SUBIECTE ORL

1. Rinoscopia anterioara: tehnica, aspect normal si pathologic

2. Bucofaringoscopia
3. Rinoscopia posterioara
4. Laringoscopia indirecta
5. Otoscopia
6. Traheotomia: indicatii, tehnica (2sub)
7. Probele cu diapazonul: Proba Rinne, proba Schwabach, proba Weber
8. Corpi straini auriculari: metode de retragere, tehnica spalaturii auriculare, indicatii, contraindicatii
9. Examinarea ganglionilor cervical: (arii ggl laterocervicale)
-componenta lanturilor ggl cervicale
-enumerare organe ale caror limfatice dreneaza in ggl respective
-modalitati de palpare
10. Epistaxis: cauze, metode de tratament
11.Fracturile piramidei nazale: mecanisme de producere, manifestari clinice, modalitati terapeutice. (*) traumatisme
rinosinusale (8)
12.foliculita vestibulara;
13. Rinita acuta banala
14. Rinita cronica hipertrofica
15. Alergie rinosinusala
16.Sinuzita maxilara acuta: manifestari clinice, tratament
17. Punctia sinusului maxilar: indicatii, tehnica, accidente, complicatii
18. Angina acuta banala
19. Angine ulceratice (2sub)
20. Flegmon periamigdalian
21. Amigdalita cronica + amigdalectomie
22. Adenoidita cronica
23. Angiofibrom de rinofaringe
24. Neoplasm de rinofaringe
25. Neoplasm de orofaringe
26.. Polipoza nazala
27. Corpi straini faringo-esofagieni: manifestari clinice, metode de tratament
28. Formatiuni latero-cervicale ggl
29. Formatiuni latero-cervicale neggl.
30. LA
31. Clasificare laringite
32. Corpi straini laringo-trageo-bronsici
33. Neoplasm laringian (2sub)
34. Othematom
35. Otita externa acuta
36. Furuncul CAE
37.Otomicoza
38. Otita medie (toate- ac, cr, cu timpan inchis si deschis)
39.Complicatii otite si otomastoidite (endocraniene,paralizie facial, exterior)

- Furuncul vestibul nazal??

1. Rinoscopia anterioara: tehnica, aspect normal si pathologic
-se efectueaza cu ajutorul speculului nazal si al oglinzii frontale
-se va alege un specul adecvat marimii vestibulului nazal al bolnavului (exista 3 tipuri in functie de dimensiune)
-dupa proiectarea fascicolului luminous in orificiul narinar, se introduce speculum nazal, tinut inchis, in vestibulul nazal,
nu prea profund.
- se deschide speculumul incet, cu grija pentru a nu leza mucoasa septului nazal (care prezinta la acest nivel pata
vasculara a lui Kisselbach) si a nu provoca bolnavului dureri sau hemoragie.
- in acest timp, cealalta mana se sprijina pe fruntea si crestetul bolnavului, imprimand capului pozitia corespunzatoarea
examenului pe care il efectuam.
Clasic, se descriu 3 pozitii ( ale lui Lermoyez), astfel:
1. In rinoscopia ant joasa: capul bolnavului este asezat normal pe verticala corpului. Se observa partea anterioasa a
foselor nazale cu :
*planseul foselor nazale
*baza de implantare a septului nazal
*capul cornetului inferior
*meatul inferior, aflat indaratul capului cornetului intre acesta si peretele extern al fosei nazale ( pe aici se
efectueaza punctia sinusului maxilar) si uneori, cand cornetul inferior nu este voluminous sau cand il retractam cu
un vasoconstrictor, se poate observa peretele posterior al faringelui, partea posterioara a cornetului mijlociu si
coada cornetului inferior.
2. In rinoscopia ant oblica: capul bolnavului se inclina inapoi cu 30 grade. In aceasta pozitie se pot observa:
*septul nazal in totalitate
*cornetul inferior
*meatul mijlociu
*cornetul mijlociu
*fanta oftalmica , putin vizibila, situate deasupra cornetului mijlociu
Meatul mijlociu: este considerat de a fi oglinda sinusurilor maxilare, etmoidale anterioare si frontale, aici aflandu-se
orificiile de deschidere ale acestora. Patologia de la nivelul acestor sinusuri se reflecta in modificarile mucoasei de la
nivelul meatului mijlociu
3.In rinoscopia ant inalta: capul bolnavului se inclina inapoi la 60 grade. Se pot observa extremitatea anterioara a
cornetului mijlociu si plafonului fosei nazale.
-speculul se va extrage intredeschis
-rinoscopia anterioara se face inainte si dupa aplicarea de vasoconstrictoare
-daca exista secretii se aspira.

Aspecte patologice:
- Adenoidita acuta: rinoree purulenta
- Rinoreea anterioara: puroi la nivelul meatului mijlociu
- Rinita catarala: hipertrofia mucoasei la nivelul cornetelor
- Rinita hipertrofica: marirea de volum a capului/cozii cornetului inferior sau a cozii septale
- Rinita atrofica: mucoasa palida, atrofiata cu secretii purulente groase si cruste verzui
- Sinuzita frontal/maxilara acuta: secretii purulente la nivelul meatului mijlociu
- Polipoza sinusala: formatiuni alb-sidefii cu origine uneori evident la nivelul meatului mijlociu, acoperiti de o
mucoasa neteda, fara ulceratii
- Papilomul nazal: formatiune conopidiforma, roz-cenus cu baza larga de implantare, sangeranda la atingere, la
niv port inf a sept nazal, capul cornetului mijlociu

2. Bucofaringoscopia
a. halena bolnavilor este uneori caracteristica:
-bolnavii febrili sau cu igienta gurii neglijata prezinta un miros fad, dezagrebil;
-dintii cariati, cancerul buzelor sau al amigdalelor, stomatitele ulceroase si gangrenoase, diverticulul faringo- esofagian
dau miros putrid;
-alcoolicii au un miros aldehidic characteristic;
-mirosul de acetone il intalnim la diabetic;
-noma, ozena, bronsiectazia, gangrna pulmonara determina un miros insuporabil;
-mirosul amoniacal de urina este characteristic uremiei;
-miros dulceag in IH;

b. examinarea buzelor:
-simetria in timpul miscarilor voluntare;
-culoarea: palide, cianotice;
-volumul: macrocheilie in acromegalie, hipotiroidism;
-integritate: cheiloschizis(malf congenit);
-aspectul -> in afectiunile cu stare febrile= crapate, uscate, cu cruste brune negricioase, aderente;
-> herpesul labial= in gripa, meningita, perioada catameniala;
-> ulceratiile profunde, dureroase localizate la nivelul comisurilor bucale(ragade)= copii>2 ani produse de
streptococ;
-> ulceratia labial mica, acoperita de cruste hemoragice, fara tendinta la vindecare sau o leziune cu aspect de
veruca cu suprafata fisurata sub forma unei excrescente cu aspect conopidiform insotita de adenopatie ce apare
precoce, pledeaza pt un cancer de buza;

c. examinarea danturii:
-infectiile localizate la nivelul ultimului premolar sau la nivelul primilor 2 molari superiori – se pot constitui in punct de
plecare pt sinuzita maxilara odontogena;
-mobilitate anormala a dintilor cu avulsia acestora sau nemaipotrivirea protezelor la o persoana in varsta – suspiciune de
tumora maligna rinosinusala;
-avulsiile dentare cu exteriorizare de puroi prin alveola, la un copil mic febril, ridica suspiciunea de osteomielita a
maxilarului superior;
-dintii vicios implantati se intalnesc in vegetatiile adenoide;
-triada HUTCHINSON – in care incisivii centrali superiori au marginea libera excavate in semiluna, cu striatii vertical si
transversal pe fata vestibulara- caract. eredoluesului.

d. Mobilitatea mandibulei si functia articulatiei temporo-mandibulare, precum si mobilitatea arcadei dentare

superioare.
e. Examinarea limbii(mobilitate, marime, culoare, aspect):
-la proiectarea limbii in afara, in paraliziile de nerv hipoglos, bolnavul ‘’arata leziunea cu limba’’, varful limbii aratand
sediul leziunii prin contractia doar a muschilor de partea sanatoasa;
-dificultati la proiectarea limbii in afara se intalnesc si in : flegmoanele bazei limbii si ale planseului bucal, cancerul limbii;
-tremuraturile limbii: scleroza in placi, paralizia generala, intoxicatii cu alcool, morfina;
-macrologia: glosite, acromegalie, mixedem, limfangiom, tumori;
-microglosia: in leziuni ale nervului hipoglos, tabes, paralizie generala;
-culoarea ros-violacee a limbii – stari de asfixie;
-in stari febrile/ dispepsiile gastrice – incarcata cu un deposit cremos, alb-galbui (limba saburala sau incarcata);
-in scarlatina- limba are un aspect cu totul characteristic: initial este saburala apoi prin descuamare treptate devine
zmeurie;
-in anemia pernicioasa- limba rosie, lucioasa. Dureroasa(glosita Hunter);
-la casectici: neagra, viloasa, cu papile mult hipertrofiate;
-limba este palida in anemii, galbena in icter;

f. Examinarea planseului bucal: se realizeaza cerand bolnavului sa puna varful limbii in cerul gurii:
-se poate decela un chist al glandei sublinguale(grenueta), un calcul al canalului Warton, infiltrarea planseului lingual in
afectiuni inflamatorii sau tumorale sau un fren lingual scurt;
-palparea bimanuala permite evaluarea glandelor submaxilare si sublinguale, a ggl limf periglandulari sau decelarea unui
eventual calcul in ductul submaxilarea;

g. Examinarea mucoasei jugale si gingivale: cu ajutorul unei SPATULE care se introduce in spatial gingivo-jugal;
-in mod normal mucoasa e de culoare rozie;
-mucoasa poate deveni rosie in: intoxicatii, tabagism, scarlatina, rujeola, parotidita epidemica;
-in anemie – palida;
-in rujeola- pe fata interna a obrajilor, la nivelul deschiderii canalului lui Stenon, se intalnesc niste puncte mici, cat
gamalia de bold, albicioase (semnul Koplich);
-in parotidita epidemica, orificiul canalului lui Stenon( situate in dreptul molarului al doilea superior) apare congestionat
si edematiat;
-in b. Addison- pete brune;
-in scorbut, IH, leucemie – vom decela prezenta unor puncte hemoragice;
-gingivita hipertrofica – scorbut si leucemie;
h. Examinarea boltii palatine:
-poate prezenta o comunicare cu fosele nazale in palatoschizis sau in gomele luetice ulcerate;
-prezinta o forma ogivala in rahitism si la copii cu adenoidita cronica;

i. Examinarea valului palatin:

-mobilitatea: invitand bolnavul sa pronunte sunetul ‘’a’’;
-reflexele velopalatine vor fi evaluate prin atingerea valului palatin cu un stilet;
-prezenta unei petesii la nivelul valului evoca diagnosticul de MI;
-se vor cauta eventuale ulceratii sau formatiuni tumorale;

j. Amigdalele palatine, amigdala lingual si peretele posterior al orofaringelui: vor fi examinate folsind 2
spatule. In mod normal aceste formatiuni sunt galben pal deschis spre roziu, umede stralucitoare.
-cu ajutorul unui stilet se va indeparta pilierul anterior pt a observa recesul supraagmidalian;
-amigdala palatine va fi comprimata intre 2 spatule observand secretia care se exteriorizeaza din cripte;
-peretele post al orofaringelui poate fi acoperit cu un treneu mucopurulent -> la copii cu vegetatii adenoide; sau poate
prezenta o bombare a sa in adenoflegmonul retrofaringian, in abcesul rece retrofaringian sau in afectiuni ale coloanei
cervicale;
-prezenta ulceratiilor la acest nivel necesita DD intre afectiunile inflamatorii specific si nespecifice si afectiunile
tumorale;

3. Rinoscopia posterioara(examenul rinofaringelui):

-pt acest examen utilizam o oglinda mica(cu diametrul de 6-8mm) = oglinda de rinoscopie posterioara.
-se fixeaza manerul prelungitor la oglinda;
-invitam bolnavul sa respire pen as, usor si profund ca si cand ar mirosi o floare;
-cu ajutorul unei spatula tinuta in mana stanga comprimam usor, dar ferm, 2/3 ant ale limbii; in acest fel creste distant
dintre limba si palatul moale;
-fixam lumina, reflectata de oglinda frontal, la nivelul luetei;
-oglinda de rinoscopie posterioara se apuca cu mana dreapta in acelasi mod in care se tine creionul;
-incalzim suprafata de sticla a oglinzii la flacara lampii de spirt(pt a nu se aburi);
-controlam temperature oglinzii pe dosul mainii ( pt a nu provoca arsuri bolnavului;
-se introduce oglinda oblic dinspre comisura labiala stanga a bolnavului spre linia mediana, pana in spatial dintre palatul
moale si peretele posterior al faringelui.
-suprafata refractanta a oglinzii este indreptate in sus si in anterior;
-evitam atingerea mucoasei orofaringelui cu oglinda pt a nu declansa reflexul de voma.
- pt a examina rinofaringele in totalitate va trebui sa modificam pozitia oglinzii imprimandu-I diverse inclinatii.

