12 R=5=Ω Ω5

R R=34 = R3R+ ⇒
34 R1 + R4 ⇒ R R=345 Ω5
34 =Ω
1p
⇒ R34 =
12
RR123 +⋅ RR344 ⇒ R34 =Ω
2 12 5

⇒= RRe34 = RR123 +⋅ RR344 ⇒⇒R 134 =Ω5
b. ⇒= Re RR ⋅
12+ R34 R ⇒ 1 4p
⇒= Re RR12 12 +⋅ R R34
34
⇒1 1p

R
== R2,5 R Ω1212 + R3434 ⇒ 1
Ree e2,5 R
= Ω
R 2,5 Ω12 + R34
= e
Re 2,5 Ω
= 1p

Ee
PotrivitEelegii Ohm: I = 2p
I = Ee re + Re
I = r +R
ree + Ree 2E
c. 2E I= 4p
I = 2E 2r + Re 1p
I = 2r + R
2r + Ree I = 0,88 A
I = 0,88 A
I = 0,88 A 1p

161
Teste de fizicã pentru bacalaureat

1p

d. Potrivit legilor Kirchhoff: 4p


I I 2 +I=I 4 I 2 + I 4
=
I I +II ( R + R )= I ( R + R )
= 1p
i2 ( R12+ R224) =1 i4 (2 R3 +4 R43) 4
i2 ( R1 + R
⇒ )I 2= =iI44( R3 + R4 )
⇒ I2 = I 42
⇒ I2 = I4
I
⇒ I4 = I 1p
⇒ I4 = 2
⇒ I4 = 2
0, 44 A
⇒ I4 = 0, 44 A 1p

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


E1 E2
+
r1 r2
I=
1 1 1 3p
R + + 
a.  R r1 r2  4p
I = 0,7 A

E1 = 2 E r1 = 2r
1p
E2 = E r2 = r

U=R·I 3p
b. 4p
U=7V 1p
P = RI2 3p
c. 4p
P = 4,9 W 1p
R
η= R 2p
d. η = R + re 3p
R+r
η =88% e
η =88% 1p
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

162
Bareme teste nivel mediu

D.OPTICÃ
Subiectul I Punctaj
2
mv  2eU S  m 2

1. = eU s ⇒   = 2 d. 3
2  me  SI s

sin i n2
2. = a. 3
sin r n1
3. Lentila divergentă aflată în aer are focare virtuale c. 3
hc hc
4. Lext= ⇒ λ=
0 ⇒ λ=
0 275 nm b. 3
λ0 Lext

Interferenţa localizată la infinit a luminii se poate obţine pe lame transparente cu feţe plane şi paralele, prin reflexie sau
5. prin transmisie. c. 3

TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


1
f = 1 2p
f =C
a. C 3p
1
f
= 1= 0,1 m
f 10
= = 0,1 m 1p
10

1 1 1 
1= ( n − 1)  1 − 1 , R1 → ∞ 1p
f11== ((nn −−11))  R111 −− R112 ,,RR1 → ∞
f = ( n − 1)  R1 − R2  , R1 → ∞
f  R1 R2  1 → ∞
1f 1 R1 R2 
1= ( n − 1) 1
b. f11= ((nn −−11)) R11 1p 4p
f= R
f R (= n −n1−) 1R ⋅ f
=
⇒ R = ( n − 1R)) ⋅ f
(
⇒ f
⇒ R = ( n − 1) ⋅ f 1p
R = 0, 4(⋅ 0,1 = ) 0,04 m ⇒ R = 4 cm
R
⇒= R0,= 4 ⋅n0,1 − 1= ⋅0,04 f m ⇒ R = 4 cm
R = 0, 4 ⋅ 0,1 = 0,04 m ⇒ R = 4 cm
R = 0, 4 ⋅ 0,1 = 0,04 m ⇒ R = 4 cm 1p

x
β = x2 1p
β = x12
x1
x =x2 fx1
β2= x2 fx1
βx2== x1f + x1
x1f + x1 1p
f
c. ⇒ β = fx
x2 = fx11 f 4p
⇒x2 =
β= f + x1 x1
f +
f +f x+1 x1
10
f 10
⇒ β =
⇒ β = 10 f = 10 = −2 1p
⇒β= = f +− x15
10 = −5 = −2
f +− x15
10 1
1 −5
10 10
⇒ β = 10 = 10 = −2
⇒ β = 10 − 15 = −5 = −2 1p
10 − 15 −5

fx1 10 ( −15 ) 2p
x2
= fx1 ⇒ = x2 10 ( −15= )) 30 cm
x2 f fx
= 1x ⇒ x
= 10 ( −
−15= 30 cm
x2 f +
= + x11 ⇒ = x22 10 15
10 − 15= 30 cm
d. x2 − xf1′ =⇒
+ dx1 x′ = −510cm− 15 1p 4p
x2 − x1′ =⇒ d x11′ =−5 cm
x2 − x1′ fx
=⇒ ′d x1′ = 5 cm
−10 ( −5)) 10 cm
x2′
= fx11′ ⇒ = x2′ 10 ( −5=
x2′ f fx
= + ′
1x1′ ⇒ =
x2′ f + x1′ ⇒ =
x2′ 10 10
x2′ 10 −
( −5=
5) 10 cm 1p
= −= 5 10 cm
f + x1′ 10 − 5
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

163
Teste de fizicã pentru bacalaureat

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


Din grafic:
1p
ν 01 = 1,5 ⋅ 1015 Hz
a. ν 01 = 1,5 ⋅ 1015 Hz 2p
ν 02 = 3 ⋅ 1015 Hz
ν 02 = 3 ⋅ 1015 Hz 1p

Din
Din c
Din
λ 1p
0 =c
λ 0 =c0
ν
Din
λ 0 =ν 0 c
Dinλ νc0=

λ0 λ =01 c
⇒ ν
01c0= λc01 1p
λ0 λ
⇒ =01 =
λ 018
3 ⋅λ10
λ 01 ν 03 ⋅=
= c01815 200 nm

λ 01λ 011.5
= == ⋅10
c10 8 200 nm
b. =
⇒ 3 ⋅λ10 5p
λ 01λ 011.5
== ⋅ 10
c01 15
200 nm 1p
⇒ λ 021.5 = λ
3 ⋅⋅10 10 815

λ c01
=
λ 01λ 02 ==
⇒ 3 ⋅λ ⋅10c02815 200 nm
λ 01λ 021.5

= 3=⋅ 10
= 108
02 200 nm
λ 02 1.5
= λ
⋅ 10
= c02
8
15
100 nm 1p
⇒ 3 ⋅ 10
λ 02λ 0233=
15
= ⋅ 10= 100 nm
⇒ λc02
10
⋅⋅10
8
λ 02λ 023=
15
= = 100 nm
33⋅⋅10 λ
1002
15
8
=
λ 02 = 100 nm
3 ⋅ 10158 1p
λ 02 3 ⋅ 10
= = 100 nm
3 ⋅ 1015
Din ecuaţia Einstein: hν = L + Ec unde Ec = eUs 1p
⇒ hν1 = hν 01 + eU s1 1p
hν1 = hν 01 + eU s1
hν1 = hν 01 +heU
⇒ U s1 h= ( ν (−νvs−101v)01 )
c. ⇒ U s1 = h ( ν − ve01 ) 1p 4p
⇒ U s1 = e −34
−e34 1015
6,66,6
⋅ 10⋅ 10 ⋅ 1,5⋅ 1,5
⋅ 10⋅15
=
= U sU s1 =
6,6
=
⋅ 10 −34
⋅ 1,5 ⋅
− 10
19 15 6,18
6,18 VV
1,61,6⋅ 10⋅ 10
1 −19
= U s1 = 6,18 V 1p
1,6 ⋅ 10−19

hν= 2 hv02 + Ec max 2 1p


hν= hv + Ec max 2
E hv202 +hE( v2 −2v02 )
2

hν= 2 c max
=

hν= E hv202 =h ( cvmax
2 −−19v02 )
02 + Ec max 1p
d. ⇒ 2 c max
Ec max
= =2h (⋅ 10
Ec2max 213, J)
v2 −−192v02 4p
Ec max
⇒ = =2h (⋅ 10
Ec2max 213, J)
v2 −−19v02
E
Ecc max
=
max 2 = 8, 25 eV
13, 2 ⋅ 10−19 J 1p
E
Ecc max
=
max
2
2 = 8, 25 eV
13, 2 ⋅ 10 J
Ec max 22 = 8, 25 eV
Ec max 2 = 8, 25 eV 1p
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

164
Bareme teste nivel mediu

TESTUL 10

A. MECANICÃ
Subiectul I Punctaj
1. d 3
2. a 3
3. c 3
4. c 3
5. b 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


Înălţimea la care urcă ascensorul se determină ca suma spaţiilor parcurse în fiecare etapă: d1- spaţiul parcurs
uniform accelerat timp de 3s, d2=36m spaţiul parcurs în mişcare uniformă şi d3 spaţiul parcurs în ultimele 4s.
d2
În prima etapă, ascensorul porneşte din repaus atingând viteza = v1 = 7 m/s cu o acceleraţie, conform 1p
t2
v1 2
legii vitezei, v1 = a1t1 ⇒ a1 = = 2 m/s
t1
Spaţiul parcurs se calculează aplicând legea lui Galilei
v2
v12 = 2a1d1 ⇒ d1 = 1 = 9 m
2a1
În a treia etapă, din legea vitezei se determină acceleraţia, iar din legea lui Galilei se determină spaţiul parcurs
v 2final= v12 + 2a3d 3 
a.  v 2 = −2a3d 3 4p
v final = v1 + a3t3  ⇒  1
 v1 = − a3t3 1p
v final = 0 
 v
a3 =− 1 = −1,5m/s 2
 t 3
 2
d = v
− 1 = 12 m
 3
2a3

