Sunteți pe pagina 1din 26

Teste Medicina interna

BOLILE APARATULUI CARDIOVASCULAR

1. Reumatismul articular acut este boala inflamatorie provocata de:


a. bacilul Koch
b. bacilul piocianic
c. E. coli
d. streptococul beta-hemolitic
e. Klebsiella pneumoniae

2. Criteriile majore de diagnostic ale reumatismului articular acut sunt :


a. cardita
b. antecedentele personale de RAA
c. poliartrita
d. conjunctivita
e. rinoreea

3. Criteriile minore de diagnostic ale reumatismului articular acut sunt :


a. dispneea
b. febra
c. leucocitoza
d. antecedente personale de RAA
e. splenomegalia

4. Stenoza mitrala este caracterizata prin :


a. dilatarea orificiului mitral
b. dilatarea orificiului aortic
c. strimtorarea orificiului mitral
d. strimtorarea orificiului aortic
e. strimtorarea orificiului tricuspidian

5. Suflul de stenoza aortica este :


a. sistolic
b. diastolic
c. sistolo-diastolic
d. toate variantele corecte
e. nicio varianta corecta

6. Complicatiile stenozei mitrale sunt :


a. hemoptizia
b. febra
c. infectia urinara
d. edemul pulmonar acut
e. fibrilatia atriala
7. Endocardita bacteriana poate apare la nivelul :
a. valvelor aortice
b. valvelor mitrale
c. valvelor tricuspide
d. toate variantele corecte
e. nicio varianta corecta

8. Endocardita bacteriana poate prezenta mai multe forme clinice :


a. endocardita bacteriana acuta
b. endocardita bacteriana subacuta
c. endocardita bacteriana a copilului
d. endocardita bacteriana la protezatii valvulari
e. endocardita bacteriana la drogati

9. Cei mai frecventi germeni raspunzatori de endocardita bacteriana sunt :


a. fungii
b. streptococii
c. bacilii Gram (-)
d. stafilococii
e. bacilul Koch

10. Triada diagnostica a pericarditei acute este formata din :


a. tuse cu expectoratie
b. febra
c. durere precordiala de tip pericardic
d. frecatura pericardica
e. eritem cutanat

11. Cea mai precisa si mai sensibila metoda de diagnostic a pericarditei este :
a. radiografia toracica
b. rezonanta magnetica nucleara
c. electrocardiografia
d. examenul clinic
e. ecocardiografia

12. In etiologia pericarditei acute pot fi implicate :


a. tuberculoza pulmonara
b. infarctul miocardic
c. traumatismul toracic
d. hipertensiunea arteriala
e. astmul bronsic
13. Factorii de risc ai cardiopatiei ischemice sunt :
a. consumul de cafea
b. fumatul
c. virsta
d. dislipidemia
e. inaltimea

14. Cel mai frecvent simptom al cardiopatiei ischemice este :


a. dispneea
b. febra
c. durerea abdominala
d. durerea precordiala
e. astenia fizica

15. Cardiopatia ischemica poate fi :


a. stinga
b. dreapta
c. dureroasa
d. nedureroasa
e. nici o varianta corecta

16. Infarctul miocardic acut poate fi :


a. de ventricul sting
b. de ventricul drept
c. subendocardic
d. atrial
e. toate variantele corecte

17. Enzimele de citoliza miocardica care cresc in infarctul miocardic acut sint :
a. LDH
b. Ureea
c. Bilirubina
d. CK-MB
e. Troponina

18. Cele mai frecvente aritmii supraventriculare la virstnici sunt :


a. flutterul ventricular
b. flutterul atrial
c. fibrilatia ventriculara
d. fibrilatia atriala
e. torsada virfurilor
19. Fibrilatia atriala poate fi :
a. paroxistica
b. cronica
c. globala
d. stinga
e. dreapta

20. Clasificarea blocului atrio-ventricular contine :


a. BAV gr.I
b. BAV gr.II Mobitz I
c. BAV gr.II Mobitz II
d. BAV gr.III
e. Toate variantele de mai sus

21. Insuficienta cardiaca poate fi :


a. dreapta
b. stinga
c. globala
d. dureroasa
e. nici o varianta corecta

22. Simptomele insuficientei cardiace stingi sunt :


a. greata
b. cefaleea
c. dispneea de efort
d. tusea
e. hemoptizia

23 Clasificarea NYHA a insuficientei cardiace se refera la :


a. dispnee
b. edeme
c. palpitatii
d. febra
e. varsaturi

23. Se considera hipertensiune arteriala atunci cand valorile TA sistolice si/sau ale
TA diastolice depasesc urmatoarele limite:
a. TAsistolica >160 mmHg
b. TAsistolica > 170 mmHg
c. TAsistolica > 140 mmHg
d. TAdiastolica > 90 mmHg
e. TAdiastolica > 130 mmHg
24. Hipertensiunea arteriala secundara poate fi de cauza :
a. renala
b. oftalmologica
c. endocrina
d. chirurgicala
e. cardiovasculara

