Sunteți pe pagina 1din 41

CONSILIUL JUDEȚEAN SUCEAVA CENTRUL NAȚIONAL DE INFORMARE ȘI PROMOVARE TURISTICĂ

TURISM RURAL ÎN BUCOVINA

JUDEȚEAN SUCEAVA CENTRUL NAȚIONAL DE INFORMARE ȘI PROMOVARE TURISTICĂ TURISM RURAL ÎN BUCOVINA Suceava – 2013
JUDEȚEAN SUCEAVA CENTRUL NAȚIONAL DE INFORMARE ȘI PROMOVARE TURISTICĂ TURISM RURAL ÎN BUCOVINA Suceava – 2013
JUDEȚEAN SUCEAVA CENTRUL NAȚIONAL DE INFORMARE ȘI PROMOVARE TURISTICĂ TURISM RURAL ÎN BUCOVINA Suceava – 2013

Suceava – 2013

Autor: Laura URSU Fotografii: Petru PALAMAR Hărți: Irina ȚIBULCĂ Tehnoredactare: Alexandru PÎNZAR

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României CONSILIUL JUDEŢEAN (Suceava) Turism rural în Bucovina / Consiliul Judeţean Suceava, Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică, Laura Ursu. - Suceava : Muşatinii, 2013 ISBN 978-606-656-025-2 I. Ursu, Laura

338.48(498.6)

63:796.5(498.6)

Eliberează-te de stresul vieții cotidiene citadine! Petrece-ți vacanța sau sfârșitul de săptămână în mod
Eliberează-te de stresul vieții cotidiene citadine!
Petrece-ți vacanța sau sfârșitul de săptămână
în mod plăcut și relaxant!
Scapă de agitația și poluarea din marile orașe!
Întoarce-te la izvoarele civilizației românești!
Vino în Bucovina și experimentează viața la țară!
CE-ȚI OFERĂ SATUL BUCOVINEAN?
• Cadru natural de excepție
• Fond peisagistic variat și pitoresc
• Vestigii şi monumente istorice
• Muzee și case memoriale
• Arhitectură locală tradițională
• Datini şi obiceiuri, folclor, manifestări culturale
• Odihnă și relaxare, agrement
• Gastronomie specifică locală
• Oameni calzi și ospitalieri
• Structuri de primire turistică tradiționale și moderne

4

4 ZONA SUCEAVA Aşezări rurale ZONA SUCEAVA Aşezări rurale PEISAJUL NATURAL 5 PEISAJUL NATURAL Poziție geografică:

ZONA SUCEAVA

Aşezări

rurale

4 ZONA SUCEAVA Aşezări rurale ZONA SUCEAVA Aşezări rurale PEISAJUL NATURAL 5 PEISAJUL NATURAL Poziție geografică:

ZONA SUCEAVA

Aşezări

rurale

PEISAJUL NATURAL

rurale ZONA SUCEAVA Aşezări rurale PEISAJUL NATURAL 5 PEISAJUL NATURAL Poziție geografică: estul județului

5

PEISAJUL NATURAL

Poziție geografică: estul județului Suceava, aproximativ în centrul Podișului Sucevei Forme de relief: podișuri, dealuri, câmpii, văi terasate și lunci (Podișul Sucevei, Podișul Dragomirna, Podișul Fălticeni, Depresiunea Liteni, Văile Siretului și Sucevei) Climă: temperat continentală de podiș, cu aer rece, cer senin, geruri şi viscole iarna și aer uscat și cald vara Hidrografie: râurile Siret, Suceava, Șomuzul Mic și Șomuzul Mare, cu afluenții lor: pârâurile Hânțești, Grigorești, Sălăgeni, Dragomirna, Șcheia, Soloneț, Racova etc.; amenajări piscicole pe cursul superior al Șomuzului Mic (Ipotești, Bosanci) și Șomuzului Mare (Vornicenii Mari) și iazuri pe pârâurile Dragomirna, Mitoc, Strâmbu Vegetație: păduri de foioase (stejar, fag, arțar, carpen, tei, ulm, alun, sânger, corn etc.) și vegetație de luncă (salcie, plop, arin și plante ierboase) Faună: animale (urs, jder, mistreț, vulpe, cerb, iepure, hârciog, popândac, șoarece de câmp), păsări (uliu, potârniche, coțofană, bufniță, ciocănitoare, privighetoare, cuc, pițigoi, gaiță, graur, mierlă, pitulice, lăstun, fazan, barză), pești (scobar, clean, crap, mreană, caras, biban, știucă)

(scobar, clean, crap, mreană, caras, biban, știucă) • Arbori protejați : Ginkgo Biloba și Fagul Roșu

Arbori protejați: Ginkgo Biloba și Fagul Roșu în localitățile Dărmănești și Șcheia

Rezervația forestieră “Pădurea de fagi Dragomirna” (134,80 ha), în comuna Mitocu Dragomirnei, cu făget secular natural în proporție de 97%, cu vârsta între 90- 110 ani;

în proporție de 97%, cu vârsta între 90- 110 ani; • Rezervația forestieră “Pădurea de stejari

Rezervația forestieră “Pădurea de stejari Crujana” (39,40 ha), în comuna Pătrăuți, importantă pentru calitatea stejarilor și frumusețea ei;

importantă pentru calitatea stejarilor și frumusețea ei; • Rezervația floristică “Fâneţele Seculare

Rezervația floristică “Fâneţele Seculare Ponoare” (24,50 ha), în satul Cumpărătura (comuna Bosanci), pe Dealul Strâmbu, cu un spectru floristic rar: degetarul, odoleanul, trifoiul galben, stânjenelul, frăsinelul, capul șarpelui, drăgaica;

stânjenelul, frăsinelul, capul șarpelui, drăgaica; • Rezervația floristică “Fâneţele Seculare

Rezervația floristică “Fâneţele Seculare Frumoasa“ (9,5 ha), în satul Frumoasa (comuna Moara), pe Dealul La Pietriș, cu specii floristice rare: usturoiul sălbatic, dedițelul, zambila pitică, stânjenelul de stepă, toporașul, rogozul;

cu specii floristice rare: usturoiul sălbatic, dedițelul, zambila pitică, stânjenelul de stepă, toporașul, rogozul;
cu specii floristice rare: usturoiul sălbatic, dedițelul, zambila pitică, stânjenelul de stepă, toporașul, rogozul;
cu specii floristice rare: usturoiul sălbatic, dedițelul, zambila pitică, stânjenelul de stepă, toporașul, rogozul;

6

6 PEISAJUL ANTROPIC ZONA SUCEAVA Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC Așezările sucevene: sate de tip răsfirat

PEISAJUL ANTROPIC

ZONA SUCEAVA

Aşezări

rurale

PEISAJUL ANTROPIC

Așezările sucevene: sate de tip răsfirat (înșirate pe văi, în zonele colinare), unele de tip adunat (grupate în spații depresionare) Atestare documentară: perioada 1403 (Verești) – 1803 (Fântânele) Populație – „mozaic etnic”și confesional: români, ucraineni, ruși-lipoveni, polonezi, germani, maghiari și romi de confesiune ortodoxă, romano-catolică, penticostală, adventistă, baptistă, creștină de rit vechi, creștină după evanghelie Arhitectură tradițională:

– gospodării cu specific agro-pastoral, construite atât din paiantă (scheletul din lemn și spațiile goale căptușite cu chirpici), cât și din lemn, cu spații pentru adăpostirea animalelor și pentru depozitarea furajelor sau cu anexe pentru depozitarea produselor agricole și uneltelor de muncă; – decorul simplu și elegant al caselor vechi, al porților, dar și al unor anexe gospodărești apare sub forma unor crestături și/sau incizii pe bârne și grinzi sau este dat de efectul îmbinării cununilor de bârne la colțuri, alteori de capetele grinzilor ce apar sub forma unor console.

Monumente de arhitectură

Biserica de lemn „Sfântul Dumitru” (Biserica Veche) din Adâncata Situată în vatra satului, Biserica Veche a fost construită în secolul al XVIII-lea. Ridicată pe un soclu din piatră, a fost clădită din bârne de stejar îmbinate în „coadă de rândunică”, în cununi de bârne orizontale, rostuite. Are planul dreptunghiular, întregit la est printr-un altar poligonal, unic la nivelul ținutului Sucevei.

Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Bănești, comuna Fântânele Aflată în cimitirul vechi, biserica fost construită în anul 1706, în stil bizantin, cu influențe din epoca Renașterii.

Sprijinită pe un soclu din piatră de râu, are pereții din bârne de stejar orizontale, cioplite și încheiate în „coadă de rândunică”, și acoperișul din șindrilă. Pereții interiori au fost pictați în anul 1747 în tehnică tempera, pictură ce a fost refăcută în ocru, în anul 1826. În cimitirul din jurul bisericii a fost înmormântată Paraschiva Iurașcu, bunica poetului Mihai Eminescu.

Paraschiva Iurașcu, bunica poetului Mihai Eminescu. Biserica de lemn „Intrarea în Biserică a Maicii
Paraschiva Iurașcu, bunica poetului Mihai Eminescu. Biserica de lemn „Intrarea în Biserică a Maicii

Biserica de lemn „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” din Mănăstioara, comuna Udești Situată în cimitirul satului, biserica a fost construită în secolul al XVIII-lea. Conform tradiției, după drama de la Reuseni (uciderea domnitorului Bogdan al II-lea – tatăl lui Ștefan cel Mare – de către fratele său, Petru Aron), tânărul Ștefan s-ar fi ascuns în pădurea Plăvălar, în scorbura unui stejar, din lemnul căruia s-ar fi construit apoi biserica în jurul căreia se ridică un schit de călugări. Cele mai vechi date certe despre biserică datează, însă, din 1762 și 1775,

certe despre biserică datează, însă, din 1762 și 1775, ZONA SUCEAVA Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC 7

ZONA SUCEAVA

Aşezări

rurale

PEISAJUL ANTROPIC

și 1775, ZONA SUCEAVA Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC 7 construcția suferind de-a lungul timpului mai multe

7

construcția suferind de-a lungul timpului mai multe transformări. Cu plan triconc, cu absida altarului decroșată și absidele laterale poligonale, biserica se împarte în pridvor, altar, naos și pronaos. Odată cu ridicarea turnului-clopotniță, s-au turnat și clopote noi, pe care s-au însemnat data și numele donatorilor.

noi, pe care s-au însemnat data și numele donatorilor. şi singura destinată a fi mănăstire de

şi singura destinată a fi mănăstire de călugăriţe. Pictura interioară, datând din perioada voievodului, fără reveniri, se evidenţiază pe peretele de vest printr-o compoziţie iconografică unică; se remarcă scena Cavalcada împăratului Constantin cel Mare. Exteriorul este decorat cu asize de cărămidă şi arcade oarbe, iar pe latura de vest se află pictată scena Judecăţii de Apoi. În prezent, biserica este înscrisă în lista monumentelor UNESCO.

Biserica „Sfântul Ilie” din satul cu același nume, comuna Şcheia Situată la 1,5 km de Suceava, a fost ctitorită de Ştefan cel Mare în anul 1488. Planul bisericii este triconc, cu turlă pe naos, cu

1488. Planul bisericii este triconc, cu turlă pe naos, cu altar semicircular, naos cu abside laterale

altar semicircular, naos cu abside laterale şi pronaos. Biserica are zid de incintă şi clopotniţă. Pictura interioară, realizată în epoca lui Ştefan cel Mare, a fost refăcută în secolul al XVII-lea. Executat într-o manieră de excepţie, tabloul votiv îl înfăţişează pe Ştefan împreună cu familia sa. Icoanele împărăteşti au fost realizate în anul 1708 la Moscova.

Mănăstirea Dragomirna din Mitocu Dragomirnei Aflată la 15 km de Suceava, Mănăstirea Dragomirna este una dintre cele mai reprezentative creaţii arhitecturale din Moldova. Ctitorită de mitropolitul cărturar Anastasie

din Moldova. Ctitorită de mitropolitul cărturar Anastasie Biserica „Înălţarea Sfintei Cruci” din Pătrăuţi
din Moldova. Ctitorită de mitropolitul cărturar Anastasie Biserica „Înălţarea Sfintei Cruci” din Pătrăuţi
din Moldova. Ctitorită de mitropolitul cărturar Anastasie Biserica „Înălţarea Sfintei Cruci” din Pătrăuţi

Biserica „Înălţarea Sfintei Cruci” din Pătrăuţi Ctitorită de Ştefan cel Mare în anul 1487, biserica este cea mai redusă ca proporţii dintre ctitoriile domnitorului

Ctitorită de Ştefan cel Mare în anul 1487, biserica este cea mai redusă ca proporţii dintre

8

8 PEISAJUL ANTROPIC ZONA SUCEAVA Aşezări rurale Crimca şi marele logofăt Lupu Stroici între 1608-1609, Biserica

PEISAJUL ANTROPIC

ZONA SUCEAVA

Aşezări

rurale

Crimca şi marele logofăt Lupu Stroici între 1608-1609,

Biserica Pogorârea Sf. Duh are planul dreptunghiular, mult alungit, fără abside laterale şi cu pridvorul poligonal. Exteriorul impresionează prin forma de lamă pe care

o are biserica, privită pe axa longitudinală. Decoraţia exterioară cuprinde o serie de elemente sculpturale

(rozete, stele, romburi etc.), care alcătuiesc o adevărată broderie. În zona mediană, un brâu-torsadă împarte construcţia în două. În interior, pictura constituie un alt element inovator, prin noua concepţie în alegerea

şi tratarea temelor, precum şi prin noile modalităţi de

realizare, legate de arta iconografică şi miniaturală. Muzeul mănăstirii păstrează manuscrise cu miniaturi, cele mai multe realizate de mitropolitul Anastasie Crimca, acoperăminte de vase liturgice din secolul al XVI-lea, un evangheliar ferecat din 1557, o cruce din lemn de abanos ferecată în 1542, broderii, veşminte cu fir de aur şi argint etc.

Alte obiective culturale de interes turistic

Mănăstirea Hagigadar din satul Bulai, comuna Moara Situată la un kilometru sud de Suceava, pe şoseaua ce duce spre Fălticeni, este cunoscută şi sub denumirea de Mănăstirea Dorinţelor. Conform tradiției, persoanelor care urcă în genunchi dealul pe care se află mănăstirea şi înconjoară biserica de trei ori la rând, tot în genunchi, li se vor îndeplini dorinţele.

la rând, tot în genunchi, li se vor îndeplini dorinţele. Ctitorită în 1512 de armeanul Drăgan

Ctitorită în 1512 de armeanul Drăgan Danovachian, a funcţionat iniţial ca mănăstire armenească de călugăriţe. Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului are planul dreptunghiular, cu absidă semicirculară la est. Naosul este lărgit, pentru a face loc celor trei altare cerute de oficierea cultului armean. Biserica a suportat mai multe refaceri în secolul al XVII-lea şi o restaurare în 1896, când a fost realizată şi pictura în ulei din interior. Zidul de incintă a fost construit odată cu monumentul.

Muzeul Pompierilor Voluntari din Bosanci Puțin cunoscut publicului larg, muzeul funcționează în cadrul actualei Formații Civile de Pompieri din Bosanci. Mașinile și piesele diverse, documentele și imaginile prezente în cadrul colecției înfățișează mai bine de un secol de activitate specifică pompierilor suceveni.

de un secol de activitate specifică pompierilor suceveni. Muzeul „Casa Preotului Bucovinean” din Pătrăuţi

Muzeul „Casa Preotului Bucovinean” din Pătrăuţi Situat lângă Biserica din Pătrăuți, muzeul este amenajat în casa parohială construită la începutul secolului al XIX- lea, din cărămidă și piatră. Inaugurat în vara anului 2007, muzeul reconstituie atmosfera perioadei în care aici a trăit preotul Constantin Morariu, cel care, împreună cu

a trăit preotul Constantin Morariu, cel care, împreună cu ZONA SUCEAVA Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC 9
a trăit preotul Constantin Morariu, cel care, împreună cu ZONA SUCEAVA Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC 9

ZONA SUCEAVA

Aşezări

rurale

PEISAJUL ANTROPIC

cu ZONA SUCEAVA Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC 9 Ciprian Porumbescu, a fost întemnițat pentru

9

Ciprian Porumbescu, a fost întemnițat pentru participarea activă la mişcarea Arboroasei. Colecţia etnografico- religioasă cuprinde obiecte de mobilier, piese de uz casnic,

veșminte religioase și tradiționale, obiecte de cult, precum

și o deosebită colecție legată de sărbătoarea Paștelui în Bucovina.

Muzeul Etnografic „Elgreco” din Zaharești, comuna Stroiești

Inauguratăînvaraanului2012,colecţiaetnograficăgăzduită

de muzeu cuprinde o serie de obiecte specifice arealului bucovinean, între care se remarcă: colecția de juguri, unică

în țară, cea de lăzi de zestre din perioada austro-ungară sau

de rotițe de tors bucovinene, cea de mantale și sumane, de oale vechi, de ceramică de Marginea, precum și colecția de

modele vechi de fiare de călcat austriece și bucovinene. De asemenea, mai pot fi admirate o hartă armeană din 1823,

o carte de cântări bisericești din 1822, un tablou cu eroii căzuți în Războiul de Independență în 1877, o colecție de cărți și mai multe lucrări de artă plastică.

Casa Memorială „Eusebiu Camilar” din Udești Situată în centrul satului și inaugurată în 1984, casa memorială este amenajată în locuinţa moştenită de scriitorul Eusebiu Camilar (1910-1965) de la părinţi şi extinsă de el cu încă o încăpere şi o verandă. Expoziţia de bază, găzduită în trei încăperi, cuprinde numeroase obiecte ce evocă atmosfera în care a trăit și a creat cunoscutul autor de proză, poezie și dramaturgie.

a creat cunoscutul autor de proză, poezie și dramaturgie. cinegetică: urs, cerb, mistreț, lup, vulpe, iepure,

cinegetică: urs, cerb, mistreț, lup, vulpe, iepure, dihor, jder și rațe, gâște sălbatice, fazani etc.), pescuitul (specii cu valoare piscicolă: clean, scobar, biban, mreană, porcușor, oblete, beldiță și somn în apele curgătoare și crap, caras, lin, țipar, roșioară, știucă în apele stătătoare), albinăritul (cotat în trecut ca ocupație nobilă, se practică și în prezent, însă în condiții moderne).

Meşteşuguri tradiţionale

Torsul și țesutul: inul, cânepa și lâna se torceau în fire subțiri și egale (folosite la țesături din care se confecționau piese de îmbrăcăminte și textile decorative de interior) sau în fire mai groase (întrebuințate pentru țesături din care se confecționau saci, țoale, cearșafuri, fețe de masă, ștergare de bucătărie); în prezent, țesătoare renumite sunt în Moara și Verești;

Prelucrarea lemnului:

dulgheritul: meșterii dulgheri construiau case și anexe gospodărești, cei mai pricepuți specializându-se în construcțiile de biserici, hanuri, poduri și porți; în prezent, dulgheritul se mai practică în Dărmănești și Udești; • tâmplăritul: meșterii tâmplari execută principalele obiecte din inventarul casnic și gospodăresc (unelte:

plug cu brăzdar din lemn, grapă, greblă, furcă, lopată etc.,

cu brăzdar din lemn, grapă, greblă, furcă, lopată etc., Ocupaţii tradiţionale Ocupații principale – practicate

Ocupaţii tradiţionale

Ocupații principale – practicate încă din cele mai vechi timpuri: cultivarea plantelor (grâu, mei, secară, orz, ovăz, bob, linte, fasole, mazăre, in, cânepă, porumb, cartof, sfeclă de zahăr etc.), creșterea animalelor (vite, porci, oi, capre, cai, păsări);

Ocupații secundare: vânătoarea (specii de mare valoare

mijloace de transport: carul cu osia, butucul și obezile din lemn, sania etc., piese de mobilier și uz casnic: paturi, laițe, lăzi de zestre, mese, scaune, blidare etc.); existența produselor semiindustriale și a mobilierului de serie determină în prezent regresul vizibil al acestui meșteșug;

Fierăritul: meșterii fierari din zonă se limitau la lucrări de întreținere a uneltelor și produceau, mai ales la comandă, elemente de feronerie la unelte, case, biserici, însă se ocupau și cu ferecatul roților, potcovitul animalelor de povară; ateliere de fierărie-potcovărie au existat până după mijlocul secolului XX în localitățile Călugăreni, Mănăstioara, Zaharești;

ZONA SUCEAVA Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC 11 Cojocăritul și pielăritul: meșteșuguri specializate în

ZONA SUCEAVA

Aşezări

rurale

PEISAJUL ANTROPIC

ZONA SUCEAVA Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC 11 Cojocăritul și pielăritul: meșteșuguri specializate în

11

Cojocăritul și pielăritul: meșteșuguri specializate în prelucrarea pieilor (de ovine, bovine, porcine) și confecționarea unor obiecte de uz gospodăresc sau a unor piese de îmbrăcăminte și încălțăminte (curele, hamuri, încălțăminte, cojoace, căciuli, bondițe), au fost practicate atât de bărbați (Dărmănești, Bosanci) cât și de femei (Adâncata); datorită apropierii de oraș și produselor de serie, aceste meșteșuguri s-au pierdut.