Înălţimea H la care urcă ascensorul H = d1 + d 2 + d 3 1p

rezultat final: H = 57 m p
Viteza cu o secundă înainte de oprire se determină din legea vitezei, acceleraţia fiind a3, mişcarea uni-
form încetinită având loc de 3 s:
v4= v1 + a3t4 
 v1 t 3 −t 4 3p
b. v  ⇒ v4 = v1 − t4 = v1 4p
a3 = − 1  t t3
t3 
3

rezultat final: v4 = 1,5m/s 1p


Se scrie principiul al doilea al dinamicii pentru fiecare din cele trei etape:
   1p
G + T1 = ma1 ⇒ T1 − G = ma1 ⇒ T1 = m(a1 + g )
 
G + T2 =0 ⇒ T2 − G =0 ⇒ T2 =mg 1p
c. 4p
  
G +=
T3 ma3 ⇒ −T3 +=
G ma3 ⇒ =
T3 m( g − a3 ) 1p

rezultat final: T1 = 3000 N T2 = 2500 N T1 = 2125 N 1p

165
Teste de fizicã pentru bacalaureat

Se scrie principiul al doilea al dinamicii pentru corpul de masă m, pentru fiecare etapă:
  1p
G + N 2 =0 ⇒ N 2 =G
  
d. G+N = 1 ma1 ⇒ −G + N
= ma1 ⇒ N
= m(a1 + g ) 2p 4p
1 1

rezultat final: N1 = 960 N N 2 = 800N N1 = 680N 1p

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


Din legea de mişcare se determină spaţiul parcurs de corp în primele 3s, iar din legea lui Galilei se determină
viteza după primele 3s, punând condiţia ca viteza iniţială să fie zero:
gt 2
∆h= = 45 m 2p
2
v 2 = v02 + 2 g ∆h ⇒ v = 2 g ∆h
a. 4p
2
mv
E=
c = mg ∆h 1p
2

rezultat final: Ec = 450 J 1p

Energia cinetică a corpului, după cele trei secunde, se calculează cu formula de la punctul a.
După primele 3s corpul se va afla, faţă de sol, la o înălţime egală cu h '= h − ∆h
Ec mg ∆h ∆h 2p
= =
b. E p mg ( h − ∆h ) h − ∆h 3p

Ec
rezultat final: = 0,16 1p
Ep

Până la adâncimea d = 0,2 m, corpul pierde întreaga sa energie datorită forţei de rezistenţă din partea solului.
Aplicând teorema de variaţie a energiei cinetice:
L= ∆Ec = Fd
mv 2 2p
∆Ec =
2
c. v = 2 gh 4p

mv 2 mgh
F
= = 1p
2d 2

rezultat final: F = 16 kN 1p
Forţa de rezistenţă din parte aerului făcând un lucru mecanic rezistent, se aplică teorema de variaţie a ener-
giei:

∆E = E f − Ei = L 
 2p
E=i mgh  ⇒ E f − E=
i fmgh − mgh= mgh( f − 1)

mv 2
d. Ef
= = fmgh  4p
2 

=L mgh( f − 1)
1p
L = Fh = mgh( f − 1) ⇒ F = mg ( f − 1)

rezultat final: F = −9N 1p


TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

166
Bareme teste nivel mediu

B. TERMODINAMICÃ
Subiectul I Punctaj
1. c 3
2. d 3
3. a 3
4. b 3
5. b 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj

pV = νRT 
 m
Din ecuaţia de stare şi formula de definiţie a densităţii se obţine m  ⇒ pV = RT
2p
ν=  µ
pV µ µ
a. m=  3p
RT

m 0,96 ⋅ 10−2 kg
rezultat final:= 1p

N N A pV
Din ecuaţia de stare se obţine: pV
= RT ⇒=
N 2p
b. NA RT 3p
21
N 1, 44 ⋅ 10 molecule
rezultat final:= 1p

µp1V µp V
Din ecuaţia de stare se exprimă masa de heliu pentru cele două stări: m1 = respectiv m2 = 2 2p
RT1 RT2

c. µV  p2 p1  4p
Masa ce trebuie adăugată se calculează ca diferenţă: ∆m = m2 − m1 =  −  1p
R  T2 T1 

rezultat final: ∆m = 9 ⋅ 10−3 kg 1p

După adăugarea masei suplimentare parametrii corespunzători stării (2) sunt ( p2 ,V , T2 ) , iar în starea finală 2p
(3) volumul creşte la V3 = V (1 + f1 ) = 1,6V
presiunea scade la p3 = p2 (1 − f 2 ) = 0,6 p2 1p
d. 5p
pV pV pVT 1p
Din ecuaţia Clapeyron Mendeleev 2 = 3 3 ⇒ T3 = 3 3 2 = (1 − f 2 )(1 + f1 )T2
T2 T3 p2V
rezultat final: T3 = 297,6 K 1p
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

Lciclu Q
Din formula de definiţie a randamentului ciclului η = = 1 − cedat 2p
Q primit Q primit

a. L 4p
se obţine Qcedat
= Q primit (1 − =
η) (1 − η) 1p
η

rezultat final: Qcedat = 3600 J 1p

T2 ∆T ∆T
Scriind randamentul ciclului funcţie de temperaturile extreme η = 1 − = T1 = 1p
T1 T1 η

∆T
T2
= (1 − η) 1p
b. η 4p

rezultat final: T1 = 500 K 1p

T2 = 300 K p

167
Teste de fizicã pentru bacalaureat

m m RT2
Din ecuaţia de stare p=
2V RT2 ⇒=
V 2p
c. µ µ p2 3p
rezultat final:=
V 6, 23 ⋅ 10−3 m3 1p

Cantitatea de căldură degajată la se răcirea izocoră este QV =νCV ∆T =νCV (T2 − T3 ) 1p

p2 p3 p
Din ecuaţia transformării izocore = ⇒ T3 = 3 T2 . 1p
T2 T3 p2
d. 4p
m  p 
Prin înlocuire se obţine
= QV CV T2 1 − 3  1p
µ  p2 

rezultat final: QV = 2337,18 J 1p


TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

168
Bareme teste nivel mediu

C. PRODUCEREA ªI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I Punctaj
1. a 3
2. b 3
3. b 3
4. d 3
5. a 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


ρl
Se calculează rezistenţa R3 aplicând formula R3= = 4Ω. 1p
S

R2 R3
Rezistorii R2 şi R3 sunt în paralel, rezistenţa echivalentă fiind R23 = 1p
a. R2 + R3 4p
R2 R3
Rezistenţa echivalentă a grupării de rezistoare va fi R =R1 + R23 =R1 + 1p
R2 + R3

R 8, 4 Ω
rezultat final: = 1p

Tensiunea electromotoare echivalentă a grupării de acumulatoare în serie este E


= s nE
= 9V .
1p
r= nr
= 0,6 Ω
Rezistenţa internă a grupării serie de acumulatoare este s
Es
b. =
Curentul pe ramura principală este dat de legea lui Ohm I = 1A 1p 4p
R + rs

Tensiunea între bornele a şi b în circuit închis va fi U ab = IR 1p

rezultat final: U ab = 8, 4 V 1p
Legile lui Kirchhoff pentru nodul de reţea, respectiv pentru ochiul format de cele două rezistoare, se vor scrie:
I I 2 + I3
= 2p
R2 I 2 = R3 I 3
c. 3p
Din rezolvarea sistemului se obţine intensitatea curentului prin rezistorul R3 rezultat final:
I 3 = 0,6 A 1p
.
Prin înlocuirea rezistorului R2 cu un voltmetru ideal se va modifica rezistenţa echivalentă a grupării de re-
zistoare 1p
R=' R1 + R3

Es
=
şi implicit valoarea curentului I = 0,93A 1p
d. R1 + R2 + re 4p
Tensiunea indicată de un voltmetru ideal montat în locul rezistorului R2 va reprezenta tensiunea la bornele
rezistorului R3 1p
U 3 = R3 I
.
rezultat final: U 3 = 2,79 V 1p
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

169
Teste de fizicã pentru bacalaureat

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


Din parametrii nominali se obţin valorile curenţilor pentru funcţionare normală:
P
P1 = U1I1 ⇒ I1 = 1 = 1, 25 A
U1 2p
P
P3 = U 3 I 3 ⇒ I 3 = 3 = 0,5 A
U3

a. Deci prin rezistenţa R trebuie să circule un curent de 0,5A, la borne având aplicată o tensiune 5p
U R = (U1 + U 2 ) − U 3 = 4 V 1p
.
UR
Din legea lui Ohm R = . 1p
IR

rezultat final: R= 8 Ω 1p

Intensitatea curentului prin baterie este I = I1 + I 3 = 1,75 A 1p

E −U
b. Tensiunea electromotoare a bateriei este E = U + u = U + Ir ⇒ r = . 1p 3p
I

rezultat final:=r 3, 42 Ω 1p

= RI 2 ∆t
Energia disipată pe R în ∆t =15min este W 2p
c. 3p
rezultat final: W = 1800 J 1p
Puterea consumată reprezintă puterea consumată de becuri şi de rezistor
Pconsumat = Pbecuri + PR = ( P1 + P2 + P3 ) + RI 2 = 42 W 2p

d. Pbecuri 4p
=
Puterea utilă este reprezentată de puterea consumată de becuri. Deci randamentul va fi η = 0,95 1p
Pconsumat
rezultat final: η =0,95 1p
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

