Cursuri Pachete Software

1. Concepte generale privind produsele software

Un sistem informatic reprezinta un sistem de prelucrare a datelor in care colectarea, stocarea,
si prelucrarea datelor se face prin intermediul mijloacelor automatizate.
Sistemul informatic este compus din: subsisteme hardware, subsisteme software si
resursele umare pe care le utilizeaza.
Subsistemul hardware reprezinta ansamblul echipamentelor fizice din dotarea sistemului
informatic.
Subsistemul software reprezinta totalitatea produselor software din cadrul sistemelor. Prin
software se intelege produsul intellectual ce consta din programe, procedure, reguli si
documentatia aferenta.
Produsul program reprezinta un ansamblu de programe correlate si independete cu o interfata
comuna, care au ca scop rezolvarea anumitor probleme ale utilizatorului.
Un program este o secventa de instructiuni scrisa intr-un limbaj de programare si pe un suport
acesibil unui calculator poate realiza o functie de tartare a datelor, informatiilor sau cunostintelor.
Prin tratarea datelor se inteleg operatiile de calcul aritmetic, logic, transformari, reorganizari,
sortari, ordonari, adaugari, modificari, stergeri, afisari pe ecran, listari, transfer la distanta etc.
Limbajul de programare este un limbaj artificial destinat descrierii prelucrarilor ce urmeaza a
fi realizate intr-un sistem de calcul. Limbajele de programare pot fi specializate pe domenii de
aplicatii sau pe cerinte de calcul.
Produsele software se pot clasifica in 2 mari categorii:
1) Produse software de baza
- Sisteme de operare
- Extensii ale sistemelor de operare
- Instrumente software pentru realizarea altor produse software care pot fi:
• Instrumente software disparate
• Medii de proiectare
• Medii de programare
• Medii de dezvoltare (instrument case)
- Produse software utilitare
- Produse software pentru gestiunea bazelor de date
2) Produse software de aplicatii
- Produse software orientate pe domeniu
- Produse software orientate pe metoda sau model
I. Produse software de baza
1. Sistemul de operare reprezinta un produs software, parte componenta a unui system de
calcul su echipament computerizat care se ocupa cu gestiunea si coordonarea activitatilor

Page 1 of 30
 acestuia. In plus, sistemul de operare are si rolul de gazda pentru toate aplicatiile care
ruleaza pe echipamentul respectiv.
2. Extensiile sistemului de operare reprezinta aplicatii software grefate pe sisteme de
operare clasice sau sisteme de operare specializate si care au un rol dedicat realizarii de
facilitate cerute numai de anumite tipuri de aplicatii.
3. Instrumentele software sunt entitati care actioneaza sau prelucreaza asupra altor elemente
software, ce pot fi:
a) Instrumente software disparate: compilatoare, linkeditoare, depanatoare care
automatizeaza o singura functie in procesul de realizare al unui produs.
b) Mediile de proiectare asista realizatorul in etapa de analiza si proiectare. Ele cuprind un
ansamblu de metodologii si limbaje de modelare. Limbajul de modelare este o colectie de
concept si tehnici de reprezentare(diagrame), iar metodologia presupune etape, faze si
activitati care trebuiesc parcurse intr-o anumita ordine pt realizarea corecta si integral a
analizei si proiectarii.
c) Mediul de programare reuneste un grup de instrumente grupate in jurul unui compilator
specific unui anumit limbaj de programare avand o interfata comuna si care asista
realizatorul in etapa de programare. De ex: Visual Basic, Visual C, Visual Fox etc.
d) Mediul de dezvoltare se mai numeste si intrument case El acopera intreg ciclul de
realizare al produsului program si integreaza medii de proiectare cu medii de programare
si de documentare ale produsului.
4. Produsele software utiliate sunt produse de uz general care ajuta utilizatorul in
gestionarea sistemului de calcul. De ex: arhivatoare, antivirusi, file manager, browser etc.
5. Sistemele de gestiune ale BD sunt ansambluri de programe pt crearea, interogarea si
intretinerea BD.

II. Produse software de aplicatii

1. Produsele software orientate pe domenii de activitate sunt orientate spre rezolvarea de
aplicatii specific domeniilor: economie, transporturi, medicina etc.
2. Produse software orientate pe metode sau modele stiintifice: produse software statistice,
cercetari operationale, modele matematice. Ca elemente constitutive ale unui produs
software sunt programele, subprogram si module. Spre deosebire de programe si
subprogram care sunt elemente fizice, modulul este un element logic de structura al unui
pachet software. El rezulta din divizarea pachetului software in parti independente
functional. Modularizarea poate fi facuta in maniera top-down (de sus in jos) sau bottom-
up (de jos in sus).
Bibliotecile de programe sau subprogram
Clasificarea produselor software de aplicatie din punct de vedere al generatiei sunt:
- produsele software care prelucreaza date (monolit, conversationale, prietenoase)
- produsele care prelucreaza cunostinte (sisteme pentru asistarea deciziei, sisteme suport
de decizie sau sisteme expert)

Page 2 of 30
Produsele monolit sunt nemodularizate exrem de dificil de modificat si fara posibilitate de
interactiune intre produs si utilizator.
In cazul produselor conversationale executia aplicatiei este bazata pe conversatia de tip
intrebare-raspuns.
Cele prietenoase – interfata de tip windows, posibilitatea lucrului concomitant cu mai multe
ferestre etc.
Sisteme suport de decizie au in arhitectura lor o component de gestiune a bazelor de date
(componenta de management de date, componenta de management de modele, componenta de
management de cunostinte).
Datele introduse de utilizator sunt stocate si gestionate prin intermediul componentelor de date,
apoi sunt prelucrate prin intermediul modelelor rezultand informatii care pot fi si ele stocate in
componente de date, pot fi transmise utilizatorului, dar specific unui SSD informatiile sunt
prelucrate prin intermediul de management de cunostinte rezultand decizii oferite utilizatorului.

Sistemele expert analizeaza cunostintele si sunt capabile sa-si genereze automat noi cunostinte pe
baza experientelor anterioare. Sistemele expert imita modul de functionare al creierului uman, sunt
bazate pe intermediul algoritmilor neuronali si fac parte din domeniul inteligentei artificiale.
Din punct de vedere al gradului de generalizare produsele software pot fi:
- de uz general
- generalizabile
- refolosibile
- unicat

Page 3 of 30
Produsele software unicat sunt elaborate pentru un anumit utilizator conform cerintelor acestuia.
Produsele refolosibile sunt produse unicat care au fost preluate si utilizate si de alti utilizatori.
Produsele generalizabile au fost create pt un anumit utilizator, dar apoi modificate pt a putea fi
utilizate de o gama larga de utilizatori.
Produsele de uz general sunt create din start pt a putea fi utilizate de catre toti utilizatorii care au
de rezolvat probleme din acea categorie.
Din punct de vedere al complexitatii pot sa existe:
- produse software independente
- biblioteci de programe/ subprogram/pachete/ sisteme de programe.
Din punct de vedere al functiilor utilizator informatizate.
Criterii de alegere a produselor software si de evaluare a performantelor acestora
Evaluarea calitatii unui PS se poate face fie dpdv al utilizatorului, fie dpdv al realizatorului.
Dpdv al utilizatorului in evaluare se iau in considerare:
I. Criterii legate de caracteristicile functionale ale produsului
1) Functionalitatea inclusa- masura in care fct aplicatiei acopera cerintele beneficiabile
2) Obiectivul principal- domeniile functionale spre care produsul este orientat
3) Completitudine- masura in care produsul rezolva toate problemele din clasa respective
4) Adaptabilitate- nivelul de personalizare cerut de cerintele specific ale beneficiarului
5) Deschidere catre dezvoltari ulterioare
6) Interoperatibilitate- posibilitatea de a se integra cu alte produse software
7) Nivelul de securitate (identificarea utilizatorului, de acordare a anumitor drepturi pe tipuri
de utilizator, rezultate
8) Utilizarea simultana- nr de utilizatori care se pot conecta si utiliza simultan produsul
9) Parametrizare completa- pp ca parametrii aplicatiei sa fie sub controlul utilizatorului
10) Dimensiunea problemei care trebuie rezolvata in raport cu dimensiunea PS

II. Criterii legate de caracteristici de calitate

1) Personalizarea
a) Rapoarte personalizate – posibilitatea de a personaliza elemente ale rapoartelor
generate automat de produse
b) Campuri personalizabile- posibilitatea de a personalize elemente ale interfetei
2) Portabilitatea
a) Standardele SGDB acceptate de PS
b) Standarde de comunicatie acceptate de produs (ex: Xml, Edit)
c) Varietatea platformelor pe care poate sa ruleze produsul dpdv hardware si software
3) Mentenabilitatea
a) Scalabilitate – capacitatea pachetului de a suporta cresterea nr de utilizatori si a nr de
tranzactii

