Sunteți pe pagina 1din 4

CAVITATEA BUCALĂ

o Este segmentul iniţial al tubului digestiv


 Vestibul bucal
 Cavitate propriu-zisă
o Delimitare:
 Anterior: buzele şi orificiul bucal  Inferior: planşeul bucal
 Posterior: istmul buco-faringian şi  Superior
uvula  Palat dur
 Lateral: obrajii  Palat moale
o Conţinut: limba şi dinţii
o Orificiile glandelor salivare majore
Mucoasa orală
Prezintă variaţii regionale:
 Mucoasa orală de acoperire: buze, obraji, faţa ventrală a limbii
 Mucoasa orală de tip masticator: gingie, palatul dur
 Mucoasa orală de tip specializat: faţa dorsală a limbii
Structură histologică
o Epiteliu stratificat scuamos
 keratinizat/parakeratinizat la mucoasa orală de tip masticator
 nekeratinizat la mucoasa orală de acoperire
o Membrana bazală
o Lamina propria (corionul mucoasei):
 ţesut conjuctiv lax, fibre elastice, colagene, limfocite
 vase sanguine, fibre nervoase, corpusculi senzitivi, microganglioni, glande salivare minore
Epiteliul mucoasei orale
 Straturile epiteliului scuamos nekeratinizat (de acoperire): bazal, spinos, superficial
 Epiteliul mucoasei masticatorii: bazal, spinos, granulos, cornos
 Exfolierea celulelor superficiale
 Rata medie de reînnoire: 12 zile (mai lentă la mucoasa masticatorie)
 Parakeratoza
Celule non-epiteliale din epiteliul oral
o Melanocite o Limfocite intraepiteliale
 Bazal în epiteliu, sintetizează melanină o Celule Merkel
 Numeroase: la persoane cu  Bazal în epiderm, desmozomi şi
pigmentaţie accentuată sinapse
o Celule Langerhans  Granule electronodense în citoplasmă
 Prelungiri citoplasmatice ramificate  Sinteză: neuropeptide
 Prezentatoare de antigen
Submucoasa orală
 Este prezentă în zonele cu mucoasă orală de acoperire
 Lipseşte în vecinătatea osului
 Structură histologică:
 ţesut conjunctiv dens  vase de sânge
 adipocite  fibre nervoase
 glande salivare minore
BUZELE
 Falduri musculo-membranoase
 Ax central
o Versant extern o Versant intern
 Epiteliu stratificat keratinizat  Epiteliu stratificat scuamos
 Foliculi piloşi, glande sebacee, nekeratinizat
sudoripare  Orificiile glandelor salivare minore
labiale
 Roşul buzelor
 Comisuri: glande sebacee

1
Axul central al buzei
 Ţesut conjunctiv cu număr variabil de adipocite  Vase sanguine
 Fibrele musculare ale orbicularului buzelor  Fibre nervoase
 Glandele salivare minore labiale  Microganglioni nervoşi
o zona de trecere de la mucoasa labială la tegument: roşul buzelor (vermilion)
o epiteliul este foarte subţire în această zonă
o vascularizaţia este bogată
Granule Fox Fordyce
 Glande sebacee hipertrofiate
 Localizare: comisurile bucale
 Numărul creşte cu vârsta
 70-80 % la vârstnici
Obrazul
 Mucoasa bucală de acoperire (intern)
 Submucoasa cu glande salivare minore
 Ţesut adipos lobulat (bula Bichat)
 Muşchiul buccinator
 Pielea facială (derm, epiderm)
Organul juxtaoral Chiewitz
 În spaţiul buco-temporal
 Multilobulat
 Capsulă conjunctivă densă
 Parenchim: celule epiteliale dispuse spiralat sau în cuiburi (ocazional foliculi)
 Stromă stromă fibroasă, bogată în fibre nervoase
 Celulele exprimă NSE şi ChrA
 Funcţie neurosecretorie şi receptoare
Palatul moale
 Mobil
 Epiteliu statificat scuamos nekeratinizat pe versantul bucal
 Epiteliu respirator pe versantul faringian
 Lamina propria
o Ţesut conjunctiv
o Fibre musculare striate
o Vase sanguine şi fibre nervoase
o Glande salivare minore secretoare de mucus
Planşeul bucal şi uvula
o Planşeul bucal o Uvula
 Mucoasă fină cu falduri scurte  Epiteliu stratificat scuamos pe ambele feţe
 Submucoasa: glande salivare minore şi  Ax conjunctiv cu glande salivare minore şi
ţesut adipos fibre musculare striate izolate
 Potenţial absorbtiv
LIMBA
o Organ musculo-membranos mobil
o Ax central
 Ţesut muscular
 Ţesut conjunctiv cu vase sanguine
 Glande salivare minore
 Fibre nervoase şi microganglioni
o Versant ventral o Versant dorsal
 Epiteliu stratificat scuamos nekeratinizat  Mucoasă specializată
 Absorbţie
Amigdala linguală
 Baza limbii  Cîte o criptă
 Foliculi limfoizi  Limfocite în epiteliu
 Infiltrate difuze