ASPECTE NORMALE:
Marginea posterioara a septului, care are o directie verticala, serveste drept reper pt localizarea structurilor normale.
In partea SUP: se observa plafonul rinofaringelui captusit de mucoasa mamelonata, strabatura de santuri dispuse
sagital= aspect dat de vegetatii adenoide la copil, care cu varsta dispar -> mucoasa devine regulate si neteda la adult.
Peretii LAT ai cavumului: prezinta orificiile faringiene ale trompei lui Eustache a carui buza posterioara, cartilaginoasa
este mai proeminenta – bureletul tubar. Inapoia trompelor se gaseste foseta lui Rosenmuller.
La nivelul peretelui ANT se observa cele 2 orificii choanale separate prin marginea post a vomerului, iar INF fata
superioara a valului palatin.
Orificiile choanale au forma ovalara cu marele ax vertical. Pe peretele extern al fiecarui orificiu choanal se observa cozile
celor 3 conete: sup, mij si inf.

Rinofaringele trebuie palpat manual.Vom executa aceasta manevra la adult cand dorim informatii suplimentare privind
consistent, mobilitatea, dimensiunile sau locul de implantare a unor formatiuni din astea regiune.

ASPECTE PATOLOGICE:
- Etmoidita: puroi la nivelul meatului mijlociu si pe bolta rinofaringelui
- Adenoidita: formatiuni tumorale moi, boselate, ce ocupa plafonul si obstrueaza orificiile, obstrucitie nazala
- Rinita hipertrofica: cresterea in volum a cozii cornetului inferior sau a cozii septale
- Procese tumorale la nivelul cornetului inferior, plafonul orofaringelui
- Tumori rinofaringiene
- Hipertrofia amigdaliana +/- edem

4. Laringoscopia indirecta
=metoda prin care endolaringele este inspectat cu ajutorul unei oglinzi introdusa in orofaringe.
-sunt necesare: oglinda frontal, oglinda pt laringoscopie(plana, rotunda, diam 2,5-3,3 cm, fixate pe un maner cu care
face un unghi de 120 grade), prelungitorul pt maner, o sursa de lumina, o lampa de spirt si comprese.
Tehnica de examinare:
-bolnavul si medical sunt asezati pe scaune, fata in fata, la o inaltime potrivita.
-bolnavul este invitat sa scoata limba
-infasuram limba intr-o compresa pt a avea o priza buna si pt a nu o leza in cursul tractiunii pe incisivii inferiori.
-oglinda frontal fiind fixate correct, lumina va fi focalizata la nivelul luetei.
-cu mana stanga se prinde limba bolnavului intre medius, situate pe fata dorsal a limbii si police, pe fata ventral. Indexul
ridica buza superioara.
-oglinda laringiana fixata la maner se va tine cu mana dreapta, in acelasi mod in care se tine creionul.
-incalzim suprafata de sticla a oglinzii la flacara lampii de spirt(pt a nu se aburi);
-controlam temperature oglinzii pe dosul mainii ( pt a nu provoca arsuri bolnavului;
-se introduce oglinda oblic dinspre comisura labiala stanga a bolnavului spre linia mediana;
- suprafata refractanta a oglinzii este indreptata in jos;
- se recomanda bolnavului sa respire linistit sis a emita sunetul ‘’I’’ ( valul palatin si epiglota se vor ridica permitand o mai
buna vizualizare a endolaringelui;
-lueta va fi ridicata, cu dosul oglinzii, inspre in sus si indarat avand grija ca extremitatea ei inferioara sa nu depaseasca in
jos marginea oglinzii, evitandu-se astfel aparitia imaginii luetei in oglinda.
- se va evita atingerea bazei limbii si a peretelui posterior al faringelui, zone reflectogene ce decl. voma.
IMAGINEA NORMALA: cu oglinda laringoscopica inclinata la 45 grade se proiecteaza imaginea laringelui, cu partea lui
anterioara spre marginea superioara a oglinzii, iar cu partea posterioara spre marginea inferioara, toate elementele fiind
suprapuse in acelasi plan. Astfel, corzile vocale apar la acelasi nivel cu epiglota, desi se gasesc la 4-5 cm mai jos.
Laringele trebuie intotdeauna examinat in timpul celor 2 functii principale: in respiratie si in fonatie.
Cercetarea imaginii laringoscopice se face sistematic de sus in jos.
In partea superioara a oglinzii se vede baza limbii, cu ‘’V-ul’’lingual si amigdala linguala, apoi gropitele
glosoepiglotice sau valeculele acoperite de o mucoasa galbuie separate intre ele prin plica gloso-epiglotica mediana.
Sub valecule se vede epiglota, variabila ca forma, pozitie si marime. Se vor examina fata linguala si cea laringiana a
epiglotei, precum si marginea libera care impreuna cu pliurile ariepiglotice formeaza origiciul superior al
laringelui(coroana laringiana).
Sub orificiul sup al laringelui apare comisura ant de la care pornesc corzile vocale care se recunosc usor( ca 3 benzi de
culoare alba sidefie care se apropie si departeaza in cursul fonatiei) si care delimiteaza intre ele orificiul glotic.
In timpul respiratiei linistite, orificiul glotic are forma unui triunghi echilateral cu laturile reprezentate de cele 2
corzi vocale, oar baza situate intre aritenoizi- formand comisura post a laringelui.
Supero-extern fata de corzile vocale se observa benzile ventriculare a caror mucoasa are o culoare roz.
Partile laterale ale epiglotei sunt unite de peretii laterali ai faringelui prin pliurile faringoepiglotice. Extern de pliuri se
observa sinusurile piriforme ale hipofaringelui.
Se va controla intotdeauna: mobilitatea c.v., a aritenoizilor, care, se asemenea, se apropie si se departeaza, [recum si
deschiderea si inchiderea sinusurilor piriforme. In timpul inchiderii glutei, sinusurile piriforme se largesc, ingustandu-se
cand glota se inchide.
Aspecte patologice:
- Laringita acuta catarala: congestive diguza a mucoasei laringiene
- Laringita cronica pseudomixematoasa: edem de aspect gelatinos al ambilor corzi vocale, albicios
- Monocordita: inflamatia unei singure corzi vocale, cu aspect rosiatic
- Granulomul cordal: formatiune ce se dezvolta pe partea posterioara a CV
- Pahidermia interaritenoidiana: aspect de creasta de cocos la nivelul CV
- Placa de leucoplazie: placard albicios la nivelul CV
- Noduli ai CV: formatiuni mici, simetrice, in 1/3 medie a CV
- Polipul laringian: formatiune cu localizare in 1/3 ant a CV, fie rosu, sesil sau pediculat(angiomatos) fie fibros, alb-
roziu(mixomatos);

5. Otoscopia
Examenul otoscopic se realizeaza cu ajutorul speculului auricular si al oglinzii sau lampii frontale prin care se examineaza
pavilionul urechii, CAE si timpanul, obiectivandu-se prin leziunile timpanului si modificarile urechii medii.
Trebuie precizat ca este necesara obtinerea unui traiect rectiliniu a CAE pt vizualizarea timpanului prin tractionarea
postero-sup a pavilionului la adult si ant-inf la copil. Introducerea speculului, ales in functie de dimensiunea conductului,
se va face cu grija pt a nu leza tegum din conduct. Se va evita patrunderea in portiunea osoasa a conductului(peretii la
acest nivel sunt f sensibili si usor de lezat). Speculul va fi tinut in mana stanga. Mana dreapta va fi libera pt a putea utiliza
instrumente: cartlig pt extragerea corpilor straini, aspirator, timpanotom, etc.
De asemenea, CAE trebuie curatat in cazul dopului de cerumen. Aceasta se face prin spalare cu seringa Guyon
dupa prealabila inmuiere a dopului cu apa oxigenata, diferite uleiuri.
Aspectul timpanului NORMAL trebuie sa fie:
- ca o membrane situate oblic, de culoare gri-rozie, stralucitoare, translucid;
- orientat oblic dinspre peretele posterior spre cel anterior, de sus in jos si dinafara inauntru, cu o proeminenta
determinata de apofiza lenticulara a ciocanului-umbo.
Prin transparent timpanului se vad:
- manerul ciocanului, apofiza scurta a ciocanului, ligamentele timpani-maleolare si triunghiul luminous al lui
Politzer.
In cazul leziunilor traumatice sau otite acute, poate aparea o perforatie mezotimpanala prin care se evidentiaza secretii
sub forma de sange/puroi, iar in leziunile inflamatorii cornice, perforatiile sunt epitimpanale, cu orizontalizarea
manerului ciocanului si cu posibile evidentieri de leziuni in urechea medie tip polip, osteita sau colesteatom.
Aspecte patologice:
- miringita flictenulara: vezicula hemoragica aparuta la nivelul mb timpanice;
- otita medie acuta seromucoasa: timpan normal, iar prin transparenta se observa bule de lichid si aer;
- otita medie cronica tuberculoasa: timpan cu multiple perforatii(aspect de stropitoare)
- otita medie cronica simpla: perforatie mezotimpanala
- otita cronica medie propriu-zisa: perforatie de aspect mezotimpanal, polip, osteita si colesteatom

6. Traheotomia: indicatii, tehnica (2sub)

Indicatii:
A. Obstructia mecanica a cailor respiratorii:
1. Tumori ale laringelui, faringelui, traheei, esofagului cervical
 2. Anomalii congenital ale cailor respiratorii superioare si/sau digestive
3. Traumatisme ale laringelui si/sau traheei
4. Paralizia recurentiala bilateral
5. Traumatisme ale masivului facial cu tumefierea partilos moi si/sau fracturi(mai ales ale mandibulei)
6. Inhalarea de corpi straini
7. Infectia (edemul) laringelui, traheei, limbii, faringelui
B. Obstructia cailor respiratorii prin secretii sau respiratie insuficienta sau ambele:
 Blocarea prin secretii cu tuse ineficienta(imposibilitatea de a expectora) in timpul sau dupa:
1. Chirurgie toracica sau abdominal
2. Bronhopneumonie
3. Vomismente si aspirarea continutului gastric
4. Arsuri ale fetei, gatului, cailor respiratorii
5. Precoma sau coma (DZ, IR si IH)
 Ventilatie alveolara insuficienta in timpul sau dupa:
1. Intoxicatie medicamentoasa sau cu pesticide
2. Traumatisme inchise ale toracelui cu fracturi de coaste
3. Paralizia m. respiratori
4. Obstructia pulmonara cronica (emfizem, bronsita cronica, bronsiectazie, astm, atelectazie)
 Blocarea prin secretii cu ventilatie alveolara insuficienta in cursul:
1. Afectiuni ale SNC(apoplexie, encefalita,poliomelita,tetanos)
2. Eclampsie
3. Traumatisme grave ale capului, gatului, toracelui
4. Coma preoperatorie neurochirurgicala
5. Embolia aeriana sau gazoasa

Tehnica:
Pregatirea preoperatorie, cu sedative si corectarea deficientelor generale, ca si preanestezia, sunt posibile doar daca
interventia nu este o urgenta majora.
Instrumentarul cuprinde: bisturie, foarfece, pense anatomice, Pean, Kocher, departatoare Farabeauf, decolator, portac
si ace, catgut si ata chirurgicala, canule traheale si sonde, comprese, aspirator.
- Pozitia pacientului este in decubit dorsal, cu un rulou sub umeri pt a adduce capul in hiperextensie- in aceasta
pozitie, care agraveaza semnele de IR, traheea este suprficializata si interventia se poate efectua mai rapid.
- In caz de IR severa, cand pacientul nu poate tolera aceasra pozitie, interventia va incepe cu pacientul in pozitie
sezanda si va fi culcat in momentul deschiderii traheei.
- Dupa dezinfectia tegumentelor, plasarea campurilor si efectuarea infiltratiei locale de anestezic( sau anestezie
generala), se va practica incizia vertical pe linia mediana de la marginea inferioara a tiroidului pana la furculita
sternala
- Incizia va interesa toate planurile regiunii – pielea, t. subcutanat, aponevroza cervical superf, planul muscular(nu
se diseca si se indeparteaza), istmul tiroidian- care va fi ligaturat si sectionat sau tractionat sup/inf;
- Hemostaza se va efectua pas cu pas daca este o traheotomie de necessitate sau dupa deschiderea traheei si
depasirea momentului critic respirator
- Deschiderea traheei se va face, daca timpul permite, dupa injectarea in lumenul traheal al unui anestezic pt a
preveni sincopa respiratorie, totodata avand certitudinea ca organul abordat este traheea( se aspira pe seringa
dupa introducerea acului si se constata prezenta aerului)
- Incizia traheei se va face vertical, pe 1-2 inele sau se poate decupa o rondela din peretele traheal, cu diamentrul
cat mai aproape de cel al canulei traheale care va fi folosita. O alta variant este decuparea fragmentului traheal
cu mentinerea unei balamale care va permite, la decanulare, refacerea continuitatii.
- Se introduce canula traheala care se fixeaza bine la gatul pacientului pt a nu fi expulzata in timpul tusei.
 - Plaga se sutureaza desupra si dedesubtul canulei, iar sub canula se plaseaza o mesa mica pt a evita aparitia
emfizemului
- Pansamentul se face cu o compresa mare taiata in forma de sortz care se introduce intre canula si tegument.