Page 4 of 30
4) Utilizabilitatea
a) Interfata utilizator- usurinta cu care utilizatorul poate folosi interfata produsului
b) Tiputile de utilizatori care pot sa foloseasca produsul – utilizatori incepatori,
intermediari sau avansati sau combinatii dintre ei
c) Vizualizarea datelor – capacitatea produsului de a vizualiza datle in mod eficient
d) Raportarea erorilor – produsul trebuie sa sesizeze erorile, sa le evidentieze si sa le
precizeze locul si cauza aparitiei lor, precum si modul de eliminare a erorilor.
Erorile pot fi de 3 tipuri:
- Erori de operare
- Erori de algoritm – impartite la 0, ciclare infinita
- Erori de sistem- depasire de capacitate de memorie, depasire spatiu hard-disk
e) Varietatea domeniilor in care poate fi utilizat
f) Usurinta in utilizare – usurinta cu care utilizatorul poate sa invete sa foloseasca
g) Existenta manualului de utilizare
h) Existenta unui tutorial
i) Disponibilitatea unor cursuri de formare pt a invata produsul respective
j) Disponibilitatea online a unor versiuni demonstrative sau de incercare gratuite ale
produsului
5) Fiabilitate
a) Robustete- capacitatea produsului de a functiona o perioada mare de timp fara erori
b) Corectitudine – produsul sa respecte integral specificatiile de realizare
c) Salvare si recuperare- capacitatea produsului de a salva si recupera date si rezultate
6) Eficienta
a) Viteza de executie
b) Calitatea algoritmului

III. Criterii legate de producator sau vanzator

1) Mentenanta si actualizare- sprijinul oferit de producator/vanzator pt obtinerea si
actualizarea produsului
2) Consultanta – daca distribuitorul ofera sau nu support ethnic si consultant
3) Timpul de raspuns al vanzatorului la solicitarile beneficiarului
4) Experienta producatorului cu privire la dezvoltarea produselor software
5) Abilitatile tehnice si de afaceri ale producatorului sau vanzatorului
6) Popularitatea producatorului pe piata software
7) Experienta anterioara in relatia cu distribuitorul
8) Referinte ale altor client care folosesc produsul

IV. Criterii legate de costuri si beneficii

1) Costul licentelor dpdv al nr de utilizatori
2) Costul de intruire ale utilizatorilor care vor folosi produsul
3) Costul de instalare si implementare a produselor
4) Costurile mentenanta (intretinere a produsului)

Page 5 of 30
 5) Costul de actualizare prin introducerea de noi functiuni
6) Costuri hardware necesare utilizarii produsului
7) Beneficiile directe aduse de produs prin economiile realizate

V. Criterii legate de hardware si software

1) Memoria interna
2) Spatiul extern de stocare
3) Platforma hardware
4) Platforma software
5) Tehnologia de retea
6) Disponibilitatea sau nu a codului sursa
Calitatea produselor software este reglementata prin standard ISO de calitate care contin clase de
criterii, attribute de calitate, precum si metrici de evaluare a acestora.
Legislatia privind protectia produselor software
Protectia produselor software a fost reglementata prin legea nr. 8 din 1996 care se numea “Legea
privind dreptul de autor si drepturile conexe”, ea a fost modificata prin legea 285 din 2004 si prin
OVG 123/2005. Obiectul dreptului de autor il reprezinta operele originale de creatie intelectuale
indiferent de modalitatea de creatie, de modul si forma concreta de exprimare si de valoarea sau
destinatia lor.
Continutul dreptului de autor: Autorul are dreptul exclusive de a autoriza reproducerea integrala
sau partial, difuzarea, transmiterea prin fir, cablu sau fibra optica, accesul public la BD protejate,
utilizarea, inchirierea, imprumutul originalului sau a copiei.
Prin contract de inchiriere, autorul permite folosirea pe un timp determinat a originalului sau a
copiei. Durata dreptului de autor este pe tot timpul vietii autorului si se transmite prin mostenire
conform legislatiei.
Dispozitii speciale privind programele pt PC
Art. 72 paragraful 1: “Prin prezenta lege, protectia programelor pt calculator include: orice
expresie a unui program, program de aplicatie si SO exprimate prin orice limbaj, fie in cod sursa
sau cod obiect, materialele de conceptie pregatitoare si manuale” (manual de utilizare, instalare
etc).
Paragraful 2: “Nu sunt protejate ideile, procedeele, metodele de functionare, conceptele
matematice si principiile care stau la baza oricarui element dintr-un program, inclusive acelea care
stau la baza interfetelor”.
Art. 73, paragraf 1: “Titularul dreptului de autor are dreptul exclusive de a realiza si de a autoriza.
a) Reproducerea permanenta sau temporara a unui program integral sau partial prin orice
mijloc si sub orice forma, inclusive in cazul in care reproducerea este determinata de
instalarea, stocarea, rularea sau executarea, afisarea sau transmiterea prin retea”

Page 6 of 30
 b) Traducerea, adaptarea, aranjarea si orice alte transformari aduse unui program precum si
reproducerea rezultatului acestor operatiuni fara a prejudeca drepturile personae care face
transformarea
c) Distribuirea si inchirierea originalului sau copiilor programului sub orice forma
Art. 74: “In lipsa unei clauze contrare, drepturile patrimoniale asupra programelor create de 1 sau
mai multi angajati in exercitarea atributiilor de serviciu sau dupa instructiunile celui care angajeaza
apartin acestuia din urma.
Art 75:
a) “In lipsa unei clause contrare printr-un contract de utilizare a unui program se pp ca:
- Utilizatorului i se acorda dreptul neexclusiv de utilizare a programului
- Utilizatorul nu poate transmite unei alte personae dreptul de utilizare al programului
- Cesiunea dreptului de utilizare nu implica si transferal dreptului de autor.
Art 76: “In lipsa unei clause contrare nu sunt supuse autorizarii titularului dreptului de autor, actele
prevazute la art 73 pct a) si b), daca acestea sunt necesare pt a permite dobanditorului legistru sa
utilizeze programul in mod corespunzator destinatiei sale, inclusive pt corectarea erorilor”.
Art 77:
Paragraful 1: Utilizatorul autorizat poate face fara autorizarea titularului o copie de arhiva sau de
siguranta in masura in care aceasta este necesara pt asigurarea utilizarii programului.
Paragraful 2: Utilizatorul autorizat poate fara autorizarea titularului dreptului de autor sa studieze
sau sa testeze functionarea acestui program, in scopul de a gestiona ideile, principiile care stau la
baza oricarui element al acestuia cu ocazia efectuarii oricaror operatiuni de instalare, afisare, rulare
sau executare, transmitere sau stocare a programului.
Paragraful 3: Autorul nu are dreptul de a retracta opera despagubind, daca este cazul, pe titularii
drepturilor de utilizare prin exercitarea retractarii.
Art 78: Autorizarea titularului dreptului de autor nu este obligatoriu atunci cand reproducerea
codului sau traducerea formei acestui cod este indispensabila pt obtinerea informatiilor necesare
interoperabilitatii programului cu alte prograame daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) Actele de reproducere si traducere sunt indeplinite de o persoana care detine dreptul de
utilizare sau este imputernicita de aceasta.
b) Informatiile necesare interoperabilitatii sunt usor si rapid accesibile persoanei prevazute la
litera a).
c) Actele prevazute la pct a) sunt limitate la partile de program necesare interoperabilitatii.
Art 79: Informatii obtinute prin aplicarea art 78.
a) Nu pot fi utilizate in alte scopuri decat pt realizarea interoperabilitatii
b) Nu pot fi communicate altor personae
c) Nu pot fi utilizate pt definitivarea, producer sau comercializarea unui program a carei
expresie este fundamental similara.

Page 7 of 30
 d) Beneficiaza de protective prin lege si programele create anterior intrarii in vigoare a acestei
legi.
Licentele software
Licentele software reprezinta o autorizatie de a utiliza un produs software contra plata sau gratuit
in scopuri personale, comerciale sau educationale pt unul sau mai multi utilizatori. Dpdv legal, ea
este un instrument juridic cu titlul de drept contractual care reglementeaza utilizarea si
redistribuirea produselor software. LS se mai numesc si EULA (End user licence agreement).
Licenta poate sa fie sub forma unui contract scris sau sa fie impusa ca parte in procesul de instalare
a produsului, caz in care, daca utilizatorul nu este de accord cu termenul licentei intrerupe procesul
de instalare.
Tipul de licenta depinde si de scopul utilizarii produslui. In functie de modul de distributie exista
doua principia de distributie a produselor:
1. Principiul distributiei libere - nu se percepe plata, dar de cele mai multe ori lipseste suportul
pt dezvoltarea produsului.
2. Principiul distributiei comerciale – se percepe plata prin care se garanteaza suportul,
diverse tipuri de asistenta pe perioade de timp specificate prin licenta.
Principalele categorii de produse software dpdv al licentelor sunt: produse software comerciale si
produse software freeware.
1. Pt produsele software comerciale exista urmatoarele tipuri de licente:
- Licente gratuite de proba care sunt valabile pt o perioada limitata de timp, de obicei 30-
60 zile sau pt un nr limitat de lansari in executie, de obicei 20-30 lansari. In cadrul
acestor licente gratuite de proba, utilizatorii poate sa testeze toate functionalitatile
produselor, dar nu poate sa reutilizeze pt obtinere de beneficii materiale.
- Licente educationale care permit utilizarea produselor in procesul educational sau pt
solutionarea unor probleme individuale de uz personal, dar nu pot fi utilizate pt
obtinerea beneficiilor materiale, nici individual si nici de catre institutii. Acestea au un
cost redus fata de licentele comerciale cu drepturi depline.
- Licente comerciale cu drepturi depline care sunt contra cost. Permit utilizarea
produselor in orice scopuri si pot avea valabilitate nelimitata sau limitata in timp.
2. Produse software freeware – dispun de licente freeware, care sunt in distributie libera, sunt
gratuite, dar impugn restrictia de utilizare in scopuri comerciale. O alta impartire a
licentelor poate fi facuta in fct de drepturile asupra PS, in free software, numit si software
liber si software proprietar.
- Software liber poate fi studiat, modificat, imbunatatit si redistribuit cu restrictii
minime. El este supus legii dreptului de autor, in general este disponibil gratis, dar
gratuitatea nu este absolut necesara. Pt a fi considerat software liber codul sursa trebuie
sa fie disponibil si distribuit impreuna cu o nota de copy-right care sa permita
urmatoarele forme de libertate:
a) De a utiliza produsul in orice scop

