Dezvoltarea colectiilor - 25.10.

2014
(Regneala M.)

Biblioteca hibrida = carti (hartie) + docum. electronice

Dezvoltarea colectiilor = procesul de crestere si actualizare a colectiilor unei biblioteci

prin achizitie si eliminare.

Achizitia = procesul tehnic pt. obtinerea de documente, in urma activitatii de selectie.

Eliminarea (Deselectie, Plivire) = este diferit de procesul de casare si se aplica

colectiilor total deteriorate.

Politica de Achizitii = principii pt. achizitie, clar definite si respectate, trebuie sa tina
seama de:
- tipul de utilizatori ai bibliotecii
- bugetul disponibil
- cunoasterea colectiilor anterioare care su definit structura bibliotecii.

Bugetul este impartit pe tipuri de documente, d.p.d.v. al importantei:

- carti (dictionare, enciclopedii, tratate, monografii, etc.)
- publicatii seriale (periodice): jurnale electronice, reviste
- documente electronice: CD, DVD
- documente audiovizuale si multimedia
- manuscrise
- microformate

Tipologie documentara

Biblioteca contemporana isi constituie colectiile din documente.

Termenul “publicatie” a fost inlocuit cu “documente” pt. ca in biblioteca nu intre numai

publicatii (documente editate in mai multe exemplare si destinate difuzarii) ci si
manuscrise, scrisori, fotografii, stampe, etc. cu valoare de unicat, dar si baze de date de
documente electronice, care au un alt regim decat documentele pe suport de hartie.

Documentul are mai multe definitii:

- “orice element purtator de informatie”

Clasificarea documentelor:

Documente traditionale scrise, tiparite: carti = cel mai raspandit document in biblioteci

Perioada artizanala (1450 – mijl. sec. XIX) – tirajul ajungea la cateva mii de publicatii

1
Perioada industrializarii (mijl. sec. XIX – jum. sec. XX) = a doua revolutie a cartii,
tirajul ajungea la cateva sute de mii de exemplare

Perioada mega bestseller-urilor = o carte poate aparea in sute de mii de exemplare

Cartea = documentul care reprezinta o informatie inregistrata, care poate fi tratata ca o

unitate intr-un lant documentar, indiferent de forma sa materiala si caracteristicile sale.

Dupa ISO, in biblioteci exista urmatoarele documente specifice:

- carti
- publicatii seriale (periodice)
- manuscrise
- muzica imprimata
- microformate ( microfile, microfise)
- documente: cartografice, grafice (imagini, fotografii), electronice

Cartea (d.p.d.v. biblioteconomic) = document neperiodic care contine min. 49 pagini, in

afara copertilor, si constituie o unitate bibliografica.

Institutul National American de Standardizare considera ca si publicatia cu mai putin de

49 pag. este carte – daca are coperti cartonate.

Clasificarea cartii d.p.d.v. al continutului:

a) stiintifice:
b) beletristice
c) de arta

a) carti stiintifice:
Lucrari de sinteza = documente de referinta ce sintetizeaza date din diferite domenii
ale stiintei, tehnicii sau culturii. D.p.d.v. economic ele sunt considerate a fi
documente secundare cu sursa in documente primare.
Ex.: enciclopedii, dictionare, tratate, manuale, cursuri.

Enciclopedia = tip de document care sintetizeaza si actualizeaza cunostintele din

unul sau mai multe domenii, prezentate pe articole, de regula in ordinea alfabetica a
termenilor. Poate fi de doua tipuri: generale si specializate.
Marile enciclopedii de astazi trateaza (subiectele) sub forma unui articol de sinteza
independent, la care se adauga referinte bibliografice.

Ex.:
- Plinius cel Batran, “Naturalis Historia” (37 volume) = prima enciclopedie, are ca
sursa 2000 carti si 100 autori.
- in RO, prima enciclopedie = Dimitrie Iancu, 1850, “Enciclopedia populara sau
prescurtare de toate stiintele”

2
 - Corneliu Diaconovici, “Enciclopedia Romaniei”, 1998 (40000 articole, 200 oameni
de cultura)
- Lucian Predescu, “Cugetarea”, 1940

Enciclopedia specializata se refera la un singur domeniu de activitate, in unul sau

mai multe volume.
Exemple:
- “Enciclopedy of Library and Information Science” – 1968-1990
- Enciclopedia Bibliei, 1996
- Enciclopedia Artistilor Romani Contemporani, 1998
- Enciclopedia Antichitatii, 2000

Enciclopedia Online – se regasesc pe internet sip e CD/DVD.

