8/24/2018 Coborarea din traseele de catarare traditionala

Coborarea din traseu

In alpinism se spune ca atunci cand ai atins varful muntelui ai ajuns abia la jumatatea traseului. Aceasta
afirmatie este valabila si in catararea traditionala: de multe ori, un traseu de trad se termina doar atunci cand
ai ajuns cu bine din nou la baza lui.

Pentru coborarea din traseele mai frecventate este posibil sa existe ancore de rapel echipate cu protectii
fixe (pe care trebuie sa le verifici temeinic), anumite zone pot avea o retragere amenajata, care deserveste
mai multe trasee din peretele respectiv, iar uneori este posibil sa cobori "pe sus" o portiune, pana intr-un
punct din care poti face mai putine rapeluri, de exemplu printr-o zona in care sunt copaci pe care i-ai putea
folosi ca ancore.

Foarte frecvent insa, coborarea din traseele de mai multe lungimi de coarda se face prin rapeluri
succesive pe linia traseului, iar pe parcursul acestora pot aparea multe pericole obiective, de care trebuie sa
tii seama.

Inainte de a te angaja intr-un traseu de catarare, informeaza-te despre posibilitatile de

coborare pe care le ai la terminarea ascensiunii !

Ancore pentru rapel

Atunci cand trebuie sa-ti amenajezi propriile ancore de rapel, este bine sa incerci sa folosesti elemente
naturale (copaci, pietre incastrate, colti de stanca sau clepsidre), pentru a lasa cat mai putin echipament in
perete. Daca nu exista ancore naturale sau daca cele existente nu par suficient de solide, problema rapelului
devine "dureroasa", pentru ca va trebui sa renunti la unele dintre pretioasele tale protectii, pe care sa le lasi in
componenta ancorelor pe care le vei monta pentru fiecare rapel.

In timpul rapelului, ancora pe care ai construit-o va fi singura legatura cu stanca a celui care
coboara, asa ca trebuie sa fii absolut sigur ca aceasta "poate opri o locomotiva".

Ancorele de rapel trebuie sa respecte aceleasi conditii ca si ancorele de regrupare: protectii solide,
redundanta, egalizare si fara posibilitate de extensie (aceste principii sunt explicate pe larg in pagina
despre regrupari). Totusi, fortele pe care trebuie sa le suporte ancora de rapel (greutatea cataratorului si a
echipamentului la care se adauga unele solicitari dinamice de mica intensitate care pot aparea in timpul
coborarii) sunt mult mai reduse decat cele care pot actiona asupra ancorelor de regrupare (incarcarile
dinamice produse prin caderea capului de coarda).

In consecinta, conditia de redundanta a protectiilor primare pentru ancorele de rapel poate fi

indeplinita cu numai doua protectii solide (de obicei se lasa in urma nuci medii-mari, care sunt mai ieftine
dar sunt suficient de rezistente) sau chiar cu o singura protectie naturala care sa fie redundanta prin rezistenta
ei mult mai mare decat cea necesara (un copac cu diametru suficient si cu radacini puternice, o clepsidra de
dimensiuni mari etc.). Totusi, daca ancora nu iti inspira suficienta incredere, trebuie sa o intaresti cu protectii
suplimentare pana cand consideri ca este 100 % sigura.

Redundanta buclelor de egalizare folosite este o conditie obligatorie pentru fiecare ancora de rapel,
astfel incat siguranta echipei sa nu depinda niciodata de un singur fir de cordelina sau de chinga. In cele mai
multe cazuri, egalizarea trebuie facuta doar pentru o singura directie, in jos, deci ancorele pot fi egalizate
static, ceea ce micsoreaza si posibilitatea de extensie in cazul cedarii uneia dintre protectii. Totusi, daca in
timpul coborarii va trebui sa pendulezi mult in lateral (de exemplu pentru a ajunge la urmatoarea ancora de
rapel), ai putea recurge si la egalizarea dinamica a protectiilor cu un X glisant, caz in care vei reduce
extensia potentiala prin noduri de limitare (metoda este descrisa in sectiunea "Regrupari").

http://www.escalada.verticon.ro/trad/rapel.htm 1/10
8/24/2018 Coborarea din traseele de catarare traditionala

De asemenea, trebuie sa ai grija ca buclele de egalizare sa fie suficient de lungi, astfel incat unghiul
dintre bratele ancorei sa fie cat mai mic pentru a evita multiplicarea fortelor care actioneaza asupra
protectiilor din componenta ancorei.