Page 8 of 30
 b) De a studia produsul si de a-l modifica in fct de nevoile personale
c) De a redistribuii copii in mod gratuity sau contra unei sume de bani care sa
acopere cheltuielile de distributie
d) De a imbunatatii programul si de a pune imbunatatirile la dispozitia publicului
Un produs este soft liber numai daca intruneste toate cele 4 libertati. Desi majoritatea soft liber
este gratuit, gratuitatea nu este un criteriu dupa care se poate spune ca un program este liber sau
nu. Deci produsele freeware nu sunt programe de free software. Ele se diferentiaza prin sensul
cuvantului free. In cazul produsului freeware, free inseamna gratis, in cazul free software, free
inseamna libertatea de a modifica, copia, redistribui si utiliza produsul in orice scop.
Licentele pt soft liber ofera cele 4 tipuri de libertati si specifica titulaul dreptului de autor, precum
si titularii drepturilor de autori care au realizat modificarile anterioare ale produsului.
Soft liber nu trebuie confundat cu soft cu sursa deschisa, care se refera ca sursa produsului este
disponibila. Si open source este supus drepturilor de autor si in fct de continutul licentelor
utilizatorului ii sunt asigurate diverse drepturi.
Produsele soft liber sunt distribuite pe baza licentelor CCL, care permit pastrarea si propagarea
drepturilor de autor pt produsele elaborate prin modificari si redistribuiri ale modificarilor. Exista
mai multe tipuri de licente CCL.
- Software proprietar – se refera la produsele care nu sunt soft liber si nici open source.
Programul are un proprietar al copy-right-ului care controleaza modul in care este
utilizat produsul software. Sunt impune restrictii privind utilizarea si modificarea,
copierea si redistribuirea.
Alta clasificare a licentelor:
- Licente shareware
- Licente freeware
- Licente full copy-right
1. Licentele freeware au dreptul de autor inregistrate, sunt accesibile gratuit pe o perioada
nelimitata de timp, dar pot sa aiba restrictii de utilizare: personale, necomerciale,
academice sau combinatii intre ele. Exista licente freeware care sa aiba o limuta de
distribuire, adica sa fie descarcate si utilizate, dar fara dreptul de a redistribui.
2. Licentele shareware se refera la software-ul proprietar, care este furnizat gratuit pe o
perioada limitata, dar care contine restrictii de functionare, de disponibilitate sau de
usurinta in utilizare. El este un software commercial supus regulilor drepturilor de autor,
care poate fi utilizat pt testare, pe o perioada limitata de timp, dupa care, daca utilizatorul
doreste sa continue sa-l utilizeze, trebuie sa plateasca costul licentei. Retail software este
un software comercial care nu poate fi copiat. Fabric domain software este un software
care nu este protejar prin legile drepturilor de autor, poate fi folosit, copiat in mod gratuity.
3. Full copy-right sunt licente care asigura restrictiile impuse de titularul drepturilor de autor.
Cloud Computing

Page 9 of 30
Cloud Computing reprezinta o solutie de utilizator a resurselor informatice hardware sau software
externe care se pot configure in fct de necesitatile beneficiarului.
El reprezinta un mod de ofertare si de utilizare a resurselor de calcul si nu o tehnologie informatica.
Utilizarea resurselor se face la cerere si in cantitati variabile. Utilizatorul, respectiv clientul de
cloud, plateste doar ceea ce consuma.
Tipuri de Cloud Computing:
Este clasificat dupa 2 criterii:
1. Amplasarea solutiei Cloud:
a) Public cloud – infrastructura de calcul e gazduita de catre furnizorul de cloud la sediu.
Clientul nu are nici vizibilitate si nici control asupra locului unde e gazduita. Resursele
sunt protejate de catre mai multe organizatii. Dezavantajul acestui tip de cloud e slaba
securitate asupra datelor.
b) Private cloud – infrastructura de calcul este dedicata unei anumite organizatii si nu este
partajata cu altele. Ea poate fi localizata la sediul clientului, caz in care cloud-ul se
numeste public could on premise sau la sediul furnizorului (public cloud off premise).
Acest tip de cloud este mai scump decat cloud public, dar este o solutie mai sigura dpdv
al securitatii.
c) Hybrid cloud – este acel tip de cloud in care o organizatie are aplicatiile critice in cloud
private, iar cele care nu au probleme de securitate, in cloud public.
d) Community cloud – implica partajarea infrastructurii intre organizatii din cadrul
aceleiasi comunitati. De ex, organizatiile guvernamentale dintr-o regiune poate sa-si
gestioneze in acest cloud datele despre cetatenii din acea zona.

2. In functie de tipul serviciilor oferite exista:

a) Infrastructure as a service (IaaS) – pp oferirea de servicii care implica echipamente
hardware
b) Platform as a service (PaaS) – pp oferirea de platforme de dezvoltare de produse
software in cloud. De obicei, platformele de dezvoltare in cloud nu sunt compatibile
unele cu altele.
c) Software as a service (SaaS) – pp oferirea de produse software in cloud.
Premize, avantaje si dezavantaje ale Cloud Computing
➢ Dpdv al furnizorului de Cloud:
Dezavantaje: - Prognozele sunt greu de realizat
- Capitalul necesar infrastructurii de calcul este foarte mare
- Activitatile pot fi sezoniere
Avantaje: - Reutilizarea echipamentelor hardware si al configuratiilor aplicatiilor software
➢ Dpdv al utilizatorului de Cloud:

Page 10 of 30
Dezavantaje: - Necesitatea accesului la internet puternic si rapid
- Nu toate aplicatiile ruleaza in Cloud
- Probleme legate de securitate
- Necesitatea unei organizari s firmei care sa permita lucrul in Cloud
- Necesitatea de a adera la standardele impuse de tehnologia informatica
- Lipsa de incredere a multor utilizatori in a utiliza resurse care nu le apartin
Avantaje: - Cheltuieli mai mici decat daca utilizatorul ar cumpara resursele de calcul
(hardware sau software)
- Accesul la resurse 24/24 h
- Accesul indifferent de locatia clientului
- Posibilitatea de a plati doar ceea ce consum
- Deschiderea catre noi tehnologii
Tehnologii inrudite cu solutia Cloud Computing acestea sunt:
1. Grid Computing – reprezinta o retea de calculatoare care sunt utilizate impreuna pt a
obtine resurse mai mari si mai rapide de procesare. Calculatoarele se pot afla fizic in aceeasi
locatie sau in locatii diferite. Pt a putea functiona in Grid Computing, aplicatiile trebuiesc
facute pe baza unor algoritmi de procesare paralela. Tot pe baza tehnologiei de GC
functioneaza si BD distribuite.
2. Virtualizarea – este un strat abstract care desparte componenta hardware de SO.
Virtualizarea permite ca mai multe masini virtuale cu SO diferite sa ruleze separate una
langa alta pe aceeasi masina fizica. Masinile virtuale sunt incpasulate in fisiere, cee ace
face posibila copierea si salvarea rapida a masinii.
3. Autonomic Computing – retea de calculatoare care se pot corecta automat fara interventia
umana.

SAS
Produsul SAS este format dintr-o colectie de componente independente care acopera o gama foarte
larga de domenii de utilizare sip e care utilizatorul le poate achizitiona si instala dupa necesitati.
El ofera facilitati pentru:
- Introducerea
- Accesarea
- Managementul datelor
- Data mining
- Realizarea de rapoarte, grafice sau harti
- Analize statistice
- Cercetari operationale
- Planificarea afacerilor
- Prognoza
- Suport de decizie