25. Factorii de risc cardiovasculari in hipertensiunea arteriala sunt :


a. obezitatea
b. fumatul
c. diabetul zaharat
d. hipercolesterolemia
e. toate variantele de mai sus

26. Diagnosticul clinic de existenta a ischemiei periferice cronice contine :


a. durere musculara
b. cefalee
c. greata
d. absenta pulsului
e. tulburari trofice

27. Claudicatia de efort se refera la :


a. edemul piciorului
b. durerea musculara la efort
c. modificarile artrozice
d. caldura locala a piciorului
e. cianoza extremitatilor

28. Situatii clinice favorizante a trombozei venoase profunde :


a. practicarea unui sport
b. imobilizari prelungite
c. sarcina
d. obezitatea
e. contraceptive orale

29. Tromboza venoasa profunda poate fi :


a. a membrului inferior
b. a membrului superior
c. pelvina
d. nici o varianta corecta
e. toate variantele corecte
30. Insuficienta venoasa cronica este :
a. o complicatie tardiva a trombozei venoase profunde
b. poate apare in infarctul acut de miocard
c. frecventa la copii
d. rara la adulti
e. caracterizata de cefalee

TESTE GRILĂ

I. BRONHOPNEUMOPATIA CRONICĂ OBSTRUCTIVĂ

1. Sunt adevărate următoarele afirmaţii ce definesc bronhopneumopatia cronică


obstructivă:
a) Este o inflamaţie cronică nespecifică a peretelui bronşic;
b) Se produce o alterare a structurilor mucosecretante;
c) Se manifestă clinic prin tuse cu expectoraţie;
d) Are o evoluţie cronică de minim trei luni pe an, timp de minim doi
ani con secutivi;
e) Nici o afirmaţie nu este adevărată.

2. Complicaţiile bronhopneumopatiei cronice obstructive nu includ:


a) Infecţiile respiratorii;
b) Cord pulmonar cronic;
c) Encefalopatia hipercapnică;
d) Insuficienţa respiratorie acută;
e) Infecţiile urinare.

3. Clasificarea tipului (formelor clinice) de bronhopneumopatiei cronice


obstructive cuprinde:
a) Tipul A – cu predominanţa emfizemului (pink-puffer);
b) Tipul B – cu predominanta bronşitei (blue-bloater);
c) Numai tipul A;
d) Numai tipul B;
e) Nici o afirmaţie nu este adevărată.

4. Profilaxia secundară (a acutizărilor) în bronhopneumopatia obstructivă


cronică nu include:
a) Evitarea trecerilor bruşte de la cald la rece;
b) Evitarea ingestiei de lichide reci după efort;
c) Continuarea fumatului;
d) Evitarea expunerii la umezeală, mucegaiuri, pulberi, gaze, scame;
e) Imunizare prin vaccinări periodice la subiecţii imunocompetenţi sub
55 ani.
II. ASTMUL BROŞIC

5. Astmul bronşic poate fi definit prin:


a) O afecţiune inflamatorie cronică a căilor aeriene;
b) Este rezultatul unei hiperreactivităţi bronşice;
c) Produce episoade recidivante de bradipnee expiratorie, tuse, wheezing,
sibilante;
d) Episoadele obstructive survin in special nocturn sau dimineaţa
devreme;
e) Nici o afirmaţie nu este adevărată.

6. Factorii declanşatori a crizelor de astm bronşic sunt:


a) Praful;
b) Polenul;
c) Mucegaiurile;
d) Fumatul;
e) Nici un răspuns nu este corect.

7. Explorarea paraclinică in astmul bronşic nu cuprinde:


a) Explorarea funcţională respiratorie;
b) Explorarea radiologică toracică;
c) Examenul secreţiilor bronşice;
d) Teste de provocare cu alergen specific;
e) Examenul coproparazitologic.

8. Tabloul clinic al astmului bronşic nu include:


a) Wheezing;
b) Tuse;
c) Dispnee – predominant expiratorie;
d) Tulburări de tranzit intestinal;
e) Anxietate.

III. PNEUMONIILE

9. Sunt manifestări clinice în pneumonii:


a) Tuse cu expectoraţie muco-purulente;
b) Febră;
c) Lombalgii;
d) Junghi toracic;
e) Tumefierea membrului inferior stâng.
10. În clasificarea etiologică a pneumoniilor sunt incluse:
a) Pneumonii bacteriene;
b) Pneumonii virale;
c) Pneumonii fungice;
d) Pneumonii neinfecţioase;
e) Nici o afirmaţie nu este corectă.

