SISTEMUL URINAR

RINICHIUL

Morfologie generală
 organe pereche localizate retroperitoneal
 la polul superior se găsesc glandele suprarenale
 are o formă similară bobului de fasole
 margine laterală convexă şi o margine mediană concavă
 pe marginea concavă prezintă un hil sub care se găseşte sinusul renal
Dezvoltare embriologică
Rinichiul: mezoderm intermediar
Stadii:
o Pronefros: nu este funcţional, degenerează rapid
o Mezonefros: include 30-40 perechi de tubuli asemănătoare nefronilor; persistă până în săpt. 6-10 apoi
dispar
o Metanefros (rinichiul definitiv): se formează în săptămâna 5
Primii glomerului: săptămîna 8
Nefronii apar succesiv; la sfârşitul perioadei de nefrogeneză cortexul conţine 9-11 generaţii de nefroni
Stadii
1. Vezicula glomerulară
2. Invaginare
3. Proliferarea capilarelor
4. Elongare şi maturare
5. Creşterea în diametru a glomerulilor pînă la 15 ani
Structură histologică
 Schelet de susţinere
 Capsulă
 Stromă
 Fără trabeculi
 Parenchim
o Corticală
- Externă (cortex corticis)
- Internă (coloane corticale)
o Medulară
- Piramidele medulare
- Striaţiile medulare
- Papilele renale (simple şi compuse)
Parenchimul renal
 Corticala
 conţine corpusculi renali şi tubii contorţi proximali şi distali
 corticala externă numită cortex corticis - corpusculii renali sunt absenţi
 Medulara
 formată din 6-8 formaţiuni conice piramidele renale
 vârful piramidelor poartă denumirea de papilă renală; apect perforat; se deschid ductele colectoare
papilare (aria cribrosa);
 de la baza piramidelor pornesc 400-500 de prelungiri fine - striaţiile medulare ce pătrund adânc în
corticală;
 conţine tubii drepţi proximali şi distali, segmentul intermediar şi tubii colectori
Nefronul=unitatea morfo-funcţională a rinichiului
 În fiecare rinichi sunt între 800.000-1.200.000 de nefroni
 Corpusculul renal  Sistemul tubular
 Capsula Bowman  Tub proximal
 Capilarele glomerulare (glomerulul)  Segment intermediar (subţire)
 Tubul distal

1
Corpusculul renal
o Pol vascular
 Arteriolă aferentă
 Arteriolă eferentă
o Pol urinar
o Capsula Bowman
 Foiţă parietală
 Foiţă viscerală (podocite)
 Celule peripolare
 Spaţiul urinar
o Capilarele glomerulare
o Mezangiul
Capsula Bowman
o Foiţă parietală o Pol urinar
 Epiteliu simplu scuamos  Foiţa parietală se cotinuă cu tubul
o Foiţă viscerală proximal
 Epiteliu simplu, celule poligonale cu o Spaţiul urinar
prelungiri; podocitele  Între cele două foiţe ale capsulei
o Pol vascular Bowman
 Foiţa parietală se reflectă şi se
continuă cu cea viscerală
Capilarele glomerulare
o Celule endoteliale cu citoplasma fenestrată
o Membrana bazală
 Aceeaşi grosime pentru acelaşi glomerul
 Argirofilă, PAS pozitivă
 Colagen IV, laminină, proteoglicani
 Intern: lamina rara interna (electronoclară)
 Mijloc: lamina densa (electrondensă)
 Extern: lamina rara externa (electronoclară)
Podocitele
 Formează epiteliul visceral al capsulei  Pedicele secundare: subţiri şi ramificate
Bowman  Pedicelele secundare: ataşate la lamina
 Localizare: versantul extern al anselor rara externa
capilare  Delimitează între ele porii de filtrare
 Între corpul podocitelor şi MB: spaţiul  Podocalixina: sialoglicoproteină a
subpodocitar membranei pedicelelor
 Nuclei mari, eucromatici, cu 1-2 nucleoli  Funcţii: sinteza componentelor MB, filtrare,
 Citoplasma cu organite nespecifice fagocitoză (corpi multiveziculari în
 Prelungirile citoplasmatice: pedicele citoplasmă)
 Pedicele primare: groase
Membrana filtrantă glomerulară
o Citoplasma fenestrată a celulelor endoteliale
o Membrana bazală o Prelungirile citoplasmatice (pedicelele
 Lamina rara interna secundare) ale podocitelor
 Lamina densa  Pori de filtrare
 Lamina rara externa  Spaţiul subpodocitar
Mezangiul şi celulele mezangiale
o Mezangiul o Celula mezangială
 Celule mezangiale  Nucleu intens colorat
 Matrice mezangială  Citoplasmă acidofilă, PAS+ cu
 Acoperit parţial de MB filamente contractile
 Receptori pentru factori natriuretici