Page 11 of 30
 - Managementul proiectelor
- Dezvoltare de noi aplicatii
- Lucrul cu depozite de date
- Lucrul independent de platforma hardware, software sau de locatie
- Ofera solutii de business, de management IT, de management al resurselor umane,
management financiar, Business Inteligence, managementul riscului, managementul
relatiilor cu clientii, managementul aprovizionarii si al desfacerii etc.
In centrul solutiilor SAS sta componenta Base SAS, care este obligatorie sa existe pt functionarea
celorlalte componente. Acest Base SAS ofera facilitate pt accesul la date, analiza datelor, crearea
de rapoarte si grafice si beneficiaza de un limbaj de programare de generatia a4a.
Alte componente foarte utilizate sunt:
SAS Stat – contine instrumente pt analize statistice complete
SAS Graph – permite vizualizarea de date sub forma de grafice/harti
SAS/OR – pt cercetari operationale cu tehnici de optimizare, simulare, prognoza
SAS/IML – specializat in matrici de mari dimensiuni
SAS Add-in for MS Office – care permite integrarea SAS-ului in MS Office.
Colectia de componente instalata pentru un utilizator se numeste motor SAS. Acest motor poate
fi instalat local sau la distanta si poate functiona pe diverse platforme hardware (ps-uri sau
mainframe-uri si platforme software (Windows, Unix, Linux).
Functionalitatile produsului SAS constau in 4 tipuri de prelucrari de baza commune tuturor
modulelor care sunt:
1. Accesarea datelor – se refera la obtinerea accesului la datele cerute de aplicatie
2. Managementul datelor - se refera la pregatirea datelor in vederea analizei
3. Analiza datelor – prin care se transforma datele primare in informatii
4. Prezentarea datelor – pp comunicarea informatiei sau a datelor primare intr-o bariera
semnificativa pt utilizator.
SAS-ul lucreaza prin intermediul programelor SAS care sunt compuse din 3 parti majore:
- Sectiunea de date
- Sectiunile de procedure
- Limbaj macro
Toate prelucrarile effectuate de catre SAS se pot efectua numai asupra datelor existente in forma
unui fisier SAS. De aceea, datele din fisiere non-SAS trebuiesc transformate in fisiere de tip SAS.
Acest lucru se realizeaza prin intermediul sectiunii de date.
Componenta SAS Enteprise Guide este o aplicatie care functioneaza sub Windows si face legatura
intre un utilizator fara cunostinte de programare SAS sau cu cunostinte medii si celelalte module
SAS.
Page 12 of 30
EG (Enterprise Guide) preia datele si comenzile utilizatorului, le transforma in cod pe care il
transmite catre componentele respective din motorul SAS. Acolo sunt prelucrate, iar rezultatele
sunt returnate spre afisare catre EG.
EG este usor de utilizat, are o interfata vizuala intuitive si personalizabila. El ofera acces la cele
mai multe dintre modulele SAS, ofera acces transparent la date, contine proceduri predefinite pt
analiza si raportare, asigura importul si exportul datelor si rezultatelor din/ si catre alte aplicatii,
dispune de un editor de programe cu facilitati de completare de sintaxa si de constituire automata
a help-ului functiilor.
EG nu poate functiona in absenta unui motor SAS. Interfata are functionalitate de tip drug&drop,
ferestre de dialog pt introducerea parametrilor si setarilor prelucrarilor, intrumente de tip wizard,
editor de sintaxa pt scrierea programelor cu evidentierea in culori diferite a elementelor codului,
help-online, help sensitive la context, tutorial si initiere.
Codul generat automat de catre EG poate fi vizualizat de catre utilizator, modificat pt a realiza noi
functionalitati si salvat (noile functionalitati aparand ca functie in meniul EG).
Pt a lucra cu EG trebuiesc parcursi urmatorii pasi:
1. Crearea unui nou proiect
2. Adaugarea de date la proiect
3. Executarea de prelucrari asupra datelor
4. Optional, personalizarea rezultatelor si automatizare procese
Interfata implicita contine 3 ferestre:
1. Project Tree – fereastra arborelui proiectului
2. Process Flow – fereastra fluxului de procese
3. Task Status – fereastra prelucrarilor
Daca se modifica interfata implicita, la inchiderea sesiunii de lucru ea va fi salvata sub forma
modificata, ulterior putand fi restaurata prin optiunile: tools -> options -> restore windows layout.
Toata activitatea desfasurata in EG este organizata in proiecte. Un proiect este o colectie de obiecte
care pot fi date, prelucrari, programe, rapoarte sau note.
Fereastra Project Tree – sunt afisate in ordine ierarhica a accesarilor, obiectele dintr-un proiect.
In acest PT se regasesc link-urile (legaturile) catre date sau rezultate.
Fereastra Process Flow – contine obiectele si relatiile dintre obiecte. Intr-un proiect se pot crea,
mai multe fluxuri de proces, intre care pot fi copiate sau mutate obiectele. In cadrul unui proiect,
pot fi rulate toate fluxurile de sus in jos si de la stanga la dreapta sau numai anumite fluxuri sau
doar parti ale unor fluxuri.
Fereastra Task Status – prezinta situatia executiei prelucrarilor.
Fiecare obiect are o pictograma specifica. Notele reprezinta fisiere text in care utilizatorul poate
sa introduca diverse comentarii.

Page 13 of 30
 Lucrul cu date intr-un proiect
Utilizatorul poate sa acceseze date in diverse formate aflate pe calculatorul local sau pe orice alt
server pe care este autorizat sa-l acceseze.
Formatele de date care pot fi accesate sunt:
- Tabele de date SAS
- Fisiere text care pot fi cu latime fixa sau cu delimitator
Fisierele SAS pot fi date locale sau date la distanta.
Fisierele text pot fi date locale sau date la distanta.
Fisierele html numai locale.
Tabele Access, Excel si foi de calcul, Lotus sau Paradox – numai date locale.
Baze de date Oracle, DBase sau SYBase – datele locale sau la distanta cu obligativitatea sa existe
modulul SAS DataBase.
Mai sties a lucreze si cu Cuburi OLAP care pot fi locale sau la distanta.
Fisierele text pot fi accesate prin intermediul fct de import. Fisierele text cu delimitatori pot fi
importate, utilizatorul specificand caracterul de delimitare (cel mai folosit este Tab-ul).
Delimitatorul nu trebuie sa se regaseasca in datele propriu-zise.
Tabelele de date SAS – formate din randuri (observatiile) si coloane (variabile). Coloanele au un
nume intre 1 si 32 caractere, o eticheta de max 265 caractere, o dimensiune si un tip. Tipul poate
fi alfanumeric sau de tip caracter sau numeric. La randul lor valorile numerice, pot fi numerice
propriu-zise sau de tip moneda, data sau timp. Fiecarui tip ii corespunde cate o pictograma.
Formate de introducere si afisare a datelor
Formatele de intrare indica SAS-ului modul in care trebuie sa citeasca datele din surse externe in
variabile SAS.
Sunt de 3 tipuri:
- Caracter - $INFORMATw.
- Numeric – INFORMATw.d
- Data/timp – INFORMATw.
w - latimea variabilei d – nr de zecimale $ - prezenta unui character
INFORMAT – nume optional de format de intrare SAS
Formatele de afisare controleaza modul in care sunt afisate valorile din tabelele SAS si nu
afecteaza datele SAS din tabel.
Valori lipsa – daca intr-o anumita coloana pt un rand nu exista nicio valoare se considera valoare
lipsa. In cazul coloanelor de tip caracter, valoarea lipsa este afisata ca spatiu, daca coloanal este de

Page 14 of 30
tip numeric, este afisata ca punct sau virgula. Marea majoritate a fct de prelucrare au optiuni prin
care utilizatorul indica modul de manipulare a valorilor lipsa.
Pregatirea datelor pentru analiza
Se face prin intermediul interogarilor.
In contextul SAS, o interogare este o colectie de specificatii realizate de utilizator pt a aduce datele
din diverse tabele SAS in forma necesara prelucrarilor. Interogarile se realizeaza prin intermediul
intrumentului Query Builder.
Interogarile pot fi folosite pentru:
1. Selectarea randurilor pornind de la una sau mai multe conditii
2. Selectarea, ordonarea si sortarea coloanelor
3. Definirea de variabile calculate
4. Jonctiunea tabelelor, inlocuirea valorilor datelor
5. Gruparea si agregarea datelor
6. Specificarea unui parametru pt interogare
Pornind de la specificatiile utilizatorului, Query Builder-ul genereaza cod SQL pe care utilizatorul
il poate vizualiza, salva sau modifica.
Pt a functiona, Query Bulder-ul necesita deschiderea a cel putin o tabela fizica din care sa fie
selectata cel putin o coloana. Proprietatile coloanelor selectate in QB pot fi modificare fara sa se
modifice si proprietatile tabelelor originale.
QB are 3 tab-uri principale: Select data, Filter data si Sort data.
Select data perminte crearea de coloane calculate, selectarea de coloane din diverse tabele,
modificarea atributelor coloanelor din QB, folosirea de functii de agregare si crearea de expresii
calculate.
Tabul filter data permite crearea a doua tipuri de filtre: simple si avansate. Pentru un filtru simplu
trebuie selectata coloana de comparat, se selecteaza operatorul de comparative si se introduce
valoarea sau valorile de comparat. Valorile pot fi introduse direct de utilizator sau pot fi selectate
din lista de valori a coloanei din tabela originala. Daca valoarea este alfabetica de tip caracter
trebuie introdusa in ghilimele. Valorile de comparat sunt care sensitive. Filtrele avansate permit
crearea de expresii complexe prin intermediul unui editor specializat in crearea filtrelor avansate.
Acel editor contine operatorii standard (diverse functii de selectie, precum si operatori avansati).
Operatorii avansati -> in a list of values. De ex: judet IN C “IL”, “DB”. Nume_coloana IN
lista_valori.
BETWEEN
Is null | Is missing -> realizeaza texte pt valori lipsa
Sounds like -> ex: nume = “smith”
Contains -> tara contains “US”
Page 15 of 30
Matehes pattern -> cautare bazata pe caractere speciale
% -> inlocuieste oricate caractere
- -> nume like “R_D%”
Combinarea filtrelor – se poate avea un singur filtru sau mai multe filtre care pot fi combinate. In
acest caz relatia dintre ele poate fi de tip AND (implicita) sau OR. De asemenea, filtrele pot fi
grupate prin intermediul butonului Group.

Crearea de coloane calculate se poate realiza prin intermediul butonului computing column.
Coloana calculate poate fi folosiya pt a agrega valori, pt a inlocui valorile pornind de la o anumita
conditie sau pt a realiza diverse calculate. Primul pas in realizarea unei noi coloane calculate este
selectarea metodei folosite.
- Summarize Column
- Recoded Column
- Advanced Expresion
Summarize Column permite efectuarea unei functii de agregare pt oricare dintre coloanele
interogarii. Pt ca rezultatele sa aiba o semnificatie, datele pot fi grupate in fct de valorile unei alte
coloane (echivalent cu clauza Group By din SQL).
Recoded Column permite inlocuirea valorilor dintr-o coloanal cu valori individuale sau domenii
de valori.
Advanced Expresion permite crearea unei coloane, utilizand o formula de calcul bazata pe alte
coloane.