11. Nu este adevărată afirmaţia privind indicaţiile de spitalizare a pacienţilor


diagnosticaţi cu pneumonii:
a) Vârstnici (60 ani);
b) Complicaţiile supurative;
c) Incapacitatea îngrijirii ambulatorii;
d) Pacienţi ce asociază un fond patologic semnificativ (insuficienţă
renală, hepatică, respiratorie, neoplazii, imunodepresie);
e) Pacienţii diagnosticaţi cu pneumonii nu necesită spitalizare.

12. În tratamentul igieno-dietetic al pneumoniilor nu se indică:


a) Repausul la pat;
b) Efortul fizic zilnic;
c) Alimentaţie adaptată perioadei febrile şi după defervescenţă;
d) Hidratare corespunzătoare;
e) Măsuri speciale de igienă bucală şi prevenirea escarelor.

IV. SUPURAŢIILE PULMONARE

13. Despre supuraţiile pulmonare se pot face următoarele afirmaţii:


a) Sunt inflamaţii acute ale parenchimului pulmonar;
b) Evoluează cu necroză parenchimatoasă, excavare, puroi şi sfaceluri;
c) Au întotdeauna evoluţie favorabilă;
d) Abcesul pulmonar este forma comună a supuraţiilor pulmonare;
e) Nu au soluţii terapeutice.

14. Tabloul clinic in supuraţiile pulmonare cuprinde:


a) Debutul simulează în general o pneumonie acută;
b) Febra si alterarea stării generale;
c) Supuraţiile pulmonare nu au manifestări clinice;
d) Tuse cu expectoraţie;
e) Spută purulentă în cantitate mare, fetidă.
15. Nu este indicaţie în tratamentul supuraţiilor pulmonare:
a) Tratamentul igieno-dietetic;
b) Tratamentul antiinfecţios;
c) Se aplică doar tratament conservator;
d) Drenajul;
e) Tratamentul chirurgical.

16. Nu este complicaţie în supuraţiile pulmonare:


a) Complicaţii de vecinătate şi prin diseminare hematogenă,
b) Vindecarea cu fibroză retractilă;
c) Apariţia litiazei renale;
d) Cronicizarea;
e) Cavităţi reziduale care se pot reinfecta ulterior.

V. CANCERUL BRONHO-PULMONAR

17. Sunt implicaţi în etiologia cancerului bronho-pulmonar următorii factori:


a) Fumatul – reprezintă cauza majoră;
b) Poluarea atmosferică (fumul industrial);
c) Oxigenoterapie prelungită;
d) Factorii profesionali: azbest, uraniu, crom, nichel;
e) Leziuni pulmonare preexistente.

18. În cancerul bronho-pulmonar pot fi manifestări paraneoplazice:


a) Anemia (simplă, hemolitică);
b) Tromboflebite migratorii;
c) Anorexie;
d) Hipocratismul digital;
e) Creşterea imunităţii.

19. Este falsă afirmaţia referitoare la manifestările metastatice în cancerul bronho-


pulmonar:
a) Pot apare metastaze la distanţă – hepatice, osoase, cerebrale, cutanate;
b) Se poate constitui sindromul Claude-Bernard-Horner;
c) Poate evolua cu paralizie de nerv laringean superior (disfonie);
d) Determină obstrucţie traheală sau a marilor bronhii;
e) Nu determină niciodată metastaze la distanţă.
20. Nu intră în protocolul de diagnostic al cancerului bronho-pulmonar
următoarele investigaţii:
a) Radiografia toracică standard;
b) Computer tomografia toracică,
c) Urocultura;
d) Bronhofibroscopia;
e) Examenul citologic al sputei.

VI. EMBOLIA PULMONARĂ

21. Sunt factori de risc pentru tromboembolismul pulmonar:


a) Obezitatea;
b) Neoplaziile;
c) Imobilizarea prelungită la pat;
d) Infecţiile urinare repetate;
e) Tulburările de coagulare.

22. Profilaxia tromboembolismului pulmonar prevede următoarele măsuri:


a) Mobilizare precoce şi tratamentul antigoagulant pre şi post-operator la
pacienţii cu risc;
b) Combaterea stazei venoase prin masaj, purtare de ciorapi elastici
pentru compresie gradată, etc.;
c) Intervenţii chirurgicale cât mai puţin traumatizante;
d) Cateterizări venoase atraumatice, aseptice;
e) Nici o afirmaţie nu este adevărată.

23. Manifestările clinice în tromboembolismul pulmonar nu includ:


a) Durere toracică violentă;
b) Dispnee;
c) Polakiurie;
d) Hemoptizia;
e) Sincopa.