Pentru buclele necesare pentru construirea ancorelor de rapel se pot folosi urmatoarele materiale:

cordelina din nylon de 7 mm, care are o rezistenta minima de 9.8 kN conform standardelor UIAA-
102/EN-564, legata cu nodul dublu pescaresc (imaginile de mai jos).
chinga plata sau tubulara din poliamida, pentru care se foloseste nodul pentru chinga.
Conform standardelor UIAA-103/EN-565, rezistenta chingii este marcata cu dungi longitudinale de
culoare contrastanta, fiecare dunga reprezentand o rezistenta de 5 kN (de ex. 3 dungi = 15 kN)

Pentru limitarea impactului vizual, este indicat ca materialele lasate in componenta ancorelor de
rapel sa aiba culori neutre, cat mai apropiate de cele ale stancii.

Nodul pescaresc dublu pentru legarea buclelor de cordelina, nodul pentru chinga si zale rapide (maillons)

Pentru a facilita recuperarea corzilor, punctul principal al ancorei trebuie sa fie amplasat astfel incat
coarda sa nu frece pe stanca, iar pentru micsorarea frecarilor (mai ales atunci cand corzile sunt ude), ancorele
de rapel se pot echipa cu zale rapide (cu filetul strans !) sau cu carabiniere "de sacrificiu".

http://www.escalada.verticon.ro/trad/rapel.htm 2/10
8/24/2018 Coborarea din traseele de catarare traditionala

Daca vrei sa eviti echiparea ancorei de rapel cu o carabiniera cu siguranta, care este ceva
mai scumpa, dar te ingrijoreaza posibilitatea de deschidere accidentala a clapetei unei carabiniere
simple, aceasta poate fi fixata in pozitia inchisa cu mai multe straturi de banda adeziva (de exemplu
"leucoplast" din trusa de prim-ajutor).

Pentru taierea chingilor si cordelinei pentru a forma bucle de lungimea necesara pentru ancorele
de rapel trebuie sa fii echipat cu un cutit. Pe piata exista modele specializate de asemenea cutite (de ex.
Spatha, produs de Petzl sau extractorul de nuci Trango "Shark" prevazut cu o lama zimtata rabatabila), dar
poti folosi orice briceag care poate fi prins pe ham cu o carabiniera si care poate fi asigurat astfel incat sa nu
se deschida accidental. Acesta poate fi folosit si pentru taierea buclelor vechi gasite pe traseu sau in ancorele
de rapel.

In timpul coborarii, este posibil sa gasesti ancore de rapel montate de alte echipe care au
coborat pe aceeasi linie inaintea ta. Aceste ancore trebuie tratate cu suspiciune, pentru ca nu stii ce
materiale au fost folosite, de cat timp sunt acolo, sau cat sunt de solide.

Faptul ca ancorele au rezistat la coborarea unei alte echipe nu reprezinta o garantie ca vei putea sa
le folosesti in siguranta. Daca iei decizia sa folosesti asemenea ancore, verifica atent protectiile din
componenta lor si inlocuieste chingile sau cordelinele cu altele noi.

Protectiile naturale vor fi legate cu bucle din chinga sau cordelina,

care, daca este nevoie, vor fi echipate cu un maillon sau cu o carabiniera
pentru trecerea corzii de rapel (mai ales atunci cand cordelina este uda,
caz in care frecarile devin foarte mari).