Page 16 of 30
Jonctiunea tabelelor – permite obtinerea unei tabele Query pe baza mai multor tabele separare
prin utilizarea a diverselor metode de jonctiune. Pt ca jonctiunea sa functioneze, toate tabelele care
participa la ea trebuie sa aiba o coloanal comuna. La jonctiune pot participa maxim 32 de tabele.
In mod implicit, Enteprise Query-ul incearca sa realizeze automat jonctiunea dupa coloanele cu
acelasi nume si acelasi tip. Daca nu exista campuri cu acelasi nume si acelasi tip, relatia dintre ele
va trebui realizata de catre utilizator.
Jonctiunea implicita este INNER JOIN (jonctiune interna). Exista si jonctiuni externe care pot fi
LEFT OUTER JOIN, RIGHT OUTER JOIN si FULL OUTER JOIN. LEFT OUTER returneaza
toate randurile din prima tabela + randurile care au correspondent din cea de-a doua tabela. RIGHT
JOIN returneaza toate randurile din tabela 2 + randurile care au correspondent din prima tabela.
FULL OUTER JOIN returneaza toate randurile din ambele tabele.
Setarea optiunilor interogarii se realizeaza prin meniul OPTIONS din Query Builder, se pot
schimba setarile pt o anumita interogare sau pt toate interogarile. Cea mai importanta setare este
selectia tipului rezultatului interogarii. Se poate allege intre urmatoarele formate de rezultate de
interogari -> Data Table, Data View, Report.
Data Table – rezultatul va fi o tabela static asupra careia pot fi effectuate prelucrari ulterioare, dar
nu este actualizata in cazul modificarii valorilor din tabele care participa la Query decat prin
reexecutia interogarilor.
Data View – reprezinta o viziune a datelor asupra careia se pot efectua prelucrarii ulterioare, este
actualizata automat in cazul modificarii datelor originale, dar spre deosebire de Data Table care
stocheaza datele effective, Data View-ul contine doar logica (link-urile) pt regasirea datelor.
Report – nu poate fi folosit pt prelucrari ulterioare, nu este actualizat decat prin reexecutia
interogarii, in mod implicit este un raport SAS, dar poate fi si HTML, PDF, RDF sau text.
Prelucrarea datelor in SAS EG
Prelucrarile genereaza cod SAS care poate fi utilizat de catre utilizator pt a modifica si realiza pe
baza lui alte fct de prelucrare. Prelucrarile pot varia de la simple liste la prelucrari analitice
complexe, in fct de celalte module instate alaturi de EG. Prelucrarile pot si selectate fie prin
optiunea cast din meniul principal sau daca este deschisa o tabela SAS din optiunea describe. O
parte dintre prelucrari dispun si de intrumente tip wizard care ajuta utilizatorul in realizarea
setarilor prelucrarii. Intrumentul wizard nu ofera posibilitatea efectuarii tuturor setarilor, dar este
mai usor de utilizat.
Odata ce a fost realizata o prelucrare prin intermediul wizardului realizand dublu click pe
pictograma aferenta ei din fereastra Process Flow se poate deschide fereastra de optiuni a functiei
propriu-zise prin optiunile Open->Open in advanced view. In mod implicit rezultatele prelucrarilor
sunt obtinute sub forma unui raport SAS sau html sau pdf. Multe dintre prelucrari ofera
posibilitatea ca utilizatorul sa opteze si pt obtinerea rezultatelor sub forma unor tabele SAS.
Rezultatele obtinute ca rapoarte pot fi exportate in format html, in mod punctual sau ca pas in
proiect prin click dreapta pe pictograma prelucrarii. Exista posibilitatea ca raportul sa fie trimis pe

Page 17 of 30
mail punctual sau ca pas in proiect precum si salvarea lui in format Word sau Excel. Toate fct de
prelucrare au fereastra principal asemanatoare, dar continutul difera de la prelucrare la prelucrare.
Prelucrarea List Data afiseaza randul de date dintr-o tabela SAS sau dintr-un Query. Are ca optiuni:
Data, Options, Titles.
1. Data – permite sa se selecteze variabila sau variabilele care vor fi listate prin intermediul
rolului List variables, in stanga am variabilele si in dreapta am rolurile. In optiunea Data
mai exista urmatoarele roluri: Group Analysis By, in care se selecteaza una sau mai multe
variabile de grupare, rolul Page by – face sa se listeze o pagina noua ori de cate ori variabila
selectata pt acest rol isi schimba valoarea. Variabila selectata in acest rol trebuie sa se
regaseasca printer variabilele de grupare. Rolul Total of – in el se selecteaza variabile pt
care dorim sa se realizeze totalul. Rolul Subtotal of – se selecteaza o singura variabila care
trebuie sa se regaseasca si ea printer variabilele de grupare. Rolul Identifying label –
suprima listarea repetata a variabilelor de grupare.
2. Titles – comuna tuturor task-urilor de prelucrare si permite personalizarea titlului
raportului si/sau a notelor de subsol, in cazul in care nu vrem sa folosim titlurile implicite.
3. Options – permite specificarea nr de randuri care vor fi listate, adica toate randurile,
primele n randuri sau primele n% randuri sau din n in n randuri.
Optiunea Print the rows number creaza un nr al fiecarei linii avand posibilitatea sa denumesc
acea coloana. Optiunea Use variables labels as column headings – permite sa foloseasca pe cap
de tabel eticheta variabilei in locul numelui variabilei. Optiunea Print number of rows – printeaza
nr de randuri din tabel la sfarsitul randului, precum si nr de randuri din fiecare grup de la sfarsitul
acestuia. Optiunea Round values before summing – rotunjeste fiecare valoare numerica la nr de
zecimale din formatul sau sau la 2 zecimale, daca nu este specificat niciun format. Optiunea
Devide page into section – nu are efect in cazul in care raportul va fi generat in format html si ea
forteaza ca pe o pagina sa fie listate cat mai multe coloane posibile, cele care nu incap vor fi listate
in sectiunea urmatoare. Optiunea Heading direction – determina directia de afisare a tipurilor din
capul de tabel. Daca este setata pe default EG determina aranjamentul optim. Optiunea Split labels
at – defineste un caracter de separare pt etichete in cazul in care vor fi folosite pe post de cap de
tabel.
Prelucrarea One_Way Frequencies – genereaza o tabela de frecvente unidimensionale pt fiecare
variabila selectata in rolul Analysis variabile. Rolul Frequencies count permite selectarea unei
variabilei a carei valoare arata de cate ori trebuie numarat fiecare rand. Rolul Analysis-by permite
selectarea uneia sau mai multor variabile de grupare. Optiunea Statistics – permite selectarea
statisticilor care vor fi generate. Se poate specifica si modul in care sunt manipulate valorile lipsa,
sa fie incluse sau nu in calculi sis a fie afisate sau nu frecventele pt ele. Optiunea Plot – permite
generarea de histograme ale frecventelor pe orizontala sau verticala. Optiunea Results – permite
ca utilizatorul sa opteze ca pe langa raport sa obtina si o tabela de date SAS cu frecventele si
procentele. Ofera si posibilitatea sa se specific cum trebuie ordonate valorile, in ordinea aparitiei
lor, in ordine descrescatoare.
Folosirea variabilelor parametru in EG

Page 18 of 30
Parametrii ofera posibilitatea utilizatorului sa introduca date in timpul executiei codului
prelucrarii. Variabila parametru poate fi utilizata atat pt prelucrari, cat si pt interogari sau a
programelor. Prin intermediul ei se pot introduce nume de variabile pt prelucrari, pt filtre, valori
pt filtre, expresii pt filtre sau titluri, note de subsol pt rapoarte. Ea poate fi create prin optiunea
prompt-manager din meniul views sau prompt-manager din query builder.
In cadrul aferent tabului general se introduce numele parametrului, textul care va fi afisat la
executia parametrului, eventual o descriere a functionalitatii parametrului daca in parametru se pot
introduce sau nu valori vide si daca valorile introduse in parametru sunt sau nu read only.
Tabul prompt type and values – permite sa se defineasca tipul parametru (variabila sau valoare),
metoda de procurare a parametrului (variabila de tip lista) se pot introduce valorile listei si se pot
incarca valori din surse externe de date.
Generarea statisticilor (Summary Statistics)
Prelucrarea Summary Statistics realizeaza rapoarte in care sunt calculate diverse statistici si la
dorinta utilizatorului tabele de date SAS continand statisticile calculate, tabele care pot fi utilizate
ulterior pt realizarea altor calcule. Aceasta prelucrare dispune si de un instrument wizard prin
intermediul caruia se realizeaza aceleasi statistici, dar care nu permite efectuarea tuturor setarilor
precum fct propriu-zisa. Odata ce prelucrarea a fost efectuata prin intermediul wizardului realizand
click dreapta pe pictograma aferenta functiei din fereastra fluxului de process cu optiunea open in
advanced view se pot deschide ferestrele de setari.
Prelucrarea are urmatoarele roluri:
- In Analysis variable se selecteaza variabilele pt care se vor calcula statisticile
- Rolul Group Analysis-by – se selecteaza una sau mai multe variabile de grupare sip t
fiecare grup vor fi generate statistici separate.
- Rolul Frequency-count – permite selectarea unei singure variabile pt care se vor
realiza frecventa.
- Rolul Relative weight – se selecteaza o singura variabila ale carei valori vor fi furnizate
pt a calcula medii ponderate dispersii si sume.
- Rolul Copy-variables – variabilele asignate acestui rol vor fi incluse ca variabile
aditionale in setul de date de iesire.
Optiunea Statistics permite selestarea statisticilor descriptive care vor fi incluse in raport, cele
implicite fiind media, abaterea standard, min, max si frecventa.
Optiunea Plots permite selectarea tipurilor de grafice care vor fi generate.
Optiunea Results permite sa se opteze si pt obtinerea unei tabele de date de rezultate, precum si
combinatiile variabilelor de clasificare. In aceste variabile de clasificare se specifica nivelul de
sumarizare al datelor, care poate sa fie:
- Sumarizarea numa dupa combinatia a n variabile de clasificare (n -way only)