24. Este falsă afirmaţia despre tromboembolismul pulmonar:


a) Nu poate fi diagnosticat;
b) Este determinat de migrarea unui embolus în circulaţia arterială
pulmonară;
c) Embolia pulmonară este mai rar cauzată de grăsime, aer sau lichid
amniotic;
d) Trombuşii se pot forma in situ în arterele pulmonare;
e) Embolia pulmonară este în majoritatea cazurilor complicaţie a
trombozei venoase profunde.
VII. CORDUL PULMONAR CRONIC

25. Despre cordul pulmonar cronic se pot face următoarele afirmaţii:


a) Hipertrofia ventriculară dreaptă consecutivă afecţiunilor care
interesează funcţia şi structura pulmonară;
b) Determină hipertensiune arterială pulmonară;
c) Cordul pulmonar cronic se însoţeşte de grade variate de insuficienţă
respiratorie;
d) Nu evoluează niciodată spre complicaţii;
e) Nu se aplică nici o conduită terapeutică.

26. Semne de hipertensiune arterială pulmonară sunt:


a) Pulsaţii parasternale;
b) Radiologic: desen bronho-vascular accentuat, hiluri mărite;
c) Modificări ale articulaţiilor metatarso-falangiene;
d) Accentuarea/clivarea zgomotului II;
e) Durere la nivelul articulaţiilor coxo-femurale.

27. În cadrul cordului pulmonar cronic nu sunt semne de insuficienţă respiratorie


cronică:
a) Dispneea de efort progresivă;
b) Dureri în fosa iliacă dreaptă;
c) Cianoza caldă a feţei şi extremităţilor;
d) Hipocratism digital;
e) Poliglobulie.

28. Nu sunt complicaţii ce apar în cordul pulmonar cronic:


a) Osteoporoza sistemică;
b) Encefalopatia hipercapnică;
c) Aritmiile;
d) Accidentele trombo-embolice;
e) Suprainfecţiile pulmonare.

VIII. PLEUREZIILE

29. Diagnosticul de pleurezie este susţinut de:


a) Examenul clinic;
b) Lavajul gastric;
c) Examinarea radiologică toracică;
d) Examinarea radiologică a articulaţiei pumnului;
e) Puncţia pleurală.
30. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la pleurezii:
a) Reprezintă acumularea intrapleurală de lichid cu caracter de exudat;
b) Lichidul poate fi liber – în marea cavitate;
c) Lichidul poate fi închistat în pleură compartimentată;
d) Acumularea de lichid este consecutivă unui proces inflamator al
foiţelor pleurale;
e) Nu poate fi precizată niciodată etiologia pleureziilor.

31. În obiectivele tratamentului pleureziilor nu este inclus următorul:


a) Ameliorarea simptomatologiei;
b) Resorbţia lichidului;
c) Se practică doar tratament chirurgical;
d) Prevenirea sechelelor fibroase;
e) Refacerea funcţională

32. Pleurezia tuberculoasă nu necesită pentru confirmarea diagnosticului


următoarea explorare:
a) IDR la tuberculină;
b) Arteriografie;
c) Examenul lichidului pleural;
d) Biopsia pleurală;
e) Radiografia toracică.

SUBIECTE LICENŢĂ
COLEGIU DE ASISTENTE MEDICALE
IX. MEDICINĂ INTERNĂ

SUBIECTE CU COMPLEMENT SIMPLU:

1. Care sunt simptomele tipice pneumoniei pneumococice:


A. Febră, colaps circulator, hemoptizie
B. Frison solemn, febră, junghi toracic submamelonar
C. Astenie fizică, mialgii, febră, frisoane repetate
D. Dispnee de repaus cu ortopnee
E. Hipotensioune arterială, palpitaţii
2. Care este antibioticul de elecţie în pneumonia pneumococică:
A. Penicilină G
B. Tetraciclină
C. Gentamicină
D. Cloramfenicol
E. Biseptol

3. Tratamentul cu corticosteroizi pe cale inhalatorie în astm:


A. Este util numai în criza de astm
B. Reprezintă cea mai eficace medicaţie antiinflamatorie locală
C. Se poate folosi în toate formele de astm
D. Nu se recomandă în astmul bronşic
E. Se foloseşte numai în asociere cu alte medicamente bronhodilatatoare

4. Criteriile de diagnostic ECG ale fibrilaţiei atriale sunt următoarele, cu


excepţia:
A. Prezenţa de unde P neregulate
B. Absenţa undelor P
C. Activitatea electrică atrială este reprezentată de undele “f”
D. Prezintă frecvent semne de ischemie miocardică
E. Frecvenţa undelor de fibrilaţie este 400-600/min