Trebuie sa ai grija ca bucla ancorei de rapel sa nu frece pe muchii

ascutite care ar putea sa o taie, iar daca folosesti o carabiniera trebuie sa
te asiguri ca aceasta nu este solicitata in pozitii periculoase (incarcari
triaxiale, coarda peste clapeta, parghie peste muchii etc.).

Redundanta ancorei se asigura fie legand doua bucle separate, fie

trecand o bucla mai lunga in doua pe dupa ancora naturala si facand un
nod simplu pe capetele acesteia puse impreuna, pentru a obtine doua
"urechi" in care vei fixa maillon-ul sau carabiniera (imaginea alaturata).

Atunci cand pentru ancorarea rapelului folosesti copaci, trebuie sa ai grija ca bucla pe care o lasi
in urma sa fie suficient de larga, pentru ca plasticul se degradeaza lent, iar cresterea copacului ar
putea sa fie afectata de o bucla prea stansa.

Coborarea in rapel
Masuri de siguranta

Rapelul este o operatiune periculoasa, in timpul careia depinzi cu totul de integritatea ancorei pe care ai
montat-o, iar atunci cand intervin oboseala de la sfarsitul traseului, intunericul, ploaia sau posibilitatea
caderilor de pietre de deasupra, riscurile asumate cresc exponential. Din aceasta cauza, coborarea trebuie
planificata cu grija, luand in considerare toti factorii care pot afecta siguranta echipei.

In toate cazurile in care coborarea se face prin rapel este necesar sa montezi pe coarda o asigurare cu
un nod autoblocant (Prusik sau similar, vezi mai jos) (1) care sa-ti permita sa te opresti in siguranta si
sa-ti eliberezi mainile pentru demontarea protectiilor din traseu sau pentru montarea ancorei pentru
rapelul urmator.

http://www.escalada.verticon.ro/trad/rapel.htm 3/10
8/24/2018 Coborarea din traseele de catarare traditionala

Pentru controlul mai

ferm al corzilor si
pentru evitarea
arsurilor pe care le-
ar putea produce
acestea in timpul
coborarii, este
indicat sa porti
manusi pentru
rapel (2).
Carabiniera
dispozitivului de
rapel va fi prinsa pe
bucla de asigurare
(3) (care este
probabil cea mai
rezistenta piesa a
hamului) si nu prin
cele doua puncte de
legare aflate pe
centura si pe brida
dintre buclele pentru
picioare, caz in care
carabiniera ar putea
fi solicitata triaxial
sau peste clapeta.
Tot aici se va prinde
(cu un lat) si un
anou prevazut cu o
carabiniera cu siguranta care va fi folosit la autoasigurarea in regrupari.
Asigura-te ca cele doua capete ale corzilor se afla la acelasi nivel si nu uita sa faci cate un nod de
siguranta pe fiecare capat, astfel incat sa nu cazi dincolo de acestea (una dintre cele mai frecvente
cauze ale accidentelor in timpul coborarii in rapel).
Nu uita sa desfaci nodurile de siguranta inainte de recuperarea corzilor !
Daca pentru rapel se folosesc doua corzi, capetele acestora vor trebui legate intre ele cu unul dintre
nodurile aratate mai jos, iar nodul trebuie pozitionat astfel incat sa nu impiedice recuperarea
corzilor.

Astfel, atunci cand bucla din ancora (sau carabiniera, maillon etc.) prin care trece coarda de rapel este
paralela cu stanca, nodul va fi pozitionat pe coarda care se afla dedesupt (spre perete). In caz contrar,
in timpul recuperarii rapelului, coarda libera ar fi prinsa intre bucla ancorei si stanca datorita apasarii
corzii de care se trage, ceea ce ar putea produce blocarea ei.