Incidente si accidente si complicatii:

-pot aparea imediat sau tardiv
-hemoragia(tr venos brahiocefalic, VJA), ranirea organelor vecine(esofag, recurenti, dom pleural)
,ranirea cartilajelor laringiene cu infectii secundare, introducerea canulei pretraheal sau expulzia canulei,
emfizem subcutanat, pneumotorax, pneumomediastin, stenoza traheala, etc.

7. Probele cu diapazonul: Proba Rinne, proba Schwabach, proba Weber

Acumetria instrumentala: realizeaza evaluarea functiei auditive utilizand instrumente emitatoare de sunete, ceas,
diapazon- in mod obisnuit de 512 Hz.
Diapazonul se pune in vibratie prin lovirea de propriul genunchi sau ciupindul. Se tine de maine fara a-I atinge bratele, la
distant de 1 cm, cu bratele in jos- pt conducerea aeriana si cu piciorul plasat pe o suprafata osoasa pentru conducerea
osoasa.
PROBA WEBER – compara conducerea osoasa a celor 2 urechi:
 Piciorul diapazonului se aseaza pe linia mediana a craniului (vertex, glabela, menton, incisivi)
 Pacientul va preciza urechea in care se aude sunetul
 Proba sensibila deoarece se poate produce lateralizarea la un Rinne audiometric de doar 5 dB
 Sunet perceput pe linia mediana – weber indifferent – auz normal sau egal afectat
 Sunet perceput in una dintre urechi – weber lateralizat – in hipoacuziile de transmisie sunetul este auzit in
urechea AFECTATA, iar in hipoacuziile neurosenzoriale este auzit in urechea cea mai BUNA.
PROBA RINEE - compara conducerea aeriana cu conducerea osoasa de la aceeasi ureche
 CO- piciorul diapazonului se aseaza pe mastoid
 CA – bratele diapazonului se prezinta in plan frontal in dreptul CAE
 Raport exprimat ca pozitiv sau negativ – timpul CA/CO
 Rinne pozitiv = auz normal sau hipoacuzie neurosenzoriala
 Rinne negative = hipoacuzie de transmisie
 Fals Rinne negative
PROBA SCHWABACH – compara perceptia pe cale osoasa a subiectului cu cea normal pe aceeasi cale
Diapazonul pus in vibratie este plasat pe mastoid pacientului la nivelul punctului antral.
Cand pacientul nu-l mai aude, diapazonul se plaseaza pe mastoid examinatorului (considerand ca auzul acestuia este
normal). Daca examinatorul il aude, se considera ca bolnavul prezinta hipoacuzie de tip perceptie.

8. Corpi straini auriculari: metode de retragere, tehnica spalaturii auriculare, indicatii, contraindicatii
Corpii straini auriculari pot fi : animali, vegetali, anorganici, dopuri de cerumen.
Diagnostic: examen otoscopic.
Tratament: extragerea lor:
 Animali: omorati cu alcool sau ulei, apoi extragere cu pense sau spalatura auriculara;
 Vegetali: alcool(rol hygroscopic) si extragerea cu pense sau spalatura auriculara;
 Dopuri de cerumen/cerumen si tegument: inmuierea cu apa oxigenata sau cu solutie uleioasa, apoi spalatura
auriculara;
!! La spalatura auriculara: pacientul trebuie sa aiba gura deschisa, jetul orientat postero-superior, presiunea sa nu fie
f mare, altfel exista riscul de perforatie timpanala, intai se face aseptizarea CAE +/- trat leziunilor de otita (interesare
timpanica).
Spalatura auriculara:
- Se face cu apa la temperature camerei
- Cu ajutorul unei seringi Guyon, jetul de apa va fi directionat inspre per posterior al conductului cu o presiune
adecvata pt a nu perfora timpanul
- Pacientul sta cu gura deschisa
- Se face dupa aseptizarea CAE
Indicatii:
 Dopul de cerumen: de preferat dupa prealabila inmuiere cu apa oxigenata 3%
 Corpi straini auriculari
 Exudatul
Contraindicatii absolute:
 Existenta unei perforatii timpanale in antecedente;
 Existenta unei perforatii uscate a membrane timpanice;
 Fractura de baza de craniu cu cointeresarea CAE sau a urechii medi;
 Traumatisme directe recente la CAE sau ale membrane timpanice;

9. Palparea lanturilor ggl cervical – component lanturilor ggl cervicale

INSPECTIA:

 Aspectul gatului: gat scurt si gros –apnee de somn, risc crescut de intubatie
 Aspectul regiunii cervicale: zone deformate - tumefiate, torticolis, congestive, fistule, cicatrici, plagi, etc.
PALPAREA: se realizeaza stang in spatele pacientului:
 Palparea tuturor ariilor ganglionare, apreciindu-se prezenta adenopatiilor, caracterul acestora: marimea,
sensibilitatea, consistent, gradul de aderenta, etc
 Palparea tiroidei;
 Mobilitatea laringelui fata de planul prevertebral;
GRUPE GANGLIONARE:
1. Lantul ggl pericervical:
 Ggl occipital: portiunea post a pielii capului si a reg subjacente si dreneaza in ggl lant spinal
 Ggl mastoidieni: regiunea urechii + mastoida si dreneaza in ggl parotidieni inf
 Ggl parotidieni: reg frontala, pleoape, radacina nasului, urechea externa si medie si dreneaza in lantul
jugular int
 Ggl submaxilari: Barbie, buze, nas, port ant a FN, port interna a pleoapei, dinti, val palatin, limba inaintea
V-ului lingual, gl submaxilare sublinguale si dreneaza in gr cervical profund juxtavisceral
2. GGL submentali: Barbie, port mij a buzei inf, port ant a gingiei, planseul gurii, vf limbii
3. Lantul jugular ant: regiunea ant + muschii ant ai gatului
4. Grupul cervical profund juxtacervical:
 Retrofaringieni: port post a FN, bolta si valul palatin, urechea medie, rinofaringe
 Pretiroidieni
 Prelaringieni
 Pretraheale
 Laterotraheali: de-a lungul n. recurent. Coleteaza de la tiroida, laringe, trahee, esofag cervical
5. Lant cervical lateral superficial: reg laterale ale gatului
6. Lant cervical lateral profund:
 Jugular intern: ggl parotidieni, submaxilari, submentonieri, retrofaringieni, prelaringotraheali, FN,
faringe, ureche ext si medie, limba, bolta palatine, val palatin, amygdale, tiroida, gl submax si subling
 Spinal: occipital, reg mastoidiana, parietala si occipitala a pielii capului, reg lateral a gatului
 Lantul arterei cervicale transverse: tegumente reg ant-lat a gatului
10. Epistaxis: cauze, metode de tratament
Cauze: -de cauza locala:
1. cauze mecanice sau traumatice: leziuni de grataj, iritatii nazale, traumatisme simple(ale piramidei nazale) sau
complexe(ale masivului facial sau cranio-faciale);
2. devierea septului nazal: prin uscaciunea mucoasei nazale si formarea de cruste;
3. afectiuni inflamatorii: rinite, sinuzite virale sau bacteriene, alergia, inhalarea de toxice, corpi straini nazali
neglijati;
4. tumori : benign(polip sangerand al septului nazal, angiofibromul juvenil nazofaringian) sau maligne ( fose nazale,
sinusuri paranazale, nazofaringe);
5. anevrisme : cel mai frecvent al arterei carotid interne in portiunea intracavernoasa (adesea posttraumatic);
-de cauza generala:
1. hematologice: coagulopatii congenital(hemofilia) sau dobandite- trombocitopenia drog indusa, prin afectare hepatica,
renala sau vasculopatii- maladia Rendu Osler;
2. C-V: HTA, ATS( prin scaderea elasticitatii peretelui vascular);
3. toxice: soc toxico-septic;
4. endocrinologice: inainte, in timpul sau dupa ciclul menstrual, ori la pubertate.
Metode de tratament:
1. HEMOSTAZA LOCALA: se aspira cheagurile din fosa nazala si se aplica solutii anestezice si vasoC locale (xilina,
xylocaina, xylometazona, etc)
Se poate face astfel:
- Compresiune pe aripa nasului(min 10 min);
- Cauterizare (chimica, electrica, LASER) atunci cand se poate identifica cu precizie locul efractiei vasculare;
- Tamponament anterior cu mesa de tifon, bureti expandabili(Merocel, Mystic, Conn) sau sonde cu balonas;
In cazul in care exista coagulopatie, pt a se evita traumatismul local al mucoasei se pot plasa direct pe zona hemoragica
preparate de collagen microfibrilar (Avitene, Woburn, Mass) sau oxid de celuloza (Surgicel, Tex).
2. HEMOSTAZA REGIONALA: se efectueaza cand manevrele hemoragice simple nu au success si constau:
- in embolizarea cat mai selective a arterei aferente zonei hemoragice;
- Ligaturi vasculare ( ACE, maxilara interna, sfenopalatina, etmoidala anterioara);
- Tehnici chirurgicale plastice: septo-dermoplastie in boala Randu Osler, rezectii ale crestelor septale,
fotocoagulare LASER;
3. TRATAMENT GENERAL: consta in administrarea de medicatie hemostatica ( Etamsilat, Adrenostazin,
Fitomenadion, Exacyl) concomitant cu reechilibrare hidroelectrolitica si volemica( macromolecule, Ringer, sange,
plasma), sedative, analgezice.
4. TRATAMENT ETIOLOGIC: scop: tratarea cauzei initiale a epistaxului: HTA, afectiuni hepatice, hematologice, tulb
de coagulare

11. Fracturile piramidei nazale: mecanisme de producere, manifestari clinice, modalitati terapeutice.
Fractura oaselor proprii nazale= cea mai frecv fractura a masivului facial.
Datorita pozitiei proeminente in cadrul fetei si a suportului osos de vecinatate redus, piramida nazala este
predispusa la fracturi.
Felul, traiectul si extensia fracturii variaza de la un individ la altul si in functie de tipul, unghiul si forta de impact a
agentului vulnerant.
La tineri- cel mai frecvent tip este fractura cu deplasare; La persoanele in varsta- este specifica fractura cominutiva; La
copii- caract sunt fracturile ‘’in lemn verde’’

Simptomatologie:
1. Durere
2. Mobilitate anormala
 3. Crepitatii osoase la nivelul traiectului de fractura
4. Obstructia nazala uni- sau bilateral
5. Deformarea piramidei nazale
6. Echimoze in unghiul intern al ochiului sau suborbitar
7. Epistaxis
Fractura piramidei nazale se poate asocial si cu interesarea altor structure osoae faciale in fracturi complexe, cea mai
cunoscuta fiind cea a lui Le Fort:
LE FORT I: interesarea maxilarului;
LE FORT II: interesarea maxilarului, sinusului maxilar, celulelor etmoidale;
LE FORT III: interesarea orbitei si a bazei craniului (disjunctia mediofaciala);
Pt. aprecierea extensiei liniei de fractura si a lezarii structurilor vecine se impun o serie de explorari imagistice: RX simpla
de craniu(fata si profil) sau CT.

TRATAMENT:
Este CHIRURGICAL si consta in reducerea inchisa a fracturii(cel mai frecvent) urmata de : CONTENTIE
INTERNA(tamponament anterior) si EXTERNA(atele metalice sau gipsate).
Sunt situatii cand datorita leziunilor multiple si extinse ( de tip politrauma) se impune reducerea deschisa si fixarea
fragmentelor prin osteosinteza impreuna cu chirurgul OMF si neurochirurgul.

12.Foliculita vestibulara( vestibulita):

= este o piodermita, avand ca agent patogen S. auriu, care intereseaza unul sau mai multi foliculi pilosi;
Pacientul prezinta:
1. Tumefierea regiunii nazale:
- Durere
- Roseata locala
- Febra
- Uneori puncte de fistulizare cu un puroi alb-galbui, cremos
In evolutie, netratata, afectiunea poate duce la TROMBOFLEBITA DE SINUS CAVERNOS (prin diseminare limfatica si
vasculara, mai ales dupa incercari de exprimare a colectiei).
Tratament:
-antibioterapie
-comprese locale reci sau cu Rivanol
-antiinflamatorii
Se poate inciza colectia cu bisturiul, desi de cele mai multe ori fistulizeaza spontan.
In cazul recurentei, se poate efectua un autovaccin din bacteriile isolate din secretia purulenta.