Creatori populari

Comuna Dărmănești:

Dărmănești

sculptură

Gheorghe Mandiuc, Toader Paloniciuc;

în

lemn:

Gheorghe

Ciubotaru,

Comuna Mitocu Dragomirnei:

Mitocu Dragomirnei artă decorativă ceramică, sculptură în lemn: Csukat Iosif / Ştefan;

Comuna Moara:

Moara sculptură în lemn: Dumitraş Gheorghiţă, Stanciuc Arcadie; țesături, covoare lână: Rotaru Rafira; Moara Nică țesături, ștergare: Popovici Elena;

Comuna Udeşti:

Udești măști populare: Petrișor Mihai; Chilișeni măști populare: Ostrovan Vasile;

Comuna Verești:

Verești țesături, cuverturi: Huțanu Paraschiva; confecționat plapume: Balan Agurița, Ivancov Eva; confecționat căciuli:

Gheorghe Constantin, Roman Matei.

Obiceiuri tradiţionale

Obiceiuri calendaristice

Obiceiuri din cadrul sărbătorilor de iarnă Sfântul Andrei (30 noiembrie) – zi precedată de noaptea strigoilor, în care încărcătura magică este deosebită (vrăji, prevestiri etc.); Moș Nicolae (6 decembrie) – din categoria sfinților Moși, Nicolae este un personaj blajin și înțelept, care ajută văduvele și orfanii, înlesnește măritișul fetelor sărace și aduce daruri copiilor; Ignatul porcului (20 decembrie) – zi în care se sacrifică porcul; Ajunul Crăciunului (24 decembrie) – pregătirea mesei de Ajun și datina colindatului (datină deschisă de copii, continuată de cetele de tineri și susținută de gospodarii tineri, vârstnici și chiar bătrâni până la Bobotează); Ziua de Crăciun (25 decembrie) – umblatul cu steaua și

colindatul irozilor, o formă de teatru popular-religios practicată de mici grupuri de tineri, constituiți în personaje biblice (Irod împărat, craii Baltazar, Gașpar și Melchior, îngerul, ciobanul etc.); Anul Nou – jocurile cu măști (caprele, urșii, căiuții, arnăuții, împărații, nunta, bunghierii etc.), urăturile (plugușorul); piese deosebite de recuzită se întâlnesc în

; piese deosebite de recuzită se întâlnesc în Bosanci, Șcheia, Moara, în cadrul Hurtei de Împăraţi;

Bosanci, Șcheia, Moara, în cadrul Hurtei de Împăraţi; jocul căiuţilor se practică în Dumbrăveni, Sălăgeni, Siminicea, Stroiești, Grigorești, Zaharești, Adâncata, Liteni; spectacolul „Nunţii” se remarcă la Udeşti, iar Malăncile (cete complexe de mascați, formate din mai multe alaiuri) sunt renumite în Udeşti, Mihoveni, Şcheia, Sfântu Ilie; benzile de teatru popular (Banda lui Jianu, Bujor, Novac, Coroi) se întâlnesc în Adâncata, Grigorești, Hânțești, Berești etc.;

în Adâncata, Grigorești, Hânțești, Berești etc.; 1 ianuarie – „semănatul”, practicat de copiii care

1 ianuarie – „semănatul”, practicat de copiii care aruncă boabe de grâu prin case și adresează gazdelor urări de bine, sănătate și belșug; Boboteaza – procesiunea de sfințire a apelor, confecționarea crucii de gheață, stropirea gospodăriilor, livezilor,

ZONA SUCEAVA Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC 13 animalelor și oamenilor cu apă sfințită (aghiasmă), strigăte

ZONA SUCEAVA

Aşezări

rurale

PEISAJUL ANTROPIC

ZONA SUCEAVA Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC 13 animalelor și oamenilor cu apă sfințită (aghiasmă), strigăte

13

animalelor și oamenilor cu apă sfințită (aghiasmă), strigăte (Chiraleisa, în traducere „Doamne miluiește”), zgomote sau aprinderea focurilor ritualice (Ardeasca).

zgomote sau aprinderea focurilor ritualice (Ardeasca). • Alte sărbători de peste an Corelate cu ocupațiile

Alte sărbători de peste an Corelate cu ocupațiile tradiționale și strâns legate de calendarul religios, sărbătorile sunt în mare parte cu dată fixă și prezintă interes cele concentrate primăvara: 40 de mucenici (9 martie, Pornitul plugului), Sfântul Gheorghe (23 aprilie, Anul Nou Pastoral), Paștele (încondeiatul

ouălor, pregătirea mesei tradiționale, participarea la slujba de Înviere, sfințirea coșului pascal, masa festivă, precum și bătutul toacelor la biserici, trasul clopotelor, ciocnitul ouălor vopsite, udatul din a doua zi de Paști, construirea scrâncioabelor etc.).

Ritualuri de trecere

Nașterea – cuprinde practici destinate ocrotirii copilului de deochi și boli, obiceiuri de botez și de petrecere (cumetria), precum și obiceiuri la scăldăciune; la șase luni după botez, copilul trebuie să fie răscumpărat de către părinți de la nași, prin colaci și alte daruri; la jumătate de an de la naștere, copilului i se taie ”moțul” (obiceiul se practică astăzi la un an), prilej cu care se organizează o nouă petrecere familială.

Nunta – eveniment complex, cu implicații multiple, este prilej de bucurie și petrecere pentru întreaga comunitate; cuprinde următoarele momente principale: pețitul (petrecere restrânsă, cu schimburi de daruri între miri și discuții legate de zestre între cuscri), logodna (schimbul inelelor, iertăciunea, schimbul semnelor între miri) și nunta propriu-zisă (împodobirea miresei și ”bărbieritul” mirelui, deplasarea mirelui cu mare alai la casa miresei, ”dezlegatul” porții și iertăciunea mirilor de la părinți, pornirea nuntașilor către biserică, cununia religioasă, masa de nuntă și jocul, ”dezhobotatul” miresei); la o zi după nuntă are loc ”uncropul”, o petrecere la care sunt invitați toți cei care au participat la nuntă.

Înmormântarea – ceremonial desfășurat pe parcursul a 3-4 zile, cuprinde o serie de obiceiuri și tradiții practicate după încetarea din viață a unei persoane: acoperirea sau întoarcerea cu fața la perete a oglinzilor din casă, ”scăldătoarea” defunctului (baie rituală de purificare), priveghiul, bocitul, pregătirea pomenilor și împodobirea pomului de înmormântare, cortegiul funerar, înmormân- tarea; la 40 de zile, la șase luni și anual, până la 7 ani după înmormântare, se fac o serie de pomeniri și praznice pentru a se cinsti amintirea celui dispărut.

la 7 ani după înmormântare, se fac o serie de pomeniri și praznice pentru a se

16

16 PEISAJUL ANTROPIC ZONA SUCEAVA Aşezări rurale Manifestări tradiţionale Lăsata Secului la Măriței – duminica

PEISAJUL ANTROPIC

ZONA SUCEAVA

Aşezări

rurale

Manifestări tradiţionale

Lăsata Secului la Măriței – duminica de Lăsata

Secului, Dărmănești; „Paștele în Bucovina” – luna martie, aprilie sau mai, localitățile din întreg arealul sucevean; Festivalul de poezie și proză scurtă Rezonanțe udeștene – luna iunie, Udești; Festivalul „Flori de câmp” – 20 iulie, Șcheia; Hram la Măriței – 15 august, Dărmănești; Zilele satului Bursuceni – 15-16 august, Verești; Sărbătoarea satului – luna august, Bosanci; Zilele satului Verești – 26 octombrie, Verești; „Crăciun în Bucovina” – luna decembrie, localitățile din întreg arealul sucevean; Hram la Şcheia – 6 decembrie, Șcheia; Festivalul Datini și obiceiuri din străbuni – 31 decembrie, Udești.

Şevcenko și

Activităţi turistice

• Vizite la obiectivele și atracțiile turistice din zonă;

• Pelerinaje la lăcașele de cult cu ocazia unor sărbători religioase;

• Participare la evenimentele și manifestările organizate în zonă;

• Vânătoare, favorizată de fondurile cinegetice din Adâncata, Mitocu Dragomirnei, Pătrăuți;

• Pescuit, practicat în râurile Siret și Suceava, în lacurile de la Bosanci și Lipoveni, precum și în iazurile din Bosanci, Dragomirna, Moara, Ipotești, Liteni, principalele specii întâlnite fiind: ştiucă, somn, caras, crap, biban, roşioară, şalău, cteno, babușcă;

• Echitație, ciclism, înot și alte activități sportive (fotbal, tenis, baschet), plimbări cu trăsura sau sania trasă de cai, participarea la unele activități gospodărești (strânsul fânului, mulsul vacilor sau oilor, lucrul la grădină etc.), picnicuri sau mese câmpenești, petrecerea serilor în jurul focurilor de tabără sau degustarea unor produse specifice bucătăriei țărănești în cadrul unor unități de cazare din ținutul rural sucevean.

Cazare turistică şi alimentaţie publică

Comuna Adâncata Adâncata Hotel „Căprioara”, 3 stele;

Comuna Bosanci Cumpărătura Pensiune turistică „Helen”, 2 stele;

Comuna Mitocu Dragomirnei Mitocu Dragomirnei Pensiune turistică „Mitocu Dragomirnei”, 4 flori; Pensiune turistică „Anca”, 3 flori; Pensiune turistică „Prado”, 3 stele; Dragomirna Pensiune turistică „Dragomirna”, 5 flori;

Comuna Moara Moara Nică Pensiune turistică „Alessia”, 4 flori;

Comuna Șcheia Sfântu Ilie Motel „Casa de Piatră”, 3 stele; Pensiune turistică „Maripet”, 2 stele; Șcheia Pensiune turistică „Santa Fe”, 4 stele; Hotel „Conacul Domnesc”, 3 stele; Hotel „Polaris”, 3 stele; Pensiune turistică „Ambiance”, 3 flori; Pensiune turistică „Confort”, 3 flori; Pensiune turistică „Melany”, 3 flori; Pensiune turistică „ODN”, 3 flori; Hotel „Bavaria”, 2 stele; Hotel „West”, 2 stele.

„ODN” , 3 flori; Hotel „Bavaria” , 2 stele; Hotel „West” , 2 stele. ZONA HUMOR

ZONA HUMOR

Aşezări rurale

„ODN” , 3 flori; Hotel „Bavaria” , 2 stele; Hotel „West” , 2 stele. ZONA HUMOR

17

„ODN” , 3 flori; Hotel „Bavaria” , 2 stele; Hotel „West” , 2 stele. ZONA HUMOR

18

18 PEISAJUL NATURAL ZONA HUMOR Aşezări rurale PEISAJUL NATURAL Poziție geografică: partea centrală a județului

PEISAJUL NATURAL

ZONA HUMOR

Aşezări rurale

PEISAJUL NATURAL

Poziție geografică: partea centrală a județului Suceava, în zona montană și în cea de podiș sau colinară Forme de relief: obcini, podiș, depresiuni intramontane, dealuri și văi (Obcina Mare, Obcina Humorului, Valea Moldovei, parte din Podișul Sucevei, Depresiunea Liteni- Moara);

parte din Podișul Sucevei, Depresiunea Liteni- Moara); Climă: temperat continentală de munte și de podiș, cu

Climă: temperat continentală de munte și de podiș, cu aer rece, geruri şi viscole iarna și aer uscat și cald vara Hidrografie: râul Moldova, cu afluenții săi: Humor, Suha, Voroneț, precum și pârăurile Solca, Soloneț etc. Vegetație: pajiști și fânețe montane sau de deal, păduri de foioase (stejar, fag, carpen) și de conifere (molid, brad, fag); Faună: mamifere (mistreț, căprioară, vulpe, cerb, veveriță și, în număr mai mic, urs, lup, râs, pisică sălbatică, dihor etc.), păsări (coțofană, pițigoi, cuc, gaiță, stăncuță, mai rar corb, uliu, buhă, ciuf de pădure etc.), pești (boiștean, mreană, vânătă, beldiţă, clean, păstrăv); specii dispărute sau pe cale de dispariție (cocoș de munte, corb, râs, lostriță)

Arbori protejați - tisa în localitatea Capu Câmpului, stejar secular în Botoșana

Rezervația forestieră “Codrul secular Slătioara” (1.064,20 ha), pe versantul estic al masivului Rarău, în satul Slătioara, comuna Stulpicani, cu molid de peste 300 de ani, brad, pin silvestru, tisa, plante endemice (papucul doamnei, floarea de colţ, vulturica);

endemice (papucul doamnei, floarea de colţ, vulturica); • Rezervația floristică “Fânețele montane

Rezervația floristică “Fânețele montane Todirescu” (38,10 ha), în masivul Rarău, pe versantul estic al muntelui Todirescu, în satul Slătioara, comuna Stulpicani; pășune alpină cu bogată floră montană, formată din specii declarate monumente ale naturii (usturoi siberian, gențiană, urechelniță, bârcoace);

(usturoi siberian, gențiană, urechelniță, bârcoace); ZONA HUMOR Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC 19 PEISAJUL

ZONA HUMOR

Aşezări rurale

PEISAJUL ANTROPIC

bârcoace); ZONA HUMOR Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC 19 PEISAJUL ANTROPIC Așezările humorene: sate de tip

19

PEISAJUL ANTROPIC

Așezările humorene: sate de tip răsfirat, cu tendință de risipire către periferie (în obcini) sau cu tendință de adunare și/sau așezări de tip adunat sau concentrat (în podiș) Atestare documentară: perioada 1414 (Pârtești, Mănăstirea Humorului) – 1873 (Poieni Solca) Populație – „mozaic etnic”și confesional: români, germani, polonezi, ucraineni, maghiari și rromi de confesiune ortodoxă, romano-catolică, greco-catolică, penticostală, adventistă, baptistă, creștină după evanghelie Arhitectură tradițională:

gospodării construite în întregime din lemn, cu spații pentru adăpostirea animalelor și pentru depozitarea furajelor, în zona de munte; gospodării din lemn și alte materiale (lut ars și nears, piatră, nuiele etc.), cu anexe pentru adăpostirea animalelor, depozitarea uneltelor și păstrarea produselor agricole, în zona de podiș;

– element arhitectural deosebit – foișorul (cerdacul), acesta protejând intrarea caselor mai vechi de intemperii și fiind, totodată, locul de desfășurare a unor activități casnice sau locul de odihnă a gospodarilor;

– decorul caselor vechi, dar și al unor anexe gospodărești, este realizat sub forma unor crestături pe bârne și grinzi; uneori decorul este dat de efectul îmbinării cununilor de bârne la colțuri, alteori de capetele grinzilor ce apar sub forma unor console.

de capetele grinzilor ce apar sub forma unor console. Monumente de arhitectură Casa Oanea Filaret din

Monumente de arhitectură

Casa Oanea Filaret din Capu Codrului, comuna Păltinoasa Situată aproximativ în centrul satului, este cea mai veche locuință din întreg arealul humorean și reprezintă o mărturie a modului de trai din sec. XVIII-XIX. Construită din lemn, cuprinde tinda și o cameră de locuit care păstrează mult din arhitectura veche de interior.

Casa Gherasim Nastiuc din Ostra (sec. XVIII) Transferată în Muzeul Satului Bucovinean din Suceava în 1978, casa ridicată în stil huțănesc se deosebește de restul locuințelor din zonă prin tehnica de construcție și prin monumentalitate. Bârnele din lemn de brad au o grosime de 0,60 cm și o lungime de 14 m și sunt tăiate în profil semirotund, având partea rotundă în afară. Construcția și se evidențiază prin aspectul sobru, însă plin de eleganță.

având partea rotundă în afară. Construcția și se evidențiază prin aspectul sobru, însă plin de eleganță.
având partea rotundă în afară. Construcția și se evidențiază prin aspectul sobru, însă plin de eleganță.

20

20 PEISAJUL ANTROPIC ZONA HUMOR Aşezări rurale Casa Leonte Boca din Mănăstirea Humorului Aparținând unui tip

PEISAJUL ANTROPIC

ZONA HUMOR

Aşezări rurale

Casa Leonte Boca din Mănăstirea Humorului Aparținând unui tip de construcție specific sfârșitului de secol XIX, casa din lemn este alcătuită din trei încăperi:

tinda și două camere. Stâlpii înșirați de-a lungul prispei (gangului), decorați cu volume cubice și piramidale ce alternează simetric pe toată desfășurarea verticală, ridică valoarea arhitecturală a construcției.

verticală, ridică valoarea arhitecturală a construcției. Biserica de lemn „Sfântul Dumitru” din Botoșana

Biserica de lemn „Sfântul Dumitru” din Botoșana Construită în anul 1810 de către o echipă de meșteri dulgheri din Câmpulung Moldovenesc, biserica are planul triconc și impresionează prin masivitate. Bârnele de brad sunt cioplite și îmbinate în„coadă de rândunică”, iar tăieturile terminațiilor sunt în„cap de cal”. Deosebit de valoroase sunt stranele din naos, care au fost ornamentate prin crestare cu motive geometrice (rozete, romburi, vârtejuri).

crestare cu motive geometrice (rozete, romburi, vârtejuri). Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și

Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Humoreni, comuna Comănești Datând din ultima parte a secolului al XVIII-lea, biserica are planul în formă de navă. Pronaosul poligonal are tavanul susținut pe grinzi longitudinale și transversale. Naosul are forma aproximativ pătrată și este boltit simetric.

Biserica de lemn „Sfinții Voievozi” din Pârteștii de Sus, comuna Cacica Construită între anii 1779-1780, biserica are planul treflat, alungit. Bârnele sunt cioplite în patru muchii și îmbinate în „coadă de rândunică”. La exterior, biserica se evidențiază prin streașina destul de largă și prin decorația consolelor. Terminalul grinzilor de la cornișă, lucrate în formă de melc stilizat, constituie elementul unic pentru întreg teritoriul Bucovinei.

elementul unic pentru întreg teritoriul Bucovinei. Mănăstirea Humorului din localitatea cu același nume

Mănăstirea Humorului din localitatea cu același nume Ctitorită de marele logofăt Toader Bubuiog şi soţia sa, Anastasia, în anul 1530, mănăstirea se înscrie între monumentele de arhitectură medievală cu valoroase fresce pictate, atât la interior cât și la exterior. Biserica Adormirea Maicii Domnului și Sf. Gheorghe a fost construită din piatră, în plan triconc şi este decorată la exterior cu şiruri de ocniţe şi firide alungite, iar soclul este ornamentat cu pietre cioplite. Pictura a fost realizată în 1535 de o echipă de patru zugravi, între care se pare că se afla şi zugravul domnesc Toma din Suceava. Remarcabilă este pictura exterioară, care se caracterizează prin predominarea culorii roşii. Deşi peretele de nord, expus intemperiilor, are pictura deteriorată, peretele de sud încântă ochiul cu scene ca Asediul Constantinopolului, Parabola fiului risipitor sau Viaţa Sf. Ierarh Nicolae. 24 de scene ilustrează Acatistul Bunei Vestiri. Biserica este inclusă în lista monumentelor UNESCO.