170
Bareme teste nivel mediu

D.OPTICÃ
Subiectul I Punctaj
1. b 3
2. d 3
3. c 3
4. b 3
5. d 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


1
f1
Distanţa focală a lentilei L1 este = = 20 cm .
C1 1p
f1 x1
la x2
Lentila L1 formează o imagine reală situată = = 30 cm faţă de lentilă.
f1 + x1
Cum distanţa dintre lentile este de 40cm, faţă de lentila L2, imaginea este situată la distanţa
a. 1 4p
f 2 = 25 cm . Aşadar, lentila L2 se comportă ca
x1 ' = D − x2 = 10 cm . Distanţa focală a lentilei L2 este =
C2 1p
f x'
o lupă, formând o imagine finală virtuală, situată la distanţa x '2 = 2 1 faţă de lentila L2
f 2 + x '1

rezultat final: x '2 = −16,6 cm 2p


Imaginea se formează între cele două lentile şi este o imagine virtuală
Convergenţa sistemului format prin alipirea celor două lentile este C =C1 + C2 =δ
9 1p

1
b. Lentila echivalentă are distanţa focală F = . 1p 3p
C

rezultat final: F = 0,11 m 1p

Fx1
x2 ''
Prin alipirea celor două poziţia imaginii finale va fi= = 13, 46 cm 1p
F + x1

y ' x2 ''
Mărirea liniară transversală a sistemului este β= = . 1p
c. y x1 4p

x2 ''
Înălţimea imaginii finale va fi y ' = y 1p
x1
rezultat final: y′= 1,57 cm 1p
x2
Dacă imaginea reală formată este de patru ori mai mare decât obiectul β = = −4 . 1p
x1

1 1 1
Utilizând formula lentilelor = − 1p
d. F x2 x1 4p

5F
unde înlocuind x2 = −4 x1 se obţine poziţia imaginii finale prin sistem x1 = − . 1p
4
rezultat final: x1 = 13,88m 1p
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

171
Teste de fizicã pentru bacalaureat

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

ν Lext + Ec se scrie în condiţiile date sub forma hc


Legea conservării energiei h= = Lext + eU s1 (1), 1p
λ1

hc
respectiv = Lext + eU s 2 (2) 1p
a. λ2 4p

1 1  e (U s1 − U s 2 ) λ1λ 2 1p
Din (1) şi (2) se obţine, scăzând cele două relaţii, hc  − =  e (U s1 − U s 2 ) ⇒=
h
λ
 1 λ 2  c ( λ1 − λ 2 )
rezultat final:= −34
h 6,62 ⋅ 10 Js 1p

hc
Din legea conservării energiei = Lext + Ec max , considerând Ec max = eU s 1p
λ1

şi relaţia pentru lucru mecanic de extracţie Lext = hν 0 1p


b. 4p
c eU s1 1p
se obţine ν 0 = −
λ1 h

rezultat final: ν=
0 4,58 ⋅ 1014 Hz 1p

mv12 1p
Pentru a determina raportul vitezelor maxime ale fotoelectronilor emişi se consideră Ec1=
max = eU s1
2

mv22 1p
Respectiv Ec 2=
max = eU s 2
2
c. 4p
Se obţine v1 = U s1 1p
v2 U s2

v1
rezultat final: = 0,73 1p
v2
Legea conservării energiei se scrie pentru cele două radiaţii
hc hc
= Lext + eU s1 (1) respectiv = Lext + eU s 3 (2). 1p
λ1 λ3
Variaţia tensiunii de stopare a fotoelectronilor emişi ∆U s = U s 3 − U s 3
d. 3p
hc  1 1
∆U
= s  −  1p
e  λ 3 λ1 

rezultat final: ∆U s =
0,86 V 1p
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

172
Bareme teste nivel mediu

TESTUL 11

A. MECANICÃ
Subiectul I Punctaj
1. m
kg ⋅ 2 ⋅ s 2
N ⋅ s2 s 3
c = = adimensional
kg ⋅ m kg ⋅ m

2. c 3

b Din grafic rezultă: h = 0 Ec = 25 J

3. h = 5 Ec = 0 3
2
m ⋅ v0 m 2 ⋅ Ec
= m⋅ g ⋅h v0 = 2 ⋅ g ⋅ h = 10 =m = 0,5 kg
2 s vo 2

4. c 3
( B + b) ⋅ h
5. Pm A=
d= trapez = 60 kW 3
2
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


Reprezentarea corectă a forţelor care acţionează asupra sistemului.

a. 3p 3p

Ft − Ff1 − Ff 2 Ft − µ ⋅ g ⋅ (m + M )
=
Pentru expresia acceleraţiei a = 3p
M +m M +m
b. 4p
m
Rezultă: a = 7,5 2 1p
s
F ⋅ l0
Din legea deformărilor elastice se obţine: S =
E ⋅ ∆l 3p
c. π⋅d2 4p
Expresia secţiunii firului: S =
4
d 3, 46 ⋅10−3 m
Rezultă:= 1p

Pentru viteza constantă P= Ft ⋅ v Ft − Ff1 − Ff 2 =


0 2p

d. Rezultă: P = ( Ff1 + Ff 2 ) ⋅ v = µ ⋅ g ⋅ ( M + m) ⋅ v 1p 4p

= 75 ⋅103 W
Obţinem: P 1p
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

173
Teste de fizicã pentru bacalaureat

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


Din conservarea energiei se obţine energia potenţială maximă a corpului:
Eti = Etf m ⋅ v0 2
= Ecf + E pf
2 2p
a. m ⋅ v0 2 3p
E pf E=
= p max
2
Rezultă:
Ep = 36 J 1p
max

Energia totală a bilei între cele două stari


Eci + E pi = Ec1 + E p1 1p

b. 1
2p 4p
Rezultă: Eci = ⋅ E p1 + E p1 din condiţiile problemei
4
Obţinem: h = 1, 44 m 1p

Din condiţiile problemei EcA = E pA , deci energia totală a bilei este:


E p max = m ⋅ g ⋅ hmax hmax = 1,8 m
1p
1
Înălţimea va fi : h =⋅ hmax =0, 45 m
4
Impulsul la înălţimea h se obţine din:
c. m ⋅ v0 2 m ⋅ v 2 4p
= + m⋅ g ⋅h 2p
2 2
v
= v0 2 − 2 ⋅ g ⋅ h p = mv
m
Rezultă:
= p 10,38 kg ⋅ 1p
s
Lucrul mecanic efectuat de greutatea corpului, din momentul lansării până la atingerea solului, este
1p
L=
G LGu + LGc
d. 2p 4p
Deci: LG =− m ⋅ g ⋅ hmax + m ⋅ g ⋅ hmax
Rezultă: LG = 0 1p
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

174
Bareme teste nivel mediu

B. TERMODINAMICÃ
Subiectul I Punctaj
1. N kg

m 2 mol = N 1
d = = m −3 3
J m 2
⋅ N ⋅ m m 3
kg ⋅ ⋅k
mol ⋅ k
R R
2. c c=
p cv + c p − cv = 3
µ µ

c Q=0 V T2
T ⋅ V γ−1 =ct V2 = 1 = 8γ−1
3. cp 5 2 2 8 T 3
=γ = T2 1

cv 3 =8 3 =(23 ) 3 =4 ⇒ T2 =4 ⋅ T1
T1

4. b 3

5 7
5. d 0 = ∆U12 + ∆U 23 + ∆U 31 ; ∆U12 = ν ⋅ Cv ⋅ ∆T = ⋅ p ⋅ V ; ∆U 31 = ν ⋅ C p ⋅ ∆T = − ⋅ p ⋅ V ; ∆U 23 = 0 − ∆U12 − ∆U 31 = p ⋅ V 3
2 2

TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


m ⋅ R ⋅ T1 m ⋅ R ⋅ T1
Din ecuaţia termică de stare: p1 ⋅ V1 = m ⋅ R ⋅ T1 =
V1 V1
= 0, 25 ⋅10−3 m3= = 0, 25 ⋅10−3 m3 1p
µ p1 ⋅ µ p1 ⋅ µ

a. m ⋅ R ⋅ T1 3p
V1
Se obţine:= = 0, 25 ⋅10−3 m3 1p
p1 ⋅ µ

Rezultă:=
V1 0, 25 ⋅10−3 m3 1p

N
Numărul de moli poate fi exprimat atât din relaţia: ν = 1p
NA

m
cât şi din relaţia: ν = 1p
b. µ 4p
µ
Din relaţiile precedente obţinem pentru o moleculă de aer: N = 1 m0 = 1p
NA