Page 19 of 30
 - Sumarizarea tuturor combinatiilor variabilelor de clasificare (all ways)
- Implicarea unor combinatii specifice pe baza carora vor fi sumarizate datele (specify
ways)
Optiunea Titles permite personalizarea titlului si a notelor de subsol pt raport.
Summary Tables
Afiseaza statisticile descriptive pt una sau mai multe variabile sub forma unui tabel formatat de
catre utilizator.
Task Roles – se selecteaza variabilele analizate care trebuie sa fie intotdeauna numerice si
statisticile care vor fi calculate utilizand drug&drop se formateaza tabelul. Pe masura ce se
efectueaza selectii utilizatorul poate sa vada cum va arata tabelul.
Exista posibilitatea sa se aleaga pozitia etichetelor pt variabile de analiza, precum si pt statistici.
De asemenea, optional se poate stabili si impartirea pe pagini, precum si prin butonul “More
options” sa se specific headerurilor randurilor coloanelor si paginilor.
Utilizatorul poate sa stabileasca si timpurile de totaluri pe randuri si pe coloane. Utilizatorul poate
sa modifice proprietatile tabelului, adica includerea sau nu a valorilor lipsa, modificarea formatelor
de afisare a datelor, modificarea fontului. De asemenea, poate modifica proprietatile valorilor
datelor afisate in tabela.

Personalizarea rezultatelor proiectelor

1. Personalizarea stilului de afisare

EG pt afisarea rezultatelor generate in format html foloseste un stil implicit bazat pe css. EG ofera
posibilitatea ca utilizatorul sa aleaga dintr-o lista de stiluri predefinite, acestu lucru se poate face
click dreapta pe pictograma raportului html generate, properties si se allege unul dintre stilurile
existente. Instrumentul Style Manager (optiunea Tools) – permite adaugarea unor noi stiluri
stocate in documente externe crearea de noi stiluri pe baza stilurilor existente, se creaza o copie a
stilurilor sub un alt nume. De asemenea, prin Style Manager se pot si sterge stilurile proprii.
Instrumentul Style Editor permite modificarea atributelor stilului, a textului, chenarelor si
imaginilor.

2. Combinarea rezultatelor
Prin intermediul instrumentului Document Builder se pot combina rapoarte sau parti ale
rapoartelor generate automat de diverse prelucrari. Document Builder-ul poate fi apelat din
optiunea Tools -> Create html document.
Pt crearea documentului se introduce titlul, se selecteaza stilul documentului, se opteaza pt
includerea unei tabele de continut, precum si a pozitiei acestei tabele, se selecteaza rezultatele care
vor fi adaugate in document.
Prin selectarea numelui procedurii in raportul compus vor fi incluse toate rezultatele
procedurii respective sau se poate selecta un subset al rezultatelor. Elementele incluse in raport li

Page 20 of 30
se poate schimba ordinea prin butoanele up and down, pot fi incluse note explicative (text) sau
documente html externe. Inainte de rularea raportului el poate fi vizualizat si modificat.
Documentul compus este actualizat dinamic. Documentul compus poate fi exportat (salvat) o
singura data sau ca pas in proiect.
In fereastra fluxului de proces, fluxurile pot fi denumite si se poate opt apt executia
intregului proces, caz in care fluxurile vor fi executate de sus in jos si de la stanga la dreapta. Pot
fi executate numai anumite fluxuri sau parti ale fluxurilor sau obiecte din cadrul fluxurilor.
Obiectele dintr-un proces pot fi copiate sau mutate in alte fluxuri, iar utilizatorul poate ca
pe langa legatura dintre obiecte generate automat sa creeze legaturi mult mai mari. Legaturile
create automat apar prin linie continua, iar cele realizate de utilizator prin linie punctata.
In cadrul proiectului utilizatorul poate sa-si creeze noi fluxuri de proces numai prin copierea sau
mutarea altor elemente din alte fluxuri.

Concepte privind programarea SAS si lucrul cu programe in EG

Un program SAS consta intr-o secventa de pasi care sunt trimisi spre executie modulului
SAS. Programul este format din sectiuni, care pot fi sectiuni de date care incep cu cuvantul cheie
DATA si sectiuni de procedure care incep cu cuvantul cheie PROC.
Sectiunile de date sunt folosite pt a crea tabele de date SAS in mod direct sau pe baza altor
fisiere de diverse formate precum si pt a actualiza tabele de date SAS existente.
Sectiunile de proceduri sunt folosite pt a efectua prelucrari, interogari, pt a genera rapoarte,
grafice sau pt sintetizarea de date. Fiecarei prelucrari in EG ii corespunde una sau mai multe
procedure. Toate sectiunile fie de date, fie de procedure de obicei se termina cu directiva RUN,
exista insa platforme pt care aceasta directiva nu numai este necesara si se considera ca o sectiune
s-a terminat in momentul in care incepe alta sectiune. Fiecare sectiune este executata complet
inainte sa se treaca la urmatoarea sectiune. Nu exista posibilitatea saltului dintr-o sectiune in alta
sau saltul intre sectiuni.
SAS-ul contine si declaratii globale: sunt instructiuni care afecteaza intreg mediul SAS si
nu numai sectiunea care a aparut: directivele TITLE sau OPTIONS. Directivele globale odata
definite sunt valabile pana cand sunt modificate prin alte directive similar sau pana la sfarsitul
sesiunii de lucru.
Pt a vedea care este procedura aferenta task-utilor din EG, se selecteaza din meniul
principal optiunea View ->Task Risk -> Task by name.
Sintaxa codului SAS
Declaratiile SAS au urmatoarele caracteristici:
- Incep cu un cuvant cheie
- Se termica cu ; (sa fim atenti sa punem doar la sfarsitul ; )
- Pt separarea cuvintelor in cazul unei directive se foloseste unul sau mai multe spatii
- Declaratiile pot sa inceapa sis a se termine in orice coloanal
- O singura declarative poate fi scrisa pe mai multe randuri

Page 21 of 30
 - Mai multe declaratii pot fi scrise pe aceeasi linie
Comentariile se introduce intre /* comentariu */ sau * comentariu ; si sunt folosite pt a
documenta programul si nu influenteaza rezultatele acestora.
O directive care contine caracterul = se numeste directiva de atribuire si este o intructiune
de executie a calculelor din dreapta egalului si de atribuire a valorii rezultatului variabilei din
stanga egalului. Intr-o directiva de atribuire se pot folosi urmatorii operatori: +, -, *, /, **(ridicare
la putere).
Programele SAS sunt case sensitive astfel incat numele fiecarei variabile este retinut asa
cum a fost intalnit prima data. Numele variabilelor precum si ale tabelelor de date SAS nu pot fi
mai mari de 32 de caractere, trebuie sa inceapa cu o litera sau cu _ si nu pot contine caracterul
spatiu, - sau %. Setarile de date SAS numite si SAS Data Set contin 2 parti:
- O parte de descriere care contine informatii despre date: lungime, eticheta, format, tip
- O parte de dtae propriu-zise
Datele pot fi de 2 tipuri: caracter sau numeric, iar cel numeric poate sa aiba subtipuri:
- Moneda
- Data
- Timp
- Numeric propriu-zis
Sectiunea de date poate include declaratiile prin care se creaza datele sau se manipuleaza
tabele existente.
Interdeclaratiile din sectiunea de date fac parte:
- Declaratia libname – ea furnizeaza un pointer catre o locatie de memorie a SO unde
sunt stocate fisiere SAS. In sistemul de operare Windows libname ofera un director.
- Directive input – care este folosita pt citirea randurilor de date. Daca contine nume de
variabile si dupa numele variabilei apare caracterul $ inseamna ca variabila va fi de tip
caracter, daca $ lipseste va fi considerate de tip numeric
- Declaratia infile – indica sursa de provenienta a datelor
Proceduri:
- Procedura Proc print – este echivalent task-ului Risk Data. Are urmatoarele optiuni:
▪ Optiunea Data - se defineste tabela care va fi folosita in prelucrare
▪ Optiunea Obs – defineste o eticheta pt nr observatiilor din cadrul coloanei
care se va genera automat
▪ Optiunea Label – face ca in capul de tabel sa apara eticheta variabilelor si
nu numele lor
▪ Optiunea Var – permite definirea variabilelor care vor fi listate si
corespunde rolului List Variables.
▪ Optiunea By – indica numele variabilei de grupare echivalenta rolului
Group-by
▪ Optiunea id – corespunde rolului Identify Label

Page 22 of 30
 - Task-ul One Way Frequency are corespunzatoare procedura PROC FREQ – are ca
optiuni:
▪ Optiunea Data prin care se defineste tabela de date
▪ Optiunea Tabels prin care se defines variabilele pt care se vor calcula
frecventele. Daca lipseste optiunea Tables se vor calcula frecvente pt toate
variabilele numerice.
- Procedura PROC MEANS – este echivalenta task-ului Summary Statistics
▪ Optiunea Data – defineste tabela pe care se calculeaza statisticile
▪ Optiunea Var – se indica variabilele pt care se calculeaza statisticile,
trebuie neaparat sa fie numerice, altfel genereaza eroare. Daca nu se
precizeaza variabilele in Var, procedura calculeaza statisticile pt toate
variabiele numerice din tabel.
Vizualizarea codului in EG
Utilizatorul poate sa vizualizeze codul generat automat pt intregul proiect, dar poate fi
evitate numai nodurile de cod. Un nod de cod poate sa include urmatoarele elemente:
- Copia codului generat automat de o fct de prelucrare
- Codul generat automat de fct de prelucrare
- Un program creat de utilizator si salvat anterior
- Cod scris direct de catre utilizator
Codul generat automat de catre fct de prelucrare ale EG nu poate fi modificat, dar
utilizatorul poate modifica copie a codului respective pe care trebuie s-o redenumeasca altfel decat
fct propriu-zisa. Pt a vizualiza codul intregului proiect se folosesc optiunile Tools->Options->Task
General->se seteaza optiunea Display All Generated->All in Task Output.
Editarea codului
Se poate sa se insereze cod inaintea sau dupa codul generat de prelucrare. Se poate sa se
editeze codul crea prin intermediul import wizard sau Fairy Builder, se poate insera inainte sau
dupa prelucrarea programelor create de utilizator, iar codul proiectului sau codul unei prelucrari
pot fi exportate in fisiere externe. Aceste lucruri se pot realiza prin butonul Review Cod care
deschidere o fereastra de previzualizare si prin butonul Insert Cod al acestei ferestre care deschide
fereastra User Cod.