De asemenea, daca imediat sub ancora se afla un prag sau o muchie care ar putea impiedica trecerea
nodului de legare a celor doua corzi, pentru a facilita recuperarea rapelului este indicat ca bucla de
egalizare a ancorei sa fie prelungita astfel incat punctul de rapel (carabiniera sau maillon-ul prin care
se monteaza corzile) sa fie pozitionat sub acest obstacol.
Primul catarator care coboara va verifica daca rapelul se poate recupera cu usurinta. Daca apar
probleme, celalalt catarator va ajusta pozitia nodului si a corzilor inainte de a incepe coborarea. De
asemenea, acesta va verifica din nou pe care parte a punctului de rapel se afla nodul si de care dintre
corzi se va trage pentru recuperare (pe parcursul unei succesiuni lungi de rapeluri, aceste amanunte pot
fi uitate cu usurinta).

Noduri pentru legarea corzilor

Nodul de legare a corzilor de rapel se va alege in functie de conditiile specifice ale fiecarui rapel, tinand
cont de avantajele si dezavantajele diferitelor noduri folosite in acest scop.

http://www.escalada.verticon.ro/trad/rapel.htm 4/10
8/24/2018 Coborarea din traseele de catarare traditionala

La noi, unul dintre nodurile folosite frecvent este nodul dublu pescaresc, care era recomandat in
putinele carti romanesti despre catarare sub numele "nodul pentru legarea a doua corzi". Acest nod (imaginea
din stanga) de desface relativ usor dupa ce a fost tensionat, dar se poate agata de obstacole in momentul
recuperarii corzilor.

Acelasi dezavantaj apare si la nodul opt prin urmarire (numarul 1 in imaginea din dreapta) si in plus,
acesta se desface ceva mai greu. Totusi, unii cataratori folosesc acest nod, probabil pentru ca datorita
asemanarii cu familiarul nod de legare in coarda le inspira mai multa incredere.

Pentru legarea corzilor in acest fel, se face un nod opt pe una dintre corzi si se urmareste in sens invers
cu capatul celeilalte corzi.

"Nodul simplu plat" (nodul 2 din imaginea din

dreapta) rezolva problema blocarii corzilor prin agatarea
de obstacole datorita formei lui asimetrice, care ii permite
sa alunece peste muchii (imaginea din dreapta).

Pentru legarea corzilor de rapel, se alatura cele doua

capete si se face un nod simplu pe ambele corzi .

Acest nod are insa o alta problema: peste o anumita

sarcina, care depinde de felul in care este facut si
tensionat nodul si de proprietatile corzilor (diametre,
caracteristici dinamice, umiditate etc.), nodul incepe sa se
ruleze spre capetele corzilor putand ajunge sa se desfaca.
Dealtfel, datorita acestei presupuse tendinte de a se
desface sub sarcina, americanii numesc acest nod E.D.K.
- European Death Knot (nodul mortal european).

Totusi, singurul lucru inspaimantataor la acest nod este numele, pentru ca incarcarile de la care incepe sa
se produca rularea nodului sunt mult mai mari decat cele intalnite la rapel (conform testelor facute de Tom
Moyer: Incercari la tractiune pe noduri EDK), iar acest nod este foarte util pentru cazurile in care obstacolele
de pe traseul corzilor ar putea impiedica recuperarea corzilor (eu folosesc acest nod de peste cincispezece ani
si nu am avut niciodata probleme).

In cazul legarii corzilor de rapel cu "nodul plat" (EDK), trebuie luate masuri suplimentare de
precautie: corzile folosite trebuie sa fie uscate, sa aiba diametre si proprietati similare, nodul
trebuie sa fie foarte bine strans, cu firele paralele (neincrucisate), iar capetele libere trebuie sa
aiba minimum 30 cm.

http://www.escalada.verticon.ro/trad/rapel.htm 5/10
8/24/2018 Coborarea din traseele de catarare traditionala

De asemenea, acest nod se va folosi doar pentru legarea corzilor de rapel, nu si in celelalte
cazuri in care ar putea fi necesara innadirea corzilor (coborarea unui accidentat, prelungirea unei corzi
fixe de rapel etc.) sau legarea unei bucle de coarda/cordelina, in care este indicat sa se foloseasca un
nod care ofera o marja de siguranta ceva mai mare.