2
 o Funcţii
 Fagocitează resturi ale MB, complexe imune
 Sintetizează componente ale matricei
 Reglează fluxul sanguin
 Cicatrizarea leziunilor glomerulare
Tubul proximal
o Contort şi drept
o Celulele:
 Cuboidal columnare
 Nucleu rotund, central sau bazal
 Citoplasmă acidofilă
 Mitocondrii elongate
 Falduri membranare bazale
 Vacuole în citoplasma apicală
 Microvili lungi
o Segmentele TP
 S1: 2/3 iniţiale ale TCP, celule cu numeroşi microvili, multe vezicule, mitocondrii, şi falduri bazale
 S2: 1/3 terminală a TCP, microvili mai mici,mitocondrii mai rare
 S3: TDP, celule cuboidale, microvili scurţi, puţine vezicule, mitocondrii mici, falduri bazale rare
o Funcţii
 Absorb 60% din ultrafiltrat
 Rara absorbţiei scade de la S1 la S3
Segmentul subţire
 Localizare: medulară
 Epiteliu turtit cu nuclei proeminenţi spre lumen
 Patru tipuri celulare
 Tip I: aplatizate, puţine organite şi joncţiuni
 Tip II: porţiunea iniţială, microvili scurţi, numeroase organite, interdigitaţii
 Tip III: fără interdigitaţii
 Tip IV: în ascendent, turtite, puţine organite, fără microvili, numeroase interdigitaţii
 Funcţii:
• Concentrare contracurent
• Descendent permeabil pentru apă
• Menţine hiperton interstiţiul
Tubul distal
 Porţiuni: dreaptă, macula densa şi contortă
 Lumen larg
 Celulele
• Cuboidale
• Citoplasmă acidofilă
• Microvili scurţi şi inegali
• Mitocondrii
• Vezicule
• Falduri bazale şi laterale

Aparatul juxtaglomerular
Pol vascular: arteriole aferentă, eferentă, lacis, MD
 Arteriola aferentă  Arteriola eferentă
 Celule musculare epiteloide  Număr mai mic de celule musculare
 Granule cu renină secretorii
 LEI discontinuă sau absentă  Hiperplazie în condiţii patologice
 Contacte cu celulele endoteliale
Lacis-ul
 Spaţiul dintre cele două arteriole şi macula densa
 Celule mici, cu prelungiri citoplasmatice
 Nucleu mic, rotund, intens colorat