Ierarh Nicolae . 24 de scene ilustrează Acatistul Bunei Vestiri . Biserica este inclusă în lista

22

22 PEISAJUL ANTROPIC ZONA HUMOR Aşezări rurale ZONA HUMOR Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC 23 Alte obiective

PEISAJUL ANTROPIC

ZONA HUMOR

Aşezări rurale

ZONA HUMOR

Aşezări rurale

PEISAJUL ANTROPIC

rurale ZONA HUMOR Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC 23 Alte obiective culturale de interes turistic Biserica

23

Alte obiective culturale de interes turistic

Biserica romano-catolică „Adormirea Maicii Domnului” (Basilica Minor) din Cacica Construită între anii 1903-1904, pe locul primei biserici din lemn cu hramul Adormirea Maicii Domnului (ridicată în 1810), biserica romano-catolică a fost declarată sanctuar naţional în 1997, iar trei ani mai târziu a fost ridicată la rangul de Basilica Minor de către Papa Ioan Paul al II-lea. Construită în stil neogotic, biserica din cărămidă brută impresionează prin dimensiunile turlei (50 m înălţime) şi prin numeroasele ornamente din piatră. Remarcabile sunt vitraliile celor 5 ferestre ale prezbiteriului şi cele două ferestre laterale uriaşe, din sticlă colorată, din navele transversale. În spatele bisericii se află Grota Lourdes, construită în anul 1936 după modelul grotei de la Lourdes (Franța). Realizată în stil neogotic, are adâncimea și galeriile construite în formă de semilună. Pelerinajele de la Cacica, cu ocazia sărbătorii Adormirea Maicii Domnului din 15 august, au o vechime de peste 100 de ani (primul pelerinaj a avut loc în anul 1905) şi atrag anual peste 20.000 de credincioşi din ţară şi din străinătate.

20.000 de credincioşi din ţară şi din străinătate. Biserica „Sfântul Ioan cel Nou” din Cacica

Biserica „Sfântul Ioan cel Nou” din Cacica Construită în perioada 1892-1896, biserica din piatră este o copie fidelă, dar de mai mici dimensiuni, a Catedralei Mitropolitane din Cernăuți. În formă de cruce, cu abside laterale și absida altarului de formă semicirculară și cu șapte turle, biserica este împărțită în pridvor, pronaos, naos și altar.

Salina Cacica din localitatea cu același nume Construită după planul vestitei Saline de la Wieliczka (Polonia), vechea salină este transformată într-un veritabil muzeu subteran, aflat la o adâncime de 50 m. Se remarcă în mod deosebit Capela Sfintei Varvara, construită în 1904 și amenajată la o adâncime de 21 m, camera basoreliefurilor, lacul subteran cu apă sărată, de 38 m adâncime, unic în țară, precum și sala de festivități în care se organizau odinioară baluri, aflată la 44 m adâncime. Mina de sare de la Cacica este cunoscută și pentru beneficiile terapeutice în tratarea unor afecțiuni respiratorii.

terapeutice în tratarea unor afecțiuni respiratorii. Muzeul Memorial „Ciprian Porumbescu“ din localitatea cu

Muzeul Memorial „Ciprian Porumbescu“ din localitatea cu același nume Amenajat într-o clădire ce datează de la începutul secolului al XIX-lea, muzeul evocă momentele semnificative din viața și activitatea celebrului compozitor, dirijor şi interpret român Ciprian Porumbescu. Cuprinde exponate veritabile (pianul, violoncelul, bagheta şi husa viorii compozitorului), fotografii, tipărituri, afişe, piese numismatice sau filatelice, care amintesc de cel ce a

piese numismatice sau filatelice, care amintesc de cel ce a compus nenumărate piese muzicale renumite în

compus nenumărate piese muzicale renumite în țară

și în străinătate: Baladă pentru vioară și pian, Rapsodia Română, Imnul Unirii, opereta Crai Nou etc.

Casa Memorială „Ciprian Porumbescu“ din localitatea cu același nume Amenajată în singura anexă originală a fostei case parohiale de la Stupca (azi, Ciprian Porumbescu), ce a

fost locuită de familia preotului şi cărturarului Iraclie Porumbescu în perioada 1865-1883, casa memorială

a fost inaugurată în 1953. Expoziția cuprinde piese

Biserica„SfântulDumitru”dincomunaCiprianPorumbescu Construită în anul 1887 în satul Stupca (azi, Ciprian Porumbescu), biserica are plan treflat, cu o turlă hexagonală deasupra naosului. Catapeteasma datează din perioada construcției lăcașului de cult. Icoanele au fost pictate între anii 1843-1891 de renumitul pictor cernăuțean Epaminonda Bucevschi. Pictura interioară a fost realizată în 1992 de pictorul Nicolae Gavrilean din Gura Humorului. În jurul bisericii se află cimitirul satului, unde sunt înmormântați marele compozitor român Ciprian Porumbescu (1853-1883), preotul și scriitorul Iraclie Porumbescu (1823-1896), precum și alți membri ai familiei acestora.

(1823-1896), precum și alți membri ai familiei acestora. autentice (obiecte ce au aparținut familiei Porumbescu),
(1823-1896), precum și alți membri ai familiei acestora. autentice (obiecte ce au aparținut familiei Porumbescu),

autentice (obiecte ce au aparținut familiei Porumbescu), care reconstituie atmosfera de epocă în care a trăit și a creat celebrul compozitor.

de epocă în care a trăit și a creat celebrul compozitor. Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din

Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Drăgoiești Construită în întregime din bârne de stejar în anul 1818, biserica se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Are formă de cruce, cu abside laterale pentagonale, iar acoperișul este înalt, confecționat din tablă zincată, cu o turlă mare pe naos și trei turle false pe pridvor, pronaos și altar.

Biserica romano-catolică „Preasfânta Inimă a lui Isus” din Poiana Micului Ridicată în perioada 1887-1894 cu sprijinul împăratului Franz Joseph, care a donat cinci sute de florini pentru construirea acesteia, biserica a fost incendiată în anul 1944 și apoi reconstruită în anul 1964 de către credincioșii polonezi din Poiana Micului.

Muzeul satului „Vasile Boca” din Botoșana

Colecţia

etnografică

găzduită

de

muzeu

cuprinde

26

26 PEISAJUL ANTROPIC ZONA HUMOR Aşezări rurale ZONA HUMOR Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC 27 obiecte specifice

PEISAJUL ANTROPIC

ZONA HUMOR

Aşezări rurale

ZONA HUMOR

Aşezări rurale

PEISAJUL ANTROPIC

rurale ZONA HUMOR Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC 27 obiecte specifice zonei, între care se remarcă un

27

obiecte specifice zonei, între care se remarcă un steag liturgic (prapur), o colecţie de bâte ciobăneşti cu diverse ornamente, o sobă tradiţională cu cuptor, obiecte din ceramică și din lemn, costume populare și diverse ţesături, piese din corn de cerb.

Ocupații secundare:

mineritul: exploatarea sării încă din cele mai vechi timpuri în zona Pârtești-Cacica, a gresiilor calcaroase în Păltinoasa și a baritinei în zona Ostra-Barnar;

corbul); specii de mare valoare cinegetică (ursul, vulpea, lupul, cerbul, căprioara, iepurele);

pescuitul: specii dispărute (lipanul, porcușorul, lostrița); specii cu valoare piscicolă (păstrăvul indigen, cleanul, boișteanul);

acționate de apă, la ungerea bărcilor, vapoarelor sau ca unguent împotriva râiei și plăgilor) s-a practicat intens până în prima jumătate a secolului al XX-lea, în prezent existând doar în amintirile bătrânilor.

în prezent existând doar în amintirile bătrânilor. Ocupaţii tradiţionale Ocupații de bază – practicate

Ocupaţii tradiţionale

Ocupații de bază – practicate încă din cele mai vechi timpuri: cultivarea plantelor în zona de podiș (in, cânepă, grâu, orz, ovăz, hrișcă, mei, secară, trifoi, lucernă, porumb, cartof, sfeclă etc.), creșterea animalelor în zona montană (oi, mei, capre, vite, porci, cai, păsări), pădurăritul (silvicultura) în zona de munte și în cea de podiș.

(silvicultura) în zona de munte și în cea de podiș. • culesul din natură : plante

culesul din natură: plante folosite în alimentație (urzica, sălățica, măcrișul, ștevia, ciupercile, cimbrul, secărica), fructe de pădure (fragi, afine, zmeură, mure, merișor de munte, muguri de brad sau molid, măceș), plante folosite în medicina populară (cicoarea, drobița, pojarnița, sânzienele, cimbrișorul, usturoiul de salamastră, sulfina, iarba Sfântului Ioan etc.);

vânătoarea: specii valoroase dispărute (zimbrul, bourul); specii pe cale de dispariție (cocoșul de munte, râsul,

specii pe cale de dispariție (cocoșul de munte, râsul, • albinăritul : cotat în trecut ca

albinăritul: cotat în trecut ca o ocupație sacră, se practică și astăzi în cadrul unor gospodării ce dețin câte 20 - 40 de stupi sau chiar peste 100 de stupi;

cărbunăritul: cărbunele de lemn a fost produs încă din evul mediu; în prezent, exploatarea cărbunilor naturali se mai practică în Poiana Micului, Mănăstirea Humorului, Pleșa;

dohotăritul: prepararea dohotului (o unsoare din coajă de mesteacăn, folosită la unsul osiilor pentru care, la morile

Meşteşuguri tradiţionale

Prelucrarea fibrelor textile:

torsul și țesutul: inul, cânepa și lâna se torceau în fire subțiri și egale, din care se obțineau țesături destinate confecționării pieselor de îmbrăcăminte și textilelor decorative de interior; firele mai groase se foloseau pentru țesături din care se confecționau saci, țoale, cearșafuri, fețe de masă, ștergare de bucătărie; în prezent, țesătoare renumite sunt în Bălăceana, Berchișești, Botoșana, Cacica, Capu Codrului, Mănăstirea Humorului, Ostra, Păltinoasa, Pârteștii de Sus, Stulpicani;

cusutul: tehnica tradițională este păstrată și astăzi (mai ales în Bălăceana), chiar dacă se aplică pe pânza procurată din comerț și nu pe cea de in sau de cânepă lucrată în casă;

Prelucrarea lemnului:

dulgheritul: meșterii dulgheri ocupau un loc deosebit din punct de vedere social în cadrul comunității; buni cunoscători ai tehnicilor constructive și ai procedeelor de prelucrare a lemnului, ridicau case, celare, șuri, fântâni, biserici din lemn, dar realizau și piese de interior;

drănițitul: pentru producerea draniței, cunoscută și sub

biserici din lemn, dar realizau și piese de interior; • drănițitul : pentru producerea draniței, cunoscută
biserici din lemn, dar realizau și piese de interior; • drănițitul : pentru producerea draniței, cunoscută
ZONA HUMOR Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC 29 denumirea de șindrilă și folosită la acoperirea caselor,

ZONA HUMOR

Aşezări rurale

PEISAJUL ANTROPIC

ZONA HUMOR Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC 29 denumirea de șindrilă și folosită la acoperirea caselor, se

29

denumirea de șindrilă și folosită la acoperirea caselor, se folosea lemnul de molid; astăzi, drănițitul a dispărut ca meșteșug;

tâmplăritul: meșteșug desprins din dulgherit, constă în executarea mobilierului de interior (paturi, laițe, mese, lăzi de zestre, scaune, blidare, colțare, leagăne, lingurare, polițe, uși și ferestre); astăzi, meșterii tâmplari din Mănăstirea Humorului și Ostra produc atât piese de mobilier cât și utilitare (linguri, linguroaie, alte obiecte de uz casnic, bâte ciobănești, instrumente populare muzicale);

rotăritul: meșteșug de mare importanță în trecut, însă dispărut în prezent, presupunea executarea tuturor părților componente ale unui car (roțile de lemn, dricurile, osiile etc.), precum și lucrarea căruțelor, săniilor, roților de fântâni, dar și a unor unelte agricole (pluguri, grape, tăvălugi, coase, greble, furci); se foloseau diferite esențe lemnoase, care necesitau o uscare de cel puțin doi-trei ani;

dogăritul: constă în confecționarea recipientelor pentru păstrarea produselor lichide, brânzeturilor și fructelor conservate (găleți, cofe, poloboace, putini, ciubere, budace etc.); astăzi, dogăritul se practică în Pleșa, Poiana Micului, Mănăstirea Humorului, Pârteștii de Jos;

Prelucrarea pieilor:

cojocăritul: cojocarii, ca meșteri specializați, apar în evul mediu și folosesc mai mult pieile de oaie și de vită și mai puțin cele de porc sau de cal; pentru garnisirea bondițelor și a cojoacelor s-au folosit și blănuri de vânat (dihor, jder, căprioară); astăzi, cojocăritul se practică în Capu Codrului, Corlata, Mănăstirea Humorului;

opincăritul: opincile, lucrate din piei de vită sau de porc, se mai confecționează astăzi numai pentru anumite ocazii de către meșterii curelari din Cacica, Mănăstirea Humorului;

Încondeierea sau închistrirea ouălor: meșteșug practicat cu ocazia Paștelui, devenit în timp o adevărată artă și ca urmare a influențelor transculturale ale populației huțule; ouăle încondeiate se deosebesc de cele închistrite prin tehnica de ornamentare: ouăle închistrite sunt ouăle „muncite”, lucrate cu chișița pe ceară, în timp ce ouăle încondeiate se lucrează calde, pentru uscarea rapidă a tușului, cu pensula și penița; tradițional, se foloseau culori naturale, obținute prin extragerea lor din plante sau anumite părți ale acestora (frunze, flori, scoarță, rădăcini); astăzi, meșteșugul se practică în Cacica, Gemenea, Ostra, Slătioara, Stulpicani, Mănăstirea Humorului, marea majoritate a creatoarelor folosind coloranți chimici din comerț.

Creatori populari

Comuna Bălăceana:

Bălăceana țesături: Boca Maria; cusături: Ureche Floarea; sculptură în lemn: Buzilă Gheorghe, Roșca Avram, Roșca Dumitru; icoane: Chindriş Cecilia;

Comuna Berchișești:

Berchișești țesături: Ștefăroi Paraschiva, Varvaroi Elena; brodat: Varvaroi Maria; Corlata cojocărit: Hogea Arsinte, Piersic Dumitru Mișu;

Comuna Botoșana:

Botoșana țesut prosoape: Boca Iustina;

Comuna Cacica:

Cacica țesut prosoape: Andronic Constanța; sculptură lemn: Parascan N. Viorel; curelărie: Glogovschi Iosif, Solcan Emil; încondeiere ouă: Buliga Steluța, Cozmici Livia, Șfeca Verginia;

Fierăritul: practicat din cele mai vechi timpuri, a cunoscut diferite specializări, meșterii fierari transformând metalul brut în pluguri, scoabe, piedici pentru cai, seceri, sape, ciocane, lanțuri, gratii pentru ferestre, ferecături pentru care și căruțe, capcane, arme de vânătoare; fierarii de astăzi, mai ales cei din Ostra, execută și lucrări mai complexe de lăcătușărie;

Olăritul: cel mai vechi meșteșug, a fost practicat încă din neolitic; în centrele de la Cacica și Păltinoasa se producea ceramica neagră nesmălțuită, iar în centrele de la Păltinoasa și Pârteștii de Jos, ceramica roșie; astăzi, olăritul nu se mai practică;

Funeritul: meșteșug practicat odată aproape în fiecare sat, însă dispărut astăzi; meșterii funari făceau la comandă, din cânepă, funii pentru legatul vitelor și odgoane mai groase, folosite la căruțe, pentru transportul fânului;

din cânepă, funii pentru legatul vitelor și odgoane mai groase, folosite la căruțe, pentru transportul fânului;

30

30 PEISAJUL ANTROPIC ZONA HUMOR Aşezări rurale ZONA HUMOR Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC 31 Pârteștii de

PEISAJUL ANTROPIC

ZONA HUMOR

Aşezări rurale

ZONA HUMOR

Aşezări rurale

PEISAJUL ANTROPIC

rurale ZONA HUMOR Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC 31 Pârteștii de Sus – țesut prosoape : Andronic

31

Pârteștii de Sus țesut prosoape: Andronic Veronica; pictură icoane: Harapu Ciprian; Solonețul Nou sculptură în lemn: Baranovschi Gheorghe;

Comuna Mănăstirea Humorului:

Mănăstirea Humorului țesături: Buburuzan Maria, Cătuna Garoafa, Jucan Silvia, Jucan Valeria, Pețenghea Maria, Vacari Floarea; țesături, port popular: Andronic Vera, Corlățan Floarea, Hojbotă Veronica, Lommer Eleonora; sculptură în lemn: Buburuzan Ioan, Buburuzan Leonte, Micuțari Ion, Moldovan Virgil, Pașcovici Simion; dogărit:

Alexandrovici Iosif; cojocărit: Vichentie Blaga; icoane pe lemn: Mayrek Bolek; Pleșa dogărit: Alexandrovici Andrei, Alexandrovici Cazimir, Cuceac Anton, Maierek Stanislav, Moldovan Iacob, Moldovan Iosif;

Comuna Ostra:

Ostrațesături: Gemănar Paraschiva, Nastiuc Aglaia, Nastiuc Eleonora, Robaniuc Maria, Robaniuc Natalia; împletituri lână: Bârgovan Domnica; sculptură în lemn: Dochița Gheorghe, Flocea Timotei, Gemănar Ilie, Masichevici Viorel; lingurar: Gordei Pavel; fierărie: Cosmațchi Leon, Dochița Ilie; încondeiere ouă: Flocea Mărioara;

Comuna Păltinoasa:

Păltinoasa țesături, port popular: Hapciuc Ecaterina; –

Capu Codrului

țesut prosoape:

Blaga Valeria, Pădure

Profira; cojocărit: Boșca Damaschin, Oanea Orest;

Comuna Pârteștii de Jos:

Pârteștii de Jos dogărit: Solcan Nicolae;

Comuna Stulpicani:

Stulpicani țesături: Flocea Eufrosina, Flocea Lidia, Flocea Silvia, Nacu Maria, Popa Profira, Silea Ana; port popular:

Pițuga Maria; sculptură în lemn: Flocea Gheorghe, Florescu Mihai Ioan, Nacu Gheorghe; încondeiere ouă: Droniuc Mihaela, Moroșan Angela; pictură pe sticlă: Crețu Iulia; Gemenea pictură pe sticlă, încondeiete ouă: Sauciuc Geanina, Sauciuc Genoveva; Slătioara încondeiere ouă: Ursache Elena.