Este de remarcat ca folosirea unui nod opt in locul celui simplu agraveaza problema rularii
nodului sub sarcina: testele de laborator au aratat ca nodul opt se "rostogoleste" mai usor pe corzi, la o
incarcare mult mai mica decat cea din cazul nodului simplu.

Autoasigurarea pe parcursul coborarii

Inainte de a incepe coborarea, fiecare catarator isi va fixa (cu un lat) pe bucla de asigurare a hamului un
anou de 60 cm prevazut cu o carabiniera cu siguranta, care va fi folosit pentru autoasigurarea in ancorele
de rapel, pentru ca in mod evident, pe parcursul coborarii cataratorii nu mai au posibilitatea sa se auto-
asigure cu ajutorul corzilor.

Atunci cand esti autoasigurat cu un anou (care nu are capacitatea de amortizare dinamica a
fortelor), trebuie sa ramai sub punctul de asigurare al ancorei de regrupare, cu anoul tensionat. In caz
contrar (de exemplu daca te cateri deasupra ancorei) o cadere in anoul respectiv ar genera forte foarte
mari, care ar putea sa pericliteze intregul sistem de asigurare.

De asemenea, ca o precautie suplimentara, asigura-te ca pe anoul de autoasigurare nu exista noduri

care ar putea sa-i reduca rezistenta in cazul unui eventual soc.

Mai multe informatii pe aceasta tema poti gasi in articolul si filmul de pe site-ul DMM

Pentru autoasigurarea in timpul rapelului se vor folosi noduri autoblocante facute cu bucle din
cordelina din nylon de 5-6 mm.

Cel mai frecvent utilizate noduri autoblocante pentru autoasigurarea in rapel sunt:

nodul Prusik (imaginea din stanga de mai jos), care se face infasurand de cateva ori in jurul corzilor o
bucla de cordelina prin ea insasi. Desi este folosit foarte des, acest nod are totusi reputatia ca se strange
destul de tare sub sarcina si se deblocheaza mai greu dupa aceea.
nodul Machard, cunoscut si sub numele Klemheist dar si ca "Prusik frantuzesc" (imaginea din
dreapta). Nodul se face infasurand de cateva ori in jurul corzilor o bucla de cordelina, incepand de sus
in jos, apoi capatul de jos al buclei se trece prin cel de sus. De asemenea, capetele buclei de cordelina
pot fi prinse impreuna cu o carabiniera cu siguranta (varianta din dreapta imaginii). Dupa tensionare,
aceste noduri se deblocheaza mai usor decat nodul Prusic.

http://www.escalada.verticon.ro/trad/rapel.htm 6/10
8/24/2018 Coborarea din traseele de catarare traditionala

Prinderea dispozitivului de rapel de brida de asigurare de pe ham se poate face prin intermediul unui
anou de 60 cm, caz in care nodul autoblocant se prinde direct de brida cu o carabiniera cu siguranta, astfel
incat acesta sa fie pozitionat pe corzile de sub dispozitivul de rapel (capetele pe care se realizeaza franarea).

O alta varianta folosita frecvent este conectarea dispozitivului de rapel direct pe brida de asigurare, iar
nodul autoblocant se prinde pe bucla pentru picior a hamului aflata pe partea mainii cu care se franeaza
coborarea.

Indiferent de metoda folosita, ideea este ca nodul autoblocant nu trebuie sa ajunga sa se rezeme pe
dispozitivul de rapel, caz in care eficienta lui ar fi nula.

Coborarea in rapel a echipei de coarda

Daca esti primul catarator care coboara, va trebui sa ai asupra ta echipamentul necesar pentru
construirea unei regrupari la capatul rapelului. Este bine sa te orientezi spre locurile in care ai regrupat la
urcarea traseului, despre care stii deja ca ofera pozitii comode si posibilitati de montare a protectiilor.

Odata ajuns in locul de regrupare, vei construi o ancora solida pentru rapel din doua protectii egalizate,
la care vei adauga niste protectii suplimentare, astfel incat ancora de regrupare rezultata sa fie capabila sa
sustina intreaga echipa de coarda.