13. Rinita acuta banala(coriza)

Etilogie: virusuri cu tropism respirator: adenovirusuri, rinovirusuri, mixovirusuri.
Apare in general in anotimpurile de tranzitie (primavera si toamna) si are character endemic.
De cele mai multe ori apare si suprainfectia bacteriana.
SIMPTOME:
1. Perioda de debut :
 Alterarea starii generale
 Astenie
 Adinamie
 Rinoree apoasa
 Hiposmie
 Febra
  Stranut
2. Perioada de stare(apare dupa 2-4 zile);
 Ingrosarea secretiilor nazale care devin mucoase sau mucopurulente (prin suprainfectie bacteriana)
 Obstructie nazala, insa semnele generale se atenueaza progresiv pana la disparitie
Evolutie spre vindecare spontana in 7-8 zile.
Tratament: simpatomatic: - aport hidric crescut
-decongestionante nazale
-antipiretice,
Antibioterapia adresandu-se numai cazurilor cu suprainf bact.

14. Rinita cronica hipertrofica

-rinita cronica nespecifica
-consta in inflamatia si degenerarea edematoasa a pituitarei
-se descriu 2 forme:
 localizata (mai ales la nivelul capului si a cozii cornetului inf, sau la niv cozii septale)
 difuza (generalizata la nivelul intregii muc nazale)
Dpdv evolutiv si histopatologic se descriu 3 stradii:
1. Hipertrofie moale: congestia si tumefierea pituitarea dar care se retracta la adm. de vasoC
2. Hipertrofie conjunctiva: pituitara alb-violacee reactioneaza moderat la vasoC (metaplazie pavimentoasa difuza
cu alterari ale fibrelor muscular ce explica reactia minima la vasoC)
3. Hipertrofie edematoasa: pituitara este alterata ireversibil prin modificari de tip edematos, mixamatos, polipoid si
nu reactioneaza la admin topica de vasoC.
TRATAMENT:
- Indepartarea excesului de mucoasa prin mucotomie submucoasa, galvano- sau criocauretizare
- Radiofrecventa sau vaporizare LASER dioda sau CO2 cu energie mica;

15. Alergie rinosinusala

-apare mai ales la varste tinere, destul de frecventa
-implica aparitia unei reactii de sensibilizare indusa antigenic(alergeni) cu formare de Ac specifici.
Pot fi:
- Alergii periodice (sezoniere)= alergenul apare intr-o anumita per a anului
- Alergii aperiodice (perene) = prin expunerea permanenta a organismului la unul sau mai multi alergeni (praf,
ciuperci, par de animale, acarieni)
SIMPTOME:
1. Rinoree apoasa (hidroree, stranut in salve, mancarimi la nivelul nasului si ochilor)

EXAMEN CLINIC evidentiaza:

1. Pituitara tumefiata, congestive, acoperita de secretii apoase
2. In timp poate deveni alb-violacee, usor sangeranda la atingere, uneori cu degenerare de tip polipoid.
Confirmare diag se face pe baza testelor alergice la alergeni specifici: in vivo(teste cutanate) sau in vitro (RAST-
Radioallergosorbent test)

TRATAMENT:
- Evitarea, pe cat posibil, a contactului cu alergenul
- Concomitant cu medicatia pe cale GENERALA : antihistaminice, stabilizatori ai degranularii mastocitare,
inhibitori ai producerii de leucotriene; si LOCAL-TOPIC: admin sub forma de spray-uri: corticosteroizi,
anticolinergice.
 Trat. etiologic este de competenta medicului alergoloc si consta in hipersensibilizare specifica si imunoterapie.
Balneo-fizio-terapia (aerosoli, crenoterapie) ajuta daca este efectuata in perioadele de acalmie simptomatica.

16.Sinuzita maxilara acuta: manifestari clinice, tratament

Reprezinta inflamatia mucoasei sinusului maxilar de cauza rinogena sau odontogena.
CLINIC: se manifesta prin
1. Rinoree purulenta
2. Senzatie de plenitudine la nivelul hemifaciesului corespunzator
3. Sensibilitate dureroasa la palparea punctului de emergenta a nv infraorbitar
4. Cefalee cu character de hemicranie
5. Febra
6. Tulburari olfactive
DIAGNOSTIC:
- Anamnestic
- Clinic: rinoscopie ant si post : congestia mucoasei nazale cu secretii la nivelul meatului mijlociu, edemul si
hipertrofia cornetului mijlociu.
TRATAMENT:
 Medicamentos: Ab, AINS, analgezice, antipiretice, decongestionante nazale, aerosoli.
Daca tratamentul este ineficient  PUNCTIE CU LAVAJ a sinusului maxilar si se plaseaza un dren pe care se pot face
spalaturi si se pot instila diverse medicamente
 Chirurgical: vizeaza deschiderea si drenajul larg al sinusului maxilar endocopic sau classic prin abord la
nivelul vestibulului bucal.

17. Punctia sinusului maxilar: indicatii, tehnica, accidente, complicatii

Tehnica:
- Se anesteziaza mucoasa din meatul inferior cu o mesa imbibata cu xilina sau cocaine 1-2%. In meatul
mijlociu se poate plasa o mesa cu o substanta vasoC pt decongestionarea mucoasei la nivelul ostiumului.
- Acul de punctie se introduce sub cornetul inferior, la 1,5-2 cm posterior fata de capul cornetului inferior,
imprimandu-i-se o directie oblica in sus si inafara (spre unghiul extern al ochiului).
- Se trece cu acul prin grosimea osului patrunzand in sinus
- Bolnavul tine capul orizontal
- Se adapteaza seringa si se aspira secretii pt analiza bacteriologica si citologica, apoi se spala cavitatea
sinusala cu SF
- Secretiile purulente vor fi antrenate prin ostiumul sinusal odata cu lichidul de spalatura
- Cerem bolnavului sa isi sufle nasul(manevra CI la punctiile hemoragice)
Se introduce in sinus 1g de CLORAMFENICOL dizolvat in SF si HIDROCORTIZON ACETAT. In functie de antibiograma, se
poate folosi si alt Ab.
Punctia se repeta la 1-2 zile, pana cand din sinus nu se mai exteriorizeaza secretii purulente.
Daca dupa 12-14 punctii persista secretia purulenta, renuntam la punctie si intervenim chirurgical.

Indicatii:
1. In scop diagnostic:
 Se aspira secretiile si se spala sinusul. Aspectul lichidului de spalatura ne da informatii referitoare la
afectiunea sinusala.
Astfel, lichiul de spalatura hemoragic = suspiciune de TM rinosinusala; prezenta de secretii purulente galben-verzui, in
flocoane= sinuzita acuta; secretii purulente grunjoase, dispersate, cu miros fetid= sinuzita cronica.
 Se efectueaza examen bacteriologic si citologic al secretiilor;
 Permite introducerea de substanta de contrast in sinus(lipiodol);
2. In scop therapeutic:
  Se realizeaza drenajul secretiilor
 Se introduce medicamente in sinus(antiinflam, Ab)

Incidentele si accidentele punctiei sinusale sunt reprezentate de:

- Lipotimie: dat intolerantei la anestezicul utilizat sau emotivitatii pacientului;
- Ac de punctie neverificat in prealabil si nepermeabil;
- Ac infundat cu un fragment de os decupatin momentul trecerii prin peretele osos;
- Ostium sinusal blocat(prin dop de mucus sau/si edem) nepermitand evacuarea lichidului de spalatura;
- Patrunderea cu acul sub tegumentele regiunii geniene( dat nerespectarii distantei de min 1,5 cm de capul
cornetului)
- Patrunderea si alunecarea acului sub mucoasa peretelui extern al fosei nazale(directive tangential a
trocarului)
- Patrunderea cu acul in orbita ( cand se introduce acul in meatul mijlociu)
- Patrunderea cu acul in groapa zigomatica unde varful acului poate intalni nv maxilar superior- bolnavul
acuza o durere fulguranta) sau rupe artera sau vena maxilara interna (hemoragie masiva care necesita
ligature de ACE)
- Embolie gazoasa- accident exceptionat de rar -> colaps, pierderea constientei, cianoza, posibil hemiplegie,
amauroza, moarte subita
- Manifestari septic prin nerespectarea reguliloe de asepsie.

18. Angina acuta banala

Angina= inflamatia acuta a elementelor limfoide ale orofaringelui, predominant a amigdalelor palatine.
Frecvent virala si mai rar bacteriana. ->rinovirusuri, adenovirusuri, virusurile influenza, parainflunzae, corona virusuri,
VSR, Coxackie,VEB, VH. (bact- streptococul hemolitic grup A)

CLASIFICARE:

1. Etiologica: virale, bacteriene, din afectiunile hematologice;

2. Anatomo-clinica:
- Angine eritematoase
- Angine eritemato-pultacee
- Angine cu false membrane
- Angine cu ulceratii superficiale(veziculare)
- Angine cu ulceratii profunde

CLINIC:
Debut -> brusc in anginele bacteriene prin:

 Disfagie inalta intense si dureroasa (odinofagie)

 Febra 38-39 C
 Frisoane
 Otalgii reflexe
 Astenie
 Copii -> manifestari digestive: varsaturi, dureri abdominal;
  In anginele virale:
 Debut insidious cu subfebrilitati
 Disfagie usoara sau moderata
 Obstructie nazala
 Rinoree seroasa sau sero-mucoasa
 Tuse iritativa
 Disfonie
BUCOFARINGOSCOPIE:
- Congestia amigdalelor palatine, care sun marite de volum(angine eritematoase)
- Prezenta unui exudat pultaceu in cripte si/sau pe suprafata amigdalelor palatine (anginele eritemato-
pultacee)
La palparea regiunii cervicale -> adenopatii subangulo-mandibulare cu character inflamator acut(adenite).

Forme clinice:
1. Anginele eritematoase: frecvent angine virale, dar pot fi si angine bacteriene la debut sau rezultate prin
suprainfectia bacteriana a celor virale.
2. Angine eritemato-pultacee: angine bacteriene, mai frecv cu streptococ beta-hemolitic.
3. Angine cu false membrane: angina produsa de Corynebacterium difteriae -> amygdale marite de volum,
acoperite de false membrane cenusii, aderente, a caror indepartate duce la sangerare locala.

19. Angine ulceratice (2sub)

4. Anginele veziculare = anginele cu ulceratii superficial(virale) -> aparitia de mici vezicule la nivelul amigdalelor
palatine si eventual la nivelul pilierilor si al valului palatin care in 2-3 zile se sparg lasand ulceratii superficiale:
a. Herpangina: cu virusul Coxackie -> vezicule cu continut albicios, inconjurate de un halou eritematos,
localizare pe amigdale, pilieri si val; pac prezinta conjunctivita si manif dig.
b. Angina herpetica: herpes simplex 1 -> disfagie, astenie, adenopatii laterocervicale, febra (39-40C); leziuni
veziculare localizate pe amigdale, pilieri si val , identice cu cele din stomatita herpetica. + hipertrofia
amigdalelor care sunt congestionate si cu exudat alb- galbui dupa disparitia veziculelor
c. Zona zoster faringiala: leziuni veziculare strict unilateral pe traiectul nervului maxilar superior (ram din V)
dureroase cu senzatie de arsura.
5. Anginele cu ulceratii profunde= anginele ulcero-necrotice:
a. Angina cu fusospirili (PLAUT VINCENT): este determinate de o asociere cu fusospirili – Spirochaeta
dnticulata si Borelia Vincentii
Clinic:
 Disfagie
 Febra
 Cefalee
 Adenopatii subangulo-mandibulare sensibile
 Local: amigdalele sunt congestionate, marite de volum si acoperite de o falsa membrana care se
detaseaza usor lasand o ulceratie profunda, crateiforma, care se cicatrizeaza in 7-10 zile. De obicei
falsa membra si ulceratie= unilateral
b. Mononucleoza infectioasa: det de virusul Ebstein Barr, transmiterea se face pe cale orala (boala
sarutului)
Clinic:
 Disfagie
 Febra
 Adenopatii laterocervicle
 Hepato-splenomegalie
 Amigdalele sunt marite de volum, congestionate, acoperite de depozite cenusii, insotite de
petesii la nivelul valului palatin.
Evolutia este de lunga durata 3-4S.
 Este prezenta leucocitoza si un numar crescut de monocite in formula leucocitara.
Testul Paul Bunell Davidsohn de detectare a Ac antivirus EB este pozitiv dupa 10-14 zle de la debutul
bolii.
Administrarea de ampicilina duce la aparitia unei eruptii cutanate(manifestare patognomonica in absenta unei alergii la
acest medicament).
c. Anginele din bolile de sange:
Se intalnesc in LEUCEMII si AGLANULOCITOZA. Se manifesta prin:
 Disfagie
 Adenopatii cervicale
 Amigdalele sunt hipertrofiate, cu ulceratii profunde, acoperite de un exudat cenusiu-negricios.
Modificarile hematologice sunt caracteristice afectiunii pe care o insotesc

DIAG= mai ales clinic  HLG:leucocitoza cu neutrofilie (in bacteriene), VSH crescut.
EXAMENUL BACTERIOLOGIC AL EXUDATULUI FARINGIAN este util pt evidentierea germenului implicat, iar
antibiograma poate preciza sensibilitatea acestuia la diferite Ab.