Obiceiuri tradiţionale

Obiceiuri calendaristice

Obiceiuri din cadrul sărbătorilor de iarnă Sunt manifestări folclorice, muzicale și coregrafice, cuprinse în perioada 24 decembrie - 7 ianuarie. Sunt precedate de cele 40 de zile ale Postului Crăciunului, când au loc șezătorile de iarnă, alcătuirea cetelor de copii și tineri, repetițiile pentru învățarea colindelor, curățarea

și înfrumusețarea caselor; Ajunul Crăciunuilui (24 decembrie) – pregătirea mesei de Ajun, colindatul (datină deschisă de copii, continuată de cetele de tineri și susținută de gospodarii tineri, vârstnici și chiar bătrâni până la Bobotează); Ziua de Crăciun (25 decembrie) – umblatul cu steaua și colindatul irozilor, o formă de teatru popular-religios practicată de mici grupuri de tineri, constituiți în personaje biblice (Irod împărat, craii Baltazar, Gașpar și Melchior etc.); datina irozilor și mersul cu steaua se păstrează în special în Mănăstirea Humorului, Ostra, Capu Codrului; Anul Nou – unul dintre momentele cele mai bogate în datini și obiceiuri: jocurile cu măști (urșii, caprele, cerbii, bunghierii, moșii și babele, țiganii, negustorii, doctorii, dracii) și urăturile (plugușorul); „benzi” ale caprelor se întâlnesc în Ostra și Stulpicani, „Ursul din paie” în localitățile din centrul zonei Humor, cei mai renumiți căiuți în Botoșana, cel mai impresionant ceremonial al cerbului în Corlata, benzile sau partiile lui Novac, Darie, Gruia sau Jianu în Mănăstirea Humorului, Păltinoasa, Capu Codrului, Botoșana, Berchișești, Pârteștii de Sus, Bălăceana;

Anul Nou Apicol), Blagoviștenia (25 martie),SfântulGheorghe (23 aprilie, Anul Nou Pastoral), Paștele (încondeiatul ouălor, pregătirea mesei tradiționale, participarea la slujba de Înviere, sfințirea coșului pascal, masa festivă, precum și bătutul toacelor la biserici, trasul clopotelor, ciocnitul ouălor vopsite, udatul din a doua zi de Paști, balul satului etc.); sărbătorile de vară cuprind: Rusaliile (sărbătorite la 50 de zile după Paști), Sânzienele (24 iunie), Sfântul Ilie (20 iulie), hramul satului (legat de o sărbătoare religioasă ce patronează localitatea), Sfânta Maria Mare (15 august); – sărbătorile de toamnă includ: Sfânta Maria Mică (8 septembrie), Ziua Crucii (14 septembrie), Vinerea Mare (14 octombrie – zi cunoscută și sub numele de Nunta oilor, peste care creștinismul a suprapus sărbătoarea Cuvioasei Parascheva), Sâmedru (sau „Moșii de toamnă”, 26 octombrie); – sărbătorile de iarnă cuprind: Sfântul Andrei (30 noiembrie, zi precedată de noaptea strigoilor, în care încărcătura magică este deosebită – vrăji, prevestiri etc.); Moș Nicolae (6 decembrie, Nicolae fiind un personaj blajin și înțelept, care ajută văduvele și orfanii, înlesnește măritișul fetelor sărace și aduce daruri copiilor); Ignatul porcului (20 decembrie, zi în care se sacrifică porcul).

porcului (20 decembrie, zi în care se sacrifică porcul). 1 ianuarie – „semănatul”, practicat de copiii

1 ianuarie – „semănatul”, practicat de copiii care aruncă boabe de cereale prin case și adresează gazdelor urări de bine, sănătate și belșug; Boboteaza – procesiunea de sfințire a apelor, confecționarea crucii de gheață, stropirea gospodăriilor, livezilor, animalelor și oamenilor cu apă sfințită (aghiasmă), strigăte (Chiraleisa), zgomote sau aprinderea focurilor ritualice (Ardeasca).

Alte sărbători de peste an Corelate cu ocupațiile tradiționale și strâns legate de calendarul religios, sărbătorile sunt în mare parte cu dată fixă și cuprind diverse practici și obiceiuri, rituri și credințe specifice:

sărbătorile de primăvară includ: 40 de mucenici (9 martie, considerat Anul Nou Agrar), Alexiile (17 martie,

Ritualuri de trecere

Nașterea – cuprinde obiceiuri destinate ocrotirii copilului de deochi și boli, obiceiuri de botez și de petrecere (cumetria), precum și obiceiuri la scăldăciune; la șase luni după botez, copilul trebuie să fie răscumpărat de către părinți de la nași, prin colaci și alte daruri. • Nunta – include următoarele momente principale:

pețitul (de obicei, joia sau duminica), tocmeala (discuții de ordin economic, care au loc în casa miresei), logodna (ceremonial cu o mică petrecere în timpul căruia se dă inelul de credință) și nunta propriu-zisă (deplasarea mirelui la casa nașilor, sosirea alaiului la casa miresei și înmânarea darurilor, gătirea miresei, jocul zestrei, iertăciunea mirilor

de la părinți, pornirea nuntașilor către biserică, cununia

religioasă, masa de nuntă, închinarea „paharului dulce” și oferirea darurilor, „dezgolitul miresei”); la trei zile după nuntă are loc întorcătura, o petrecere restrânsă la care nașii

– părinții spirituali ai tinerilor – sunt oaspeții de onoare.

Înmormântarea – cuprinde atât credințe și obiceiuri anterioare decesului (prevestirea morții, pregătirea pentru moarte), cât și obiceiuri și tradiții practicate după deces:

scăldăciunea, priveghiul, bocitul, împodobirea pomului de înmormântare, cortegiul funerar, înmormântarea (cea cu bucium se păstrează în Stupca, Stulpicani, Mănăstirea Humorului, Păltinoasa); la 40 de zile, la șase luni și anual, până la 7 ani după înmormântare, se fac o serie de pomeniri și praznice pentru a se cinsti amintirea celui dispărut.

Manifestări tradiţionale

Festival - concurs judeţean de folclor „Comori de suflet românesc”

– luna martie, Valea Moldovei;

„Paștele în Bucovina” – luna martie, aprilie sau mai, localitățile

din întreg arealul humorean; Festival - concurs judeţean de folclor „Comori de suflet românesc”

– luna aprilie, Todirești;

„Balul gospodarilor” – de lăsatul secului, înainte de Postul Paștilor, Botoșana; „Balul gospodarilor” – a doua zi de Paști, Valea Moldovei; „Hora Bucovinei” – luna mai, Bucșoaia (Frasin); Festivalul European al Artelor „Ciprian Porumbescu” – lunile mai- iunie, Ciprian Porumbescu; „Pelerin în Bucovina” – 14-15 august, Biserica Romano-Catolică „Adormirea Maicii Domnului”, Cacica; Festivalul Folcloric „Dor bucovinean” – a treia duminică din luna august, Botoșana; Festivalul „Ziua Minerului” – luna august, Cacica; Întâlnirea „Fiilor Satului” – luna august, Bălăceana; Festivalul „Ziua Recoltei” – 11 septembrie, Solonețul Nou, comuna Cacica; Datini și obiceiuri de iarnă – 24-25 decembrie, Valea Moldovei; Festivalul „Cetina de brad” – 26 decembrie, Pârteștii de Sus, comuna Cacica; Festivalul „Sărbătorilor de Iarnă” – 26-31 decembrie, Berchișești; „Porniți plugul, Feți Frumoși” – 27 decembrie, Todirești; „Balul gospodarilor” – 27 decembrie, sat Pârteștii de Sus, Cacica; „Crăciun în Bucovina” – luna decembrie, localitățile din întreg arealul humorean; „Datini și obiceiuri din străbuni” – luna decembrie, Stulpicani.

Activități turistice

• Vizite la obiectivele și atracțiile turistice din zonă;

• Pelerinaje la lăcașele de cult cu ocazia unor sărbători religioase;

32

32 PEISAJUL ANTROPIC ZONA HUMOR Aşezări rurale • Participare la evenimentele și manifestările organizate în zonă;

PEISAJUL ANTROPIC

ZONA HUMOR

Aşezări rurale

• Participare la evenimentele și manifestările organizate în zonă;

• Relaxare și tratament balnear la:

Baza de tratament „Virgil Sahleanu” din Cacica Amplasată lângă Salina Cacica, baza de tratament balneoclimateric din Complexul Cultural Turistic „Casa Naţionalităţilor”oferă turiștilor sală de fizioterapie, piscină cu jacuzzi cu apă sărată, sală de masaj, aparatură de kinetoterapie. Este funcțională pe tot parcursul anului. Ștrandul cu apă sărată din Cacica Amenajat lângă intrarea prin care se face accesul pentru vizitare în Mina Cacica, ștrandul cu apă sărată este disponibil doar în perioada anotimpului cald.

• Drumeții montane în Obcinile Bucovinei, favorizate de traseele din Poiana Micului și în masivul Rarău, favorizate de traseele din Slătioara;

• Vânătoare, favorizată de fondurile cinegetice din Ostra, Stulpicani, Mănăstirea Humorului;

• Pescuit, practicat în special în râul Moldova, dar și în iazurile din Botoșana, Mănăstirea Humorului; • Echitație, ciclism, înot și alte activități sportive (folbal, tenis, baschet), plimbări cu trăsura sau sania trasă de cai, participarea la unele activități gospodărești (strânsul fânului, mulsul vacilor sau oilor, lucrul la grădină etc.), picnicuri sau mese câmpenești, petrecerea serilor în jurul focurilor de tabără sau degustarea unor produse specifice bucătăriei țărănești în cadrul unor unități de cazare din ținutul rural humorean.

Pârteștii de Sus Hostel „Mărțișorul”, 3 stele;

Comuna Capu Câmpului Capu Câmpului Pensiune turistică „Casa Saveta”, 3 flori;

Comuna Ilișești Ilișești Motel „Han Ilișești”, 3 stele; Cabană turistică „Isa”, 3 stele; Brașca Pensiune turistică „Brândușa”, 2 flori; Căsuțe tip camping „Brândușa”, 2 stele;

Comuna Mănăstirea Humorului Mănăstirea Humorului Pensiune turistică „Casa Bunicilor”, 4 flori; Pensiune turistică „Passiflora”, 4 flori; Pensiune turistică „Elegance”, 4 stele; Pensiune turistică „Floare de Colț”, 4 stele; Pensiune turistică „Pârâul Morii”, 4 stele; Pensiune turistică „Andreea”, 3 stele; Pensiune turistică „Casa Crăciun”, 3 stele; Pensiune turistică „Maria”, 3 stele; Pensiune turistică „Maridor”, 3 stele; Pensiune turistică „Elim”, 3 flori; Pensiune turistică „Maison de Bucovine”, 3 flori; Pensiune turistică „Paradis”, 3 flori; Cabana turistică „Metropol”, 3 stele; Cabana turistică „Valentina”, 3 stele; Pensiune turistică „Alex”, 2 flori; Pensiune turistică „Casa Gheorghiță”, 2 flori; Pensiune turistică „Cristiana”, 2 flori; Pensiune agroturistică „Casa Ancuța”, 2 flori; Pensiune agroturistică „Casa Laur”, 2 flori; Pensiune turistică „Casa Rodica”, 2 stele; Camping „Cristiana”, 1 stea

Cazare turistică și alimentație publică

Comuna Botoșana Botoșana Pensiune turistică „Racova”, 2 flori;

Comuna Cacica Cacica Pensiune turistică „Casa Domnească”, 4 flori; Pensiune turistică „Casa Naționalităților”, 3 stele; Camere de închiriat „Casa Rita”, 2 stele;

Comuna Pârteștii de Jos Pârteștii de Jos Pensiune turistică „Casa Bunicului”, 2 flori; Vârful Dealului Pensiune turistică „Poiana Bucovăț”, 4 flori; Cabana turistică „Diva”, 3 stele;

Comuna Poieni Solca Poieni Solca Pensiune agroturistică „Casa Jucan”, 2 flori;

Comuna Todirești Todirești Pensiune turistică „Simona”, 3 flori.

Todirești Todirești – Pensiune turistică „Simona” , 3 flori. ZONA CÂMPULUNG MOLDOVENESC Aşezări rurale 33

ZONA CÂMPULUNG MOLDOVENESC

Aşezări

rurale

Todirești Todirești – Pensiune turistică „Simona” , 3 flori. ZONA CÂMPULUNG MOLDOVENESC Aşezări rurale 33

33

Todirești Todirești – Pensiune turistică „Simona” , 3 flori. ZONA CÂMPULUNG MOLDOVENESC Aşezări rurale 33

34

34 PEISAJUL NATURAL ZONA CÂMPULUNG MOLDOVENESC Aşezări rurale PEISAJUL NATURAL Poziție geografică: partea

PEISAJUL NATURAL

ZONA CÂMPULUNG MOLDOVENESC

Aşezări

rurale

PEISAJUL NATURAL

Poziție geografică: partea central-vestică a județului Suceava, în zona montană Forme de relief: munți, obcini, depresiuni intramontane, văi, terase și lunci (Masivele Rarău și Giumalău, Obcinile Bucovinei:

Obcina Mare, Obcina Feredeului, Obcina Mestecăniș); Climă: temperat continentală, moderată, cu ierni lungi, bogate în zăpadă și veri răcoroase și umede; Hidrografie: râurile Moldova, Moldovița, cu afluenții lor:Tutora, Orate, Sadova, Ciumârna, Dragoșa etc. Vegetație: pajiști și fânețe montane, păduri de foioase (stejar, fag, carpen) și de conifere (molid, brad, fag); Faună: mamifere (urs, lup, mistreț, cerb, iepure, jder, pisică sălbatică etc.), păsări (cocoș de munte, cocoș de mesteacăn, șoim, bufniță etc.), pești (păstrăv – indigen, curcubeu și fântânel, lipan, mreană etc.);

– indigen, curcubeu și fântânel, lipan, mreană etc.); • Rezervația geologică „Klippa de calcare triasice de

Rezervația geologică „Klippa de calcare triasice de la Pârâul Cailor” (0,1 ha), în Obcina Feredeului, pe Pârâul Cailor, în comuna Fundu Moldovei, cu calcare roșii, renumite în lumea geologică, conținând o bogată faună de vârstă triasică;

Rezervația geologică „Stratele cu Aptychus de la Pojorâta” (1,0 ha), în versantul nordic al masivului Rarău, în comuna Pojorâta, cu strate subțiri de marnocalcare în alternanță cu șisturi argiloase, între care apar și strate de microconglomerate, pe fețele de desfacere observându-se numeroase valve de aptychus;

Cheile Lucavei (33,0 ha), rezervație geologică și morfologică, în estul Obcinei Mestecăniș, în comuna Moldova-Sulița, chei

estul Obcinei Mestecăniș, în comuna Moldova-Sulița, chei cu pereții de circa 75 m înălțime, cu molid,

cu pereții de circa 75 m înălțime, cu molid, brad și specii floristice rare;

Peștera Liliecilor (6,0 ha), rezervație speologică și biospeologică, în Masivul Rarău, muntele Hăghimiș, în comuna Pojorâta, este cea mai mare peșteră de tracțiune gravitațională din țară ce adăpostește colonii de lilieci de interes comunitar;

Rezervația forestieră „Codrul secular Giumalău” (309,50 ha), în estul masivului Giumalău, în comuna Pojorâta, cu molid de peste 1300 de ani, paltin de munte, plop tremurător, afin, merişor, jneapăn etc.;

Rezervația forestieră „Răchitișul Mare” (116,40 ha), în versantul estic al Obcinei Mestecăniș, în comuna Breaza, cu pin silvestru, molid, mesteacăn, merișor, afin, răchite, precum și numeroase specii floristice;

afin, răchite, precum și numeroase specii floristice; • Rezervația forestieră „Tinovul Găina” (1,0 ha),

Rezervația forestieră „Tinovul Găina” (1,0 ha), în Obcina Mestecăniș, în comuna Moldova-Sulița, cu floră specifică turbăriilor și, mai ales, cu elementul boreal, mesteacănul pitic (relict glaciar), arborele dominant fiind pinul silvestru;

(relict glaciar), arborele dominant fiind pinul silvestru; ZONA CÂMPULUNG MOLDOVENESC Aşezări rurale PEISAJUL

ZONA CÂMPULUNG MOLDOVENESC

Aşezări

rurale

PEISAJUL ANTROPIC

CÂMPULUNG MOLDOVENESC Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC 35 PEISAJUL ANTROPIC Așezările câmpulungene: sate de tip

35

PEISAJUL ANTROPIC

Așezările câmpulungene: sate de tip răsfirat (risipit, disociat, de-a lungul văilor), cu tendință de adunare (pe valea Moldovei)

văilor), cu tendință de adunare (pe valea Moldovei) Atestare documentară: perioada 1409 (Vama) – 1863

Atestare documentară: perioada 1409 (Vama) – 1863 (Frumosu) Populație – „mozaic etnic” și confesional: români, ucraineni, germani și romi de confesiune ortodoxă, romano-catolică, greco-catolică, penticostală, adventistă, baptistă Arhitectură tradițională:

gospodării construite în întregime din lemn, cu anexe pentru adăpostirea animalelor, uneltelor, atelajelor și lemnelor, pentru păstrarea alimentelor și pentru pregătirea hranei; – element arhitectural deosebit – foișorul, o lărgire a gangului ce pune în valoare intrarea, remarcându-se stâlpii de cerdac, bogat ornamentați pe toate suprafețele; – decorul caselor vechi și al unor anexe gospodărești este realizat sub forma unor crestături pe bârne și grinzi sau constă în modul de îmbinare a cununilor de bârne la colțuri.

Construită în anul 1800, pe locul unei bisericuțe mai vechi de la care se mai păstrează doar iconostasul, biserica este clădită din bârne de brad, cioplite și îmbinate în ”coadă

din bârne de brad, cioplite și îmbinate în ”coadă de rândunică”. Are planul triconc și se

de rândunică”. Are planul triconc și se împarte în pridvor, altar, naos și pronaos. Este împrejmuită de un gard din lemn, intrarea în curtea bisericii realizându-se prin clopotnița de lemn ridicată în partea de sud.

Biserica de lemn „Înălțarea Domnului” din Vama Ctitorită în anul 1783, biserica are planul triconc, cu absida altarului poligonală decroșată și compartimentată în altar, naos și pronaos. Turnul clopotniță din apropiere a fost construit din lemn, în anul 1787. Iconostasul a fost realizat în 1810. În prezent, biserica și clopotnița se află în Muzeul Satului Bucovinean din Suceava, unde a fost strămutată în anul 2001.

Monumente de arhitectură

Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Colacu, comuna Fundu Moldovei

în anul 2001. Monumente de arhitectură Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Colacu, comuna Fundu Moldovei
în anul 2001. Monumente de arhitectură Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Colacu, comuna Fundu Moldovei
ZONA CÂMPULUNG MOLDOVENESC Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC 37 Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Vama
ZONA CÂMPULUNG MOLDOVENESC Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC 37 Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Vama

ZONA CÂMPULUNG MOLDOVENESC

Aşezări

rurale

PEISAJUL ANTROPIC

CÂMPULUNG MOLDOVENESC Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC 37 Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Vama

37

Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Vama

Muzeul Etnografic din Paltinu, comuna Vatra Moldoviței

Amplasată în cimitirul localității, biserica a fost construită

Amenajat în școala din localitate, muzeul ocupă două

în

anul 1796 în centrul satului, strămutarea efectuându-se

încăperi. În prima cameră sunt expuse piese de mobilier

în

anul 1937. Ridicată din bârne de brad, cioplite în patru

țărănesc, obiecte de uz casnic din lemn și ceramică,

fețe și îmbinate în„coadă de rândunică”, are planul triconc

icoane și documente etc., iar cea de-a doua încăpere

și

se împarte în altar, naos și pronaos. Pereții interiori au

reconstituie un interior tradițional huțul.

fost pictați, însă fragmente de pictură se păstrează pe cheia bolții pronaosului și naosului. Deosebit de atractive sunt ornamentele geometrice și stilizările zoomorfe.

Mănăstirea Moldovița din localitatea Vatra Moldoviței Ctitorită de Petru Rareş în 1532 şi pictată în 1537,

mănăstirea este, de fapt, o fortăreaţă cu ziduri înalte (6 m)

şi puternice (1,20 m grosime), cu turnuri în ambele colţuri

ale faţadei şi un turn al porţii. Pictura exterioară a Bisericii Buna Vestire se remarcă prin temele iconografice Arborele lui Iesei şi Imnul Acatist cu scena Asediul Constantinopolului. Biserica este inclusă în lista monumentelor UNESCO. Muzeul mănăstirii expune numeroase obiecte religioase, cărţi rare, icoane etc., evidențiindu-se două epitafuri din epoca lui Ştefan cel Mare, un jilţ atribuit după tradiţie lui Petru Rareş şi Psaltirea lui Efrem. Tot aici se păstrează premiul Mărul de aur, acordat de Federaţia Internaţională

a Ziariştilor și Scriitorilor de Turism.

Alte obiective culturale de interes turistic

Muzeul Satului din Moldovița Colecţia etnografică găzduită de muzeu reprezintă

o mărturie a culturii și civilizației huțule de pe aceste meleaguri, unde se mai păstrează și astăzi tradiția și datina străveche.