Cat timp esti inca pe corzile de rapel, autoasigura-te cu anoul de pe ham in ancora pe care ai montat-o si
verifica rezistenta si stabilitatea acesteia incarcand-o prin cateva sarituri usoare, apoi elibereaza corzile si
verifica daca acestea pot fi recuperate cu usurinta.

Daca linia traseului este oblica sau surplombata, pastreaza capetele corzilor pentru a-l putea ajuta pe
urmatorul care face rapel sa ajunga mai usor la ancora. De asemenea, ultimul catarator care coboara va pastra

http://www.escalada.verticon.ro/trad/rapel.htm 7/10
8/24/2018 Coborarea din traseele de catarare traditionala

capetele corzilor dupa ce iese din rapel, astfel incat acestea sa nu penduleze intr-o pozitie din care sa nu mai
poata fi recuperate.

Pentru a preveni scaparea corzilor, coarda de care se trage va fi filata prin carabiniera sau maillon-ul
ancorei pe masura ce se recupereaza si va fi aranjata in regrupare. In acest fel, atunci cand se recupereaza
corzile rapelul urmator va fi deja pregatit. Tot ce mai ramane de facut este sa strangi fiecare coarda si sa o
arunci in afara, astfel incat sa nu se incurce si sa nu se agate de formatiunile stancii.

In conditii de vant puternic, corzile de rapel ar putea sa ajunga mult in lateral fata de linia de coborare,
iar daca se agata, ar putea fi foarte greu sa le recuperezi. In acest caz, este indicat ca unul dintre cataratori sa-
l coboare pe celalalt pana la urmatoarea ancora, apoi sa coboare in rapel in timp ce coechipierul lui tine
capetele corzilor, astfel incat acestea sa nu fie luate de vant.

Pentru urmatorul rapel, ancora se va configura astfel incat protectiile suplimentare sa nu fie tensionate
(acestea vor prelua incarcarile doar in cazul in care ancora de rapel ar ceda), iar cel mai greu dintre cataratori
coboara primul, ducand cu el si echipamentul. Astfel, rezistenta ancorei de rapel va fi verificata avand
protectiile suplimentare ca rezerva.

Daca nu a aparut nicio problema, cataratorul ramas in regrupare demonteaza protectiile de rezerva si
incepe coborarea. Daca ancora l-a sustinut pe "gras" incarcat cu tot echipamentul nu exista niciun motiv ca
acesta sa cedeze sub greutatea celui "slab".

Rapelul pe coarda simpla

Daca retragerea din traseu trebuie facuta prin

rapeluri lungi, dar din varii motive preferi sa urci
asigurat cu o coarda simpla, poti folosi o cordelina
ceva mai lunga decat coarda (adica cel putin
lungimea corzii plus alungirea acesteia sub
greutatea celui care coboara) cu ajutorul careia vei
putea dubla lungimea rapelurilor. Este de preferat
ca aceasta cordelina sa fie statica, astfel incat sa
nu se alungeasca prea mult sub sarcina (pe piata
exista cordeline proiectate special pentru aceasta
utilizare).

Pentru aceasta, ancora de rapel trebuie sa fie

echipata cu o za rapida (maillon) prin care vei
trece un capat al corzii, apoi faci o bucla cu un
nod opt pe care o prinzi cu o carabiniera cu
siguranta inapoi pe coarda. Practic coarda va fi
ancorata prin blocarea acestui nod in maillon
(nodul va fi prea mare ca sa treaca prin acesta) si
va fi asigurata cu ajutorul carabinierei.

De bucla innodata la capatul corzii vei lega un capat al cordelinei, iar celalalt capat il vei lega undeva pe
ham, astfel incat sa nu il scapi in timpul coborarii. Rapelul se va face pe coarda simpla, apoi aceasta se
recupereaza tragand de cordelina.