Rezultă: m=
0 4,8 ⋅10−26 kg 1p

N
Pentru starea iniţială: p1 ⋅ V1= ⋅ R ⋅ T1 1p
NA

N
Concentraţia se defineşte: n = 1p
V
c. 4p
p ⋅N
Se obţine: n = 1 A 1p
R ⋅ T1

Rezultă:=n 0, 24 ⋅1026 molec 1p


m3

175
Teste de fizicã pentru bacalaureat

m ⋅ R ⋅ T1 (m − m1 ) ⋅ R ⋅ T2
Pistonul rămâne în poziţia iniţială dacă: p1 = p2 V1 = V2 =
m ⋅ R ⋅ T1 (m − m1 ) ⋅ R ⋅ T2 µ ⋅ V1 µ ⋅ V2
m1 = 0,19 kg V1 = V2 = 2p
µ ⋅ V1 µ ⋅ V2
m1 = 0,19 kg

m ⋅ R ⋅ T1
unde: p1 = pentru starea 1
d. µ ⋅ V1 4p
1p
(m − m1 ) ⋅ R ⋅ T2
p2 = pentru starea 2
µ ⋅ V2
m ⋅ R ⋅ T1 (m − m1 ) ⋅ R ⋅ T2
În final, obţinem: =
µ ⋅ V1 µ ⋅ V2

Rezultă: m1 = 0,19 kg 1p
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


Pentru întregul proces ciclic : Lt = L12 + L23 + L34 + L41
1p
Lt = 2 pV + 4 pV ln 2 − 3 pV = 2,8 pV − pV = 1,8 pV

Pentru fiecare stare se obţine: 1 → 2 V =ct. ⇒ L12 =0


L23= p3 (V3 − V2 =
) 2 p (2V − V =
) 2 pV
a. 5p
V4 4V1 2p
=L34 vRT
= 3 ln p3=
V3 ln p 2V ln 2 4 pV ln 2
2=
V3 2V1
L41 =
p1 (V1 − V4 ) =
p (V − 4V ) =
−3 pV

Obţinem: Lt = 1,8 pV 1p

7 1p
Căldura cedată de gaz într-un ciclu de funcţionare este: Qc = Q41 = vC p (T1 − T4 ) = (vRT1 − vRT4 )
2
7 1p
Din ecuaţia termică de stare : Q
=c Q=
41 ( p1V1 − p4V4 )
b. 2 4p
7
Obţinem: Q
=c Q=
41 ( pV − 4 pV ) 1p
2

Rezultă: Qc = Q41 = −10,5 pV 1p

Tmin
Randamentul unui Ciclu Carnot este: η = 1 − 1p
Tmax

p1V1 p3V3
Tmin= T=
1 Tmax= T=
3 1p
c. vR vR 4p
p1V1 pV
Obţinem: η = 1 − = 1− 1p
p3V3 2 p 2V

Rezultă η =75% 1p

d. 3p 3p

Trasarea corectă a graficului


TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

176
Bareme teste nivel mediu

C. PRODUCEREA ªI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I Punctaj
1. V
= R W 3
c W = R ⋅ I 2 ⋅ ∆t R =2 ⇒ R =J ⋅ A −2 ⋅ s −1
A SI
I ⋅ ∆t SI

ρ⋅l ρ⋅l R1 1
2. d R1 = R2 = = 3
S1 S2 R2 4
3. b 3
4. d 3
5. c W = P ⋅ t = 72 ⋅105 J W = 2 kWh 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj

Stabilirea corectă a sensului curenţilor


1p
a. 4p

Legile lui Kirchhoff


I : I1 ⋅ ( R1 + r1 ) + I 3 ⋅ R3 =
E1 II : I 2 ⋅ ( R2 + r2 ) − I 3 ⋅ R3 =
E2 A : I= I 2 + I3 3p
1

Din ochiul I se obţine U AB = E1 − I1 ⋅ ( R1 + r1 ) = 7,8 V 2p


b. 3p
Rezultă: U AB = 7,8 V 1p

Pentru nodul A I 2= I1 − I 3 = U AB I 2 = 2,4 A


I3 = 1,3 A 2p
R3
c. 4p
Indicaţia voltmetrului se obţine din E2= U MN + I 2 ⋅ r2 1p

Rezultă: U MN = 15,2 V 1p
Daca se înlocuieşte R3 cu un voltmetru ideal, pe ramura respectivă nu mai trece curent, deci putem scrie:
3p
d. I ⋅ ( R1 + R2 + r1 + r2 ) = E1 + E2 4p
Rezultă: I = 3,12 A 1p
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

Pmax E2
Pe circuitul exterior Pext = R⋅I2 = 1p
4 16 ⋅ r
2
 E 
a.
2
Se înlocuieşte I =   1p 4p
 RP + r 
2
Pentru R = r obţinem relaţia: R − 28 ⋅ R + 4 =0 ∆ =768 1p

Rezultă: R1,2 = 27,84 Ω / 0,16 Ω 1p

177
Teste de fizicã pentru bacalaureat

Pentru puterea maxima: R= r= 2 Ω 1p

E
Intensitatea va fi: =I = 5 A
b. 2⋅r 4p
Energia disipata de rezistorul R este: W = R ⋅ I 2 ⋅ ∆t 1p
Rezultă: W = 15 kJ
I SC
I1
În acest caz,valoarea intensitatii va fi: = = 2 A 1p
5
c. 3p
Deci: P= U ⋅ I1 unde U = E − r ⋅ I1 = 16 V 1p

Rezultă: P = 32 W 1p
Intensitatea curentului de scurtcircuit al sursei este:
E − r ⋅ I1 R 2p
E = R1 ⋅ I1 + r ⋅ I1 ⇒ R1 = = 8Ω η= 1
d. I1 R1 + r 3p

Rezultă: η =80% 1p
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

178
Bareme teste nivel mediu

D.OPTICÃ
Subiectul I Punctaj
1. m 1 m
a < c ⋅ ν > si= 1 ⋅ = 1 2= m ⋅ s −2 3
s s s

2. c 3
sin i 1 3sin r 3
d = ⇒ sin i = =
3. sin r 4 4 8 3
3
c
λ
c = ν ν1 5 ⋅1015
4. 2
=2
= = 25 3
λ1 c ν 2 2 ⋅1014
ν1

5. λD 600 ⋅10−9 ⋅ 2 3
c i= = 6 ⋅10−4 =
= 0,6 mm
2l 2 ⋅10−3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


1 1 1
Din prima formulă fundamentală a lentilelor: − = 1p
x2 x1 f
a. fx1 20 ⋅ (−30) 4
=
Rezultă: x2 = 2p
f + x1 20 − 30

Obţinem: x2 = 60 cm 1p

1  n2  1 1 
Distanţa focală=  − 1 −  unde n1 = 1
f  n1  R1 R2 
2p
1  1 1 
( n 1)  −
=− 
f  R − R 
b. 4p
1 2 ( n − 1) R 1p
=
obţinem: n −1
⇒=
f R 2f
20 1p
n
Rezultă:= + 1 1,5
=
2 ⋅ 20

Realizarea corectă a desenului

c. 3p 3p

Convergenţa pentru cele două medii C=' 1 n 2


=  − 1
f '  n'  R
2p
2
C= (n − 1)
R
d. C n − 1 1,5 − 1 4p
Prin împărţire obţinem:=' =
n 1,5 1p
C −1 −1
n' 1, 2
C
Rezultă: =2 1p
C'

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

179
Teste de fizicã pentru bacalaureat

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

c 3 ⋅108
Frecvenţa radiaţiei monocromatice de frecvenţă ν1 este: ν1= = 2p
a. λ1 600 ⋅10−9 3p
15
Rezultă: ν1= 0,5 ⋅10 Hz 1p

Pentru radiaţia de frecvenţă ν1 avem: h ⋅ ν= 1 Lex + e ⋅ U S 1 hν1 = hν 0 + eU1


c 3 ⋅108 1 1p
ν2 = = = ⋅1016 = 0,55 ⋅1015 Hz
λ 2 54 ⋅10−9 18

Pentru radiaţia de frecvenţă ν 2 avem: hν 2 = hν 0 + e(U1 + ∆U ) 1p


b. 4p
h(ν 2 − ν1 ) = e∆U
c 1p
Din relaţiile precedente obţinem prin adunarea lor: ∆U =h(ν 2 − ν1 ) unde ν 2= = 0,55 ⋅1015 Hz
λ2
e
Rezultă: ∆U =
0, 2V 1p

c
Lucrul mecanic de extracţie este: L0 = hν 0 = h 1p
λ0

Obţinem:=
L0 0,044 ⋅10−17 J 1p
c. 4p
0,044 ⋅10−17
Dar: 1eV = 1,6 ⋅10−19 J ⇒ L0 = 1p
1,6 ⋅10−19

Rezultă: L0 = 2,75eV 1p

Pentru radiaţia de frecvenţă ν1 , energia cinetică a fotoelectronilor emişi de către catodul celulei fotoelectrice
1p
este: hν1 = hν 0 + Ec1

Pentru radiaţia de frecvenţă ν 2 , energia cinetică a fotoelectronilor emişi de către catodul celulei fotoelectrice 1p
d. este: hv=
2 hv0 + ( Ec1 + ∆Ec ) 4p
Variaţia energiei cinetice a fotoelectronilor emişi de către catodul celulei fotoelectrice se obţine scăzând
1p
relaţiile: h(v2 − v1 ) =
∆Ec
Rezultă: ∆Ec= 0,33 ⋅ 10−19 J 1p
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