3
  Organite nespecifice în citoplasmă
 Granulaţii specifice care conţin renină
Macula densa
 Ultima porţiune a tubului contort distal
 În vecinătatea arteriolelor şi lacis-ului
 Epiteliu simplu cuboidal sau columnar, “în palisadă”
o Nuclei dispuşi la polul apical
o Citoplasmă palidă sau cromofobă
o Nu secretă renină
o Informează asupra volumului, presiunii şi compoziţiei finale a urinei (rol baro-chemoreceptor)
Tubii colectori
 Tubi de conexiune; TCD – sistem colector
 Colectori corticali
 Colectori medulari externi şi interni
o Celule cuboidale, principale şi intercalate (tip I şi II)
 Papilari
• Celule epiteliale columnare
• Tranziţia spre uroteliul caliceal
Interstiţiul renal
 Redus în corticală, bogat în medulară
 Fibre de colagen şi reticulină
 Fibroblaste mitotice şi postmitotice
 Macrofage: varietate de celule prezentatoare de antigen
 Celule interstiţiale peritubulare: eritropoetină
Vascularizaţia sanguină
 A. Renală  Arteriola eferentă
 A. Lobare  Capilare peritubulare
 A. Arcuate  Vasa recta
 A. Interlobulare o arteriole drepte +venele drepte
 Arteriola aferentă o contin sange filtrat la nivel glomerular
 Capilarele glomerulare  Venele: traiect invers
Inervaţia
 Terminaţii nervoase colinergice şi adrenergice
 Ajung peritubular şi periarteriolar
 Stimulul simpatic determină sinteza reninei
 Corpusculul renal: nu are fibre nervoase

CĂILE URINARE
 Calice minore
 Calice majore
 Bazinet
 Uretere
 Vezica urinară
 Uretră
Uroteliul
 Pseudostratificat
 Subţire la calice, gros la vezică
 Mucus supraurotelial
 Membrană bazală subţire
 Celule
o Superficiale
o Intermediare
o Bazale

4
 Calicele minore  Calicele majore
o Uroteliu subţire o Uroteliu subţire
o Lamina propria se continuă cu interstiţiul o Lamina propria
renal o Musculară discontinuă, apoi continuă
 Bazinetul
o În hilul renal, continuă calicele majore
o Trei straturi
URETER
 Organ tublar, 30 cm
 Lumen stelat
 Trei straturi ale peretelui
 Mucoasa: uroteliu, MB, lamina propria
 Musculara: celule musculare netede, fibre nervoase, microganglioni nervoşi
 Adventicea: ţesut conjunctiv, vase sanguine, fibre nervoase
VEZICA URINARĂ
 Organ cavitar  Patru straturi
 Origine:  Mucoasa
o Sinus urogenital  Submucoasa
o Uroteliu; endoderm  Musculara
o Celelalte straturi: mezoderm  Adventicea-seroasa
Mucoasa
 Uroteliu gros la vezica goală
 MB subţire
 Lamina propria  Musculara mucosei
o Ţesut conjunctiv lax o Celule musculare netede
o Puţine celule mobile o Continuă sau discontinuă
Celule:
 Superficiale  Intermediare
 Mari, cu citoplasmă bogată  Nucleu oval, citoplasmă vacuolizată
 Nucleu rotund, adesea dublu  Ataşate prin desmozomi
 Citoplasmă acidofilă  Bazale
 ME: membrane citoplasmatice,  Mici, cuboidale
invaginaţii, vacuole  Asigură reînnoirea
Submucoasa, musculara, adventicea/seroasa
 Submucoasa  Adventicea/seroasa
o Ţesut conjunctiv o Ţesut conjunctiv lax cu adipocite, vase
 Musculara propria sanguine, fibre nervoase,
o Celule musculare netede microganglioni şi corpusculi Vater-
o Dispoziţie plexiformă Pacini
o Sfincter o Dom: seroasa peritoneală
Variante normale ale mucoase
o Metaplazia scuamoasă o Cuiburi Von Brunn
 În trigon la femeie  Invaginaţii ale uroteliului în lamina
 Epiteliu stratificat scuamos propria
nekeratinizat  Tip: deschis - închis
 hormonosensibilă o Resturi de uracă
 Glande secretoare de mucus
URETRA
 Organ tubular
 Trei straturi: mucoasă, musculară, adventice (fibroasă)
 Sex masculin
o Prostatică: uroteliu
o Membranoasă: stratificat columnar, glande
o Peniană: stratificat scuamos nekeratinizat
 Sex feminin
o Scurtă, epiteliu “în mozaic”