TRATAMENT:
Anginele virale: se vor trata simpatomatic -> antipiretice, AINS, antiseptic bucofaringiene sub forma de
tablete(Strepsils, Septolete, Tantum verde) sau solutii pt gargarisme ( Citrolin, Hexoral), hidratare.
Evolutia este usoara, spre vindecare in 5-7 zile in absenta suprainf bact.
In zona zoster faringiana= poate fi util trat antiviral (acyclovir) daca este admin in primele zile de la debut si
vitaminoterapie grup B.

Anginele bacteriene: antibiotic 10 zile!

Cea mai frecventa= angina streptococica  tratament cu penicilina sau macrolide(claritromicina) la alergici, respective
conform antibiogramei atunci cand aceasta este disponibila.
Pot fi necesare antibiotic active pe germeni secretori de beta-lactamaza: amoxi+acid clavulanic (Augmentin, Amoxiklav),
cefalosporine gen II sau III (Zinnat), unii autori recomandand Clindamicina.
Angina difterica: penicilina in doza mari si ser antidifteric(antitoxina) +traheotomie in caz de IR
Angina cu fusospirili: penicilina.
Angina din MI: simptomatic, Ab doar in caz de suprainf.
Aparitia dispneei datorita hipertrofiei amigdaliene marcate, face necesara CORTICOTERAPIA, iar daca IR nu se
amelioreaza, se recurge la TRAHEOTOMIE.

20. Flegmon periamigdalian

Complicatiile anginelor sunt:
 Supurative:
a. Locale : FLEGMONUL PERIAMIGDALIAN
b. Loco-regionale:
1. Flegmoanele spatiilor parafaringiene: - anterior sau prestilian
-posterior sau retrostilian
2. Flegmonul spatiului retrofaringian
3. Adenoflegmonul laterocervical
4. Celulita cervicala
5. Angina Ludwig
c. Sistemice: septicemia
 Nesupurative:
A. RAA
 B. GNA
FLEGMONUL PERIAMIGDALIAN: colectie purulenta care se formeaza unilateral in spatial periamigdalian in
dreptul polului superior al amigdalei palatine.
Spatiul periamigdalian este delimitat intre capsula amigdalei, paretele lateral al faringelui, bureletul tubar si sinusul
piriform.
CLINIC:
1. Disfagie intense cu odinofagie unilateral
2. Febra
3. Otalgie reflexa
4. Trismus
5. Sialoree
6. Halena fetida
7. Timbru vocal modificat
8. Cefalee
9. Astenie
10. Alterarea starii generale
Examen local  adenopatie subangulomandibulara ipsilaterala dureroasa si impastata a regiunii.
Bucofaringoscopie  congestie si tumefactie unilaterala a valului palatin si pilierului anterior, care impinge inferior si
medial amigdala palatina. Aceasta este congestive si cu exudat pe suprafata. Lueta este edematiata si impinsa spre
partea opusa.
Forme clinice:
 Forma antero-sup: descrisa ant, cea mai frecv;
 Forma posterioara: colectia se form in spatial retroamigdalian, intre amigdala si pilierul post. Bucofaringoscopie
 pilierul post este tumefiat, edematiat, amigdala impinsa ant.
 Abcesul intraamigdalian: retentia exudatului purulent intr-o cripta amigdaliana la un pac cu amigdalita cr
reacutizata. (trismus absent, amigdala mult varita de volum, val si pilieri N)
 Forma bilateral: disfagie si odinofagie intense

Diagnosticul: este clinic; Paraclinic -> leucocitoza cu neutrofilie, VSH crescut.

Punctia-aspiratie extrage puroi din care se poate efectua un examen bacteriologic in vederea indentif germenilor
implicate.

TRATAMENT: urgenta!!!
1.Chirurgical: incizie (cu pensa Lubet-Barbon) si drenajul flegmonului in urgent, pe care intraorala, sub o buna anestezie
locala precedata de sedare
AMIGDALECTOMIA se va efectua dupa 4-6 pana la 12S.
2.Medicamentos: antibiotice 10 zile!! : PENICILINA I.V. in doze mari sau Ab conform antibiogramei, eventual active sip e
anaerobi sau associate cu metronidazol.
Se pot utilize: Augmentin, cefalosporine, clindamicina.
Se va asigura : hidratare parenterala si se vor administra analgezice si antipiretice.

21. Amigdalita cronica + amigdalectomie

-inflamatia cronica a amigdalelor palatine ca urmare a inflamatiilor acute recidivante sau a unei inflamatii subacute;
-se intalneste mai ales la adulti;
Starea de purtator de streptococ beta-hemolitic: prezenta streptococului in exudatul faringia, titrul ASLO fiind normal.
Amigdalita recidivanta sau recurenta: presupune 7 episoade/an sau 5 episoade in 2 ani consecutive sau 3 episoade/an 3
ani consecutive.
CLINIC:
1. Disfagie usoara/moderata
2. Halitoza
3. Astenie
 4. Inapetenta
Examen local: adenopatii subangulomandibulare si eritem la nivelul pilierilor ant.
- La nivelul criptelor amigdaliene: dopuri de cazeum (tonsioliti) care se elimina spontan sau la presiunea
amigdalei si determina character fetid halenei(halitoza)
- Amigdalele palatine pot fi hipertrofiate la copii si tineri sau sclera-atrofice la adulti
- Hipetrofia amigdaliana voluminoasa poate determina disfagie importanta si/sau obstructie respiratorie
severa.
TRATAMENT:
 Antibiotic= doar in cursul episoadelor acute (similar celui din angina bact acuta)
 Trat definitiv= AMIGDALECTOMIA  aceasta se realizeaza sub anestezie generala cu intubatie traheala; (la
adult se poate efectua si cu anestezie locala)
*tehnica adoptata poate fi cea clasica cu bisturiul si ansa sau diverse alte tehnici: cu electrocauterul
mono/bipolar, cu radiofrecventa(ablatie/coablatie).
Indicatiile amigdalectomie:
a. Absolute:
- Complicatii supurative sau nesupurative ale anginelor acute
- Angine acute recidivante la pacienti cu afectiuni valculare cardiace sau convulsii febrile
- Hipertrofia amigdaliana care determina obstructive respiratorie severa, sleep-apneea, disfagie severa sau
tulb cardio-pulmonare
- In scop biopsic in hipertrofia amigdaliana tumorala
b. Relative:
- Angine acute recidivante: >6 episoade in ultimul an sau 4-5 episoade/an in ultimii 2 ani
- Amigdalita cronica cu halitoza, tonsioliti si adenopatii laterocervicale.
- Amigalita cronica sau recidivanta la purtatorul cronic de s.b.h. care nu raspunde la trat cu Ab active pe
germeni secretori de beta-lactamaze.

Contraindicatiile amigdalectomiei:
a. Absolute: coagulopatii, IC decompensate, IH/IR, neoplasm cu alta localizare
b. Relative: anginele acute, bolile infecto-contagioase, TBC, sifilis floric, status menstrual, sarcina(trim I/II),
faringe larg, insuficienta velopalatina, 30 de zile de la diverse vaccinari(mai ales polio/BCG), DZ, HTA, trat
cu anticoag/antiagreg plachetare.

22. Adenoidita cronica

=inflamatia cronica a amigdalei faringiene a lui Luschka
-se intalneste la copii, amigdala faringiana involuand treptat incepand de la pubertate
Etiologie: inf plurimicrobiana, mai ales cu germeni G+
CLINIC:
1. Rinoree anterioara si posterioara mucoasa/ mucopurulenta persistent
2. Halitoza
3. Congestive nazala si faringiana persistent
4. Coexistent unei otite medii si eventual a unei rino-sinuzite !!
Daca se asociaza :
1. Obstructive nazala bilaterala persistenta
2. Respiratie orala
3. Sforait
4. Rinolalie inchisa
----------- ADENOIDITA CRONICA HIPETROFICA : facies adenoidian+paloare+somnolent+deficit staturo-
ponderal!!
DIAG: clinic, bazat pe simptomatologie si examinare-> rinoscopie post/ fibroscopie nazofaringiana
Tuseul rinofaringelui permite DD cu angiofibromul rinofaringelui care este dur si sangera f usor la atingere.
TRATAMENT: chirurgical -> ADENOIDECTOMIE (sub AG cu IT, dupa diverse tehnici: 1. Clasica(cu ajutorul chiuretei)/ 2. Cu
radiofrecventa (coablatie).
23. Angiofibrom de rinofaringe
-apare mai ales la copii si tineri, predominant la sexul masculine
CLINICE:
1. Obstructive nazala
2. Epistaxisuri anterioare si posterioare repetate(severe)
3. Rinolalie inchisa
4. Rinoree muco-purulenta
5. Otite medii prin compresiune tubara (confuzii cu adenoidita cr hipertrofica)
6. Cefalee
Desi e TB, are evolutie lenta expansiva spre fosele nazale, fosa pterigo-maxilara, endocraniu -> deformari ale masivului
facial, exoftalmie, iar sangerarea poate fi uneori masiva.
Rinoscopia post -> tumora de culoare rosie-violacee sau cenusie, cu suprafata neteda, alteori lobata asemanatoare
vegetatiilor adenoide. La palpare prin tuseu rinofaringian = consistent dura si sangera f usor.
DIAG:
- Clinic: simpotomatologie + rinoscopie post si tuseul rinofaringelui
- Paraclinic: CT este util pt evaluarea extensiei tumorii, inclusive endocranian, iar angiografie supraselectiva a
ramurilor arterei carotid evid un aspect caract sufficient pt diag (biopsia e de evitat  risc de hemoragie)
TRATAMENT: chirurgical : ABLATIA TUMORII pe diverse cai de abord. Ligatura ACE este necesara, mai ales in tumorile
mari si medii, pt a preveni hemoragia intraoperatorie imp.
Embolizarea supraselectiva este ultima preoperator in tumorile voluminoase pt a le reduce volumul.

24. Neoplasm de rinofaringe

Fact favor: infectia cu VEB, predispozitia genetic, repartitia geografica(mai frecv in SE Asiei).
Mai frecvente la tineri si adulti, la sexul masculin.
CLINIC: debutul este mult timp insidious, asimptomatic. In momentul debutului apparent clinic tumora poate fi déjà intr-
un stadiu avansat:
1. ADENOPATIC:
- Adenopatie laterocervicala inalta
- Subdigastrica
- Sau spinala anterioara (grupe II,V)  dura, lemnoasa, nedureroasa;
2. OTIC(datorat obstructiei tubare determinate de tumora):
- Hipoacuzie de transmisie unilateral;
- Otite medii unilaterale trenante(seroase, catarale, supurate);
- Vertij;
3. RINOLOGIC:
- Obstructie nazala
- Epistaxisuri recidivante
- Rinoree muco-purulenta unilaterala uneori cu striuri sanguinolente
4. NEUROLOGIC:
- Cefalee tenace
- Paralizie de nervi cranieni-> oculomotorii VI si apoi III si IV(diplopie)
-> ramul motor al nervului V
->nervii ce ies prin gaura rupta posterioara IX,X,XI precum si XII

DIAGNOSTIC:
a. Clinic: rinoscopia post permite observarea tumo cu aspect: vegetant, ulcerat sau infiltrative, uneori su dezvoltare
submucoasa, localizata la debut supratubar sau pe marginea latero-superioara a cadrului choanal.
b. Paraclinic:
- Biopsia: diag de certitudine
- Panendoscopia: deceleaza o a2a localizare la niv cailor aero-dig sup
 - Imagistic: CT(extensia locala si regionala), Rx torace(prez mts pulm), Echo abd(mts hepatice), scintigrafie
osoasa(mts osoase);

TRATAMENT: este reprezentat de radio si chimioterapie!!! In timp ce trat chir e rezervat recidivelor ggl.
I = RT externa
II-IV = Chimio+RT
Prognostic mai bun in formele cu diferentiere redusa care sunt radio- si chimio- sensibile.