180
Bareme teste nivel mediu

TESTUL 12

A. MECANICÃ
Subiectul I Punctaj
1. a 3
2. d 3
3. b 3
4. d 3
5. c 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


Pentru corpul cu masa m1 se scrie: F −T =
m1a
N1 − m1 g =
0 2p
Ff 1 = µN1

Pentru corpul cu masa m2: T − Ff 2 =


m2 a
a. 5p
N 2 − m2 g =
0 2p
Ff 2 = µN 2

F − g (m µ + m µ ) m
=
Din sistemul de mai sus se deduce acceleraţia sistemului: a =
1 1 2 2
1, 25 1p
m1 + m2 s2

b. Tensiunea va fi: =
T m2 (a + µ=
2g) 6,75 N 3p 3p
Putem presupune că în urma acţiunii forţei F sistemul a ajuns la o anumită viteză. Dacă forţa încetează, corpu-
rile se vor mişca uniform încetinit, acceleraţiile lor fiind:
m m
2p
c. a1 = −µ1 g = −2 respectiv a2 = −µ 2 g = −1 2 . 4p
s2 s
Deoarece acceleraţia de frânare a primului corp este mai mare, rezultă că firul de legătura se detensionează,
2p
deci tensiunea va fi nulă.
Putem raţiona astfel: deoarece forţa exterioară sistemului nu se schimbă, acceleraţia sistemului nu se schimbă.
d. 3p 3p
Vom obţine deci: =T ' m1 (a + µ=
1g ) 2, 25 N
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


mv12 mv 2 3p
Aplicăm teorema de variaţie a energiei cinetice: − µmgd cos180°.
=
2 2
a. 5p
v 2 − v12
=
Rezultă: µ = 0, 48 2p
2 gd

La sfârşitul perioadei de frânare impulsul vagonului este: p = mv1 2p


b. 3p
p = 8000 Ns 1p
În timpul opririi vagonului în urma ciocnirii celor patru tampoane energia cinetică a vagonului se transformă
în energie potenţială elastică a tampoanelor. Un singur tampon va înmagazina energia:
2p
1 Mv12
c. W1 = 3p
2 2
W1 = 8000 J 1p

1 Mv12 kx 2 2p
Energia mecanică se conservă; pentru un resort scriem: =
4 2 2
d. 4p
Mv12 kN
Rezultă:=k = 320 2p
4x2 m

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

181
Teste de fizicã pentru bacalaureat

B. TERMODINAMICÃ
Subiectul I Punctaj
1. b 3
2. b 3
3. c 3
4. c 3
5. a 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


m1 m2
=
Scriem ecuaţie de stare pentru cele două baloane: p1V = RT ; p2V RT 1p
µ1 µ2

a. m
µ1 p1V µ2 p2V
= 1 = ; m2 1p 3p
RT RT
m1 µ1 p1
= = 3,5 1p
m2 µ 2 p2
Prin deschiderea robinetului gazele se amestecă iar cantităţile de substanţă se adună:
m m 1p
p ⋅ (2V ) =( 1 + 2 ) RT
µ1 µ 2

m m
( 1 + 2 ) RT
µ1 µ 2 m2 RT 1p
=p = ;V
2V µ 2 p2

b. m1 1 1 4p
m2 ( ⋅ + )
m2 µ1 µ 2 µ p 1 µp 1 1 1p
Forţăm factor comun m2 p=
m2 RT
= 2 2 ( ⋅ 1 1 + ) = (p1 + p 2 )
:
2 2 µ1 µ 2 p 2 µ 2 2
µ 2 p2

1
p= (1atm + 2atm) = 1,5atm
2 1p

Observaţie: dacă se scrie rezultatul final direct, nu se ia în consideraţie!

masa amestecului m1 + m2
=
Masa molară medie (aparentă) a amestecului este: µ = 2p
suma molilor m1 m2
+
µ1 µ 2

m1
m2 (
+ 1)
c. m2 4p
Se forţează factor comun m2: µ = 1p
m 1 1
m2 ( 1 ⋅ + )
m2 µ1 µ 2

µ1 p1 + µ 2 p2 kg
şi se înlocuieşte raportul maselor de la punctul a). Se=
obţine: µ = 12 1p
p1 + p2 kmol

mr 1p
p0 2V = RT
µ

d. 2µ p0V 1p 4p
mr =
RT

mr 2µ p0 2 p0 2 2p
= = = = 0,(6)
m1m2 µ1 p1 + µ 2 p2 p1 + p2 3
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

182
Bareme teste nivel mediu

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

1p

a. 3p

T1 =(273 + 27)K =300 K


p1 p1
Pentru transformarea 1→2: 2 = T2 2=
;= T1 600 K 1p
T2 T1

V3 V1 p3 p1
Pentru transformarea 2→3: = ; pentru transformarea 3→1: =
T3 T2 V3 V1 1p
Rezultă: =
T3 4=
T1 1200 K

Pentru transformarea 1 → 3 aplicăm primul principiu al termodinamicii:


1 1p
Q13 =∆U13 + L13 , sau : νC ∆T =νCV ∆T + ( p3 + p1 )(V3 − V1 )
2
Ţinând cont de ecuaţia de stare pentru 1 şi 3 şi de ecuaţia dreptei 1 → 3 lucrul mecanic se scrie:
1 1 1p
L13= ( p3V3 − p3V1 + p1V3 − p1V1=
) (νRT3 − νRT1 )
b. 2 2 4p
1
Rezultă: νC ∆T =νCV ∆T + R∆T 1p
2

R J
Rezultat final: C = CV + = 2 R = 16.620 1p
2 kmol ⋅ K

L123
= L12 + L23
2p
L12 = 0, L23 = p2 (V3 − V1 ) = p2V3 − p2V1
c. 4p
p 2 V3 =
νRT3 =
4νRT1 , p2V1 =
νRT1 1p

L123 =
3νRT1 =
3 p1V1 =
300 J 1p

Qced
η = 1− 1p
Qabs

R
Qced =
Q31 =
ν(CV + )(T3 − T1 ) 1p
2
d. 4p
Qabs = Q12 + Q23 = νCV (T2 − T1 ) + νC p (T3 − T2 ) 1p

ν ⋅ 2 R (4T1 − T1 ) 1
η = 1− = 7,7%
ν⋅
3R
(2T1 − T1 ) + ν ⋅
5R
(4T1 − 2T1 ) 13 1p
2 2
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

183
Teste de fizicã pentru bacalaureat

C. PRODUCEREA ªI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU


Subiectul I Punctaj
1. d 3
b
E
Intensitatea curentului prin circuit este: I = Rx
r+
R+x
2. E 2 Rx( R + x) 3
Puterea debitată este: P = Rechivalentă, exterioară I2 =
( Rx + rR + rx) 2
dP
Funcţia P ( R ) are un extrem (în acest caz un maxim) dacă derivata de ordin I se anulează: =0
dx
Rr
Rezultă: x =
R−r
c
dQ
Prin definiţie intensitatea curentului electric este: I = .
dt
Considerăm o porţiune de conductor electric cu aria secţiunii transversale S, de lungime dx, în care se află purtători de
sarcină cu concentraţia n, care se deplasează relativ uniform cu viteza v şi având sarcina q. Este valabilă următoarea
3. 3
succesiune de relaţii:
 dQ dN ⋅ q n ⋅ dV ⋅ q n ⋅ q ⋅ S ⋅ dx
 I dt
= =
dt
=
dt
=
dt
= nqSv

 = dQ dN dx
q = ;n =; dV Sdx
= ; v .
 dN dV dt

c
2E
Pentru circuitul serie avem: I1 = R + 2r
4. E 3
Pentru circuitul cu sursele dispuse în paralel se scrie: I 2 =
r r
2R + 2R +
I1 2E 2 = 21 2
Raportul curenţilor este: = ⋅
I 2 R + 2r E 7

d
Ca să lumineze normal, trebuie ca becurile să aibă aceeaşi rezistenţă nominală când sunt parcurse de acelaşi curent nomi-
5. E E1 3
7
=
nal: In = . Rezultă: E1 = E
Rn + r 2 Rn + r 4

TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


Indiferent de poziţia extremă a cursorului, acesta scurtcircuitează punctele A şi B. 2p
a. E 4p
Prin urmare intensitatea curentului din circuit este, în aceste cazuri:
= I ≅ 1,71A 2p
r + R1

O reprezentare mai accesibilă a circuitului arată astfel:

Rezistenţa furnizată de potenţiometrul special este reprezentată alăturat.