5. Care din următoarele trăsături caracterizează angina pectorală stabilă:


A. Apariţia recentă a anginei (< 1 lună) la o persoană asimptomatică anterior
B. Dureri anginoase la efort
C. Apariţia precoce a anginei după un infarct miocardic acut
D. Durerea este percepută ca o „lovitură de cuţit”
E. Durata crizei anginoase depăşeşte 24 de ore

6. Factorii implicaţi în etiologia HTA esenţiale sunt următorii, cu excepţia:


A. Ereditatea
B. Aportul excesiv de potasiu
C. Fumatul
D. Sedentarismul
E. Obezitatea
7. Care este etiopatogenia cea mai frecventă a infarctului de miocard:
A. Embolie coronariană
B. Disecţie coronariană
C. Stare de şoc
D. Infecţie sistemică
E. Accident vascular cerebral

8. Examenul radiologic în ulcerul gastric relevă prezenţa nişei ulceroase ce


prezintă următoarele caractere:
A. Apare ca o pierdere de substanţă la nivelul căreia se evidenţiază H. pylori
B. Pliurile mucoasei gastrice apar îngroşate şi se opresc la distanţă de nişă
C. Apare ca o opacitate semicirculară, cu contur regulat
D. Nişa are dimensiuni mari, cu contururi neregulate
E. Determină îngustare filiformă la nivelul pilorului

9. Cel mai frecvent agent etiologic al infecţiilor urinare necomplicate este:


A. Proteus
B. Klebsiella
C. E. Coli
D. Pneumococul
E. Stafilococul auriu

10. Tratamentul PNA la gravide se face cu:


A. Negram
B. Tetraciclină
C. Eritromicină
D. Gentamicină
E. Biseptol

SUBIECTE CU COMPLEMENT MULTIPLU

1. În etiologia BPOC sunt implicaţi următorii factori:


A. Fumatul
B. Poluarea atmosferică
C. Infecţiile bronşice
D. Hiperreactivitatea bronşică
E. Insuficienţa ventriculară stângă
2. Diagnosticul diferenţial al bronşitei cronice obstructive se face cu:
A. Astmul bronşic
B. Bronşiectazia
C. Neoplasmul bronşic
D. Pleurezia marii cavităţi
E. Cordul pulmonar cronic

3. Examenul clinic în emfizemul pulmonar evidenţiază:


A. Expir prelungit
B. Torace dilatat „în butoi”
C. Sindrom de hiperinflaţie pulmonară
D. Numeroase raluri bronşice, mai ales sibilante
E. Matitate la ambele baze

4. Care din următoarele medicamente au efect bronhodilatator:


A. Salbutamolul
B. Ketotifenul
C. Beclometazona
D. Aminofilina
E. Penicilina G

5. Care sunt agenţii etiologici cei mai frecvenţi ai pneumoniei nosocomiale:


A. Pseudomonas aeruginosa
B. Streptococcus pneumoniae
C. Staphilococcus aureus
D. E.coli
E. Haemophilus influenzae

6. Astmul bronşic extrinsec se caracterizează prin:


A. Debut precoce, în copilărie sau sub 35 de ani
B. Numeroase raluri crepitante diseminate bilateral la auscultaţia pulmonară
C. Are o strânsă corelaţie cu atopia
D. Factorul declanşator este de obicei un alergen inhalat
E. Beneficiază de tratament cronic cu cortizon
7. Criteriile clinice majore în endocardita infecţioasă sunt:
A. Febră, 38°C
B. Stare generală alterată
C. Sufluri cardiace noi
D. Apariţia de vegetaţii la examenul ecocardiografic
E. Sindrom inflamator important

8. Simptomele cel mai frecvent intâlnite în stenoza aortică sunt:


A. Crizele anginoase
B. Hemoptiziile
C. Sincopele
D. Dispneea de efort
E. Ralurile crepitante la ambele baze

8. Manifestările clinice de debut în infarctul miocardic acut sunt:


A. Durere precordială cu durata de zeci de minute – ore
B. Sediul cel mai frecvent al durerii este precordial
C. Durerea se ameliorează la administrarea de nitroglicerină s.l.
D. De obicei durerea se asociază cu anxietate extremă
E. Tulburări de somn

9. În stadiul II al HTA esenţiale (clasificarea OMS) există:


A. Encefalopatie hipertensivă
B. Insuficienţă cardiacă
C. Hipertrofie ventriculară stângă
D. FO stadiul II
E. Insuficienţă renală cronică

10. HTA malignă se caracterizează prin:


A. Edem papilar
B. Insuficienţă cardiacă
C. Encefalopatie hipertensivă
D. Accidente vasculare cerebrale
E. Insuficienţă renală rapid progresivă
11. Urgenţe hipertensive sunt considerate:
A. Encefalopatia hipertensivă
B. Insuficienţa cardiacă congestivă globală
C. Disecţia de aortă
D. Edemul pulmonar acut
E. Atacul de glaucom