Din cauza ca nodul si carabiniera care trebuie trase jos cu ajutorul cordelinei sunt destul de
voluminoase, este posibil ca acestea sa se intepeneasca in fisuri sau pe muchiile orizontale, facand
recuperarea corzii foarte dificila, daca nu imposibila. De asemenea, nodul ar putea sa agate pietre instabile pe
care sa le disloce. Din aceasta cauza, metoda trebuie folosita cu precautie.

Retragerea fortata din traseu

http://www.escalada.verticon.ro/trad/rapel.htm 8/10
8/24/2018 Coborarea din traseele de catarare traditionala

In catararea traditionala, capul de coarda este pus adesea in situatia de a alege intre mai multe variante
ale traseului, iar unele dintre optiunile posibile pot fi inselatoare: o fisura lunga si cu forme si dimensiuni
ideale pentru catarare si pentru montarea protectiilor se poate "infunda" pe o fatza fara prize, sau diedrul
"perfect" spre care te-ai indrepat nu are o fisura asa cum credeai, iar fetele netede ale acestuia ar face
catararea mult prea dificila.

In aceste cazuri nu prea ai de ales: trebuie sa cobori inapoi in punctul in care ai facut alegerea variantei
respective si sa gasesti o alta linie pe care sa continui catararea sau, daca nu ai alte optiuni, sa te retragi din
traseu.

Pentru a te intoarce, solutia cea mai evidenta si mai simpla este sa incerci sa te descateri, recuperand
protectiile montate pe masura ce cobori. Astfel, vei risca exact aceleasi inaltimi de cadere cu care te-ai
confruntat la urcare, dar nu va trebui sa lasi echipament in urma.

In catararea traditionala, descatararea este o tehnica foarte utila, pe care este bine sa o incluzi
in programul tau de antrenament, pentru a o putea folosi in mod eficient atunci cand este nevoie.

Daca nu reusesti sa te descateri liber, poti incerca coborarea prin metode artificiale. Pentru aceasta
trebuie sa improvizezi doua scarite din anouri de chinga si sa montezi protectii intermediare (daca fisura
permite acest lucru) pe care le recuperezi din urma, pe masura ce cobori.

Intr-o situatie extrema, in care consideri ca stilul ascensiunii nu mai are importanta (de ex. iminenta unei
furtuni, apropierea noptii etc.), ai putea folosi catararea artificiala si pentru a forta depasirea pasajului pe care
n-ai reusit sa-l treci prin catarare libera, daca banuiesti ca dupa acesta exista posibilitati pentru continuarea
traseului.

Uneori, coborarea unui pasaj cu asigurari rare, pe care te-ai catarat cu greu, ti se poate parea imposibila.
In acest caz, va trebui sa sacrifici cateva dintre protectiile pe care le mai ai pe ham pentru a amenaja o
ancora din care sa cobori. Nu te zgarci la echipament, siguranta ta si a echipei de coarda este mai
importanta decat pretul protectiilor respective. In plus, este posibil ca dupa ce gasesti o alta varianta de
traseu, secundul sa poata recupera "pierderea" penduland spre zona respectiva. De asemenea, ai putea sa
demontezi protectiile abandonate atunci cand cobori in rapel, la terminarea traseului.

Dupa ce treci coarda prin punctul principal al ancorei pentru coborare, secundul poate sa te coboare
"salam", iar pe parcursul coborarii poti recupera protectiile montate pe lungimea respectiva. Trebuie
mentionat aici ca pe masura ce cobori recuperand protectiile, lungimea de cadere potentiala in cazul cedarii
ancorei creste foarte mult.

Pentru a micsora riscul, este indicat sa te asiguri cu un nod Prusik montat pe coarda care urca spre
ancora (cea pe care te fileaza secundul) si prins cu o carabiniera cu siguranta de brida de asigurare a
hamului, iar pe masura ce cobori, vei trage in jos acest nod cu o mana. In cazul cedarii ancorei, nodul Prusik
se va bloca pe coarda, iar in acest fel vei cadea doar dublul inaltimii pana la asigurarea de sub tine (in
speranta ca bucla din cordelina cu care ai facut nodul de autoasigurare rezista...).