25. Neoplasm de orofaringe

Factori fav:
- Consumul de alcool si fumatul asociate isi potenteaza actiunea carcinogenica
- Leziunile preneoplazice: placile de leucoplazie
- Infectia cu HPV;
CLINIC: debut insidios, mult timp asimptomatic, ceea ce face ca prezentarea la medic sa se faca adesea in stadia
avansate.
Indiferent de localizarea initiala, primele simptome pot fi:
1. Disfagia inalta de la simpla senzatie de corp strain, parestezii faringiene, pana la disfagia moderata sau intensa.
2. Adenopatia submandibulara sau jugulara superioara dura, nedureroasa.
Ulterior apare:
3. Odinofagia (prin suprainf tumorala mai ales in formele ulcerate)
4. Otalgia reflexa
5. Halena fetida
6. Trismus
7. Tulburari ale vorbirii: modif timbre vocal, disartie prin limitarea mobilitatii limbii in cazul localiz lingual,
adenopatii multiple bilateral.
DIAGNOSTIC:
 Clinic: cu exceptia localizarii la baza limbii, toate celellate localizari sunt accesibile examenului direct
bucofaringoscopic. Laringoscopia indirect permite vizualizarea tumorilor de la baza limbii si evaluarea
extensiei inferioare a tumorilor orofaringiene spre hipofaringe, valecule, vestibule laringian.
 Paraclinic:
- Biopsia: stabileste diagnosticul de certitudine
- Panendoscopia: extensia tumorala sup si inf, respective descopera a2a localiz
- Imagistic: CT cracnio-cervicala si IRM(extensia tumorala)
TRATAMENT: se alege in functie de stadiul tumorii in momentul diag si de forma histopatologica:
I+II= unimodal  fie chirugical, fie RT externa, supravietuirea fiind similara
III+IV= tratament multimodal, combinat  chirurgical si RT externa, eventual radiochimioterapie.
Tratamentul chirurgical= presupune rezectii largi, adesea cu consecinte functionale importante(mai ales in cazul
localizarii la baza limbii) si reconstructia cu lambouri de vecinatate sau musculo-cutanate(pectoral).
RT locala (brahiterapia) si hipertermia reprezinta modalitati optionale de tratament asociate celui standard, rezervate
recidivelor.

Prognosticul este revervat in stadiile III si IV, recidivele fiind frecvente si suprav redusa.

26.. Polipoza nazala

Polipii reprez formatiuni ce rezulta din degenerare edematoasa a pituitarea meatului mijlociu, a etmoidului sau a
sinusului maxilar cu proliferarea fibroblastilor din substanta fundamental
Etiologia: infectioasa, alergica, tumorala(polipi de insotire a TM), dar se poate asocial si unor afectiuni (mucoviscidoza,
sdr widal)
SIMPTOME:
1. Obstructive nazala uni- sau bilateral partial(initial) sau complete
 2. Rinoree sero-mucoasa
3. Rinolalie inchisa
4. Tulburari de miros(hiposmie, anosmie)
Examen clinic -> formatiuni alb-sidefii cu origine uneori evidenta- la nivelul meatului mijlociu, acoperiti de o mucoasa
neteda, fara ulceratii, moi, nedurerosi la atingere.
Polipii sunt:
- Unilaterali (in polipoza inf si tumorala)
- Bilaterali (polipoza alergica)
TRATAMENT: medico-chirurgical:
 ablatia polipilor sub control endoscopic
 tratament antialergic
 tratament antiinfectios

Forme clinice:
1. polipul solitar sinuso-coanal: isi are originea in sinusul maxilar, dar in cursul dezvoltarii ajunge pana in
rinofaringe de multe ori coborand chiar pana in orofaringe, fiind vizibil la bucofaringoscopie
Clinic:
- obstructive nazala unilateral care in timp devine complete
Tratament: chirugical -> excizia complete a formatiunii care altfel recidiveaza
2. polipoza nazala deformanta (sdr Woakes) apare in copilarie cand scheletul osteocartilaginos nu este dezvoltat
sufficient si determina larginea si inaltarea piramidei nazale.
Tratament: ablatia chirurgicala a polipilor.

27. Corpi straini faringo-esofagieni: manifestari clinice, metode de tratament

CLINIC:
1. disfagie inalta, uneori complete (afagie), alteori cu odinofagie predominant la nivelul la care corpul strain este
inclavat
2. la copilul mic, disfagie complete + sialoree
3. in cazzul corpilor straini voluminosi  compresiune laringiana sau traheala  dispnee+tuse iritativa
4. aparitia emfizemului subcutanat = semn de gravitate semnificand perforatia peretelui farigian.
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT:
Corpii straini de la nivelul orofaringelui: pot fi vizualizati prin examen clinic direct sau prin laringoscopie indirect in cazul
celor de la nivelul bazei limbii, valecule, sinusuri piriforme.  vor fi extrasi sub control visual cu ajutorul unor pense
adecvate localizarii.
Corpii straini din hipofaringe : vor fi identificati Rx ( prin Rx simple in cazul celor radioopaci sau prin transit cu substanta
de contrast) , precum si prin endoscopii prin intermediul carora se si extrag.
Corpii straini voluminosi, anclavati in peretii hipofaringelui, care nu pot fi extrasi endoscopic, vor fi indepartati pe care
chirurgicala- cervicotomie exploratorie.

28. Formatiuni latero-cervicale ggl

Formatiunile regiunii antero-laterale sunt de obicei determinate de leziuni ganglionare. Distingem:
 adenopatii inflamatorii:
- nespecifice -> observate mai ales la copii, cu ggl mici, elastici, mobili;
- specifice -> 1. Tbc (cu un ggl mai mare, subdigastric, inconjurat de ggl mai mici, pot fistuliza)
 2. adenopatia tumorala – primitive- in maladii de sistem (B. Hodgkin, leuc limf) sau –metastatica- in
cancere ale cailor aerodigestive sup cu sediul superior pt cancerul de rinofaringe si inferior pt hipofaringe.
Data fiind frecventa deosebit de mare a acestor adenopatii metastatice se impune examenul atent al rino-, hipo- si
laringofaringelui, al intregului masiv facial.
Explorarea amanuntita a cailor aerodigestive in prezenta oricarei adenopatii cervicale este o regula care nu are
exceptii.
Mai rar, adenopatiile pot fi determinate de MI, boala ghearelor de pisica, toxoplasmoza.
Alte formatiuni :
1. chistul congenital unilocular (fluctuent, creste lent)
2. tumori de corpuscul carotidian ( nu se mobilizeaza pe vertical), anevrismul arterial (tumora pulsatila cu
ascultatie caracteristica)
3. tumori nervoase ( de nervi X, XI, XII)

29. Formatiuni latero-cervicale neggl.

De obicei sunt localizate, foarte rar difuze. Formatiunile localizate sunt situate fie in partea superioara, fie in cea
inferioara a regiunii anterioare.
In sus  deasupra hioidului formatiunea nu urmeaza miscarile deglutitiei. Ea isi are sediul fie in regiunea mediana sau
paramediana, fie in regiunile laterale in unghiurile anterosuperioare ale triunghiului cervical anterior.
Formatiuni bine delimitate, localizate median sau paramedian, cu sediul intre hioid si menton sunt adenopatii
inflamatorii (leziuni cutanate ale mentonului, furuncul, infectii dentare) sau tumorale in cancer de buza inferioara.
In jos  formatiunile localizate apar in momentul deglutitiei. Sunt cele mai numeroase si sunt de origine tiroidiana. Este
vorba de guse nodular chistice sau adenomatoase, bine definite in interiorul glandei, fie de guse difuze interesand toata
glanda sau un singur lob, fie de leziuni inflamatorii a corpului tiroid, de tiroidite de obicei dureroase la palpare, fie in
sfarsit de leziuni congenital a tractusului tireoglos, formatiuni anatomica reziduala intinsa de la marginea anaterioara a
istumului tiroid la osul hioid.
Formatiunile difuze mediene sunt fixe. Se intalnesc in cancere tiroidiene intinse.
Uneori o hipertrofie difuza in partea mijlocie prelaringiana poate fi data de o pericondrita laringiana (de obicei in faza
terminal a unui cancer laringian exteriorizat).
Formatiunile limitate, laterale, sunt situate sub rebordul mandibulei intre menton si unghiul mandibulei si pot fi:
a. dureroase:
- adenite inflamatorii(lez inf ale gingiei sau limbii)
- adenite TBC – mai ales la copil dupa primoinfectia inalta(amigdaliana)
- submaxilita litiazica- cu aspect de colica salivara si tumefierea dureroasa a glandei ce regreseaza intre mese.
b. Nedureroase:
- Tumori de glanda submaxilara – intraglandulare cu evolutie prelungita, ce se mobilizeaza in bloc la palparea
cervicala asociata cu tuseul bucal
- Adenopatii canceroase(cancer de buza, limba si orofaringe)

Formatiuni difuze subhiodiene pot fi :

- Inflamatorii ( osteoflegmon perimandibular, flegmon difuz pelvi-bucal)
- Neoplazice (in cancerele pelvibucale sau adenopatii canceroase infiltrante)

30. Laringita acuta (catarala-simpla, benigna)

=inflamatie acuta a mucoasei laringiene, concomitenta sau secundara, determinata de agenti patogeni banali in cursul
unor inflamatii ale arborelui respirator
Etiopatogenie: existent unor factori externi favorizanta ca frigul, umezeala, schimbarile bruste de temperature,
tulburarile vasomotorii ale mucoasei, carentele alimentare vitaminice, starea de oboseala cat si flora saprofita
exisdtenta ce in anumite conditii poate deveni patogena, determina modificari la nivelul laringelui  hiperemia
mucoasei cu transudat, apoi exudat si posibila supraadaugare de miozita sau artrita crico-aritenoidiana ca si diferite
eroziuni ale mucoasei.
 SIMPTOMATOLOGIE:
1. jena fonatorie ce merge pana la raguseala, FARA dispnee
2. starea generala NU este afectata
3. pot coexista: rinita, faringita, traheo-bronsita
Laringoscopia  congestive difuza supraglotica si a CV, eventual depozite muco-purulente
Perceperea la palpare  in reg laringiana, a unui emfizem subcutanat poate decela prezenta unui traumatism cu solutie
de continuitate laringo-traheala sau o inf cu anaerobi propagate de la o afectiune acuta faring-laringiana si tiroidiana
DD: laringita supraglotica, aspirarea unui corp strain, diverse pneumopatii.
TRATAMENT:
 in cazuri simple cu discret process inflamator: regim igieno-dietetic +repaus vocal 3-5 zile, evitarea mediului
poluant, al bauturilor reci/foarte fierbinti, alcoolului, tutunului, condimentelor
Se vor administra: ceaiuri calde+pisnite locale cu alcool+inhalatii cu solutii tipizate si aerosoloterapie pt
fluidifierea secretiilor+antiinflamatoare
 in cazurile cu inflamatie pronuntata si edem al CV se admin: Ab( Ampicilina, Amoxi, Cefalosporine II/III)
+AINS / uneori, cand edemul e mai important- steroidiene.
Dat fiind similitudinea proceselor inflamatorii cu acelea din alergie, admin unui antihistaminic este benefica.

31. Clasificare laringite

LARINGITE ACUTE:
1. Laringite acute nespecifice:
 Laringita catarala(simpla, benigna)
 Laringita subglotica(striduroasa/pseudocrupul)
 Epiglotita (supraglotica)
 Laringo-traheo-bronsita acuta a copilului mic
2. Laringite acute specific:
 Din cursul difteriei
 Din cursul scarlatinei
 Din cursul febrei tifoide
 Din cursul gripei
LARINGITE CRONICE:
1. Nespecifice:
 Laringita catarala cronica
 Laringita pseudomixomatoasa (edemul Reincke)
 Laringite pehidermice rosii:
- Cardita pahidermica simpla
- Cardita pahidermica verucoasa
- Ulcerul de contact
- Granuloamele
- Pahidermia interaritenoidiana
 Laringita pahidermica alba:
- Placa de leucoplazie
- Forma exofitica
2. Specifice:
 Tuberculoza laringiana (forma infiltrative ulcerative + forma miliara acuta)
 Lupusul laringelui
 Sifilisul laringelui
 Scleromul laringelui
32. Corpi straini laringo-trageo-bronsici: manif clinice, diag, trat.
CLINIC: dpvd clinic, patrunderea unui corp strain in caile resp poate determina:
1. Tulb respiratorii datorate obstructiei ce pot merge pana la asfixie si moarte
2. Fenomele inflamatorii si infectioase la nivelul corpului strain si sub acesta
3. Fenomele toxice, mai rar prin particule vegetale sau insect
4. Fenomene reflexe ce pot produce SCR
Patrunderea unui corp strain determina un tablou clinic dramatic cu mai multe faze:
a. Faza de debut: aparitia SDR DE PENETRATIE -> acces violent de sufocare, cu respiratie dificila de tip bradipnee
inspiratorie cu cornaj si tiraj, facies cyanotic si inspaimantat, precum si chinte de tuse explozica, spamodica ce
poate uneori expulza corpul strain.
Se mai pot intalni: dureri retrosternale, disfonie variabila, hemoptizie sau sputa sanguinolenta.
Evolutia depinde de sediul corpului strain: daca ramane in laringe sau in tragee simptromatologia se mentine in
forma initial cu eventual agravare datorata edemului si reactiei vagale, iar daca se anclaveaza intr-o bronhie, sdr de
penetratie dispare in 3-4 ore datorita acomodarii mucoasei.
b. Faza secundara: determina o simptomatologie variabila cu localizarea corpului strain
Localizat in laringe  daca nu a determina moartea prin asfixie in prima faza, corpul strain det aceleasi simptome,
dispnee si tuse, disfonie si disfagie. In lipsa tratamentului adecvat, edemul si reactiile de aparare pot agrava tabloul clinic
pana la existus.
La nivelul traheei  corpii straini, de obicei mobili, vor determina o simptomatologie intermitenta, perioade de acalmie
alterand , mai ales noapte cu schimbarea pozitiei, cu crize de dispnee, spasm laringian, chinte de tuse si uneori dureri
retrosternale si disfonie.
Stetoacustic, se percepe zgomot de drapel datorita vehicularii corpului strain intre reg subglotica si pintenele traheal.
c. Faza tardiva: in cazul nediagnosticarii la timp, in corpi cronici necunoscuti. Se caracterizeaza in special prin
fenomene infectioase secundar, de obicei manif bronho-pulmonare: pneumopatii, bronhopneumonie acuta,
atelectazie, emfizem pulmonar, abcese pulmonare, etc.
DIAGNOSTIC: se bazeaza pe anamneza, cu specificare sdr de penetratie, exam clinic toraco-pulmonar si ascultatie,ex
amen RX-profil cervical, torace fata si profil cu semen Rx directe corpi straini radioopaci si indirect atelectazie,
emfizem, abcese pulmonare, etc., CT, bronhografii cu lipidol pt cei ignorati precum si bronhoscopia care confirma diag si
va permite si gesture terapeutice.
TRATAMENT: consta in extragerea corpului strain in serviciu specializat, sub controlul vederii prin bronhoscopie, cu
pense speciale;
- Abordul se face pe cale bucala sau pe traheostoma
- Dupa extragerea corpului strain se recomanda reevaluare bronhoscopica si examinare
laringoscopica pt a decela un alt corp strain sau fragmente din primul, precum si inventarierea
leziunilor
- Postoperator: supraveghere + Ab+ AINS
- In urgenta:
 Corpii straini voluminosi care se anclaveaza la nivelul laringelui si determina fenom
asfixice acute: manevra Heimlich
 Daca sunt de dimenisuni maim ii si obstrueaza partial faringele det IRA: traheotomia de
urgenta sau coniotomia
 Daca nu determina fen asfixice importante ce necesita traheotomie de urgenta se
directioneaza in servicii specializate dupa calmarea pacinetului si fenom spastic cu
FENOBARBITAL, antiinflamatorii de tip cortizonic, Ab.