12. Criteriile de diagnostic ECG ale TPSV includ:


A. Frecvenţa atrială este situată între 140-220/minut
B. Undele P au aceiaşi morfologie cu undele P de origine sinusală
C. Ciclurile P-P şi R-R sunt neregulate
D. După fiecare undă P urmează un complex QRS
E. Apar modificări severe de fază terminală

13. Edemul pulmonar acut poate fi precipitat de:


A. Infarctul miocardic acut
B. Efortul fizic excesiv
C. Hipovolemii
D. Infecţii respiratorii
E. Stări febrile

14. Factorii precipitanţi ai insuficienţei cardiace pot fi:


A. Febra
B. Anemia
C. Tulburările de ritm sau de conducere
D. Emboliile pulmonare
E. Pleurezia masivă

15. Care dintre criteriile de mai jos permit stabilirea cu certitudine a


diagnosticului de ciroza hepatica:
A. Aspect microscopic de remaniere a arhitecturii hepatice asociat cu
procese de regenerare ce nu respectă arhitectura ficatului
B. Varice esofagiene evidentiate endoscopic
C. Prezenţa ascitei
D. Hipergamaglobulinemia
E. Anemia
16. Simptomatologia clinică în litiaza veziculară se caracterizează prin:
A. Durere colicativă în hipocondrul drept;
B. Durerea se însoţeşte de greţuri şi vărsături alimentare şi bilioase;
C. Uneori se poate palpa vezicula biliară;
D. Icterul este întotdeauna prezent;
E. Scădere ponderală

17. Sindromul nefrotic are următoarele semne şi simptome clinice:


A. Edeme
B. HTA
C. Tendinţă la scădere a diurezei
D. Paloare
E. Febră

18. Cauzele deficienţei de fier sunt:


A. Sarcina
B. Gastrectomia
C. Dieta vegetariană
D. Hematuria recidivantă
E. Febra

19. Care sunt semnele clinice din anemia Biermer:


A. Anorexie
B. Parestezii
C. Disfagie
D. Paloare cu uşoară tentă subicterică
E. Febră

20. Care sunt aspectele clinice caracteristice anemiei hemolitice:


A. Durerile precordiale
B. Icterul sclero-tegumentar
C. Deformaţiile osoase
D. Splenomegalia
E. E. Tulburări trofice
1. Factorii de risc pentru producerea BPOC sunt:
a. fumatul
b. infecţiile respiratorii
c. factori endocrini
d. poluarea atmosferică
e. carenţele alimentare

2. Gazometria sanguină relevă în bronşita cronică:


a. hipoxemie (Sa O2 < 98% )
b. hipocapnie ( Pa Co2 < 35 mm Hg )
c. hipercapnie ( Pa Co2 > 45 mm Hg )
d. hipoxie ( Pa O2 < 60 mm Hg)
e. alcaloză metabolică

3. În BPOC de tip A determinarea volumelor pulmonare relevă:


a. capacitate pulmonară totală crescută
b. volum rezidual funcţional scăzut
c. capacitate vitală normală
d. VEMS crescut
e. Indice de permeabilitate bronşică normal

4. Tratamentul adjuvant al insuficienţei respiratorii constă în:


a. gimnastică respiratorie
b. educaţia tehnicii de tuse
c. gimnastică medicală cu readaptare la efort
d. respiraţia cu buzele protruzionate
e. oxigenoterapie

5. Agenţii bacterieni care pot determina pneumonii sunt:


a. pneumococul
b. streptococul
c. treponema
d. stafilococul
e. Mycoplasma

6. Următoarele afirmaţii privind pneumoniile nosocomiale sunt adevărate:


a. reprezintă o formă de pneumonie căpătată în spital
b. afectează pacienţii cu status imunologic normal
c. din etiologie fac parte germeni rezistenţi, selectaţi în spital
d. necesită tratament antibiotic energic, asociat, prelungit
e. necesită întotdeauna spitalizare
7. Privind tratamentul pneumoniilor următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia:
a. pneumococul este sensibil la penicilina G
b. pneumonia stafilococică se poate trata cu oxacilină
c. H. Influenzae este sensibil la ampicilină
d. Pneumonia cu Klebsiella se poate trata cu tetraciclină
e. Pneumonia cu Mycoplasma se poate trata cu eritromicină

8. În abcesul pulmonar bronhoscopia este obligatorie deoarece:


a. infirmă posibilitatea unui cancer bronhopulmonar excavat
b. permite aspiraţia puroiului stagnant
c. permite extragerea eventualilor corpi străini
d. creşte eficienţa terapiei antibiotice
e. creşte capacitatea de apărare a organismului