Muzeul Ouălor Încondeiate „Lucia Condrea“ din Moldovița Cu un număr de peste 5.000 de exponate, dispuse pe

diverse tematici, muzeul poartă numele artistei care a preluat și a dezvoltat arta încondeierii ouălor. Realizate

în

diverse tehnici – tradițională, dantelăria pe ou, grafica

în

tehnica batik-ului (respectiv, ceara în relief ) – ouăle

încondeiate situează autoarea în topul artiștilor de marcă din lume, lucrările sale regăsindu-se în marile muzee ale

lumii, colecții particulare, Case Regale etc.

muzee ale lumii, colecții particulare, Case Regale etc. Casa-muzeu din Fundu Moldovei Ridicată la sfârșitul

Casa-muzeu din Fundu Moldovei Ridicată la sfârșitul secolului XX, cu destinația de muzeu etnografic pentru zona Fundu Moldovei, casa a fost transferată în cadrul Muzeului Arta lemnului” din Câmpulung Moldovenesc și deschisă spre vizitare în anul 1990. Construcție cu tindă rece și trei camere, casa- muzeu prezintă un inventar specific prelucrării lemnului și lânii, precum și piese de port popular.

lemnului și lânii, precum și piese de port popular. Casa muzeu „Nicorescu” din Vama Cu o

Casa muzeu „Nicorescu” din Vama Cu o vechime mai mare de 200 de ani, casa a fost atestată documentar în anul 1889. Aflată în prezent în proprietatea familiei Nicorescu, este amenajată ca muzeu etnografic și cuprinde piese de mobilier tradițional, obiecte de uz gospodăresc, inventar agricol și pastoral, fotografii și documente din perioada austriacă.

tradițional, obiecte de uz gospodăresc, inventar agricol și pastoral, fotografii și documente din perioada austriacă.

38

38 PEISAJUL ANTROPIC ZONA CÂMPULUNG MOLDOVENESC Aşezări rurale ZONA CÂMPULUNG MOLDOVENESC Aşezări rurale PEISAJUL

PEISAJUL ANTROPIC

ZONA CÂMPULUNG MOLDOVENESC

Aşezări

rurale

ZONA CÂMPULUNG MOLDOVENESC

Aşezări

rurale

PEISAJUL ANTROPIC

CÂMPULUNG MOLDOVENESC Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC 39 Casa memorială „Dragoș Vicol” din Sadova

39

Casa memorială „Dragoș Vicol” din Sadova Amenajată în locuința ce a aparținut scriitorului, casa memorială reflectă atmosfera în care acesta a creat de-a lungul timpului. Biroul de lucru cuprinde piese de mobilier de epocă, fotografii și unele obiecte personale ale lui Dragoș Vicol, precum și o mică bibliotecă.

ale lui Dragoș Vicol, precum și o mică bibliotecă. Alte atracţii turistice Mocănița „Huțulca” din

Alte atracţii turistice

Mocănița „Huțulca” din Moldovița Plimbarea cu un tren cu locomotivă cu abur sau cu locomotivă veche Diesel, pe un traseu pitoresc, de la Moldovița la Argel, pe parcursul a 10,5 km, reprezintă una dintre atracțiile inedite ale Bucovinei. Trenul funcționează pe o cale ferată cu ecartament îngust, folosită din 1888 și până în 2001, pentru transport de masă lemnoasă.

și până în 2001, pentru transport de masă lemnoasă. Herghelia de la Lucina din comuna Moldova-Sulița

Herghelia de la Lucina din comuna Moldova-Sulița Situată la circa 50 km de Câmpulung Moldovenesc, herghelia este specializată în rasa de cai huțuli. Cu un

efectiv de 60 de iepe și 5 armăsari, oferă agrement hipic, dresaj, excursii călare şi cu trăsura.

agrement hipic, dresaj, excursii călare şi cu trăsura. Satul bucovinean din Breaza Constituit din case

Satul bucovinean din Breaza Constituit din case tradiționale, cu o vechime de peste 100 de ani, unele chiar de două secole, satul bucovinean din Breaza oferă condiții optime de cazare și de servire a mesei. Casele sunt construite din bârne de brad, cioplite și îmbinate în „coadă de rândunică” și sunt acoperite cu draniță. Interioarele respectă aspectul tradițional prin arhitectură și decor.

respectă aspectul tradițional prin arhitectură și decor. • culesul din natură : plante folosite în alimentație

culesul din natură: plante folosite în alimentație (urzică, sălățică, cimbru, secărică, bureți); fructe de pădure (fragi, afine, zmeură, merișoare, alune); plante folosite în medicina populară (cicoare, pojarniță, cimbrișor, sulfină etc.);

pomicultura: speciile cel mai bine reprezentate sunt mărul și părul, mai rar cultivându-se prunul, cireșul și vișinul; în grădini se plantează și diferite specii de coacăz (roșu, negru, agriș);

vărăritul: producerea varului, favorizată de calcarele din zonă, a fost practicată pe scară largă și în secolul trecut, în satele de pe cursul superior al Moldovei și Moldoviței;

mineritul: exploatări propriu-zise au început în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, când s-au dezvoltat mina din Fundu Moldovei și instalațiile metalurgice din Pojorâta, Prisaca Dornei, Vama.

Meșteșuguri tradiționale

Prelucrarea lemnului:

dulgheritul: meșterii dulgheri din zonă, constituiți în echipe specializate, se ocupă cu construitul caselor;

tâmplăritul: meșteșug apărut în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, asigură confecționarea cadrelor pentru uși și ferestre, dar și realizarea pieselor de mobilier (paturi, laițe, mese, lăzi de zestre, blidare etc.);

rotăritul: meșterii rotari executau părțile componente ale unui car, realizau căruțe, sănii, roți de fântâni și unelte agricole (pluguri, grape, tăvălugi, coase, greble, furci); astăzi, rotăritul a dispărut ca meșteșug;

dogăritul: meșteșug desprins din industria casnică, presupune confecționarea recipientelor pentru păstrarea produselor lichide, brânzeturilor și fructelor conservate

(găleți, cofe, poloboace, putini, budace etc.);

instrumente muzicale populare: confecționate în mare parte din lemn de rezonanță (brad sau molid), sunt și astăzi întâlnite cu diverse ocazii în satele câmpulungene (bâta-fluier, cavalul, buciumul, cobza, buhaiul, vioara);

(bâta-fluier, cavalul, buciumul, cobza, buhaiul, vioara); Torsul și țesutul: Inul, cânepa și lâna se torceau în

Torsul și țesutul:

Inul, cânepa și lâna se torceau în fire subțiri și egale sau în fire mai groase. Din firele de in se țesea pânza folosită la confecționarea cămășilor de sărbătoare și a așternuturilor, iar din firele de cânepă, pânza pentru cămășile de lucru și ițari. În prezent, țesătoare renumite sunt în Breaza, Fundu Moldovei, Sadova, Vatra Moldoviței;

Prelucrarea pieilor și a blănurilor:

cojocăritul: cojocarii folosesc mai mult pieile de oaie (pentru confecționarea unor piese de port) și de miel (pentru bondițe și cojoace); pieile și blănurile de vânat (dihor, jder, vulpe, lup, râs, iepure, uneori chiar urs), folosite

Ocupaţii tradiţionale

Ocupații principale – practicate încă din cele mai vechi timpuri: creșterea animalelor (în special oi, vite cornute, cai), cultivarea plantelor (cartof, porumb, secară, orzoaică, in, cânepă, bostan, floarea soarelui, sfeclă, fasole etc.), pădurăritul (ocupație sezonieră, practicată în paralel cu celelalte îndeletniciri de bază). Ocupații secundare:

albinăritul: cotat în trecut ca o ocupație sacră, se practică și în prezent, în gospodăriile cu stupi întâlnindu-se și albinăritul pastoral;

vânătoarea: specii valoroase dispărute (bourul); specii valoroase de vânat (ursul, lupul, râsul, cerbul, căprioara, mistrețul, jderul etc.);

pescuitul: specii cu valoare piscicolă (păstrăv, lipan, mreană);

cerbul, căprioara, mistrețul, jderul etc.); • pescuitul : specii cu valoare piscicolă (păstrăv, lipan, mreană);

40

40 PEISAJUL ANTROPIC ZONA CÂMPULUNG MOLDOVENESC Aşezări rurale ZONA CÂMPULUNG MOLDOVENESC Aşezări rurale PEISAJUL

PEISAJUL ANTROPIC

ZONA CÂMPULUNG MOLDOVENESC

Aşezări

rurale

ZONA CÂMPULUNG MOLDOVENESC

Aşezări

rurale

PEISAJUL ANTROPIC

CÂMPULUNG MOLDOVENESC Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC 41 pentru confecționarea gulerelor, căciulilor, scurtelor

41

CÂMPULUNG MOLDOVENESC Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC 41 pentru confecționarea gulerelor, căciulilor, scurtelor și

pentru confecționarea gulerelor, căciulilor, scurtelor și pentru garnisirea bondițelor și a cojoacelor apar mai rar în zonă; astăzi, cojocăritul se practică în Fundu Moldovei, Frumosu, Sadova, Vama, Vatra Moldoviței;

opincăritul și cizmăritul: opincile, lucrate din piei de porc sau de vițel, au fost înlocuite treptat cu cizmele bărbătești și ghetele femeiești, confecționate de meșterii cizmari din zonă;

curelăritul: meșterii curelari se ocupau doar cu montarea pe piele a ornamentelor lucrate de femei specializate, precum și cu confecționarea și repararea hamurilor pentru cai, a căpestrelor și a biciuștilor;

Încondeierea sau împistrirea ouălor:

Zona Câmpulung Moldovenesc cunoaște cea mai largă arie de răspândire din țară în practicarea acestui meșteșug. Ouăle împistrite sunt ouăle „muncite”, lucrate cu chișița pe ceară, în timp ce ouăle încondeiate se lucrează calde, cu pensula și penița. La Breaza și Moldova-Sulița sunt specifice ouăle împistrite pe fond cromatic închis, la Pojorâta cele încondeiate, iar la Frumosu, Moldovița și Vatra Moldoviței ouăle împistrite pe fond roșu.

și Vatra Moldoviței ouăle împistrite pe fond roșu. Creatori populari Comuna Breaza: Breaza – port popular

Creatori populari

Comuna Breaza:

Breaza port popular: Țâmpău Filonica, Țâmpău Minodora; sculptură în lemn: Buhleac Gheorghe, Lesenciuc Pintilie, Macovei Aurelian, Opariuc Dumitru; încondeiere ouă:

Alexandroaie Siminica, Cojocaru Ioana, Macovei Cornelia, Țăran Eufrosina, Zaieț Gheorghe, Zaieț Rodica:

Comuna Fundu Moldovei:

Fundu Moldovei țesături, costume naționale: Andronicescu Lenuța, Burduhos Rodica; țesături: Șalvari Augustina,Țâmpău Rodica; sculptură în lemn: Hârceag Gheorghe, Stats Valentin; hamuri, curele: Fisc Mihail; creator măști: Gabor Elena; încondeiere ouă: Iacoban Minodora, Țâmpău Lenuța; icoane pe sticlă: Lucău Filon; Botuș țesut prosoape: Fâșc Saveta; Colacu țesături, costume naționale: Cehren Veronica, Ciupercovici Rodica, Drăgan Mirela, Șuiu Silvia; cojocărit:

Cazac Ovidaș;

Comuna Moldova-Sulița:

Moldova-Sulița

Murga Mircea;

sculptură în lemn: Volosciuc Gheorghe; confecționat manual cuțite cu stricnea: Pursega Ilie, Pursega Vasile; încondeiere ouă: Ceciuleac Cristina, Harasemciuc Ecaterina, Hremaliuc Paraschiva, Jecalo Maria, Volosciuc Maria;

sculptură în lemn și os:

Comuna Moldovița:

Moldovița încondeiere ouă: Balabașciuc Oltea, Chimiac Aurelia, Condrea Lucia, Ungureanu Georgeta;

Comuna Sadova:

Sadova țesut prosoape: Alvirescu Areta, Alvirescu Rodica, Cotruț Aglaia; sculptură în lemn: Erhan Ilie, Ursache Valerian; pictură: Erhan Aurel

Comuna Vama:

Vama sculptură în lemn: Miron Gheorghe; cioplitor piatră:

Teodora, Iasinovschi Petronela, Macovei Georgeta, Zeneci Francesca, Zdrob Anastasia; încondeiere ouă: Aneci Aurica.

Obiceiuri tradiționale

Obiceiuri calendaristice

sfințirea coșului pascal, masa festivă, precum și bătutul toacelor la biserici, trasul clopotelor, ciocnitul ouălor vopsite etc.); Rusaliile (sărbătorite la 50 de zile după Paști) sunt marcate tot de ramura verde, însă de cea de tei; – Hramurile sătești (legate de o sărbătoare religioasă ce patronează localitatea);

Obiceiuri de Anul Nou Manifestări folclorice, muzicale, coregrafice, mimice și dramatice care antrenează întreaga comunitate, obiceiurile de Anul Nou sunt cele mai așteptate și mai spectaculoase de peste an. Includ colindele, clopoțelul, buhaiul din seara zilei de Ajun, capra, cerbul și semănatul (sorcova).„Malanca” este considerată cea mai complexă manifestare, incluzând într- un singur spectacol atât elementul teatral al jocului caprei, cât și buhaiul cu urătorii, ursul, mirele și mireasa, moșul cu baba etc.

Ritualuri de trecere

Nașterea – cuprinde practici destinate înlăturării forțelor malefice din preajma copilului, precum și obiceiuri de botez și cumetrie, obiceiuri la scăldăciune; la un an de la naștere, copilului i se taie ”moțul”, ocazie cu care se organizează o nouă petrecere familială.

Nunta – prilej de bucurie și petrecere pentru întreaga comunitate, cuprinde următoarele momente principale:

pețitul (se stabileau zestrea și data nunții), logodna (ceremonial cu o mică petrecere în timpul căruia se dă inelul de credință), nunta propriu-zisă (deplasarea mirelui cu mare alai la casa miresei și înmânarea darurilor, jocul zestrei, iertăciunea mirilor de la părinți, pornirea nuntașilor către biserică, cununia religioasă, masa de nuntă, închinarea ”paharului dulce” și oferirea darurilor, ”îmbroboditul miresei”, calea primară);

Înmormântarea – cuprinde credințe

și obiceiuri legate atât de prevestirea morții, cât și de momentele ulterioare decesului (scăldăciunea, priveghiul, bocitul, împodobirea pomului de înmormântare, cortegiul funerar – însoțit de trâmbițași, înmormântarea); timp de 40 de zile după deces se tămâiază mormântul; la 6 săptămâni, un an și 7 ani după înmormântare, se fac o serie de pomeniri și praznice în amintirea celui dispărut.

de pomeniri și praznice în amintirea celui dispărut. Manifestări tradiționale Humoreanu Petru, Popescu Emilian;

Manifestări tradiționale

Humoreanu Petru, Popescu Emilian; olărit: Maxim Petru; încondeiere ouă: Orșivschi Letiția;

Alte sărbători de peste an Corelate cu ocupațiile tradiționale și strâns legate de

Festivalul de muzică religioasă „Buna Vestire” – luna martie, Fundu Moldovei;

Comuna Vatra Moldoviței:

calendarul religios, sărbătorile sunt în mare parte cu dată fixă și includ o serie de datini și obiceiuri specifice:

„Paștele în Bucovina” – luna martie, aprilie sau mai, localitățile din întreg arealul câmpulungean;

Vatra Moldoviței țesut: Tâmpescu Eutenia, Trufan Elena; încondeiere ouă: Bărdăhan Rodica, Carpiuc Maria, Cârstiuc Oltica, Eudoșec Silvia, Gherasim Violeta, Iasinovschi Elena, Negură Mărioara, Niga Cristina, Poliec Felica, Saghin

Drajmici Filoteia, Fercal Valeria, Giuverca Aurelia, Huțuleac

Sfântul Gheorghe (23 aprilie), zi în care se pun ramuri verzi la poartă, marcându-se venirea primăverii și ocrotirea pășunilor și fânețelor de duhuri rele; – Floriile (sărbătorite în ultima duminică dinaintea Paștelui),

Drumul ouălor încondeiate – în perioada Paștelui, Fundu Moldovei; Festivalul de Folclor Tradițional „La hora satului” – luna iulie, Fundu Moldovei;

Elisabeta, Semcio Maria, Vleju Angela;

zi

în care ochii copiilor și ai animalelor se atingeau cu

Festivalul huțulilor – luna iulie, Herghelia Lucina, Moldova-

Ciumârna cioplitor piatră: Moisa Petru;

o

creangă de răchită – mâțișori, pentru îmbunătățirea

Sulița;

Paltinu sculptură în lemn: Aneci Virgil; icoane pe lemn: Civerca Elena, Comorițan Elena; încondeiere ouă, icoane pe lemn:

vederii și protejarea de boli; – Paștele (încondeiatul sau împistritul ouălor, pregătirea mesei tradiționale, participarea la slujba de Înviere,

Comori de suflet românesc – luna iulie, Pojorâta; Zilele Moldoviței – 15 august, Moldovița; Festivalul Hribului și Zilele comunei – luna septembrie, Vama;

44

44 PEISAJUL ANTROPIC ZONA CÂMPULUNG MOLDOVENESC Aşezări rurale Simpozion „Traian Popovici” – luna octombrie,

PEISAJUL ANTROPIC

ZONA CÂMPULUNG MOLDOVENESC

Aşezări

rurale

Simpozion „Traian Popovici” – luna octombrie, Fundu Moldovei; Festivalul „Maria Surpat – Mina Pâslaru” – luna octombrie, Sadova; Festivalul Tinereții, Moș Crăciun, Moș Crăciun – luna decembrie, Pojorâta; Datini și obiceiuri de iarnă – lunile decembrie și ianuarie, Sadova; „Crăciun în Bucovina” – luna decembrie, localitățile din întreg arealul câmpulungean.

Activități turistice

• Vizite la obiectivele și atracțiile turistice din zonă;

• Pelerinaje la lăcașele de cult cu ocazia unor sărbători religioase;

• Participare la evenimentele și manifestările organizate în zonă;

• Drumeții montane în masivele Rarău și Giumalău, favorizate de traseele din Pojorâta, Valea Putnei;

• Echitație, la Herghelia de la Lucina;

• Vânătoare, favorizată de fondurile cinegetice din Breaza, Moldovița, Pojorâta, Valea Putnei, Fundu Moldovei, Botuș, Moldova-Sulița, Vatra Moldoviței;

• Pescuit, practicat în special în râul Moldova, dar și în păstrăvăriile din Valea Putnei, Prisaca Dornei;

Echitație, ciclism, înot și alte activități sportive (folbal, tenis, baschet), plimbări cu trăsura sau sania trasă de cai, participarea la unele activități gospodărești (strânsul fânului, mulsul vacilor sau oilor, lucrul la grădină etc.), picnicuri sau mese câmpenești, petrecerea serilor în jurul focurilor de tabără sau degustarea unor produse specifice bucătăriei țărănești în cadrul unor unități de cazare din ținutul rural câmpulungean.