Totusi, atunci cand esti coborat de catre secund, solicitarile asupra ancorei sunt mai mari datorita
efectului de scripete, asa ca s-ar putea sa consideri ca o coborire in rapel este mai putin riscanta.

In acest caz, inainte de a incepe coborarea, trebuie sa te asiguri ca rapelul te duce acolo unde vrei sa
ajungi, pentru ca in multe cazuri, daca peretele este surplombat sau daca linia traseului este oblica, s-ar putea
sa nu mai ai posibilitatea sa pendulezi inapoi spre linia traseului. In aceasta situatie, secundul trebuie sa
pastreze un capat al corzii, astfel incat sa te poata dirija spre locul dorit. In caz contrar, chiar daca reusesti
sa pendulezi, ar putea fi dificil, daca nu chiar imposibil, sa trimiti coarda inapoi in regrupare pentru ca
secundul sa preia din nou asigurarea.

Cand ajungi in locul din care poti gasi o alta continuare a traseului, montezi o ancora pentru
autoasigurare formata din doua sau trei protectii solide si egalizate, apoi recuperezi coarda de rapel, te legi
http://www.escalada.verticon.ro/trad/rapel.htm 9/10
8/24/2018 Coborarea din traseele de catarare traditionala

din nou in capatul corzii, iar secundul recupereaza surplusul de coarda si reia asigurarea capului de coarda.

Daca ai nevoie sa cobori o distanta mai scurta si in regrupare a mai ramas suficienta coarda, poti aplica o
metoda mai putin riscanta:

Construiesti o ancora solida in care sa te asiguri, apoi tragi sus toata coarda disponibila.
Cand coarda dintre tine si secund s-a intins, faci o bucla cu un nod opt pe care o prinzi pe bucla de
asigurare de pe ham cu doua carabiniere cu siguranta cu clapetele opuse, iar secundul preia din nou
asigurarea.
Acum esti asigurat de jos si ai la dispozitie o anumita lungime de coarda pe care poti face rapel din
ancora pe care ai montat-o (recuperand si protectiile din traseu), in timp ce secundul te asigura pe
restul corzii, avand si posibilitatea sa te dirijeze spre regrupare.

Aceasta solutie se simplifica mult daca ai doua corzi de asigurare: poti sa faci rapel sau sa te auto-filezi
pe una dintre corzi, in timp ce secundul te asigura pe cealalta coarda. Daca lungimea corzii nu este suficienta,
in timpul coborarii te poti opri sa montezi o alta ancora, apoi recuperezi coarda de rapel si o treci prin
carabiniera noii ancore, dupa care continui in acelasi fel.

In anumite situatii, in care continuarea catararii ar implica asumarea unor riscuri nejustificate,
poti fi pus in situatia sa iei decizia retragerii din traseu inainte de terminarea lui.

In asemenea cazuri, este bine sa renunti la momentul potrivit, cat timp echipa mai poate inca sa coboare
in siguranta:

Daca se apropie nori de furtuna, nu astepta ca aceasta sa inceapa pentru a face o coborare "epica" in
rapel prin ploaie, sub amenintarea descarcarilor electrice. Coboara cat timp mai poti inca sa controlezi
situatia.
Daca dificultatile traseului te depasesc, nu te expune inutil. Mai bine cobori si te intorci sa incerci din
nou catararea atunci cand o sa fii mai pregatit.
Daca partenerul iti cere sa coborati, respecta-i decizia, nu incerca sa-l tarasti prin traseu cu orice pret.
Daca durata catararii s-a prelungit prea mult, renunta cat timp mai poti inca sa cobori pe lumina, pentru
a nu risca o retragere periculoasa in intuneric pe teren necunoscut.
Daca echipamentul de care dispui nu este suficient sau nu este adecvat posibilitatilor de asigurare din
traseu, mai bine renunta. Poti oricand sa te intorci mai bine echipat, iar data viitoare vei sti exact de ce
ai nevoie.

http://www.escalada.verticon.ro/trad/rapel.htm 10/10