Avantaje: - se actualizeaza permanent
- pot fi accesate simultan de multi utilizatori
- pot fi copiate si utilizate in interes personal
- hypertext
Ex.: “Wikipedia” (wiki=tip de colaborare website) = este gratuita, multilingva, se
realizeaza pe baza contributiei voluntare a utilizatorilor care pot adauga sau sterge
continut.

Dictionarele = tipuri de documente formate din cuvinte sau anumite categorii de cuvinte
dintr-o limba sau dintr-un anumit domeniu stiintific sau cultural, prezentate in ordine
alfabetica si explicate in aceeasi limba sau traduse in alta limba.

Dictionar explicativ = cuvintele sunt insotire de explicatii

Dictionar etimologic = explica cuvintele si le stabileste originea

Categorii de dictionare:
a) lingvistice
b) enciclopedice
c) specializate

a) Dictionare Lingvistice se impart in:

- unilingve = repertorii lexicale ce inregistreaza si explica cuvintele unei limbi
ex.: 1612, Dictionarul academiei Italiene = cel mai vechi dictionar
1958, Dictionarul Limbii Romana Moderne
1975, Dictionarul Explicativ al Limbii Romane

- bilingve = explica sau dau corespondenta in alta limba

ex.: primul dictionar bilingv = FR – RO
de nivel academinc: EN – RO, 1974
GER – RO, 1966
FR – RO, 1968

3
 - plurilingve = dau corespondenta cuvintelor in mai mult de doua limbi
ex. : in RO : Dictionarul Tehnic Poliglot – Romana-Rusa-Germana-Franceza-
Maghiara, Buc, Ed, Tehnica, 1963

b) Dictionare Enciclopedice = cuprind notiuni din toate domeniile

- Dictionarul enciclopedic general se diferentiaza de Enciclopedia generala prin
nivelul de informare oferit, in Enciclopedii dezvoltarea este mai ampla.
ex.: - Petit Larousse
- Who`s who (intenationale, nationale si specializate)
- Dictionarul Enciclopedic Roman, 1962-1966, 1993

c) Dictionar Specializat: Dictionarul explicativ de Biblioteconomie si Stiinta

Informatiei

Tratatele = lucrari de sinteze de nivel superior ce prezinta in mod sistematic si complet

informatii dintr-un anumit domeniu.
- sunt opere colective , nu individuale
ex.: - Tratat de istorie a religiilor, 1992, ed, Humanitas
- Tratat de neurologie, Arsenie
- Tratat de statistica matematica, Mihoc
- Tratat de economie

Manualele = documenta cu caracter didactic ce cuprindnotiuni fundamentale din

anumite domenii de activitate.

D.p.d.v. tematic sunt inrudite cu tratatele dar prezinta urmatoarele diferente fata de
acestea:
- prezinta cunostintele in mod didactic
- difera in functie de complexitatea prazentarii cunostintelor
ex.: manual de operare, manual organizational, manual instructional

Cursuri universitare = sinteze stiintifice ce abordeaza dintr-o perspectiva superioara un

anumit domeniu al cunoasterii.
- au la baza rezultate stiintifice si ultimele cercetari in domeniul respectiv

Note de curs (compendiu) = documentul nu e in forma completa si definitiva

1971-1987, Biblioteca Centrala Universitara Carol I, Buc + BCU L.Blaga, Cluj = au

editat “Bibl (ografia) manualelor, tratatelor si cursurilor universitare aparute in RO”

Monografii stiintifice =
- d.p.d.v. biblioteconomic = documente neperiodice editate intr-un singur volum
sau intr-un numar limitat de volume
- d.p.d.v. stiintific = documente realizate in urma cercetarii exhaustive (exclusive) a
unui singur subiect

4
Clasificare:

1. lucrari elaborate in vederea obtinerii de titluri universitare sau stiintifice:

- lucrari de liccenta
- lucrari de masterat = se pastreaza in biblioteca universitatii si se imprumuta
- teze de doctorat = se publica
- repertoriile bibliografice pt. teze de doctorat
ex.: - 1968-1990, BCU Carol I, Buc a editat “Teze de doctorat romanesti”
- Biblioteca Nationala a Romaniei a editat “Bibliografie natonala romana.
Teze de doctorat”

2. studii de specialitate = monografii stiintifice