Teorie din seminarii:

Tipuri de fişiere importate:
Un fişier text cu lăţime fixă are un format specific care permite salvarea datelor/informaţiilor
textuale într-o manieră organizată. Este un tip special de fişier în care formatul este definit de
lăţimea coloanei, de caracterele folosite pentru spaţiere şi de alinierea la stânga sau dreapta.
Lăţimea coloanei este specificată sub forma unui număr de caractere. Spaţierea datelor se face
folosind caracterul spaţiu (sau orice caracter se doreşte) în cazul în care datele ocupă mai puţine
caractere decât lăţimea specificată pentru coloana respectivă. Se creează programabil.

Page 23 of 30
Într-un fişier text delimitat fiecare linie de text reprezintă o înregistrare, iar câmpurile sunt
separate prin caractere cunoscute. Delimitatori frecvent utilizaţi sunt caracterul tab (\t) sau diferite
caractere de punctuaţie. Delimitatorul trebuie întotdeauna să fie un caracter care nu se regăseşte în
date. Se pot crea într-un editor de text sau folosind aplicaţii de calcul tabelar sau pentru baze de
date (ex. Microsoft Excel, Microsoft Access). Considerăm ca exemplu un fişier text care conţine
numele, prenumele şi vârsta persoanelor, delimitate prin simbolul linie verticală (|):
Popescu|Maria|35
Ionescu|Damian|42
Diamandescu|Victor|29

1. Operatori în SAS

Operatori de comparaţie
SAS permite utilizarea operatorilor de comparaţie cunoscuţi, într-o formă specifică. În tabelul de
mai jos putem observa sintaxa SAS pentru fiecare operator.

Operator Simbol Cod SAS (mnemonica)

Egal cu = EQ
Diferit de ^= or ~= or ¬= NE
Mai mic < LT
Mai mic sau egal <= LE
Mai mare > GT
Mai mare sau egal >= GE
Intr-o lista IN

Operatorul IN (lista-valori)
Putem folosi acest operator ca alternativă la scrierea a multiple condiţii legate prin OR.
In cadrul listei definite cu IN putem folosi atât valori numerice cât şi caractere, ele fiind separate prin virgulă
sau spaţiu.
Exemplu. : Nota IN ( ‘A’ ‘B-’ ‘B+’ ‘C’)
Nota IN ( ‘A’ ,‘B-’,‘B+’,‘C’)
Nota IN ( 10 9 8 7)
Nota IN ( 10,9,8,7)
Valoare IN (10,15,20:30)

Operatorii logici AND, OR, NOT

Aceştia sunt utilizaţi în diferite combinaţii pentru a forma expresii complexe. În expresii, în lipsa
parantezelor, operaţiile sunt executate in ordinea precedenţei lor astfel
1. NOT
2. AND
3. OR
De exemplu:
if X and Y or Z;
este echivalentă cu
if (X and Y) or Z;

Page 24 of 30
Pentru ca operatorul OR să aibă precedenţă înaintea lui AND trebuie utilizate paranteze, astfel:
if X and (Y or Z);

if X and not y or z;
este echivalentă cu
if (X and (not y)) or z;

2. Instrucţiunea WHERE
Dacă se citesc date dintr-un set de date SAS, se poate utiliza instrucţiunea WHERE pentru crearea
unui subset de date. De asemenea, se poate utiliza această instrucţiune în cadrul unei proceduri
SAS, pentru a crea subseturi ale datelor procesate. Crearea de subseturi poate fi realizată şi cu
instrucţiunea IF, dar WHERE oferă o serie de avantaje cum ar fi un număr mai mare de operatori
ce pot fi folosiţi, precum şi posibilitatea ca utilizarea acestei instrucţiuni să fie mai eficientă atunci
când se lucrează cu un set de date de intrare indexat. De asemenea, instrucţiunea IF nu este permisă
în cadrul unei proceduri SAS.

Operatori ce pot fi utilizaţi împreună cu instrucţiunea WHERE

Operator Descriere Exemplu
IS MISSING Verifică dacă este o valoare lipsă where varsta is missing
IS NULL Echivalent cu IS MISSING where varsta is null
BETWEEN AND Interval închis where varsta between 20 and 40
CONTAINS Găseşte un subşir where nume contains lex
LIKE Compară cu un şablon Where nume like A_e%
2. Instrucţiunea IF
Sintaxa
• If conditie THEN actiune;

• IF conditie THEN actiune1

ELSE actiune2;

Atunci când expresia logică este evaluată ca fiind adevărată, se execută instrucţiunile ce urmează
cuvântului cheie THEN. Dacă expresia nu este adevărată programul continuă să proceseze
următoarele instrucţiuni, sau ramura ELSE dacă aceasta este prezentă.
Atenţie! Valorile numerice lipsă sunt tratate logic ca cel mai negativ număr ce poate fi referit,
astfel încât atunci când o astfel de valoare este testată intr-o expresie IF programul va evalua
rezultatul testării ca fiind TRUE.
Atunci când se doreşte verificarea mai multor condiţii printr-o succesiune de clauze IF este
recomandată utilizarea variante IF...ELSE...IF. Acest lucru duce la o evaluare mai eficientă a
programului, deoarece SAS nu mai testează condiţiile ELSE rămase atunci când identifică o
ramură IF a cărei condiţie este evaluată ca adevărată.
3. Instrucţiunea SELECT

Această instrucţiune poate fi utilizată ca o alternativă la o serie de instrucţiuni IF ELSE IF.

Sintaxa
SELECT (expresie_de_selectie);
WHEN (expresie_WHEN1) instructiune 1;
WHEN (expresie_WHEN2) instructiune 2;
Page 25 of 30
 …..
OTHERWISE instrucţiune_implicită;
END;
Expresia de selecţie este comparată cu fiecare expresie WHEN. Dacă rezultatul comparării este
TRUE atunci se execută instrucţiunea corespunzătoare şi controlul programului trece la finalul
grupului SELECT. Dacă comparaţia nu este adevărată se evaluează următoarea ramură WHEN.
Dacă nici una dintre comparaţiile cu expresiile WHEN nu rezultă ca fiind adevărate atunci se
execută instrucţiunea de pe ramura OTHERWISE. Atentie! Aceasta poate fi şi null.

4. Structuri repetitive

Structurile repetitive permit execuţia unui set de instrucţiuni în mod repetat, cât timp este
îndeplinită o anumită condiţie sau până se atinge un număr prestabilit de iteraţii. În SAS putem
realiza acest lucru folosind grupurile DO, bucla DO sau instrucţiunile DO WHILE şi DO UNTIL

Grupul DO
Sintaxa

Do
Instrucţiune 1;
Instrucţiune 2;
...
Instrucţiune n;
End;

Instrucţiunile cuprinse în cadrul unei structuri Do poartă numele de “grup Do”. Acest mod de lucru
este mai eficient decât utilizarea mai multor instrucţiuni IF.

SUM Operaţia de adunare

Sintaxa
Variabilă + increment;

Observaţi că nu există semnul = în această instrucţiune. Se realizează următoarele:

- Se reţine variabila
- Variabila este iniţializată cu 0
- Valorile lipsă (NULL) are incrementului sunt ignorate.
Bucla DO (buclă cu un număr cunoscut de iteraţii)
Sintaxa

DO contor=valoare_start to valoare_stop;
Set_instrucţiuni;
END;

O varianta alternativă a sintaxei permite precizarea valorii de incrementare a contorului astfel.

DO contor=valoare_start to valoare_stop by valoare_incrementare;

Page 26 of 30
 Set_instrucţiuni;
END;

Atunci când valoarea de incrementare este omisă valoarea implicit este 1.

De asemenea contorul poate sa realizeze o actualizare descrescătoare, valoarea de incrementare
fiind un număr negativ. În această situaţie pentru fiecare iteraţie DO contorul este decrementat cu
valoarea specificată Atunci când contorul atinge o valoare mai mică decât valoarea de stop bucla
se întrerupe.