33. Neoplasm laringian (2sub)

Punerea in evident a cancerului laringian se face prin:
1. Laringoscopia indirect si laringoscopia directa folosind laringoscopul rigid si fibroscopul optic flexibil
2. Miscarile CV se evidentiaza prin stroboscopie si videostroboscopie, paralizia fonatorie sau totala indicand o
leziune infiltrativa
3. Microlaringoscopia are posibilitatea de prelevare de bipsie si trebuie sa urmeze laringoscopiei indirecte(cu
ajutorul ei se practica si interventii chirurgicale)
 4. Rx simpla in incidenta antero-post si lateral, in timpul inspirului sau a manevrei Valsalva, prezinta imaginea ant-
post pt examinarea glutei si a sp subglotic si imag lateral pt hipofaringe si port supraglotica.
5. Laringografia si tomografia in special pt extinderea subglotica si in evidentierea distructiilor struct laringiene
6. CT-scannerul permite evid extinderilor lez neplazice si prin aceasta selectarea modalitatior teraputice
7. US este imp mai ales in depistarea mts ggl cervicale
8. RMN
9. BIOPSIA si EXAM HISTOLOGICA cu variantele: extemporanee, biopsie cu ac sau aspiratie

(Caiet): pacientii acuza in f de localizarea la cele 3 etaje :

1. Disfonie (orice disfonie care dureaza >3S trebuie obligatoriu investigate orl)
2. Dispnee
3. Disfagie
4. Adenopatii: supraglotic , subglotic

FORME ANATOMO-CLINICE:
1. Neoplasmul etajului glotic: are punct de plecare in general de la marginea libera a CV si pana la un plan ce trece
prin planseul ventricular.
- Important este studiul mobilitatii CV, extensia unui neoplasm cu aceasta localizare facandu-se
spre aripa tiroidiana lateral, spre CV opusa prin comisura ant, in spate catre aritenoizi si
sinusurile piriforme, in suss pre spatiul supraglotic si in jos spre spatiul subgllotic.
- Este sarac in vase limfatice de unde se explica si extensia limf exceptional
2. Neoplasmul etajului supraglotic este format din:
a. Neoplasmul vestibular: cuprinde epiglota, benzile ventricular, repliurile ariepiglorice si aritenoizii;
- Punctual de plecare a acestui neoplasm este frecvent pe fata laringiana a epiglotei, extensia
facandu-se in joss pre glota, in fata si lateral spre loja THE si spatiul paraglotic si in suss pre
valecule si baza limbii
b. Neoplasmul ventricular: situat intre coarda vocala si banda ventriculara
c. Neoplasmul etajului subglotic: localizare rara a neoplasm, in general manifestat prin dispnee cu extensie
spre traheea cervical
Diagnosticul pozitiv se face pe baza:
-anamnezei si simptomatologiei, examenului clinic si metodelor de explorare paraclinica.
DD: cu afectiuni vegetante si ulcerante ale aparatului fonator: laringita edematoasa, scleromul laringian, polipii
laringelui, angioame, schwanoame, etc, papilomul laringian, luesul teriat, tbc laringiana, pahidermiile albe
TRATAMENT:
LOCALIZARE SUPRAGLOTICA:
I = lasser / chirurgie functionalalaringectomii orizontale supraglotice tip Alonso sau epiglotectomie Huet, in caz
contrar aplicandu-se RT (esec therapeutic -> in primul caz RT si in a2a situatie chirurgie de salvare=laringectomie totala
+/- CHT)
II = chirurgie (laringectomii subtotale supraglotice) + iradiere post-operatorie. (esec -> totalizarea laringectomiei si CHT)
III+IV = tratament complex, in sandwich : CHT+laringectomie totala+RT +rezolvarea mts ggl prin evidari ggl radical sau
modificate. (esec/recidive -> CHT)
LOCALIZARI GLOTICE:
I = terapie endoscopica prin microchirurgia laringiana cu laser/ tehnici clasice de chirurgie partiala vertical functionala ca:
cordectomie, laringectomie fronto-laterala sau frontal ant, de asemenea posibil aplicarii RT (esec -> RT/ completarea
laringectomiei)
II = exereza endoscopica, microchirurgie cu laser sau metoda chir functionala clasica sub forma hemilaringectomiei tip
Hautant si Gluck Sorenson, sau se opteaza pt RT. (esec -> iradiere/ completare laringectomie)
III = chirurgie + chirurgie laringiana reconstructive tip crico-hiodopexie Labayle sau dupa caz laringectomie totala cu
evidare ggl radicala si RT postoperatorie.
IV = tratament sandwich -> CHT preop + laringectomie totala cu evidare ggl radical + RT (esec/recidiva
-> CHT si tratament paleativ, symptomatic
34. Othematom
-colectie sanguinolenta la nivelul fosei naviculare unde anatomic pericondrul este mai usor decolabil si mai fragil
-sectionarea vasculara este produsa mai frecvent la sportive dar si prin accidente iatrogen(acupunctura) sau domestic
TRATAMENT: incizie in zona decliva + drenaj si pansament compresiv pentru a acola pericondrul la cartilaj.
El se poate suprainfecta si determina lezini de pericondrita, motiv pt care esti OBLIGATORIU tratamentul cu Ab si
supraveghere atenta.
Negrijat si daca nu s-a suprainfectat(rar) colectia se poate organiza conjunctiv devenind fibroasa, deformand pavilionul
cu aspect de ureche conopidiforma.

35. Otita externa acuta

= dermoepidermita acuta care intereseaza o parte / intreg CAE
-germeni frecvent incriminati : stafilococul, streptococul, piocianicul, proteus, anaerobi
-fact favorizanti: umiditate >80%, diminuarea secretiei ceruminoase sau tratumatisme locale (grataj, arsuri, betisoare cu
vata)
CLINIC:
a. Subiectiv: durere intense ca in furuncul care evolueaza in paroxisme cu iradiere in mandibula si in regiunea
temporal exacerbate de masticatie sau orice atingere locala + hipoacuzie
b. Obietic: infiltratie inflamatorie eritematoasa cu secretie seroasa sau purulenta, detritusuri epidermice.
TRATAMENT: evolutie spre vindecare in 7 zile; netratata -> complicatii supurative grave, pericondrita, la distant
cronicizari stenozante in formele cicumscrise
- Aspiratii zilnice locale/ chiar de 2 ori pe zi
- Aplicatii de Ab local conform antibiogramei si general Ab active pt stafilococ si streptococ de
genul AMPICLOX 2g/zi
Trebuie retinut ca poate determina complicatii grave: paralizie de facial, meningite, tromboflebite de sinus
lateral,osteomielita a bazei craniului cu o mortalitate de 50% chiar sub antibiotic.

36. Furuncul CAE

=inflamatia circumscrisa a foliculului pilosebaceu, de origine stafilococica, favorizata de traumastime, leziuni de grataj,
diabet
CLINIC:
a. Subiectiv: durere violenta cu evolutie in paroxisme, exacerbate de masticatie si tractiunea pavilionului auricular
b. Obiectiv: tumefactie dureroasa, eritematoasa, centrata pe un fir de par cu adenopatie pretragala
El se matureaza in 3-5 zile cand se produce eclozarea lui cu o secretie purulenta cremoasa si diminuarea durerii.
Netratat +teren deficitar imunitar sau DZ -> complicatie: pericondrita sau adenoflegmon retroauricular cu pastrarea
santului retroauricular (semul Jacques) patognomonic in diferentierea cu o otomastoidita cu exteriorizare
retroauriculara
TRATAMENT:
- incizie+ drenajul colectiei cu pansamente locale cu mesa de drenaj 3-5 zile cu betadina/acid
boric iodoformat
- general: Ab antistafilococica (OXACILIN 2-4 g in functie de fenom locale associate)

37.Otomicoza
-inflamatia tegum urechii externe produsa de fungi (aspergilus, flavus sau candida albicans)
-fact favorizanti: umezeala, stagnarea apei in conduct, igienta defectoasa
CLINIC:
1. prurit intens
 2. otalgie discreta
3. hipoacuzie
Otomicroscopia -> releva o pasla de mecelii de culoare alb-cenusiu, pe o magma formata din epitelii descuamate
zemuide cu miros fetid care lasa dupa aspiratie un tegument intens congestionat.
EXAMENUL SECRETIILOR AURICULARE: obligatoriu!! Deoarece in putine cazuri apare trama de micelii care pun
diagnosticul
TRATAMENT: in exclusivitate local si consta in 2 faze:
1. aspiratie si pansament local cu alcool salicilic sau betadina 1-2 zile
2. unguente cu antifungice : exoderil, clotrimazol, pimafucin, dupa rezultatul antifungigramei.
38. Otita medie (toate- ac, cr, cu timpan inchis si deschis)
Clasificare:
1. otite cu timpan deschis :
- acute = otita supurata acuta
- cornice = otita supurata simpla/ otita supurata cronica propriu-zisa
2. otite cu timpan inchis:
- acute = otita seroasa acuta
- cornice = otita seromucoasa

OTITA SUPURATA ACUTA

-proces inflamator acut al mucoasei UM de etiologie bact (h. influenza, streptococcus pneumonie)
-fact favour: deviatia de sept cu rinita cronica hipertrofica, vegetatii adenoide, traumatismele timpanului, bolile infecto-
contagioase
Exista 4 faze distince simpatomatologic si ca aspect otomicroscopic:
a. faza congestiva:
1. otalgie vie cu character pulsatil cu iradiere in reg temporal sau mastoidiana
2. hipoacue
3. febra 39C
4. timpanul este rosu sumbru cu disparitia elem anatomice (maner ciocan apofiza scurta a ciocanului) dar in
pozitie normal
b. faza colectata : simptomele se accentueaza  timpanul intens congestionat bombeaza in zona cea mai
depresibila unde nu exista decat 2 straturi in structura lui, desupra ligamentelor maleolare si debordeaza peste
ele formand o adevarata punga
c. faza supurata: simptomele se amelioreaza  durerea dispare, dar apare secretia auriculara purulenta aerate
care in timp devine franca.
Otomicroscopic -> dupa aspirarea secretiilor abundente se observa perforatia timpanului in cadranul antero-inf,
zona care este cea mai putin vascularizata si unde s-a produs necroza
d. faza de cicatrizare: sub tratament acuzele se amelioreaza progrsiv, mai persista o hipoacuzie cu senzatie de
ureche infundata care si ea se amelioreaza pana in 3S. Timpanul se inchide iar congestia se retrage spre manerul
ciocanului
TRATAMENT:
a. faza congestiva:
o tratament general: Ab active pe flora mentionata (AMOXICLAV, AUGMENTIN, KLACID 2G/ZI sau
PENICILINA INJ 2-4 ml/zi)
o tratament otologic: decongestionante locale (BORAMID)
o tratament rinologic: vasoC puternic (Rinofug) cu precadere in nara de aceeasi parte cu otita
b. faza colectata:
o tratament general: idem
o tratament rinologic: idem
o tratament otologic: paracenteza sub microscop care asigura o incizie larga de la ora 12 la 6 fara
a leza lantul osicular, deschide toate fosetele de la nivelul capului ciocanului, cat si cele 2 zone,
atica si antru, separate pe o sectiune sagitala prin o zona mai ingusta si oferind astfel un drenaj
complet.
Momentul de paracenteza e impus de pulsatilitatea timpanului.
Dupa paracenteza se recomanda: pansamente otice cu solutii de Adrenalina din fiolaj pt un drenaj eficient.
c. Faza supurata:
o Tratament general si rinologic: idem
o Tratament otologic: aspiratii ale secretiilor si pansamente simple de drenaj cu solutii de alcool
boricat 4% sau Ab conform antibiogramei
d. Faza cicatriciala: se mentine numai drenajul trompei Eustachio prin instilatii nazale.
Evolutia este de 7 zile sun tratament corect, dar pot interveni si complicatii in cazul altor agenti virulent,def imunitar,
trat incomplete -> propagarea inf spre celulele mastoidei = otomastoidita acuta, labirintite seroase