2p
Rezistenţa echivalentă a potenţiometrului este:
2 x( R − x) 2
RAB
= = 2x − x2
R R

b. 4p

2p
2 x( R − x) 2
RAB
= = 2x − x2
R R
adică este o funcţie de gradul al doilea cu argumentul x.
Graficul acestei funcţii este o parabolă, cu valorile importante prezen-
tate în figura alăturată

184
Bareme teste nivel mediu

Curentul indicat de ampermetru este minim când rezistenţa totală din circuitul exterior este maximă. Acest
aspect este realizat când rezistenţa potenţiometrului este maximă, conform graficului această valoare este:
R 2p
RAB ,max =
2
c. E 4p
Rezultă: I min = R
r + R1 +
1p
2

Rezultă: I min = 1A 1p

E
I sc = 2p
d. r 3p
I sc = 12 A 1p
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


E
Intensitatea curentului electric într-un circuit simplu este: I = 1p
R+r

RE 2
Puterea debitată pe rezistenţa externă este:=
P RI
= 2
1p
( R + r )2
Se vede că puterea este o funcţie de R. Aceasta are un extrem dacă derivata de ordin I are valoarea zero, adică:
a. 4p
d  RE  2 2
( R + r ) − 2 R( R + r ) 1p
  =0 ⇒ =0 ⇒ R =r
dR  ( R + r ) 2  ( R + r )4

E2 E2
Înlocuind valoarea aflată a lui R în expresia puterii se obţine: Pm = . De aici: r = = 1Ω 1p
4r 4 Pm

Rezistenţa echivalentă a circuitului exterior se poate deduce urmând curbele închise de la cea mai mică la cea
mai mare:
Pentru curba din interior rezistenţa echivalentă este R;
Pentru curba mai mare rezistenţa echivalentă este 3R;
În final se obţine valoarea rezistenţei exterioare echivalente: Re = 2 R 2p
b. 3p

r
Deoarece aceasta trebuie să fie egală cu rezistenţa internă a sursei se obţine în final: 2 R =r ⇒ R = =0,5Ω 1p
2

Condiţia impusă se scrie: P = fPm . Adică: R0 E 2 E2


2
= f 2p
( R0 + r ) 4r
c. E 2 2 − f ± 4(1 − f )
4p
Rezolvând se obţine: =
R0 ⋅
4 Pm f 2p
Rezultă două valori: R
=01 0,18Ω R02 5,82 Ω .
şi =

185
Teste de fizicã pentru bacalaureat

2R
η1 =
2R + r
2R 2p
η2 =
r
2R +
2

d. 1 4p
η1 =
2
1p
2
η2 =
3

η2 4
= 1p
η1 3

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

186
Bareme teste nivel mediu

D.OPTICÃ
Subiectul I Punctaj
1. a 3
2. d 3
3. a 3
4. d 3
5. c 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


Considerăm o lentilă cu grosimea a, iar imaginea intermediară a obiectului aflat la –x1 faţă de primul diop-
tru se formează la distanţa x în interiorul lentilei. Aceasta constituie obiect pentru al doilea dioptru, faţă de 1p
care se află la x + (− x1, ) =a
n2 n1 n2 − n1
− = 1p
x x1 R1
a. 5p
n3 n n3 − n2
− 2 = 1p
x2 x − a R2

Se rezolvă şi se impune condiţia ca a să tindă spre zero (lentilă subţire) şi se obţine:


n3 n1 n2 − n1 n3 − n2 2p
−= +
x2 x1 R1 R2

y1, n1 x
Pentru primul dioptru: = 1p
y1 n2 x1

y2 n2 x2
Pentru al doilea dioptru: = 1p
y1, n3 x1,
b. 4p
, 1p
Pentru lentila subţire: x1 = x − a ≅ x
n1 x2 y2
Rezultă mărirea liniară transversală:=
β = 1p
n3 x1 y1

n3
Pentru focarul imagine: x1 → −∞, f im = n − n n − n
2 1
+ 3 2 1,5p
R1 R2
c. 3p
−n1
Pentru focarul obiect: x2 → ∞, f ob =
n2 − n1 n3 − n2 1,5p
+
R1 R2
Indicii de refracţie ai mediilor din lateral devin ambii de valoare 1, iar razele vor fi identice în modul. Se
1p
obţine o lentilă simetrică situată în aer.
d. 3p
R y2 x2 1 1 1
Rezultă: f = ;=
β = ; − = 2p
2(n2 − 1) y1 x1 x2 x1 f

TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

187
Teste de fizicã pentru bacalaureat

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

1p
Unda cu parcurs mai mare: δ=
2 (a + l ) 2 + b 2 + r2

a. 1p 3p
Unda cu parcurs mai mic: δ=
1 (a − l ) 2 + b 2 + r1

1p
Rezultă: δ = (a + l ) 2 + b 2 + r2 − (a − l ) 2 + b 2 − r1
xk ∆r
Putem scrie: ≈ ; pentru maxime de interferenţă diferenţa de drum optic trebuie să fie multiplu par de
D 2l 1p
semilungimi de undă, iar pentru minime, multiplu impar.

D λ 
Pentru maxime rezultă: x= 2k − ( a + l ) 2 + b 2 + ( a − l ) 2 + b 2  1p
2l  2
k ,max
b.  4p
D λ 
Pentru minime rezultă: xk =
,min  (2k + 1) − (a + l ) 2 + b 2 + (a − l ) 2 + b 2  1p
2l  2 
D
Pentru maximul central se obţine: x0,max = − (a + l )2 + b 2 + (a − l )2 + b 2  1p
2l  
Interfranja luminoasă se calculează ca diferenţa dintre maximul luminos de ordinul k + 1 şi acela de ordinul
1p
k.

Rezultă: il = 1p
2l
c. 4p
Interfranja întunecoasă se calculează ca diferenţa dintre minimul luminos de ordinul k + 1 şi acela de ordi-
1p
nul k.
Dλ 1p
Rezultă: iî =
2l
Dλ Dλ f
=
Interfranja va creşte: ∆i =− i 2p
2l (1 − f ) 2l 1 − f
d. 4p
D(1 + g )λ Dλ
=
Şi în acest caz interfranja va creşte: ∆i =− gi 2p
2l 2l
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

188
TESTE DE NIVEL AVANSAT
Teste de fizicã pentru bacalaureat

TESTUL 1

A. MECANICÃ
Subiectul I Punctaj
1. a 3
2. b 3
3. c 3
4. d 3
5. c 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


Pe direcţia mişcării sistemului sanie–sportiv avem: Gt − Ff = (m1 + m2 ) ⋅ a, 1p

H 1p
unde: Gt = (m1 + m2 ) ⋅ g ⋅ sin α= (m1 + m2 ) ⋅ g ⋅
L
a. 4p
 H  1p
Deci: Ff = (m1 + m2 ) ⋅  g ⋅ − a 
 L 
Rezultă: Ff = 60 N 1p

Pentru sistemul sanie–sportiv, pe o direcţie perpendiculară cu direcţia mişcării avem: N − Gn =


0, 1p

L2 − H 2
unde: Gn= (m1 + m2 ) ⋅ g ⋅ cos α= (m1 + m2 ) ⋅ g ⋅ 1p
L

b. Dar: Ff = µ ⋅ N 1p 5p
Ff ⋅ L
După efectuarea calculelor obţinem: µ = 1p
(m1 + m2 ) ⋅ g ⋅ L2 − H 2

Rezultă: µ =0,125 1p

Pe direcţia mişcării saniei avem: Gt 2 − Ff 2 =m2 ⋅ a′, 1p

H
unde: Gt 2 = m2 ⋅ g ⋅ sin α = m2 ⋅ g ⋅ ,
L 1p
L2 − H 2
Ff 2 = µ ⋅ N 2 = µ ⋅ Gn 2 = µ ⋅ m2 ⋅ g ⋅ cos α = µ ⋅ m2 ⋅ g ⋅
c. L 4p

H − µ ⋅ L2 − H 2
Obţinem: a′= g ⋅ 1p
L

Rezultă: a′ = 5 m/s .
2 1p

Pe direcţia mişcării saniei avem: F − Gt 2 − Ff 2 =


0 1p

d. H + µ ⋅ L2 − H 2 1p 3p
Deci: F = Gt 2 + Ff 2 = m2 ⋅ g ⋅
L
Rezultă: F = 28 N 1p
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

190
Bareme teste nivel avansat

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


Aplicăm legea de conservare a energiei mecanice: EM = EN 1p

m ⋅ vM2 m ⋅ vM2
Unde: EM= EcM + E pM= + 0= ,
1p
2 2
a. EN = EcN + E pN = 0 + m ⋅ g ⋅ hmax = m ⋅ g ⋅ hmax 4p
2
v 1p
Obţinem: hmax = M
2g
Rezultă: hmax = 5 m 1p
La coborâre, în punctul P în care energia cinetică a pietrei este o pătrime din energia potenţială a sistemului
5m ⋅ vQ2 1p
piatră–pământ, avem: EQ = EcQ + E pQ = EcQ + 4 EcQ = 5 EcQ =
2
Dar: EM = EQ 1p
b. 4p
5 1p
După efectuarea calculelor obţinem: vQ = vM
5
Rezultă: vQ ≅ 4, 47 m/s 1p

Aplicăm teorema de variaţie a energiei mecanice: ER − EM =


Lneconservativ 1p

Unde: ER =EcR + E pR =0 + (−m ⋅ g ⋅ d ) =−m ⋅ g ⋅ d , Lneconservativ =− Fr ⋅ d 1p


c. 4p
m ⋅ vM2
Deci: Fr = m ⋅ g + 1p
2d

Rezultă: Fr = 5010 N 1p
Lucrul mecanic efectuat de forţa de greutate din punctul de înălţime maximă a pietrei şi până la oprirea
2p
d. acesteia în sol este: LG = m ⋅ g ⋅ (hmax + d ) 3p
Rezultă: LG = 50,1 J 1p
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