DO WHILE, DO UNTIL
În loc de a alege o valoare de oprire pentru o buclă iterativă DO, putem să întrerupem iteraţiile
atunci când o condiţie este îndeplinită. DO...LOOP este o structură cu verificare anterioară, pe
când DO...UNTIL realizează o verificare posterioară. Aceasta înseamnă că instrucţiunile cuprinse
în cadrul unei structuri DO...UNTIL se vor executa întotdeauna cel puţin odată.
Sintaxa

DO WHILE condiţie
Set_instrucţiuni;
END;

DO UNTIL (condiţie)
Set_instrucţiuni;
END;

Observaţie! Atunci când se lucrează cu structura DO UNTIL este foarte important ca condiţia
verificată să devină adevărată la un moment dat, pentru a se evita intrarea într-o buclă infinită.
O posibilitatea de a evita această situaţie este să combinăm o buclă DO obişnuită cu UNTIL.

1. Citirea datelor din fişiere flat

Datele din fişierele flat pot fi regăsite sub formă de fişiere externe sau plasate ca linii de date direct
în programele SAS. Atunci când încearcă să citească date din fişiere flat externe, SAS caută fişiere
care au valorile datelor separate prin delimitatori sau coloane fixe. Datele trebuie salvate în fişiere
de tip txt sau csv dacă delimitatorul este virgulă. Alte tipuri de delimitatori sunt spaţiile libere, tab-
urile, semnul punct şi virgulă etc.
Accesarea surselor de date într-un program SAS semnifică trecerea unui fişier de date flat printr-
un proces de conversie în interiorul unei secţiuni de date, având ca rezultat un set de date SAS.
Rezultatele pot fi salvate ca fişiere externe sau exportate ca alte tipuri comune de fişiere precum
html, xls, txt, mdb etc. Procesul de citire a fişierelor de date flat este prezentat în figura 1.

Fişiere de date flat

Proces de conversie ->

Secţiunea de date
Page 27 of 30

Set de date SAS

 Figura 1. Accesare surselor de date externe

Cea mai uşoară modalitate de a citi fişiere externe este folosirea metodei input pentru valorile
care sunt separate prin unul sau mai multe spaţii. Aceasta reprezintă metoda cea mai frecvent
folosită pentru citirea datelor delimitate prin separatori în SAS.

Setul de date SAS care va fi creat poartă numele de produse, iar fişierul de date de intrare este
specificat folosind comanda infile. Declaraţia input asociază datele cu nume de variabilă. Dacă o
variabiă este de tip caracter, numele acesteia se va încheia cu semnul $.
Atunci când lucrăm cu valori care sunt separate prin virgulă, se pot folosi fişiere txt sau csv. În
oricare dintre situaţii, comanda infile trebuie să aibă opţiunea dsd care schimbă delimitatorul din
spaţiu, în virgulă. De asemenea, dacă există două virgule una după alta, va considera că este o
valoare lipsă, fără a fi nevoie ca între virgule să existe un spaţiu. O altă proprietate a acestei opţiuni
este aceea că, pentru variabilele caracter, valorile pot fi specificate între ghilimele în fişierul sursă.
Cel de-al doilea tip de fişiere externe pe care SAS poate să le citească sunt cele care conţin date în
coloane cu lăţime fixă. Pentru acestea există două modalităţi de citire: coloane de intrare (column
input) şi intrări formatate (formatted input). Avantajul folosirii datelor în coloane cu lăţime fixă
este acela că datele pot fi citite în orice ordine este necesară, iar valorile lipsă pot fi specificate prin
tot atâtea spaţii libere cât are şi lăţimea coloanei.
Metoda 2: Intrări formatate poate citi diferite tipuri de formate, cum ar fi monedă (numere având
semnul dolar sau euro), numerele cu zecimale, date în diferite formate. Declaraţia input are
umătoarele opţini: semnul @ urmat de poziţia de început a variabilei în linia de date, numele
variabilei, formatul variabilei, dacă acesta este necesar, precum şi lăţimea coloanei asociată
variabilei.
2. Crearea seturilor de date permanente
Este important să se poată crea seturi de date permanente, deoarece astfel ele pot fi accesate oricând
de pe calculatorul personal sau de pe server fără a rula cod SAS. Sunt economisite astfel resurse
de calcul și timp, în special atunci când se lucrează cu seturi mari de date care sunt folosite de mai
multe ori în proiecte SAS.
Atunci când se folosește declarația data un set de date temporar este creat. El va fi șters când
sesiunea curentă este închisă. Implicit este stocat temporar într-o bibliotecă referită (libref) numită
Work. Pentru ca setul de date să fie stocat permanent trebuie ca biblioteca în care se salvează să
fie specificată explicit. Biblioteca în care se vor stoca datele este specificată în declarația libname.

Pentru vizualizarea informațiilor referitoare la un set de date SAS, se pot folosi procedurile
CONTENTS și PRINT. Proc contents afișează descrierea datelor, în timp ce proc print afișează
datele. Următorul exemplu folosește procedura contents.

Page 28 of 30
3. Formate și etichete
Formatele (sau formatările) și etichetele sunt folosite pentru a evidenția informația într-un mod
mai atractiv și pentru a explicita niște denumiri abreviate. Etichetele pot fi create în secțiunile
DATA sau PROC.
De exemplu, se vor adăuga etichete pe un set de date referitoare la notele obținute de studenți. Se
folosește declarația LABEL urmată de numele variabilelor, semnul = și eticheta scrisă între
ghilimele simple sau duble. O etichetă poate avea până la 256 de caractere.

Dacă etichetele sunt folosite în secțiunea DATA ele vor rămâne asociate variabilelor respective.
Dacă însă sunt folosite în secțiunea PROC, atunci ele vor fi valabile doar în cadrul secțiunii
respective.

Formatele sunt folosite pentru a îmbunătăți modul în care datele sunt afișate. Există formate
predefinite SAS care pot fi folosite de exemplu pentru afișarea valutei sau pentru a pune virgula
de ordinul miilor la numere. De asemenea, pot fi construite formate de către utilizator, care apoi
să fie folosite pentru diferite valori sau grupuri de valori. De exemplu, M, F (valori pentru variabila
gen) să fie afișate Masculin, Feminin, iar notele sub 5, sa fie afișate ca Examen Picat.
Formatele definite de utilizator se creează cu ajutorul procedurii FORMAT.

Pentru fiecare format definit de utilizator se precizează cuvântul cheie value urmat de semnul dolar
pentru variabilele de tip caracter (pentru care se va aplica formatul). Apoi este specificat numele
formatului și pentru fiecare valoare posibilă (sau interval de valori) se precizează formatarea. Dacă
rămân valori nespecificate, și nu se folosește nici clauza other, atunci ele vor rămâne neformatate.
În general formatările sunt valabile doar pentru afișări și nu pentru procesarea datelor. Există însă
și câteva excepții. De exemplu, procedura FREQ calculează frecvențele de apariție ale valorilor
formatate, dacă este aplicat un format.
În continuare aplicăm formatările nota și gen pe setul de date note. Se observă că, la fel ca la
formatările predefinite SAS, atunci când acestea se aplică, numele lor trebuie urmat de punct.

4. Fișiere JSON
Fișierele JSON (JavaScript Object Notation) reprezintă un format din ce în ce mai popular, folosit
pentru interschimburi de date. Este independent de limbajele de programare și are un format ușor
de citit de către utilizatori sau de către limbajele de programare. Aceste tipuri de fișiere conțin de
obicei date de mari dimensiuni, nestructurate sau parțial structurate. Este asociat adesea cu
termenul de Big Data, reprezentând o sursă foarte bună de furnizare a unor astfel de date.
Conținutul unui astfel de fișier este practic alcătuit dintr-o multitudine de fraze în care de obicei
informația este căutată în funcție de anumite cuvinte cheie.

Căutarea în fișier se face folosind declarațiile truncover și scanover în funcție de expresiile Valoare
Dauna":" și Id_Client":. TRUNCOVER îi spune motorului SAS să se oprească din citit atunci
când ajunge la sfârșitul unei linii, iar SCANOVER poziționează pointerul în funcție de o condiție
de căutare, apoi citește normal din fișier.

Pentru a rafina datele preluate din fișierul .JSON este nevoie să edităm interogarea SQL pe care se
bazează tabela de date SAS interogare. Valoarea daunei nu are o lungime fixă, de aceea ea trebuie

Page 29 of 30
curățată. Verificăm dacă valoarea extrasă se termină în cifre sau în “,. În cel de-al doilea caz,
eliminăm caracterele incorecte. De asemenea, prin condiția valoare<>'",', eliminăm valorile vide.
Procedura PROC SQL permite scrierea de cod SQL, în cazul de față, crearea unei tabele pe baza
unei interogări. Pentru condiționarea alternativă am folosit clauza CASE. Pentru exportul datelor
într-un fișier .JSON se folosește procedura JSON pentru care se precizează fișierul în care se face
exportul și setul de date SAS de exportat.

EXAMEN
- Test grila cu 10 intrebari cu raspuns unic, fiecare intrebare va fi 0.5 p - > 5 p total
(grilele vor fi din SAS + SAS Studio, seminar + curs)
- 2-3 subiecte deschise din materia non-SAS -> 5p
- Nu da punct din oficiu!!!
- Minim 5 pct in examen, si min 5 pct in proiect
Subiecte teorie (intrebari deschise):
Primele cursuri: Ce inseamna PS? Clasificare PS..
Criterii de alegere a PS dpdv:
- Functionalitatii
- Furnizorului
- Calitatii
Sa comparam 2 produse software.
Legislatia software:
- Ce este protejat?
- Ce nu este protejat?
- Ce ai voie, ce nu?
Tipuri de licente software
Cloud Computing:
- Ce este?
- Tipuri
- Avantaje/dezavantaje
- Tehnologii
Nu ne aseaza in ordine alfabetica!!!

Page 30 of 30