2
Papilele linguale: mucoasa specializată
 Filiforme: cele mai numeroase, ax conjunctiv, epiteliu para- sau keratinizat, nu au muguri gustativi
 Fungiforme: epiteliu nekeratinizat, muguri la bază, ax conjunctiv larg, pot fi ramificate
 Foliate: slab reprezentate la om, pe marginile limbii
 Circumvalate: “V”-ul lingual, 8-14, fiecare cîte 250 muguri gustativi , glandele von Ebner
Limba geografică
 Apare la orice vârstă
 Etiologie necunoscută
 Caracteristic: pierderea şi refacerea papilelor în câteva ore
 Macroscopic: spaţii roşii fără papile pe suprfaţa limbii
 Histopatologic: infiltrat inflamator
Mugurii gustativi
 Localizare: papile linguale, palat moale, faringe, epiglotă
 Ocupă toată înălţimea epiteliului stratificat
 Formă ovoidală, palid coloraţi
 Celule fuziforme, delimitează porul gustativ
 Microvili lungi cu rol receptor
o Celule
 Gustative (citoplasmă palidă)
 De susţinere (citoplasmă acidofilă)
 Bazale (singurele care se divid)
Inervaţie
o Plexuri nervoase
 Intragemal
 Perigemal
o Terminaţii nervoase din nervii cranieni VII, IX şi X
 Percepţia şi transmiterea senzaţiei gustative: dulce, sărat, amar, acru

ORGANUL DENTAR
o Dintele o Periodontul
 Coroană  Cement
 Colet  Ligament periodontal
 Rădăcină  Os alveolar
 Foramen apical  Gingie

Componente
o Pulpa dentară o Dentina
 Ţesut conjunctiv lax la tineri, fibros la  Odontoblast
vîrstnici  Canaliculi dentinali
 SF bogată, numeroase fibre nervoase o Smalţul
 Stratul periferic: odontoblaste  Prismele smalţului
 Ameloblast
 Leziunile: ireversibile
Odontoblastul
 Celulă columnară  Citoplasmă cu organite nespecifice
 Dispuse pe un singur rînd la periferia pulpei  Prelungire inclusă în canaliculii dentinali
dentare  Secretă precursorii dentinei
 Nucleu ovalar, la polul pulpar
Ţesuturile de susţinere
o Cement o Ligament periodontal
 Acoperă dentina rădăcinii  Solidarizează cementul la osul alveolar
 Celular şi acelular  Fibroblaste, fibre colagene şi
 Cementocite şi matrice oxitalanice
o Os alveolar
 Ţesut osos imatur de tip spongios
 Remodelare
o Gingie

3
Gingia
o Versant extern: o Versant intern
 Epiteliu cu parakeratoză  Crevasa gingivală
 Lamina propria: ţesut conjunctiv dens  Epiteliu subţire, nekeratinizat, fără
dezordonat cu fibre oxitalanice, papile papile
ramificate, solidarizată la periost  Ataşare la joncţiunea smalţ-cement
 Celule: fibroblaste, mastocite

GlANDELE SALIVARE MAJORE


 Organe parenchimatoase, încapsulate, lobulate
 Capsulă conjunctivă densă
 Trabeculi conjunctivi
 Stromă conjunctivă laxă cu fibre de reticulină, vase sanguine, fibre nervoase, microganglioni, limfocite,
plasmocite
 Parenchim:
 Porţiune secretorie: glande tubulo-acinare
 Porţiune excretorie: sistem de ducte
Sistemul de ducte
 Intralobulare
 Intercalate: epiteliu simplu cuboidal, lumen îngust, lungi la parotidă, scurte la sublinguală
 Striate: epiteliu simplu columnar, celule cu striaţii bazale, citoplasmă acidofilă, SDH, anhidrază
carbonică, ATP-ază
 Interlobulare: epiteliu simplu columnar – pseudostratificat, înconjurate de ţesut conjunctiv
 Principale: de la epiteliu pseudostratificat la stratificat scuamos
PAROTIDA SUBMANDIBULARA
 Cea mai mare, pereche  Glandă pereche
 Predominant seroasă  Predominant mixtă
 Ducte intercalate lungi  Ducte intercalate de dimensiuni medii
 Secreţie apoasă  Bogată în ţesut limfoid
 Parotina: menţine troficitatea smalţului dentar  Ductul principal: Wharton, orificii în
 Produsul de secreţie: ductul Stenon, în vecinătatea frenului lingual
cavitatea bucală
SUBLINGUALA
• Multiplă
• Predominant mucoasă
• Parenchim
 Acini mucoşi, rar micşti
 Ducte intercalate foarte scurte
• Duct principal
 Unic: Bartholin
 Multiplu: Rivinius
Particularităţi histologice
Heterotopia salivară
• prezenţa de ţesut salivar în afara glandelor salivare majore
• heterotopia extralimfonodală
• heterotopia intralimfonodală
Glandele sebacee
• prezenţa glandelor sebacee în glandele salivare (Hamperl, 1931)
Modificări induse de vârstă
• Infiltrarea grasă: adipocite în stromă;
• Hiperplazia oncocitară: oncocite în ductele intercalate, rar în acini