191
Teste de fizicã pentru bacalaureat

B. TERMODINAMICÃ
Subiectul I Punctaj
1. b 3
2. a 3
3. a 3
4. d 3
5. c 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


Pentru primul compartiment, din ecuaţia termică de stare: p1 ⋅ V1 =ν1 ⋅ R ⋅ T1 1p

p ⋅V
a. Obţinem: ν1 = 1 1 1p 3p
R ⋅ T1
Rezultă: ν1 =1 mol 1p

Pentru al doilea compartiment, din ecuaţia termică de stare: p2 ⋅ V2 =ν 2 ⋅ R ⋅ T2 1p

p2 ⋅ V2 N 2
Obţinem:=
ν2 = 1p
R ⋅ T2 N A
b. 4p
N 1p
Dar: ν 2 = 2
NA
N 2 3,01 ⋅1023
Rezultă: = 1p

În acest caz: Q1 = Q2 1p

Unde: Q1 =ν1 ⋅ CV ⋅ (T − T1 ) , Q2 =ν 2 ⋅ CV ⋅ (T − T2 ) 1p
c. ν1 ⋅ T1 + ν 2 ⋅ T2 4p
După efectuarea calculelor obţinem: T = 1p
ν1 + ν 2

Rezultă: T ≅ 333,3 K 1p

Pentru primul compartiment: p1′ ⋅ V1′ =ν1 ⋅ R ⋅ T 1p

Pentru al doilea compartiment: p2′ ⋅ V2′ =ν 2 ⋅ R ⋅ T 1p


d. Dar: p1′ = p2′ 1p 4p

V2′ ν 2
Rezultă: = = 0,5 1p
V1′ ν1
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

192
Bareme teste nivel avansat

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj

Variaţia energiei interne într-un ciclu este: ∆U12341 = ∆U12 + ∆U 23 + ∆U 34 + ∆U 41 1p

Deci: ∆U12 = ∆U 23 + ∆U 34 + ∆U 41 − ∆U1234 1p


a. 4p
Dar: ∆U12341 =
0 1p

Rezultă: ∆U12 =
800 J 1p

Căldura cedată de gaz mediului exterior pentru parcurgerea a N = 10 cicluri termodinamice este:
1p
Qcedat N= N ⋅ Qcedat12341

Unde: Qcedat12341
= Q34 + Q41 1p
b. 4p
Şi: Q34 =∆U 34 + L34 =(−1100 J) + 0 J = −1100 J,
1p
Q41 =∆U 41 + L41 =(−450 J) + (−100 J) =−550 J
Rezultă: Qcedat-N = −16500 J 1p
Lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediului exterior într-un ciclu este:
1p
L12341 = L12 + L23 + L34 + L41 ,
c. 3p
unde: L12 = 0 J, L=
23 Q23 − ∆U=
23 J 400 J, L34 = 0 J, L41 = −100 J
1150 J − 750= 1p

Rezultă: L12341 = 300 J 1p

=
Pentru un ciclu termodinamic: L12341 Qprimit 12341 − Qcedat 12341 1p

Căldura primită de gaz pentru parcurgerea a N = 10 cicluri termodinamice este:


Qprimit N= N ⋅ Qprimit 12341 1p
d. 4p

N ⋅ ( L12341 + Qcedat 12341 )


Deci: Qprimit N = 1p

Rezultă: Qprimit N = 19500 J 1p


TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

193
Teste de fizicã pentru bacalaureat

C. PRODUCEREA ªI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I Punctaj
1. a 3
2. c 3
3. c 3
4. b 3
5. d 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


Rezistenţa echivalentă a grupării de rezistoare poate fi exprimată din relaţia:
1 1 1 1 1 1p
= + + +
RP R R R R
a. 3p
Obţinem: R= 4 ⋅ RP 1p

R 400 Ω
Rezultă:= 1p

Tensiunea electromotoare a acumulatorului este: ES= N ⋅ E 1p

ES
Intensitatea curentului prin circuit este: I = 1p
b. RP + rS 4p
Unde: rS= N ⋅ r 1p

Rezultă: I = 0, 2 A 1p

Tensiunea internă dintr-un element de acumulator este: u0 = I ⋅ r 1p

Rezultă: u0 = 0, 2 V 1p
c. 4p
Tensiunea internă din baterie este: u= N ⋅ u0 1p

Rezultă: u = 4 V 1p

ES
Intensitatea curentului în cazul bateriei scurtcircuitate este: I SC = 2p
rS
d. E 4p
Obţinem: I SC = 1p
r

Rezultă: I 2 = 1, 2 A 1p
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

194
Bareme teste nivel avansat

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


E
Intensitatea curentului prin sursă este: I = 1p
RBD + r

R12 ⋅ R34
a. Unde: RBD = 1p 4p
R12 + R34

Iar: R12= R1 + R2 , R34= R3 + R4 1p

Rezultă: I = 1 A 1p

Tensiunea măsurată de voltmetru între punctele A şi C este: U AC = I ′′ ⋅ R4 − I ′ ⋅ R1 1p

Dar: I1= I ′ + I ′′ 1p

b. Şi: I ′ ⋅ R12 =I ′′ ⋅ R34 1p 5p

I
Deci: I=′ I=
′′ 1p
2

Rezultă: U AC = 1,35 V 1p

Energia electrică consumată de circuitul exterior în ∆t =1 min este: W


= RBD ⋅ I 2 ⋅ ∆t 2p
c. 3p
Rezultă: W = 525 J 1p

E
Intensitatea curentului în cazul scurtcircuitării sursei este: I SC = 2p
d. r 3p
Rezultă: I SC = 36 A 1p
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

195
Teste de fizicã pentru bacalaureat

D.OPTICÃ
Subiectul I Punctaj
1. c 3
2. d 3
3. a 3
4. b 3
5. a 3
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


Convergenţa sistemului optic format de cele două lentile subţiri este: C
= C 1 + C2 2p

a. 1 4p
Distanţa focală a sistemului optic format de cele două lentile subţiri este: f = 1p
C
Rezultă: f = 20 cm = 0,2 m 1p
1 1 1
Din prima formulă fundamentală a lentilelor: − = 1p
x2 x1 f

b. 3p
x1 ⋅ f
Obţinem: x2 = 1p
x1 + f
Rezultă: x2 = −20 cm 1p

1 1 1
Din prima formulă fundamentală a lentilelor: − = 1p
x2′ x1′ f
x2′ 1
Din a doua formulă fundamentală a lentilelor: β′ = =− 1p
c. x1′ 2 4p
1− β
Obţinem: x1=′ f ⋅ 1p
β

Rezultă: x1′ =
−60 cm =
−0,6 m 1p

1 1 1
Din prima formulă fundamentală a lentilelor: − = 1p
x2′′ x1′′ f

x′′
Din a doua formulă fundamentală a lentilelor: β′′ = 2 1p
d. x1′′ 4p
f
Obţinem: β′′ = 1p
x1′′ + f

Rezultă: β′′ =−2 1p


TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


λ⋅D
Din expresia interfranjei: i = 1p
2l
a. 2l ⋅ i 3p
Obţinem: λ = 1p
D
Rezultă: λ =500 nm 1p

196
Bareme teste nivel avansat

De o parte şi de alta a franjei centrale se află maximele de ordinul al II-lea, iar distanţa dintre aceste maxime
1p
este: ∆x2 =2 x2
Fiecare maxim de ordinul al II-lea se află faţă de franja centrală de pe ecran la distanţa: x2 = 2i 1p
b. Deschiderea unghiulară α, măsurată din centrul paravanului cu fante până la maximele de ordinul al II-lea 4p
∆x2 4i 1p
obţinute pe ecran se exprimă din relaţia: tg=
α =
D D
−3
Rezultă: α = 2 ⋅10 rad 1p

λ ⋅ D1 i 1p
=
Interfranja este dată de relaţia: i1 =
2l 2
D 1p
Deci: D1 =
c. 2 4p
D 1p
În acest caz ecranul se apropie pe distanţa: d =D − D1 =
2
Rezultă: d = 1 m 1p

λ 2 ⋅ D1
În acest caz interfranja este dată de relaţia: i2 = 1p
2l
1 c λ
Unde: λ 2 = ⋅ = 1p
d. n ν n 4p
λ ⋅ D1 i 1p
=
Deci: i2 =
2l ⋅ n 2n
Rezultă: i2 ≅ 0,33 mm 1p
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

197
Teste de fizicã pentru bacalaureat

TESTUL 2

A. MECANICÃ
Subiectul I Punctaj
1. ∆p
b. kg ⋅ ms −2
F = ⇒ [ F ]SI = 3
∆t
2. c. T = G + Fi =1,5 mg 3

3. v0 2 3
d 2hmax
a. = = 2 = r 0
10 m, ∆=
2g
at5 2 at4 2
b. ∆x = x5 − x4 = − = 4,5a
2 2
=t4 4=
s, t5 5 s
4. ⇒a=2 m/s 2 3
2 2
at10 at
∆x' = x10 − x9 =− 9 ⇒ ∆x' = 19 m
2 2
=t9 9=
s, t10 10 s

c. S
 e realizează graficul F = F(t) şi se calculează Δp ca arie a suprafeţei evidenţiate

= ∆p 180 kg ⋅ m/s=
⇒ v 36 m/s

5. 3

TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


Studiem mişcarea fiecărui corp separat. Reprezentăm forţele
care acţionează asupra fiecărui corp şi aplicăm principiul al
doilea al dinamicii. 2p
F1 − T − Ff 1 =
0
a. T − Ff 2 =
0 4p

F1 =
µ1 (m1 + m2 ) g 1p

m2 = 2 kg 1p
Deoarece doar m1 începe să se mişte
F2 = Ff 1 1p

b. F2 = µ 2 m1 g 3p
1p

µ 2 =0, 25 1p

198
Bareme teste nivel avansat

Studiem mişcarea fiecărui corp separat, în condiţiile unei mişcări uniforme a sistemului. Reprezentăm forţele
care acţionează asupra fiecărui corp şi aplicăm principiul al doilea al dinamicii.