OTITA SUPURATA CRONICA SIMPLA (MEZOTIMPANALA)

-inflamatie cronica a mucoasei UM
CLINIC:
1. Otoree seromucoasa care evolueaza in pusee de obicei acutizate la puseele de inf rinofaringiene
2. Hipoacuzie de transmisie, care se accentueaza in timp
Aceste acutizari si remisiuni nu se insotesc de complicatii infectioase, motiv pt care este considerate ca forma benigna
de otita cronica.
Otomicroscopie -> dupa indepartarea secretiilor se observa o perforatie mezotimpanala(lasa o zona de timpan indemn
pana la insertia pe cadrul conductului extern). In faza de remisiune, timpanul este normal colorant alb-sidefiu, dar
congestionat in faza de acutizarw
TRATAMENT:
a. Faza de acutizare: aspiratii si pansamente de drenaj zilnice cu Ab conform antibiogramei si pana la rezultatul
bacteriologic cu alcool boricat 4% si obligatoriu instilatii nazale cu vasoC tipizare (Rinofug, Olinth, Bixtonim)
b. In perioada de ureche uscata: se identifica si se rezolva chirurgical cauza disfunctiei tubare ( deviatie de sept,
rinite hipertrofice) si la 2 luni -> TIMPANOPLASTIE

OTITA CRONICA SUPURATA PROPRIU-ZISA (OTOREEA PURULENTA)

-proces inflamator cronic caracterizat prin prezenta unui epiteliu malpighian, migrant, keratinizat, descuamant
-etiologie exclusive bacteriana
Anatomopatologic: in UM se produce un process de metaplazie cu formarea epileliului malpighian care clinic apare ca
un tesut de granulatie ce profilefereaza formand polipi. Imporant este faptul ca la nivelul lui este sediul unor procese
enzimatice continue indifferent de aspectul clinic si care determina osteita atat a lantului oscicular cat si a peretilor si
explica calea cea mai frecventa de complicatii endocraniene.

Un alt element characteristic: prezenta COLESTEATOMULUI= tumora epidermica produsa prin migrarea epiteliului din
conduct pe lantul oscicular si rasfrangerea incat stratul descuamat revine la interior. Toata magma de descuamare se
strange la interior, colesteatomul se mareste progresiv si se adauga prin presiunea mecanica la distrugerea peretilor UM
sau celulelor mastoidiene.

CLINIC:
1. Otoree fetida
2. Dupa aspirarea secretiilor  perforatie marginala care nu mai lasa nimic din membrane timpanica fata de cadrul
timpanal. Aceasta leziune permite foarte usor migrarea epiteliului din conduct in UM si formarea
colesteatomului care se prezinta ca o masa alb sidefie, moale, insensibila la palpare, nevascularizata
Otomicroscopic -> elemental care dominca este polipul auricular sesiul cu punct de plecare din zona de osteita de
aspectul unei formatiuni rotunde usor depresibila, nedureroasa, usor sangeranda, de coloratie rosie, bine delimitate de
peretii conductului
3. Hipoacuzie de transmisie, dar poate fi si perfect normal, sunetul transmitandu-se prin colesteatom
Evolutie: spre o complicatie endocraniana, deci singurul tratament care se impune este cel chirurgical!
TRATAMENT: chirurgical, vizeaza 2 aspecte:
1. Eradicarea proceselor de osteita din UM si mastoid
2. Functional -> redare a auditiei prin refacerea montajului osicular
Acesti 2 timpi pot fi realizati in o singura interventie cand se curate perfect colesteatomul sau in 2 timpi la un interval de
cel putin 6 luni cand exista suspiciunea ca vidarea colesteatomului s-a facut neglijent.
!! Se impune controlul casei la un an de zile pt a surprinde formarea unui colesteatom din resturile epidermice fiind
suficienta pt colesteatomale secundare o insula infima de celule.

OTITA SEROMUCOASA
-epansament lichidian prin process inflamator subacut sau cronic a UM in spatele unui timpan fara solutie de
continuitate.
CLINIC:
a. Subiectiv:
1. Hipoacuzie de transmisie cu scadere de 30 db pe frecventele conversationale, la copil bilateral, la adult
unilateral
2. Cu timpul aceasta devine mixta, antrenand prin lipsa de stimulare si UI in asa zisul process de labirintizare

Sensul corect de otita seromucoasa acuta poate fi numai la copil in cea ce se numeste otita congestive care
insoteste puseele de adenoidita acuta.
Otomicroscopic -> timpanul este rozat cu disparitia elementelor anatomice, dar in limita normal ca pozitie fata de
insertia pe cadrul timpanal,
Ea dispare spontan la 14 zile de la adenoidectomie, dar necesita o urmarire audiometrica; daca persista scaderea
auditiva se recomanda 3 cure de tratament cu AINS +/- Ab si la persistent simptomelor: aerator transtimpanic.
La adult: pt catarul acul tubotimpanic este sufficient tratamentul cu PSEUEFEDRINE CENTRALE si manevre de stimulare a
trompei Toynbee, dar obligator de identificat o cauza rinologica a disfunctiei tubare (deviatie de sept, rinite, polipoze).

Formele cornice edifice diferite aspect otomicroscopice, de la punga de retractile la otita fibroadeziva si atelectazia
urechii.

PUNGA DE RETRACTIE: invaginatie partial sau totala a timpanului secundara unei presiuni negative cat si prin subtierea
structurii fibroase, in urma distrugerii structurii de collagen timpanale prin process inflamator cronic.
Evolueaza in 4 faze dupa Sade:
1. Stadiul 1 = debutul invaginarii cu orizontalizarea manerului ciocanului
2. Stadiul 2= invaginare pronuntata care poate fi decolabila la Valsalva
3. Stadiul 3= invaginare necontrolabila la microscop cu descuamare
4. Stadiu 4 = evolutie spre colesteatom

TRATAMENTUL: in exclusivitate chirurgical si se aplica la 2 luni dup ace a fost rezolvata cauza rinologica a disfunctiei
tubare: devieti de sept, rinita cronica, polipoza.
Stadiul II -> decolarea transmeatala a fiilmului epidermica de pe lantul osicular si intarirea timpanului prin grefon
pericondrocartilaginos tragal
Stadiul III -> frezarea zidului aticii pt eliberarea fundului pungii de pe peretele intern al casei si lantul osicular si intarirea
timpanului cu grefon pericondrocartilaginos
Stadiul IV- >mastoidectomie urmata de decolarea timpanului cu intarirea prin grefon pericondrocartilaginos tragal

OTITA FIBROADEZIVA: process sechelar caract prin retractia partial sau totala a timpanului, coalescenta mucoasei de la
fata interna a timpanului in urma unui process initial inflamator apoi fibros ireversibil , la care se adauga liza osiculara
sau colesteatom
TRATAMENT: identice cu ele din Sade IV.

39.Complicatii otite si otomastoidite (endocraniene,paralizie facial, exterior)

Complicatiile otitelor medii suppurate propriu-zise pot fi impartite dupa locul de producere a efractiei prin osteita de
vecinatate si liza osoasa:
 La nivelui urechii medii: labirintita, paralizia de facial;
  La nivelul mastoidei:
- Exocraniene: otomastoidita exteriorizata
- Endocraniene: meningita otogena, tromboflebita de sinus lateral, empiemul epidural,
abcesul cerebral, abcesul cerebelos, hidrocefalia otogena, sindroamele Bergman.
Otomastoidita exteriorizata: reprezinta cea mai frecventa complicatie a inflamatiei UM, prin osteita corticalei externe a
mastoidei si imbraca diferite forme clinice dupa difuzia puroiului.
CLINIC:
1. process infectios sever cu stare generala alterata
2. hiperleucocitoza cu VSH crescut
3. otalgie pulsatila
4. otoree
5. durere la presiunea mastoidei
6. in forma retroauriculara, tegumentele retroauriculare capata aspect inflamator cu decolarea pavilionului urechii
Otomicroscopic -> dupa aspirarea secretiilor fetide, aspectul este tipic din forma de otita, cu timpan congestionat
ingrosat, perforatie marginala cu sau fara colesteatom.
Acest process trebuie diferentiat de:
a. furunculul CAE sau otita externa cu adenoflegmon retroauricular, in care elemental definitoriu este pastrarea
santului retroauricular (semn Jack)
b. parotidita (disparitia santului retromandibular)
c. limfadenita cervicala(tumefactie cervicala fara modificari de timpan)
Examenul Rx in pozitia Schuller confirma zone de osteoliza si osteonecroza. Fistulizarea externa se produce in
diferite moduri, cum ar fi:
 fistulizare spre reg occipital
 fistulizare spre zona retroauriculara
 fistulizare spre varful mastoidei cu fuzare spre muschiul sternocleidomastoidian determinand
torticolis sau spre burta posterioara a muschiului digastricc determinand trismus pluss tumefactia
dureroasa inflamatorie clasica in regiunea cervicala superioara sau mandibulara
 fistulizare spre zona temporo-zigomatica, in special la copii, determinand edemul hemifaciesului
 fistulizare in CAE, postero-sup sub forma fistulei Gelle
TRATAMENT: mastoidectomie, cand consideram ca leziunile au determinat process de osteita mastoidiana si au aparut
complicatii locale tip fistulizare, paralizie nerv facial sau cele endocraniene.

PARALIZIA DE NERV FACIAL

Nv facial= nv mixt, avand o component motorie, una senzitiva, una senzoriala si una autonom vegetative
Paralizia de nerv facial poate fi de natura central/periferica.
a. Lezarea facialului motor -> determina modif ale motilitatii muschilor mimicii cu pareza si paralizie motor.
Se poate observa la inspectie sub forma asimetriei faciale si a tulburarilor de motilitate a muschilor mimici, cu
disfunctii fonatorii,masticatorii, de deglutitie, cu hipotonie sau atonie muscular, absenta reflexului cornean, absenta
reflexului stapedian obiectivat prin impedancemetrie.
Este necesara testarea excitabilitatii nervului (test Hilger) ce arata tipul de conductibilitate a nervului si starea placii
motorii si a fibrelor muscular. Inreg se face sub forma electromiografiei.
Lezarea nervului facial motor poate fi :
- Genetica: sdr Moebius si Melkerson-Rosenthal
- Traumatica
- Chirurgicala: otologica, cofochirurgie, neurochirurgie, chirurgia parotidei
- Inflamatorie(cea mai frecventa complicatie a otitei medii acute si cornice)
- Tumorala(neurinom facial, tumora glomica jugulara, tumori parotidiene)
- Idiopatica : paralizie facial esentiala (boala Charles Bell)
b. Lezarea intermediarului Wrisberg cuprinde:
 Afectarea facialului senzitiv ce este de tip:
 - Iritativ -> determinand nevralgia otica sub forma de otodinie, otalgie reflexa si
otonevralgia;
- Distructiv -> manifestata prin anestezia zonei Ramsey Hunt;
 Afectarea sistemului sensorial guezic al facialului prin tulburari lingual ce se exploreaza prin
chimiogustmetria Bornstein(sensorial) si electrogustmetria Krarup (neurosenzorial)
 Afectarea sistemului autonom vegetativ secretor al facialului. Se manifest ape axul petros
vidian lacrimal sip e axul chordal submandibular.
Evaluarea se face prin:
1. Testul Schirmer(dacriometria) ->sediul leziunii supra sau subgeniculate
2. Testul Blatt(sialometria) -> leziunea poate fi supra sau subchordala
Clinic, diferenta intre o paralizie periferica si central este data de faptul ca in cea central predominant este pe facialul
inferior, fara semnul Charles Bell.
TRATAMENTUL este variabil in functie de cauza:
 In otita medie supurata acuta: antibioterapie masiva + miringotomie larga
 In otita medie supurata cronica : mastoidectomie cu ablatia zonei osteitice, a colesteatomului cu
decompresiune a nv din apeductul lui Fallope de la patrunderea in urechea medie pana la gaura
stilomastoidiana.
 +trat general cu AINS, Ab, Vitamine, vasoD in cocktail perfuzabil
Esec therapeutic -> neurogrefa de facial, in general cu nerv mare auricular.