Cazare turistică și alimentație publică

Comuna Breaza Breaza Pensiune turistică „Laura”, 3 flori; Pensiune turistică „Satul Bucovinean”, 3 flori;

Comuna Fumosu Frumosu Pensiune turistică „Perla Brazilor”, 3 flori;

Comuna Fundu Moldovei Fundu Moldovei Pensiune turistică „Casa Baciu”, 5 flori; Pensiune turistică „Claudia”, 3 flori; Pensiune turistică „Viorica”, 3 flori; Camping „De Vuurplaats”, 2 stele; Botuș Pensiune turistică „Irina”, 3 flori;

Comuna Moldova-Sulița Moldova-Sulița Pensiune turistică „Lucina”, 3 flori;

Comuna Moldovița

Moldovița

Pensiune

turistică

„Casa

cu

Meri”,

3

flori;

Pensiune turistică „Condrea”, 3 flori; Pensiune turistică „Mica Bucovină”, 2 flori; Pensiune turistică „Oana”, 2 flori; Pensiune turistică „Ștefan Viorica”, 2 flori;

Comuna Pojorâta Pojorâta Pensiune turistică „Alexandra”, 4 flori; Pensiune turistică „Casa Gabi”, 4 flori; Pensiune turistică „Floare de Crin”, 4 flori; Pensiune turistică „Pietrele Doamnei”, 4 flori; Pensiune turistică „Casa Lucian”, 3 flori; Pensiune turistică „Casa Sava”, 3 flori; Cabana turistică „Casa Vlahopol”, 3 stele; Pensiune agroturistică „Smărăndița”, 3 flori; Pensiune turistică „Casa Bianca”, 2 flori; Pensiune turistică „Casa Vancea”, 2 flori; Pensiune turistică „Chilia”, 2 flori; Valea Putnei Pensiune turistică „Luceafărul”, 3 flori; Pensiune turistică „Valea Putnei”, 3 stele; Căsuțe tip camping „Luceafărul”, 2 stele;

Comuna Sadova Sadova Pensiune turistică „Vraniș”, 5 flori; Pensiune turistică „Dor de Munte”, 4 stele; Pensiune turistică „Aluniș”, 3 flori; Pensiune turistică „Casa Alex”, 3 flori; Pensiune turistică „Casa Angela”, 3 flori; Pensiune agroturistică „Casa Severin”, 3 flori; Pensiune agroturistică „Isabela”, 3 flori; Pensiune turistică „Mădălina”, 3 stele; Pensiune turistică „Ștefănel”, 3 stele;

Comuna Vama Vama Pensiune agroturistică „Bucovina Lodge”, 4 flori; Pensiune turistică „Casa Călin”, 4 flori; Vilă turistică „Casa Lucreția”, 4 stele; Pensiune turistică „Casa Vero”, 4 stele; Pensiune turistică „La Bucovineanca”, 4 flori; Pensiune turistică „Lidana”, 4 flori; Pensiune turistică „Mugur de Fluier”, 4 flori; Pensiune turistică „Casa Aurora”, 3 flori; Pensiune agroturistică „Casa Bianca”, 3 flori; Pensiune turistică „Casa Elvira”, 3 flori; Pensiune turistică „Casa Iasmina”, 3 flori; Pensiune turistică „Casa Lucan”, 3 flori; Pensiune turistică „Irina”, 3 stele; Pensiune turistică „La Goriță”, 3 stele; Pensiune turistică „Letiția”, 3 flori; Hostel „Villa Excelsior”, 3 stele; Pensiune turistică „Carmen”, 2 stele; Pensiune agroturistică „Casa Victor”, 2 flori; Pensiune turistică „Faraon”, 2 stele; Pensiune turistică „Gabriela”, 2 flori; Cabană turistică „Ionela”, 2 stele; Pensiune turistică „Lucia”, 2 flori; Pensiune turistică „Casa Preutescu Vasile”, 1 floare; Molid Pensiune turistică „Casa Albă”, 3 flori; Prisaca Dornei Pensiune turistică „Casa Ott”, 4 flori; Pensiune turistică „Florentina”, 3 flori; Strâmtura Pensiune agroturistică „Floarea Bucovinei”, 3 flori; Pensiune turistică „Cosmin”, 2 stele;

Comuna Vatra Moldoviței Vatra Moldoviței Pensiune turistică „Valcan”, 4 flori; Pensiune turistică „Alexandra”, 3 flori; Pensiune agroturistică „Crizantema”, 3 flori; Pensiune turistică „Mario”, 3 stele; Cabană turistică „Piatra Runcului”, 3 stele; Pensiune turistică „Lulu”, 2 flori.

ZONA DORNA

Aşezări rurale

turistică „Piatra Runcului” , 3 stele; Pensiune turistică „Lulu” , 2 flori. ZONA DORNA Aşezări rurale

45

turistică „Piatra Runcului” , 3 stele; Pensiune turistică „Lulu” , 2 flori. ZONA DORNA Aşezări rurale

46

46 PEISAJUL NATURAL ZONA DORNA Aşezări rurale PEISAJUL NATURAL Poziție geografică: sud-vestul județului Suceava, în

PEISAJUL NATURAL

ZONA DORNA

Aşezări rurale

PEISAJUL NATURAL

Poziție geografică: sud-vestul județului Suceava, în zona montană și în cea depresionară Forme de relief: munți, depresiuni intramontane și văi (Munții Suhard, Călimani, Bistriței, Giumalău, Depresiunea Dornelor, Valea Bistriței Aurii și Valea Bistriței Moldovenești); Climă: temperat continentală de munte, cu inversiuni frecvente de temperatură și precipitații bogate iarna; Hidrografie: apele de suprafață – râul Bistrița, cu afluenții săi (Bistricioara, Călimănel, Cârlibaba, Chiril, Neagra Broștenilor, Neagra Șarului etc.) și râul Dorna, cu principalii săi afluenți (Coșna, Dornișoara, Iliuța, Teșna); apele subterane – izvoare de ape minerale, mineralizate, carbogazoase, feruginoase, clorurate, sulfatate şi sulfuroase la Șaru Dornei, Coșna, Poiana Negri, Dorna Candrenilor, Poiana Stampei etc.; Vegetație: pajiști și fânețe montane, păduri de conifere (molid, brad, fag, scoruș, pin, mesteacăn, zadă, crin de munte), turbării (tinoave, la Poiana Stampei, Șaru Dornei); Faună: mamifere (mistreț, căprioară, vulpe, cerb carpatin, urs brun, lup, râs, jder, etc.), păsări (cocoș de munte, pajură, vultur pleșuv, ciuf de pădure etc.), pești (păstrăv, lostriță, boiștean, mreană, lipan, porcușor, clean); specii dispărute (zimbri, bouri);

Rezervația geologică „Piatra Țibăului” (20ha), la poalele Obcinei Mestecăniş, în comuna Cârlibaba, stâncă de calcar de 75 m înălţime, cu pereți abrupți, în care se poate urmări stratigrafia Eocenului prin fosile;

Doisprezece Apostoli (200 ha), rezervație geologică și peisagistică înMunțiiCălimani,încomunaDornaCandrenilor,

peisagistică înMunțiiCălimani,încomunaDornaCandrenilor, cu stânci înalte, sculptate sub forma unor turnuri,

cu stânci înalte, sculptate sub forma unor turnuri, obeliscuri, piramide, figuri umane sau animale cu diferite denumiri (Moșul, Ciobanul, Mareșalul, Neferttiti, Ursul, Cămila etc.);

Ciobanul, Mareșalul, Neferttiti, Ursul, Cămila etc.); • Pietrele Doamnei (970,50 ha), rezervație geologică

Pietrele Doamnei (970,50 ha), rezervație geologică și morfologică pe creasta Masivului Rarău, în comuna Crucea, cu relief ruiniform de turnuri şi grohotişuri, specii de plante

ZONA DORNA

Aşezări rurale

PEISAJUL NATURAL

de plante ZONA DORNA Aşezări rurale PEISAJUL NATURAL 47 endemice, floarea de colţ, papucul doamnei, arginţica,

47

endemice, floarea de colţ, papucul doamnei, arginţica, tufărişuri de jneapăn şi ienupăr;

doamnei, arginţica, tufărişuri de jneapăn şi ienupăr; • CheileZugreni

CheileZugreni(314ha),rezervațiegeologicășimorfologică

în Valea Bistriței, la sudul masivului Rarău-Giumalău, satul Crucea, comuna Dorna Arini, cu un peisaj pitoresc oferit de apele repezi ale Bistriței, străjuite de o parte și de alta de pereți înalți și abrupți, cu forme bizare ce poartă diferite denumiri (Colțul Acrii, Piatra lui Osman, Stânca Coifului etc.) și cu elemente bogate de floră și faună;

Coifului etc.) și cu elemente bogate de floră și faună; • Rezervația forestieră „Jnepenișul cu Pinus

Rezervația forestieră „Jnepenișul cu Pinus Cembra” (384,20 ha), în caldera Munților Călimani, în comuna Șaru Dornei, cu pădure naturală de molid în amestec cu

zâmbrul (Pinus cembra) și jneapănul, asociat apărând și aninul de munte, exemplare răzlețe de larice și scorușul de munte;

Rezervația forestieră „Tinovul Poiana Stampei” (681,89 ha), în Depresiunea Dornelor, sub Pasul Tihuţa, în comuna Poiana Stampei, cea mai mare rezervaţie de mlaştină de turbă din ţară, importantă atât din punct de vedere științific, cât și pentru calitățile curative ale turbei;

cât și pentru calitățile curative ale turbei; • Rezervația forestieră „Tinovul Șaru Dornei” (36

Rezervația forestieră „Tinovul Șaru Dornei” (36 ha), în Depresiunea Dornei, în comuna Șaru Dornei, turbărie formată recent (circa 3000 de ani), nealterată de intervenţia umană, cu arboret din pin silvestru dezvoltat pe un strat gros de turbă (1,10 - 1,20 m);

Parcul Naţional Călimani (23.708 ha, pe teritoriul a patru județe: Suceava, Mureș, Bistrița-Năsăud, Harghita), în nordul Carpaţilor Orientali, integrat în catena vulcanică a arcului carpatic, cel mai important masiv vulcanic din Carpaţii Orientali, cu geologie complexă (caldera cu diametru de 10 km, acumulări de fier şi sulf, strato-vulcan), morfologie variată (versanţi abrupţi, brăzdaţi de grohotişuri, forme antropomorfe şi zoomorfe pe ramura de vest, peşteri generate de apele subterane), vegetaţie și faună bogată.

forme antropomorfe şi zoomorfe pe ramura de vest, peşteri generate de apele subterane), vegetaţie și faună

48

48 PEISAJUL ANTROPIC ZONA DORNA Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC Așezările dornene: sate de tip risipit (înșirate

PEISAJUL ANTROPIC

ZONA DORNA

Aşezări rurale

PEISAJUL ANTROPIC

Așezările dornene: sate de tip risipit (înșirate pe văi), unele cu tendință de adunare (grupate pe terase) Atestare documentară: perioada 1575 (Dorna Arini) – 1850 (Ciocănești) Populație – „mozaic etnic”și confesional: români, germani, ucraineni, maghiari și romi de confesiune ortodoxă, romano-catolică, penticostală, adventistă, baptistă, creștină de rit vechi, creștină după evanghelie Arhitectură tradițională:

gospodării agro-pastorale, construite în întregime din lemn, cu spații pentru adăpostirea animalelor și pentru depozitarea furajelor; gospodării specializate în meșteșuguri, ridicate în întregime din lemn, cu anexe pentru desfășurarea activității, pentru depozitarea materialului de lucru și a produselor finite;

– element arhitectural deosebit – foișorul (cerdacul), acesta protejând intrarea caselor mai vechi de intemperii și fiind, totodată, locul de desfășurare a unor activități casnice sau locul de odihnă a gospodarilor;

– decorul caselor vechi, dar și al unor anexe gospodărești, apare sub forma unor crestături și/sau incizii pe bârne și grinzi sau este dat de efectul îmbinării cununilor de bârne la colțuri, alteori de capetele grinzilor ce apar sub forma unor console.

Monumente de arhitectură

Casa Lucreția Candrea din Glodu, comuna Panaci (sec.

XVIII)

Construită din lemn, casa este unică prin planimetrie

(tindă cu cămară în spate, o singură cameră de locuit și un element destul de rar în arhitectura populară

românească – foișorul într-o apă), sistemele constructive (bârne rotunde îmbinate la colțuri în sistemul „coadă de rândunică”) și arhitectura de interior.

Casa Neculai Roșu din Ortoaia, comuna Dorna Arini (sec.

XVIII)

Inclusă în cadrul construcțiilor de tip tindă-cămară- cameră, casa are pereții ridicați din bârne rotunde de lemn,

cioplite pentru îmbinare. Interiorul evidențiază specificul arhaic prin laițele masive, soba cu horn și vatra deschisă, mobilierul tradițional.

Casa Gavril Candrea din Dorna Candrenilor Transferată în Muzeul Satului Bucovinean din Suceava, casa este cel mai valoros obiectiv de arhitectură populară civilă din zonă. Specifică sfârșitului de secol XVIII, casa din lemn este de tip tindă- cămară-cameră și prezintă un element arhitectonic nou – foișorul în trei ape de la intrare.

Casa Bogza Candrea din Dorna Candrenilor Compusă din tindă, cămară și cameră de locuit, casa datează din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Pereții sunt ridicați din bârne rotunde de lemn, îmbinate la colțuri în sistemul„stânește”.

Casa Ana Todașcă din Coșna Inclusă în cadrul construcțiilor de lemen de tip tindă- cămară-cameră, casa se remarcă prin armonia proporțiilor, planimetrie și sistemele constructive. Arhitectura de interior mai păstrează mult din modul de organizare tradițional.

Mănăstirea Rarău din satul Chiril, comuna Crucea Conform tradiției, mănăstirea a fost construită de Petru Rareș în 1541, pe locul vechii sihăstrii ridicate de cuviosul Sisoe la sfârșitul secolului al XV-lea. Înălțarea bisericii s-a înfăptuit în semn de recunoștință din partea domnitorului față de călugării care i-au ocrotit familia (soția Elena și copiii)

care i-au ocrotit familia (soția Elena și copiii) ZONA DORNA Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC 49 în

ZONA DORNA

Aşezări rurale

PEISAJUL ANTROPIC

și copiii) ZONA DORNA Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC 49 în timpul refugiului său în cetatea Ciceului.

49

în timpul refugiului său în cetatea Ciceului. Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului are formă de cruce, cu altarul și absidele laterale decroșate. Construită din bârne de lemn, are tăieturile terminațiilor în „cap de cal”. Printre cele mai de preț obiecte ale sale se numără „Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului”, izvorâtoare de mir, şi cea a Sfântului Ioan Evanghelistul. În chiliile şi casa de oaspeţi din curtea mănăstirii sunt găzduiți pelerinii sosiți aici.

Mănăstirea „Piatra Tăieturii” din Panaci

Aflată pe un vârf de munte din comuna Panaci, la 1700

m altitudine, mănăstirea a fost ridicată pe locul unui

schit vechi, construit în anul 1933 și desființat în 1962. Așezământul a fost reînființat ca mănăstire în 1990, noua biserică finalizându-se în 1997 și având hramul vechiului amplasament, Nașterea Maicii Domnului. Casa de oaspeți, amenajată pe două nivele, oferă pelerinilor sosiți aici spații de cazare.

Alte obiective culturale de interes turistic

Lăcașe de cult:

Mănăstirea

din

comuna Dorna Arini CtitoritărecentdeÎnaltPreaSfințitulTeodosie,Arhiepiscopul Tomisului, în satul Gheorghițeni, mănăstirea este construită

„Acoperământul

Maicii

Domnului”

Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Poiana Stampei Construită din lemn de brad în anul 1884, biserica a fost

ridicată cu aprobarea Imperială a lui Francisc Iosif I, în cinstea căsătoriei fiului împăratului Rudolf cu Ștefania

de Belgia. Catapeteasma, icoanele împărătești, precum

și „Icoana Maicii Domnului și a Mântuitorului Nostru Iisus Hristos” au fost pictate de către renumitul pictor bucovinean Epaminonda Bucevschi.

Muzee:

Muzeul Satului din Dorna Candrenilor Înfiinţat la iniţiativa privată a lui Lazăr Pardău, muzeul cuprinde peste 2.000 de exponate, în marea lor majoritate etnografice: lăzi de zestre, războaie de ţesut, inventar de

lăzi de zestre, războaie de ţesut, inventar de stână, piese de uz casnic, ţesături, costume populare,

stână, piese de uz casnic, ţesături, costume populare, pielărie, ceramică, mijloace tradiţionale de transport.

Muzeul Etnografic din Poiana Stampei Amplasat în centrul comunei, muzeul reproduce atmosfera din cadrul unei locuințe specifice zonei. Se remarcă soba cu vatră și prispă, obiectele din lemn, țesăturile ce acoperă pereții, laițele și paturile, precum și stativele la care gospodinele lucrau piese de îmbrăcăminte și decor.

Muzeul Ouălor Încondeiate din Ciocănești Inaugurat în anul 2005, muzeul cuprinde o colecție de peste 2.000 de ouă încondeiate sau închistrite de creatori locali. Obiectele de uz casnic din lemn și ceramică, inventarul pastoral și cel de plutași, uneltele de fierărie, războiul de țesut și piesele de decor și de port popular evocă modul de trai și ocupațiile

și de port popular evocă modul de trai și ocupațiile în întregime din lemn și străjuită

în întregime din lemn și străjuită de o clopotniță înaltă de 60 m. Ridicată în stil maramureșean, biserica este împărțită în pronaos, naos, altar și pridvor. Mănăstirea include ateliere funcționale de croitorie, broderie, pictură, sculptură etc., iar pe latura de est a incintei se află o pensiune monahală ce oferă spații de cazare pentru pelerini și produse tradiționale realizate în gospodăria proprie.

Biserica Romano-Cato- lică din Iacobeni Aflată pe malul stâng al Bistriţei Aurii, pe aşa-numita „Stradă Im- perială”, biserica din Iacobeni este una dintre cele mai mari biserici romano-catolice din Bucovina. A fost construită din piatră în anul 1856 și are hramul Sfântul Johannes Von Nepomuk, celebrat în data de 17 mai.