9. Examenul obiectiv la pacienţii cu pleurezie a marii cavităţi relevă:


a. retracţia peretelui toracic şi îngustarea spaţiilor intercostale
b. creşterea amplitudinii mişcărilor respiratorii ale hemitoracelui afectat
c. matitate la percuţie
d. scăderea până la abolire a murmurului vezicular la ascultaţie
e. focar de raluri crepitante local

10. În pleurezii efectuarea puncţiei pleurale este obligatorie deoarece:


a. confirmă prezenţa lichidului
b. oferă informaţii asupra caracterului lichidului pleural
c. permite evacuarea lichidului din pleură
d. nu necesită premedicaţie şi se poate efectua fără precauţii
e. creşte răspunsul la tratament

11. Următoarele afirmaţii privind pleurezia TBC sunt adevărate:


a. reprezintă cea mai frecventă localizare seroasă a TBC
b. se însoţeşte de subfebrilitate/febră
c. diagnosticul de certitudine îl pune biopsia pleurală
d. trebuie suspectată numai la pacienţii vârstnici
e. se asociază întotdeauna cu alte diseminări ale bolii

12. Complicaţiile pleureziilor pot fi:


a. transformarea purulentă
b. embolia pulmonară
c. pahipleurita
d. cordul pulmonar cronic
e. pneumonia nosocomială
13. În infarctul miocardic acut durerea anginoasă are următoarele caracteristici:
a. durează peste 30 minute
b. intensitatea este deosebit de mare
c. sediul cel mai frecvent nu este retrosternal
d. este declanşată întotdeauna de efort
e. se asociază întotdeauna cu febră

14. Modificările ECG în infarctul miocardic acut relevă:


a. undă Q patologică (necroză)
b. supradenivelarea segmentului ST (leziune)
c. unda T negativă (ischemie)
d. unda U negativă
e. tahicardie

15. Diagnosticul enzimatic al necrozei miocardice se pune pe creşterea:


a. CPK (creatin-fosfokinaza) serică
b. TGP (transaminaza glutam-piruvică)
c. LDH (lactic dehidrogenaza)
d. Mioglobina
e. Hemoglobina

16. Complicaţiile precoce ale IMA sunt:


a. complicaţii electrice (aritmii sau blocuri)
b. complicaţii mecanice (IVS, şoc cardiogen, anevrism de VS )
c. complicaţii hemoragice
d. moarte subită
e. pleurezie stângă

17. În etapa prespitalicească primele gesturi terapeutice în infarctul acut de miocard


constau în:
a. combaterea durerii
b. oxigenoterapie
c. prevenirea aritmiilor ventriculare cu xilină
d. montarea unei linii de aşteptare iv.
e. Termometrizare la trei ore

18. Factorii precipitanţi sau agravanţi ai insuficienţei cardiace sunt:


a. efortul fizic excesiv
b. stări infecţioase
c. regimul hiposodat
d. anemii severe
e. tratamentul vitaminic
19. Edemul pulmonar acut (IVS) se manifestă clinic prin:
a. dispnee cu ortopnee
b. tuse cu expectoraţie mucopurulentă
c. anxietate, agitaţie
d. raluri crepitante diseminate bilateral ce urcă de la baze spre vârfuri
e. dureri precordiale de intensitate mare

20. Tratamentul medicamentos al insuficienţei cardiace cuprinde:


a. cardiotonicele (digoxin, dopamină)
b. vasodilatatoarele (IECA , NTG)
c. calcium-blocantele (nifedipina, verapamilul)
d. diureticele (tiazidice, de ansă, economizatoare de potasiu)
e. antibioticele

21. Tratamentul edemului pulmonar acut cuprinde:


a. oxigenoterapie
b. administrare de furosemid intravenos
c. digoxin intravenos
d. piafen intravenos
e. transfuzii de sânge

22. Cauzele HTA secundare pot fi:


a. renale (parenchimatoase şi vasculare)
b. endocrine (feocromocitom, sdr. Cushing, sdr. Conn)
c. hematologice (anemii, leucopenie)
d. cardiovasculare (coarctaţie de aortă, BAV total
e. infecţioase

23. Cele mai frecvente microorganisme implicate în producerea glomerulonefritelor acute


sunt .
a. streptococul
b. stafilococul
c. E.Coli
d. Leptospira
e. Mycoplasma

24. Sindromul nefrotic se caracterizează prin prezenţa următoarelor elemente:


a. proteinurie masivă (> 3,5 g724 ore)
b. hipoproteinemie (< 6g/dl)
c. hipoalbuminemie (< 3g/dl)
d. scăderea colesterolului şi a lipidelor plasmatice
e. febră
25. Cauzele sindromului nefrotic sunt:
a. boli glomerulare primitive
b. neoplazii (limfoame, mielom multiplu)
c. boli de sistem (vasculite, colagenoze)
d. afecţiuni metabolice
e. anemii severe