2p
F3 − Fe − Ff 1 =
0
c. 4p
Fe − Ff 2 =
0

F3 =
µ 2 (m1 + m2 ) g 1p

F3 = 15 N 1p
Analizăm mişcarea fiecărui corp separat, în condiţiile unei mişcări accelerate a sistemului. Reprezentăm forţe-
le care acţionează asupra fiecărui corp şi aplicăm principiul al doilea al dinamicii.
F4 − Fe − Ff 1 =
m1a 1p
Fe − Ff 2 =
m2 a

F4 − µ 2 (m1 + m2 ) g
=d. a = 7,5 m/s 2 1p 4p
m1 + m2

Fe = k ∆l 1p

m2 (a + µ 2 g )
=k = 133,3 N/m 1p
∆l
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


p0
v0
= = 50 m/s 1p
m

a. v0 3p
tu = 1p
g

tu = 5 s 1p
Conservăm energia între punctele O şi A
E= EcA + E pA 1p
c0

E pA 3E pA
EcA = ⇒ Ec 0 = 1p
2 2
b. 4p
2
v0
h= 1p
3g

h = 83,3 m 1p

Ec 0 = 3EcA 1p

v
⇒ v =0 1p
c. 3 4p
v = 29 m/s 1p
p mv
= = 29 kg ⋅ m/s 1p
2
v0
hmax
= = 125 m 1p
2g
∆Ec = L ⇒ ∆Ec = LG + L f 1p
d. Ec 0 4p
= h = 104 m 1p
mg + Ff

hmax
= 1, 2 1p
h
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p
199
Teste de fizicã pentru bacalaureat

B. TERMODINAMICÃ
Subiectul I Punctaj
1. d. QV =νCV ∆T1 , Q p =νC p ∆T2
∆T1 3
⇒ =
γ
∆T2
1

γ −1 γ −1
T  γ −1
c. TV
i i= Tf V f ⇒V
= f Vi  i
 Tf 
2.   3
V
V f = i ⇒ ρ f = 4ρi
4
V1 p1
b. Din V = ap rezultă =
V2 p2
V1 p2 T1
3. Din ecuaţia de stare rezultă = 3
V2 p1 T2
p1 T1
Din cele două ecuaţii rezultă = = 3
p2 T2
1
1
V  p γ
c. γ γ
p1V1 = p2V2 ⇒ 1=  2  = 0,3 γ
V2  p1 
4. 3
N n V
n= ⇒ 2 = 1
V n1 V2
Q2 T2
b. η = 1 − = 1−
Q1 T1
5. 3
T2
⇒ Q2 = Q1 = 1, 2 kJ
T1
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


m1 + m2
µ= 1p
ν1 + ν 2

pV µ1 pV µ 2
= m1 = , m2 1p
RT1 RT2
a. 4p
µ1T2 + µ 2T1
µ= 1p
T1 + T2

µ =16,5 g/mol 1p

U
= i Uf ⇒
2p
ν1CV 1T1 + ν 2CV 2T2= T (ν1CV 1 + ν 2CV 2 )

b. 8T1T2 4p
T= 1p
3T2 + 5T1

T = 284, 4 K 1p


ρ= 2p
c. RT 3p
ρ =0,699 kg/m3 1p

200
Bareme teste nivel avansat

2 p p 2 pf
ν1 + ν 2 = ν ⇒ + =
T1 T2 T
2p
U
= i Uf ⇒
ν1CV 1T1 + ν 2CV 2T2= T (ν1CV 1 + ν 2CV 2 )
d. 4p
11T1T2
T= 1p
6T2 + 5T1

11 p (2T2 + T1 )
pf
= = 1,53 ⋅ 105 N/m 2 1p
2(6T2 + 5T1 )
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


T2 = T3 1p

γ −1
γ −1 γ −1 V 
TV
1 1 = T2V2 T2 T1  1 
⇒= 1p
 V2 
a. 4p
p1V1
T1 =  300 K 1p
νR

T2 4=
= T1 1200 K 1p

V3
L23 = νRT2 ln 1p
V2

V3 p2
Din legea transformării izoterme: = 1p
b. V2 p3 4p
νRT2
p2
= = 32 p1 1p
V2

L23 = 2441 J 1p

Q31
= L31 + ∆U 31 1p

( p1 + p3 )(V1 − V3 ) 8
L31 = cu V3 = V1 1p
2 3
c. 4p
∆U 31 =
νCV (T1 − T3 ) 1p

Q31 = −1314 J 1p

Tmin
ηC = 1 − 1p
Tmax

d. T1 3p
ηC = 1 − 1p
T2

ηC =75% 1p

TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

201
Teste de fizicã pentru bacalaureat

C. PRODUCEREA ªI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I Punctaj
1. b. [ρ]S.I. = Ω · m = J · m · A s −1 −1
3
2. b. U AB =− E1 + E2 + I ( R + r1 + r2 ) =3V 3
3. c. U = U bec + U fire = 170 V 3

4. = ( E1 + E2 ) 2 3
a. Pmax = 4W
4(r1 + r2 )
U U I0
5. c.=I0 = ,I = = 90 mA 3
R0 R0 (1 + αt ) (1 + αt )
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj


Ee
Se lucrează în condiţiile lui K deschis I = 1p
Re + re

Ee =+
E1 E3 , re =
r1 + r3 1p
a. 4p
RR
R=
e R1 + 2 3 1p
R2 + R3

I =1 A 1p

U1 = I1R1 1p

Ee
b. I1 = 1p 3p
R1 + re

U1 = 15, 4 V 1p

UV = I 2 R p ' 1p

Ee
I2 = 1p
R1 + R p ' + re
c. 4p
1 1 1 1
= + + 1p
R p ' R2 R3 RV

UV = 11 V 1p
Se lucrează în condiţiile lui K închis, păstrându-se caracteristicile circuitului de la punctul (a)
Ee' 1p
I' =
Re + r'e

r1r2
Ee = E p + E3 , re = rp + r3 = + r3 1p
r1 + r2
d. 4p
E1 E2

r1 r2 8
=Ep = V 1p
1 1 3
+
r1 r2

I' = 0,61 A 1p
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

202
Bareme teste nivel avansat

Subiectul al III-lea Parţial Punctaj


P2
R2 = 2p
I 22
a. 3p
R=
2 10 Ω 1p

P = P' ⇒ re = Re1Re 2 1p

R1R2
=Re1 + R3 pentru K deschis 1p
R1 + R2

b. R1R2 5p
Re 2 = pentru K închis 1p
R1 + R2

re= r1 + r2 1p

r2  4,5 Ω 1p

P2 int = r2 I 2 1p

I= I1 + I 2 1p
c. 4p
I1R1 = I 2 R2 1p

I 2=
= I2 6 A P2 int = 162 W 1p

Re 2
η= 2p
d. Re 2 + re 3p

η =0,37 = 37% 1p
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

203
Teste de fizicã pentru bacalaureat

D.OPTICÃ
Subiectul I Punctaj
1. f2
b. β= 3
f1
x2 n2 x 1
2. a. = ⇒ 2 = ⇒ x2 = 45 cm 3
x1 n1 x1 na

i
3. c. ia
= = 1,5 mm 3
na
Prin introducerea lentilei în lichid, distanţa focală devine
c. 1
=
4. fl = , n nl ⇒ f l → ∞ 3
n  1 1 
 − 1  − 
 nl   R1 R2 
a. =
ε Lex1 + E=
c1 Lex 2 + Ec 2
5. 3
⇒ Lex 2 =6,1 ⋅ 10−19 J
TOTAL pentru Subiectul I 15p

Subiectul al II-lea Parţial Punctaj

2p
a. 3p

La trecerea printr-o lentilă convergentă, un fascicul paralel de lumină converge în focarul imagine al acesteia,
1p
deci f1 = 30 cm

2p

b. 4p

Din desen se observă că d= f1 + f 2 1p


f 2 = 25 cm 1p

1 1 1 fx
− = ⇒ x2 = 1 1 = 75 cm 1p
x2 x1 f1 f1 + x1

d1 =x2 + x3 ⇒ x3 =35 cm 1p
c. 4p
1 1 1
− = 1p
x4 x3 f 2

x4 = 87,5 cm 1p

204
Bareme teste nivel avansat

y3
β= 1p
y1

β = β1β2 1p
d. 4p
x2 x
β1 = =−1,5 β2 = 4 =−2,5 1p
x1 x3

y3 =βy1