A fost construită din piatră în anul 1856 și are hramul Sfântul Johannes Von Nepomuk ,
PEISAJUL ANTROPIC 50 locuitorilor din zonă. În cadrul muzeului funcționează un atelier de țesut și

PEISAJUL ANTROPIC

50

locuitorilor din zonă. În cadrul muzeului funcționează un atelier de țesut și o școală de încondeiat ouă.

un atelier de țesut și o școală de încondeiat ouă. Ocupații tradiționale Ocupații principale – practicate

Ocupații tradiționale

Ocupații principale – practicate încă din cele mai vechi timpuri:

creșterea animalelor (vite, oi, capre, porci, cai, păsări) în zona montană, depresionară și în valea Bistriței; și în prezent, produsele lactate din Țara Dornelor sunt renumite și apreciate în țară și în străinătate;

renumite și apreciate în țară și în străinătate; • pădurăritul (lucrul la pădure): zona cu cea

pădurăritul (lucrul la pădure): zona cu cea mai mare suprafață forestieră pe cap de locuitor din întreaga țară a favorizat apariția și dezvoltarea unei adevărate civilizații a lemnului, vizibilă în casele țărănești, troițe, biserici din lemn, instalații tehnice populare, mobilier, obiecte de uz casnic, instrumente muzicale etc.; pădurea dorneană a generat și o adevărată mitologie forestieră, ilustrată prin mit, credințe și obiceiuri, precum și prin eroi și ființe fantastice (Strâmbă-Lemne, Muma Pădurii, Ielele, Zânele, Sânzienele etc.);

Muma Pădurii, Ielele, Zânele, Sânzienele etc.); ZONA DORNA Aşezări rurale • cultivarea plantelor (mei,

ZONA DORNA

Aşezări rurale

cultivarea plantelor (mei, secară, orz, ovăz, cartof, grâu, porumb, in, cânepă, trifoi, lucernă etc.) și pomicultura (măr, cireș sălbatic, păr, prun etc.), fiind însă reduse ca pondere;

sălbatic, păr, prun etc.), fiind însă reduse ca pondere; Ocupații secundare: • cărăușia : se practicau

Ocupații secundare:

cărăușia: se practicau cărăușia locală (pentru transportul lemnului), cărăușia cu extindere mai mare (pentru transportul produselor meșteșugărești) și cărăușia de tranzit (efectuată de negustorii care treceau prin zonă);

plutăritul: practicat încă din cele mai vechi timpuri pe râul Bistrița și pe unii dintre afluenții săi, pentru transportul lemnului, animalelor, alimentelor și oamenilor; transpor- tul cu plutele se făcea până la Bacău sau Galați, până prin anii ’60 ai secolului trecut, când căile terestre au preluat transportul lemnului;

mineritul: exploatarea fierului la Iacobeni din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, a minereurilor de argint și plumb în zona Cârlibaba;

aurăritul: obținerea aurului prin spălarea nisipurilor aurifere de pe valea Bistriței Aurii, de la Cârlibaba și până în zona Broștenilor, practicată în special de populația săracă, nu numai de țigani;

vărăritul: producerea varului, practicată din evul mediu, a fost favorizată de calcarele din Dârmoxa, Barnar;

dohotăritul: prepararea dohotului (lichid vâscos folosit în diverse domenii) numai din coaja de mesteacăn a condus la dispariția pădurilor cu astfel de arbori; ocupație sistată în prezent;

cărbunăritul: cărbunele de lemn (mangalul) a fost produs încă din evul mediu, fiind folosit în atelierele de fierărie, iar din secolul al XVIII-lea, și în industria metalurgică dezvoltată la Iacobeni;

prepararea potasei: practicată din secolul al XVIII-lea, a condus la distrugerea unor mari suprafețe de pădure; potasa se folosea la fabricarea sticlei și a săpunului moale;

albinăritul: cotat în trecut ca ocupație nobilă; în prezent, există gospodării cu câte 10 - 70 de stupi, în multe dintre

52

52 PEISAJUL ANTROPIC ZONA DORNA Aşezări rurale ele practicându-se și albinăritul pastoral; • vânătoarea : specii

PEISAJUL ANTROPIC

ZONA DORNA

Aşezări rurale

ele practicându-se și albinăritul pastoral;

vânătoarea: specii valoroase dispărute (zimbrul, bourul, capra neagră, vulturul pleșuv); specii de mare valoare cinegetică (ursul, vulpea, lupul, jderul, cerbul, mistrețul);

(ursul, vulpea, lupul, jderul, cerbul, mistrețul); • pescuitul : specii cu valoare piscicolă (lipan,

pescuitul: specii cu valoare piscicolă (lipan, păstrăv, mreană, clean, scobar, porcușor etc.);

culesul din natură: plante folosite în alimentație (urzica, sălățica, măcrișul, ștevia, ciupercile, cimbrul); fructe de pădure (fragi, afine, zmeură, mure, merișor de munte, muguri de brad/molid, măceș); plante folosite în medicina populară (cicoarea, drobița, pojarnița, sânzienele, cimbrișorul, usturoiul de salamastră etc.);

Meșteșuguri tradiționale

Prelucrarea fibrelor textile:

torsul și țesutul: firele subțiri și egale de in, cânepă și lâna se foloseau la țesături din care se confecționau piese de îmbrăcăminte și textile decorative de interior, în timp ce firele mai groase erau întrebuințate pentru țesături din care se confecționau saci, țoale, cearșafuri, fețe de masă, ștergare de bucătărie; în prezent, țesătoare renumite sunt în Cârlibaba, Dorna Candreni, Panaci;

vopsitul vegetal: unul dintre cele mai selecte meșteșuguri până în primele decenii ale secolului XX, consta în vopsitul firelor textile din in, cânepă și lână cu coloranți vegetali (sucuri extrase din rădăcini de plante, rizomi, tulpini, frunze, flori); deși vopsitul vegetal a fost înlocuit treptat cu cel chimic, în ultimii ani, în anumite localități se folosesc plante pentru obținerea coloranților vegetali (Dorna Arini, Glodu, Gura Haitii, Ortoaia, Panaci, Poiana Negri);

cusutul: tehnica tradițională este păstrată și astăzi, chiar dacă se aplică pe pânza procurată din comerț și nu pe cea de in sau de cânepă lucrată în casă;

Prelucrarea lemnului:

dulgheritul:

meșterii

dulgheri

ridicau

case

și

anexe

gospodărești, biserici din lemn, instalații tehnice populare, poduri, dar realizau și piese de interior;

drănițitul: pentru dranița folosită la acoperirea caselor se folosea lemnul de molid; astăzi, drănițitul este pe cale de dispariție ca meșteșug;

tâmplăritul: meșteșug foarte bine dezvoltat în zonă, constă în prelucrarea semi-artistică a lemnului; tâmplarii execută și în prezent piese de mobilier (paturi, laițe, lăzi de zestre, mese, scaune, blidare, etc.);

rotăritul: meșteșug de mare importanță în trecut, consta în executarea părților componente ale unui car sau căruță, executarea uneltelor agricole, roților de fântâni, mori, pive etc.; în prezent, rotăritul nu se mai practică;

dogăritul: constă în confecționarea recipientelor pentru păstrarea produselor lichide, brânzeturilor și fructelor conservate (găleți, cofe, poloboace, putini, butoaie, budace etc.); astăzi, dogăritul se practică mai ales în Cotârgași, Poiana Stampei, Șaru Dornei;

instrumente muzicale populare: confecționate în mare parte din lemn de rezonanță (brad sau molid), sunt și astăzi întâlnite cu diverse ocazii în satele dornene (buciumul, cimpoiul, cobza, buhaiul, cornul, ciurul sau doba, fluierul, toba, țambalul, vioara sau scripca);

Prelucrarea pieilor și blănurilor:

cojocăritul: ca meșteri specializați, cojocarii apar în evul mediu și folosesc pieile animalelor domestice și blănurile de vânat (dihor, jder, căprioară); astăzi, Dorna este una dintre cele mai reprezentative zone în privința cojocăritului;

opincăritul: opincile, lucrate din piei de vită sau de porc, se mai confecționează astăzi numai pentru anumite ocazii și destinații (ansambluri artistice, cântăreți de muzică populară);

Fierăritul: practicat din cele mai vechi timpuri, a cunoscut o dezvoltare mult mai mare decât în alte părți; meșterii fierari (potcovari, căldărari, armurieri) transformau metalul brut în unelte sau accesorii pentru munca zilnică, capcane și arme de vânătoare; fierarii de astăzi, puțini la număr, deservesc

fierarii de astăzi, puțini la număr, deservesc ZONA DORNA Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC 53 unele

ZONA DORNA

Aşezări rurale

PEISAJUL ANTROPIC

deservesc ZONA DORNA Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC 53 unele cerințe locale, însă execută și lucrări mai

53

unele cerințe locale, însă execută și lucrări mai complexe de lăcătușărie;

Prelucrarea cornului: confecționarea obiectelor din corn de cerb sau de vită, practicată odinioară pe valea Bistriței Aurii (mai ales în Cârlibaba), a aparținut huțulilor așezați aici prin secolul al XVIII-lea; obiectele, decorate sau nu, aveau destinații diferite: corn pentru suflat, pentru măsurat, pentru păstrat praful de pușcă;

Funeritul: meșteșug practicat odată aproape în fiecare sat, însă dispărut astăzi; meșterii funari făceau funii pentru legatul carelor cu fân și odgoane din cânepă pentru plutărit și alte trebuințe;

Încondeierea sau închistrirea ouălor: practicat cu ocazia Paștelui, meșteșugul a devenit în timp o adevărată artă și ca urmare a influențelor din partea etniei huțule stabilite în zonă (Cârlibaba); ouăle închistrite se lucrează cu chișița pe ceară, iar cele încondeiate se lucrează cu pensula și penița; tradițional, se foloseau culori naturale, obținute din plante sau anumite părți ale acestora (frunze, flori, scoarță, rădăcini); astăzi se încearcă din nou obținerea culorilor naturale, însă marea majoritate a creatoarelor folosesc coloranți chimici din comerț.

a creatoarelor folosesc coloranți chimici din comerț. Creatorii populari Comuna Cârlibaba: Cârlibaba –

Creatorii populari

Comuna Cârlibaba:

Cârlibaba țesături, port popular: HechelciucVarvara, Protiuc Eudochia; sculptură în lemn: Mehno Alexa; încondeiere ouă:

Bobelciuc Rodica, Mehno Viorica; Iedu sculptură în lemn: Ursachi Constantin; Țibău sculptură în lemn: Coubis Ilie Gh., Coubis Petru; încondeiere ouă: Pentelenciuc Ana;

Comuna Ciocănești:

Ciocănești sculptură în lemn, sculptură în os: Cepoi Constantin, Pop Constantin; sculptură în lemn: Timu Vasile; încondeiere ouă: Bădăluță Cristina, Ciocan Maria, Coțovanu Marcela, Crăciunescu Elena, Istrate Maria, Niga Niculina, Schipor Elena, Șcheul Silvia, Timu Cristina, Timu Ingrida, Timu Mărioara, Timu Raluca, Țăran Ionela, Ujică Antonela, Zimbru Dănuț;

Comuna Coșna:

Coșna încondeiere ouă: Candrea Areta, Todașcă Ana; pictură icoane: Talancă Alina;

Comuna Dorna Arini:

Dorna Arini sculptură în lemn: Vleju Mihai; încondeiere ouă: Hodiș Floarea, Leșanu Cătălina; pictură icoane: Piticaru Radu;

Comuna Dorna Candrenilor:

Dorna Candrenilor cusături: Grigorescu Ileana; sculptură în lemn: Șcheul Petrea, Vleju Mariana; încondeiere ouă:

Candrea Bozga Margareta, Candrea Mariana, Candrea Minorica, Irimescu Nicoleta;

Comuna Iacobeni:

Iacobeni

– Handaric Angela, Moroșan Ionica;

cojocărit:

Popescu

Gavril;

încondeiere

ouă:

Comuna Panaci:

Panaci țesături: Lăstun Elvira, Mândrilă Ioana, Niculiță Didina, Petrovici Teodora; tâmplărie, mobilă: Alupei Dragoș, Moraru Eugen; încondeiere ouă: Țăran Eugenia; Coverca sculptură în lemn: Apetri Dragoș, Irinaru Emilia, Irinaru Sorin; Drăgoiasa țesături: Ungureanua Ana; Glodu țesături: Țiganetea Mariana; sculptură în lemn:

Miron Dan, Moraru Cristian;

Comuna Poiana Stampei:

Poiana

Stampei

încondeiere

ouă:

Candrea Vitoria,

Elvira, Todașcă Elena.

Mezdrea

Sabina,

Buzilă

Pralea

Florentina,

Rusu

Maria,

54

54 PEISAJUL ANTROPIC ZONA DORNA Aşezări rurale Obiceiuri tradiționale Obiceiuri calendaristice • Obiceiuri din

PEISAJUL ANTROPIC

ZONA DORNA

Aşezări rurale

Obiceiuri tradiționale

Obiceiuri calendaristice

Obiceiuri din cadrul sărbătorilor de iarnă Sunt manifestări folclorice, muzicale și coregrafice, cuprinse în perioada 24 decembrie - 7 ianuarie. Crăciunul – colindatul copiilor, umblatul cu steaua și colindatul irozilor, o formă de teatru popular-religios practicată de mici grupuri de tineri, constituiți în personaje biblice (Irod împărat, craii Baltazar, Gașpar și Melchior, îngerul, ciobanul etc.); datina irozilor se întâlnește și la huțulii de pe Valea Bistriței Aurii, mai ales la Anul Nou pe stil vechi (13 ianuarie); Anul Nou – jocurile cu măști (urșii, caprele, cerbii, căiuții, moșii și babele, țiganii, urâții și frumoșii), urăturile (plugușorul), teatrul haiducesc (benzile lui Jianu, Novac, Tudor, Alexa, Codreanu etc.),„semănatul”; Boboteaza – procesiunea de sfințire a apelor, confecționarea crucii de gheață, stropirea gospodăriilor, livezilor, animalelor și oamenilor cu apă sfințită, strigăte (Chiraleisa, în traducere „Doamne miluiește”), zgomote sau aprinderea focurilor ritualice.

Alte sărbători de peste an

sărbătorile de primăvară: Alexiile (17 martie, Anul Nou Apicol), Blagoviștenia (25 martie), Sfântul Gheorghe (23 aprilie, Anul Nou Pastoral), Paștele (încondeiatul ouălor, pregătirea mesei tradiționale, participarea la slujba de Înviere, sfințirea coșului pascal, masa festivă, precum și bătutul toacelor la biserici, trasul clopotelor, ciocnitul ouălor vopsite, udatul din a doua zi de Paști, construirea scrâncioabelor etc.); sărbătorile de vară: Rusaliile (sărbătorite la 50 de zile după Paști), Sânzienele (24 iunie), hramul satului (prilejuit de celebrarea sfântului patron local), Sfânta Maria Mare (15 august); – sărbătorile de toamnă: Sfânta Maria Mică (8 septembrie), Ziua Crucii (14 septembrie), Vinerea Mare (14 octombrie), Sâmedrul (sau „Moșii de toamnă”, 26 octombrie); – sărbătorile de iarnă: Sfântul Andrei (30 noiembrie, zi precedată de noaptea strigoilor, în care încărcătura magică este deosebită – vrăji, prevestiri etc.); Moș Nicolae (6 decembrie, Nicolae fiind un personaj blajin și înțelept, care ajută văduvele și orfanii, înlesnește măritișul fetelor sărace și aduce daruri copiilor); Ignatul porcului (20 decembrie, zi în care se sacrifică porcul).

porcului (20 decembrie, zi în care se sacrifică porcul). ZONA DORNA Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC 55

ZONA DORNA

Aşezări rurale

PEISAJUL ANTROPIC

porcul). ZONA DORNA Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC 55 Ritualuri de trecere • Nașterea – cuprinde

55

Ritualuri de trecere

Nașterea – cuprinde obiceiuri destinate ocrotirii copilului de deochi și boli, obiceiuri de botez și de cumetrie, obiceiuri la scăldăciune; la șase luni după botez, copilul trebuie să fie răscumpărat de către părinți de la nași, prin colaci și daruri.

Nunta – cuprinde următoarele momente principale:

pețitul (de obicei, într-o zi de sărbătoare), logodna (ceremonial cu o mică petrecere, în timpul căruia mirii fac schimb de daruri și au loc discuții de ordin economic), nunta propriu-zisă (deplasarea mirelui cu mare alai la casa miresei și„închinarea colacilor”, jucatul zestrei, iertăciunea mirilor de la părinți, pornirea nuntașilor către biserică, cununia religioasă, masa de nuntă, închinarea „paharului dulce” și oferirea darurilor, „îmbălțarea miresei”), calea primară;

Înmormântarea – cuprinde atât credințe și obiceiuri anterioare decesului (prevestirea morții, pregătirea pentru moarte), cât și obiceiuri și tradiții practicate după deces: scalda decedatului, priveghiul, bocitul, pregătirea pomenilor și împodobirea pomului de înmormântare, cortegiul funerar, înmormântarea (parțial, în arealul dornean se practică și înmormântarea cu bucium); la 40 de zile, la șase luni și anual, până la 7 ani după înmormântare, se fac o serie de pomeniri și praznice pentru amintirea celui dispărut.

Manifestări tradiționale

Serbările zăpezii – luna februarie, Cârlibaba; Festivalul „Zăpezile Giumalăului” – ultima duminică din luna februarie, Dorna Arini; Festivalul Național al Ouălor Încondeiate – lăsatul secului,

Postul Mare, Ciocănești; „Paștele în Bucovina” – luna martie, aprilie sau mai, localitățile din întreg arealul dornean; Festivalul Bujorului de Munte – luna iunie, Șaru Dornei; Zilele localității Cârlibaba – 29-30 iunie, Cârlibaba; Zilele Candrenilor – luna iulie, Dorna Candrenilor; Festivalul Național „Flori pe Dorna” – luna iulie, Poiana Stampei; Festivalul Național al Păstrăvului – luna august, Ciocănești; Festivalul folcloric „Cântecul Cetinii” – ultima duminică din luna august, Dorna Arini; Festivalul Fructelor de Pădure – luna septembrie, Coșna; „Crăciun în Bucovina” – luna decembrie, localitățile din întreg arealul dornean; Obiceiuri de iarnă – 24 decembrie, Dorna Candrenilor;

Activităţi turistice

• Vizite la obiectivele și atracțiile turistice din zonă;

• Pelerinaje la lăcașele de cult cu ocazia unor sărbători religioase;

• Participare la evenimentele și manifestările organizate în zonă;

• Relaxare și tratament balnear:

Baza de odihnă și tratament „Procopie și Elisabeta” din Dorna Arini Amplasată în satul Gheorghițeni, în curtea Mănăstirii Acoperământul Maicii Domnului, baza de odihnă și tratament oferă turiștilor condiții optime de cazare și relaxare, suplimentate de servicii de tratament și de recuperare psihosomatică și fizică.

• Drumeții montane: în Masivul Suhard, favorizate de traseele existente în Ciocănești, Coșna, Valea Bancului, Dorna Candrenilor; în masivul Rarău-Giumalău, favorizate

traseele existente în Ciocănești, Coșna, Valea Bancului, Dorna Candrenilor; în masivul Rarău-Giumalău , favorizate
ZONA DORNA Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC 57 de traseele din Chiril, Rusca; în munții Călimani

ZONA DORNA

Aşezări rurale

PEISAJUL ANTROPIC

ZONA DORNA Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC 57 de traseele din Chiril, Rusca; în munții Călimani ,

57

de traseele din Chiril, Rusca; în munții Călimani, favorizate de traseele din Poiana Negri, Dornișoara, Gura Haitii, Sărișor; în munții Bistriței, favorizate de traseele din Crucea, Ortoaia, Rusca;

• Echitație în Parcul Național Călimani, punctul de plecare în expediţii constituindu-l baza hipică din Gura Haitii, ca loc de confluenţă a unor importante trasee (12 Apostoli, Tămău, Cariera, Călimanul Cerbului);

• Foto safari - observarea și înțelegerea naturii în zona Parcului Național Călimani, principalele atracții fiind boncănitul cerbilor, rotitul cocoșului de munte și perioada de înflorire a bujorului de munte;

• Ciclism montan, favorizat de traseele din Coșna, Valea Bancului, Dorna Arini, Rusca, Dorna Candrenilor, Poiana Negri, Panaci, Catrinari, Coverca, Drăgoiasa, Glodu, Păltiniș, Poiana Stampei, Tătaru, Șaru Dornei, Gura Haitii, Neagra Șarului, Sărișor;

• River rafting pe Bistrița, din localitatea Crucea și Cheile Zugreni, practicabil în perioada aprilie-octombrie;

• Plimbări cu pluta pe Bistrița, din localitățile Crucea, Ciocănești;

• Schi pe pârtia Mestecăniș, omologată în 2013, cu tronsoane de dificultate diferită (ușoară, medie și mare, dotată cu teleschi și babyschi;

• Schi fond, practicabil pe drumul ce leagă satul Gura Haitii de Fosta Incintă Minieră, dar numai în anumite condiţii, în funcţie de grosimea stratului de zăpadă şi dacă drumul a fost sau nu deszăpezit;

• Escaladă pe gheață în Cheile Zugreni, practicabilă din luna decembrie și până în luna martie;

• Vânătoare, favorizată de fondurile cinegetice din Iacobeni, Ciocănești, Cârlibaba, Crucea, Panaci, Șaru Dornei;

• Pescuit, practicat în special în râul Bistrița, speciile întâlnite fiind: păstrăv, lipan, clean, mreană, scobar, beldiță, porcușor, boiștean; • Echitație, ciclism, înot și alte activități sportive (folbal, tenis, baschet), plimbări cu trăsura sau sania trasă de cai, participarea la unele activități gospodărești (strânsul fânului, mulsul vacilor sau oilor, lucrul la grădină etc.), picnicuri sau mese câmpenești, petrecerea serilor în jurul focurilor de tabără sau degustarea unor produse specifice bucătăriei țărănești în cadrul unor unități de cazare din ținutul rural dornean.