26. Agenţii bacterieni cei mai frecvent implicaţi în producerea infecţiilor tractului urinar
sunt:
a. E. Coli
b. Proteus mirabilis
c. Klebsiella
d. Streptococul beta hemolitic
e. pneumococul

27. Diagnosticul paraclinic al pielonefritei acute se bazează pe:


a. prezenţa sindromului inflamator
b. leucociturie sau chiar piurie
c. proteinurie masivă (>3,5 g/24 ore)
d. cilindri leucocitari
e. hematurie macroscopică

28. Complicaţiile pielonefritei acute sunt:


a. pionefrita
b. flegmonul perinefretic
c. septicemie
d. insuficienţă renală acută
e. insuficienţă cardiacă

29. Etiologia hepatitelor cronice este:


a. virală (VHB; VHC; VHD)
b. toxică (alcool, medicamente)
c. metabolică (hemocromatoză, boala Wilson)
d. autoimună
e. infecţioasă

30. Transmiterea infecţiei cu virusul hepatitei C nu se poate face prin:


a. transfuzii şi preparate de sânge
b. dializă peritoneală
c. pe cale sexuală
d. coabitarea cu subiecţi infectaţi
e. tratamente stomatologice
31. Complicaţiile cirozei hepatice pot fi:
a. hemoragia digestivă superioară
b. encefalopatia hepato-portală
c. complicaţii renale
d. cancer hepatic
e. stenoza pilorică

32. Encefalopatia hepato-portală nu poate fi precipitată de:


a. hemoragia digestivă superioară
b. excesul de glucide alimentare
c. constipaţie
d. consumul de etanol
e. tratament excesiv cu diuretice

33. Cauzele deficienţei de fier în anemia feriprivă sunt:


a. alimentaţie inadecvată
b. depozite de fier insuficiente
c. nevoi crescute de fier
d. sângerări cronice
e. stare febrilă

34. Pacienţii cu anemie feriprivă pot prezenta următoarele simptome cu excepţia:


a. stomatită angulară
b. bradicardie
c. disfagie
d. dispnee
e. febră

35. Examenul sângelui periferic în anemia feriprivă relevă:


a. hemoglobina scăzută
b. VEM crescut
c. HEM crescut
d. globule albe scăzute
e. trombocite scăzute

36. Cauzele anemiei megaloblastice sunt:


a. aport alimentar insuficient de vitamină B12 sau/şi de acid folic
b. consum crescut de vitamină B12 sau/şi de acid folic
c. necesar crescut în sarcină şi lactaţie
d. absorbţie scăzută
e. sindroame febrile prelungite
37. Diagnosticul paraclinic în anemia megaloblastică relevă:
a. VEM crescut
b. HEM scăzut
c. Leucocitoză
d. Trombocitoză
e. Hematocrit normal

38.Următoarele afirmaţii privind anemia post-hemoragică acută sunt false:


a. este o anemie normocromă, normocitară
b. survine după o hemoragie unică, abundentă
c. gravitatea anemiei nu depinde de sediul şi viteza hemoragiei
d. sindromul anemic nu este evident decât după corectarea volemiei
e. este o anemie regenerativă

39.Anemiile hemolitice au următoarele caracteristici:


a. sunt anemii hipocrome, microcitare
b. durata de viaţă a hematiilor este normală
c. se pot însoţi de apariţia icterului
d. reticulocitele sunt normale
e. sunt anemii regenerative

40.Tratamentul anemiei feriprive constă în:


a. transfuzii de sânge dacă Hb este sub 5 g/dl
b. regim dietetic cu alimente bogate în fier
c. tratament cu vitamină B12
d. administrare de săruri de fier pe cale orală, i.m. sau i.v.
e. vitaminoterapie

41.Tratamentul profilactic al anemiei feriprive nu se aplică la:


a. gravide
b. hemodializaţi
c. donatorii de sânge
d. gastrectomizaţi
e. febrili

42. Care sunt complicaţiile majore ale ulcerului gastric:


a. stenoza duodenală
b. stenoza pilorică
c. perforaţia
d. penetraţia
e. malignizarea
43. Care sunt principalele simptome în ulcerul duodenal:
a. durerea
b. vărsăturile alimentare
c. febra
d. cefaleea
e. icterul

44. Care sunt principalele cauze care determină apariţia ulcerului:


a. stress
b. alimentaţie necorespunzătoare
c. grup sanguin B
d. fumatul
e. medicamentele bronhodilatatoare

45. Care sunt principalele alimente recomandate în tratamentul ulcerului:


a. supe de carne
b. brânza de vaci
c. pâinea prăjită
d. laptele
e. grătarul de pui