Cazare turistică şi alimentaţie publică

Comuna Ciocănești Ciocănești Pensiune turistică „Viorica”, 2 flori; Pensiune agroturistică „Vladimir”, 2 flori;

Comuna Coșna Podu Coșnei Pensiune turistică „Karelia”, 3 flori; Comuna Dorna Arini Dorna Arini Pensiune turistică „Tora”, 3 flori; Pensiune turistică „Auraș”, 2 flori; Cozănești Pensiune turistică „Arina”, 3 stele; Pensiune turistică „Cris”, 3 stele; Pensiune turistică „Cu Ceas”, 3 stele; Pensiune turistică „Dorel II”, 3 stele; Pensiune turistică „Valurile Bistriței”, 3 flori; Pensiune turistică „Dorel”, 2 stele; Gheorghițeni – Complex turistic „Procopie și Elisabeta”, 3 stele; Ortoaia Pensiune turistică „Le Baron”, 4 flori; Pensiune agroturistică „Valea Dornelor”, 3 flori; Pensiune agroturistică „Casa Lateș”, 2 flori; Rusca Cabană turistică „Vânătorul”, 1 stea; Sunători Cabană turistică „Zugreni”, 2 stele;

Comuna Dorna Candrenilor Dorna Candrenilor Pensiune turistică „Diana”, 3 flori; Poiana Negri Pensiune turistică „La Bella Vista”, 4 stele;

Comuna Iacobeni Mestecăniș Popas turistic „Mestecăniș”, 1 stea;

Comuna Panaci Panaci Pensiune turistică „La Moș Vencu”, 4 flori;

Comuna Poiana Stampei Poiana Stampei – Pensiune turistică „Irina”, 4 flori; Pensiune turistică „Edera”, 3 flori; Pensiune turistică „Iuliana”, 3 flori; Pensiune agroturistică „Florea”, 1 floare; Căsuțe tip camping „Florea”, 1 stea;

Comuna Șaru Dornei Șaru Dornei – Pensiune turistică „Izvorul Bucovinei”, 3 flori; Pensiune turistică „Casa Alex”, 2 flori; Gura Haitii Pensiune agroturistică „Casa Bunicii”, 2 flori; Pensiune agroturistică „Casa Mariana”, 2 flori; Pensiune turistică „Cântecul Muntelui”, 2 flori; Pensiune turistică „Myruna”, 2 flori; Pensiune turistică „Perla Călimani”, 2 flori; Pensiune agroturistică „Poarta Călimani”, 2 flori; Neagra Șarului Pensiune turistică „Amfora”, 3 flori; Sărișor Pensiune turistică „Bujor de Munte”, 4 flori; Pensiune turistică „Perla Sărișorului”, 3 flori; Pensiune turistică „Cocoșul de Munte”, 3 flori; Pensiune turistică „Căsuța La Puiu”, 2 flori; Șaru Bucovinei Pensiune turistică „Pietrele Arse”, 3 flori.

turistică „Căsuța La Puiu” , 2 flori; Șaru Bucovinei – Pensiune turistică „Pietrele Arse” , 3

58

58 ZONA RĂDĂUŢI – SIRET Aşezări rurale ZONA RĂDĂUŢI – SIRET Aşezări rurale PEISAJUL NATURAL 59

ZONA RĂDĂUŢI – SIRET

Aşezări

rurale

58 ZONA RĂDĂUŢI – SIRET Aşezări rurale ZONA RĂDĂUŢI – SIRET Aşezări rurale PEISAJUL NATURAL 59

ZONA RĂDĂUŢI – SIRET

Aşezări

rurale

PEISAJUL NATURAL

59 • Rezervația forestieră „Pădurea Zamostea-Luncă”
59
• Rezervația
forestieră
„Pădurea
Zamostea-Luncă”

PEISAJUL NATURAL

Poziție geografică: nordul județului Suceava, în zona montană și de podiș Forme de relief: munți, podișuri, depresiuni, dealuri, coline, văi (Obcina Feredeului și Obcina Mare, Podișul Sucevei, Podișul Dragomirnei); Climă: temperat continentală, cu ierni lungi și reci, veri scurte și răcoroase; Hidrografie: râurile Suceava și Siret, pârâurile Solca, Soloneț, Sucevița Volovăț, Putna, Brodina, Nisipitu, Negostina, Pârâul Mare, Climăuți etc.; amenajări piscicole la Climăuți, Grănicești, Calafindești, Negostina; Vegetație: pajiști și fânețe montane, păduri de conifere (molid, brad, fag) și de foioase (fag, stejar, arțar, carpen, ulm, mesteacăn, alun, corn, sânger etc.), vegetație de luncă (salcie, plop, arin) și plante ierboase; Faună: mamifere (căprior, mistreț, pisică sălbatică, vulpe, lup, urs, jder, iepure etc.), păsări (fazan, graur, stâncuță etc.), pești (scobar, clean, crap, caras, biban, avat, știucă, șalău etc.);

Arbori protejați – Stejarul secular (Burla), Pinul strob (Horodnic de Sus), Ginkgo biloba (Călinești - Cuparencu), Fagul roșu (Șerbăuți);

Rezervația floristică „Fâneţele seculare de la Calafindești” (7,0 ha), rezervație floristică în Podişul Dragomirnei, cu câteva monumente botanice ale naturii:

crinul de munte, laleaua pestriţă, bulbucul;

(107,60 ha), în lunca Siretului, în comuna Zamostea, cu stejar, în alternanță cu frasin, carpen, tei, cireș sălbatic, paltin de câmp, plop tremurător; sporadic, apar salba pitica, laleaua pestriță, papucul doamnei – monumente botanice ale naturii;

plop tremurător; sporadic, apar salba pitica, laleaua pestriță, papucul doamnei – monumente botanice ale naturii;
plop tremurător; sporadic, apar salba pitica, laleaua pestriță, papucul doamnei – monumente botanice ale naturii;
plop tremurător; sporadic, apar salba pitica, laleaua pestriță, papucul doamnei – monumente botanice ale naturii;

60

60 PEISAJUL ANTROPIC ZONA RĂDĂUŢI – SIRET Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC Așezările omenești: sate de tip

PEISAJUL ANTROPIC

ZONA RĂDĂUŢI – SIRET

Aşezări

rurale

PEISAJUL ANTROPIC

Așezările omenești: sate de tip răsfirat, unele cu tendință de adunare (înșirate pe văi), sate de tip compact-adunat (grupate pe terasele din lungul văilor) și sate de tip risipit (pe versanții Obcinelor); Atestare documentară: perioada 1401 (Volovăț) – 1944 (Ulma) Populație – „mozaic etnic” și confesional: români, polonezi, ucraineni, ruși-lipoveni, germani și romi, de confesiune ortodoxă, romano-catolică, greco-catolică, penticostală, adventistă, baptistă, creștină după evanghelie, creștină de rit vechi Arhitectură tradițională:

gospodării agro-pastorale, cu pereții din lemn și acoperișul din șindrilă, cu spații pentru adăpostirea animalelor, a uneltelor și a mijloacelor de transport, precum și pentru depozitarea furajelor; – decorul caselor vechi este în general sobru, însă plin de eleganță; apare sub forma unor crestături și cioplituri pe bârne și grinzi sau este dat de efectul îmbinării cununilor de bârne la colțuri, de capetele grinzilor ce apar sub forma unor console, precum și de gratiile lucrate din fier, în diferite modele.

Monumente de arhitectură

Biserica „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul” din Arbore Ridicată în 1502 de Luca Arbore, portarul Sucevei, biserica este construită din piatră, cărămida întâlnindu-se numai la bolţi. Cu aspect de navă alungită, cu pictura interioară impresionantă mai ales prin scena Cavalcada împăratului

impresionantă mai ales prin scena Cavalcada împăratului Constantin cel Mare şi cu pictura exterioară realizată

Constantin cel Mare şi cu pictura exterioară realizată în 1541 de Dragoş zugravul, biserica este unul dintre monumentele incluse în lista patrimoniului mondial UNESCO.

Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Bilca Situată în cimitirul satului, biserica datează din anii 1743-1744 și a fost strămutată din satul Vicovu de Jos în 1818. Construită din bârne rotunde de brad, îmbinate în „cheotori” semirotunde, are acoperișul înalt, în patru ape, din șindrilă. În formă de navă, cu absida altarului decroșată, se împarte în altar, naos și pronaos.

decroșată, se împarte în altar, naos și pronaos. ZONA RĂDĂUŢI – SIRET Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC
decroșată, se împarte în altar, naos și pronaos. ZONA RĂDĂUŢI – SIRET Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC

ZONA RĂDĂUŢI – SIRET

Aşezări

rurale

PEISAJUL ANTROPIC

ZONA RĂDĂUŢI – SIRET Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC 61 Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din

61

Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Frătăuții Noi Aflată în cimitirul satului, biserica a fost construită în anul 1744 și pictată în secolul al XVIII-lea, în stil baroc moldovenesc. Aici a slujit ca preot-paroh, în perioada 1884- 1896, Iraclie Porumbescu, tatăl compozitorului Ciprian Porumbescu. Biserica a fost ridicată în întregime din bârne de stejar și este acoperită cu șindrilă bătută în„solzi”. Turnul- clopotniță din lemn, cu etaj, se află în partea de sud-vest a bisericii.

Biserica de lemn „Înălțarea Sfintei Cruci” din Horodnic de Jos Construită în anul 1717, din bârne îmbinate în „coadă de rândunică” și acoperită cu șindrilă, biserica are în prezent acoperișul din tablă zincată. În formă de navă, fără cupole sau

din tablă zincată. În formă de navă, fără cupole sau turle, cu absida altarului decroșată și

turle, cu absida altarului decroșată și cu pronaos poligonal, se remarcă prin decorațiunile exterioare: brâul de lemn sculptat în torsadă, șirul de 92 ocnițe mărginite de colonete torsionate, ornamentele portalului de la intrare etc.

Biserica de lemn „Sfântul Dumitru” din Horodnic de Sus Situată în cimitirul sătesc, biserica a fost construită în anul 1790 din bârne masive de stejar, cioplite și îmbinate în

1790 din bârne masive de stejar, cioplite și îmbinate în „coadă de rândunică”. Acoperișul înalt, cu

„coadă de rândunică”. Acoperișul înalt, cu pante repezi, are învelitoarea din tablă. Biserica are planul triconc, cu abside bilaterale și este împărțită în pridvor, pronaos, naos și altar.

Biserica de lemn „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” din Putna Cunoscută și sub denumirea de Biserica de lemn Dragoș Vodă, este situată în cimitirul satului și, conform tradiției, a fost adusă de Ștefan cel Mare de la Volovăț. Datează din secolul al XIV-lea și este construită din bârne de stejar și brad, cioplite și încheiate în „coadă de rândunică”. Acoperișul înalt, cu pante repezi, este din șindrilă bătută în „solzi”. Jumătatea de răsărit a bisericii este cea mai veche și constituie un unicat în arhitectura medievală din România.

Mănăstirea Putna din localitatea cu același nume Legenda spune că, în anul 1466, dorind să ridice un locaş de cult în zonă, Ştefan cel Mare a tras cu arcul de pe un deal aflat în stânga mănăstirii – Dealul Crucii, marcat astăzi cu o cruce din piatră – hotărând ca, acolo unde va cădea săgeata să fie ridicată biserica. Finalizată în

cu o cruce din piatră – hotărând ca, acolo unde va cădea săgeata să fie ridicată

62

62 PEISAJUL ANTROPIC ZONA RĂDĂUŢI – SIRET Aşezări rurale 1481, mănăstirea a fost prevăzută şi cu

PEISAJUL ANTROPIC

ZONA RĂDĂUŢI – SIRET

Aşezări

rurale

1481, mănăstirea a fost prevăzută şi cu incintă fortificată. Afectată de trecerea timpului, biserica a fost demolată, însă în anul 1662 s-a construit un alt edificiu religios, mai mare. În gropniţă, în partea dreaptă, sub un baldachin se află mormântul voievodului Ştefan cel Mare, acoperit cu o lespede din marmură albă de Cararra, lucrată în timpul vieţii domnitorului, fapt care ar explica lipsa anului morţii.

domnitorului, fapt care ar explica lipsa anului morţii. Muzeul mănăstirii prezintă atât piese descoperite cu

Muzeul mănăstirii prezintă atât piese descoperite cu ocazia cercetărilor arheologice şi a lucrărilor de restaurare, cât și documente, manuscrise și obiecte de patrimoniu ce ilustrează arta secolelor XV-XVI. Aici se află cea mai importantă colecție de broderie bizantină din Europa central – estică. Între exponate, se remarcă Tetraevangheliarul de la Humor (1473), acoperământul de mormânt al Mariei de Mangop și epitaful„Adormirea Maicii Domnului”.

Mănăstirea Sucevița din localitatea cu același nume Întemeiată în secolul al XVI-lea de către familia Movileştilor, mănăstirea a început a fi construită după 1583, necunos- cându-se anul în care a fost terminat ansamblul. Biserica

Învierea Domnului este construită în stilul arhitecturii moldoveneşti, îmbinând elemente de artă bizantină şi gotică cu elemente de arhitectură ale vechilor biserici din lemn din Moldova. Pictura interioară şi exterioară, realizată în 1595- 1596, este bine păstrată şi impresionează prin Scara Virtuţilor de pe faţada nordică şi Arborele lui Iesei şi Imnul Acatist de pe faţada sudică. În prezent, lăcașul de cult figurează pe lista monumentelor UNESCO. În cimitirul mănăstirii se află o biserică de zid, de mici dimensiuni, cu hramul Botezul Domnului, zidită tot de fraţii Movilă, în anul 1581. Muzeul mănăstirii adăpostește o colecţie bogată de obiecte de artă medievală: broderii, miniaturi, sculptură în lemn, argintărie etc. Se remarcă acoperămintele de mormânt ale lui Ieremia şi Simion Movilă.

Biserica „Înălțarea Sfintei Cruci” din Volovăț Ctitorită de Ștefan cel Mare între anii 1500-1502, biserica de zid are planul dreptunghiular și este împărțită în pronaos, naos și altar. Intrarea în pronaos este împodobită cu un chenar de piatră cu muluri, în stil gotic. Turnul clopotniță a fost construit din lemn, în anul 1856. În această biserică s-au cununat, în anul 1850, preotul Iraclie Porumbescu și Emilia Clodnițchi, părinții marelui compozitor Ciprian Porumbescu.

părinții marelui compozitor Ciprian Porumbescu. ZONA RĂDĂUŢI – SIRET Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC
părinții marelui compozitor Ciprian Porumbescu. ZONA RĂDĂUŢI – SIRET Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC

ZONA RĂDĂUŢI – SIRET

Aşezări

rurale

PEISAJUL ANTROPIC

ZONA RĂDĂUŢI – SIRET Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC 63 Alte obiective culturale de interes turistic Chilia

63

Alte obiective culturale de interes turistic

Chilia lui Daniil Sihastru din apropierea satului Putna Conform tradiţiei, aici a trăit călugărul Daniil Sihastru înainte de construirea mănăstirii, apoi s-a mutat la Voroneţ, unde a şi fost înmormântat. Chilia extrem de austeră se află într-o stâncă, sub bisericuța cu pronaos, naos şi altar, săpată manual.

sub bisericuța cu pronaos, naos şi altar, săpată manual. Muzeul Furman din Dornești Înfiinţat de Radu

Muzeul Furman din Dornești Înfiinţat de Radu Furman, ultimul evreu din vechiul Hadikfalva, muzeul cuprinde peste 1.000 de exponate:

obiecte de uz casnic și gospodăresc, inventar pastoral, fiare de călcat cu cărbuni, calapoade de cizmărie, căşti militare cu însemne regale şi accesorii militare din piele, documente, cărţi, piese de medalistică şi numismatică. Se remarcă locomotiva cu abur din 1930.

şi numismatică. Se remarcă locomotiva cu abur din 1930. Muzeul Etnografic din Sucevița Amenajat în cadrul

Muzeul Etnografic din Sucevița Amenajat în cadrul Şcolii cu clasele I-VIII „Dimitrie Vatamaniuc”, muzeul prezintă vechiul mod de viață al

locuitorilor acestor meleaguri, prin intermediul colecției etnografice alcătuită de elevii şi cadrele didactice ale școlii.

Casa-muzeu „Bukowina” din Putna Amenajată într-un imobil de lemn de la sfârşitul secolului al XIX-lea, expoziția etnografică reflectă interiorul unei case tradiţionale şi îndeletnicirile din zonă. Exponatele includ piese de mobilier rustic şi orăşenesc, ţesături tradiţionale, costume populare, icoane, obiecte de uz casnic şi pastoral, război de ţesut.

obiecte de uz casnic şi pastoral, război de ţesut. Casa-muzeu „George Muntean” din Bilca Reprezentativă
obiecte de uz casnic şi pastoral, război de ţesut. Casa-muzeu „George Muntean” din Bilca Reprezentativă

Casa-muzeu „George Muntean” din Bilca Reprezentativă pentru zona etnografică Rădăuţi, casa are interioarele amenajate în mod tradițional. Inventarul etnografic este format din piese de mobilier, poliţe, laiţe, blidare, ţesături, obiecte de uz casnic. Piese din inventarul gospodăresc sunt expuse în şura şi grajdul care completează gospodăria Bilca.

Casa

„Eminovici”

din

Călinești

-

Cuparencu,

comuna

Şerbăuți

 

Este

o

locuință

tradițională

din

lemn,

de

la

sfârșitul

secolului al XIX-lea, care adăpostește obiecte etnografice și

câteva piese de mobilier urban, alături de o mini-expoziție documentară legată de poetul național Mihai Eminescu.

ZONA RĂDĂUŢI – SIRET Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC 65 Ocupaţii tradiţionale Ocupații principale –
ZONA RĂDĂUŢI – SIRET Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC 65 Ocupaţii tradiţionale Ocupații principale –

ZONA RĂDĂUŢI – SIRET

Aşezări

rurale

PEISAJUL ANTROPIC

ZONA RĂDĂUŢI – SIRET Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC 65 Ocupaţii tradiţionale Ocupații principale –

65

Ocupaţii tradiţionale

Ocupații principale – practicate încă din cele mai vechi timpuri: creșterea animalelor (vite, oi, cai, capre, porci, păsări), cultivarea plantelor (ovăz, orz, secară, grâu, porumb, fasole, mazăre, bob, linte, sfeclă, cartof, in, cânepă) și pomicultura (măr, prun, cireș, vișin, nuc etc.), pădurăritul (practicat sezonier, în regiunea montană și de contact);

Ocupații secundare:

culesul din natură: plante folosite în alimentație (urzica, loboda, potbalul, măcrișul, ciupercile); fructe de pădure (fragi, zmeură, mure, coacăze, măceș, alune); plante folosite în medicina populară (busuioc, căline, chimion, coada șoricelului, hamei, mentă, mușețel, pojarniță, soc, tei);

albinăritul: foarte important în evul mediu; în prezent, apicultori cu stupine mari sunt la Șerbăuți, Grănicești, Grămești, Zamostea etc., mulți dintre ei practicând și albinăritul pastoral;

vânătoarea: specii de mare valoare cinegetică (ursul, vulpea, lupul, jderul, cerbul, mistrețul, prepelița, gaița, cocoșul de munte, găinușa etc.);

pescuitul: specii cu valoare piscicolă (scobar, mreană, știucă, lipan, clean, porcușor, boiște, crap, caras etc.);

Meşteşuguri tradiţionale

Prelucrarea fibrelor textile:

torsul și țesutul: inul, cânepa și lâna se torceau în fire subțiri și egale (folosite la țesături din care se confecționau piese de îmbrăcăminte și textile decorative de interior) sau se torceau în fire mai groase (întrebuințate pentru țesături din care se confecționau saci, țoale, cearșafuri, fețe de masă, ștergare de bucătărie); în prezent, țesătoare renumite sunt în Bilca, Grănicești, Straja, Sucevița, Voievodeasa, Vicovu de Jos;

cusutul: tehnica tradițională este păstrată și astăzi, chiar dacă se aplică pe pânza procurată din comerț și nu pe cea de in sau de cânepă lucrată în casă;

sumănăritul: meșteșug specializat încă din secolul al XV- lea, specific localităților din preajma Rădăuțiului, constă în confecționarea hainelor din „sumani” – țesătură de lână de oaie, dată la piuă; sumanul scurt, până deasupra genunchiului, se mai poartă și astăzi, însă mantaua cu glugă, lungă până la glezne, a ieșit din uz;

vopsitul vegetal: meșteșug larg răspândit în zonă până la mijlocul secolului XX, consta în prepararea coloranților vegetali (sucuri extrase din rădăcini de plante, rizomi, tulpini, frunze, flori) cu care se vopseau firele textile din in,

frunze, flori) cu care se vopseau firele textile din in, cânepă și lână; deși vopsitul vegetal