CEMENTUL

= complex organo-mineral de origine mezenchimala

- acopera radacina dintelui la interfata D radiculara / tesut conjunctiv desmodontal si gingival
- se intinde
- de la : jonctiunea S-C
- pana la : apex
- patrunde in portiunea incipienta a canalului principal radicular + in canaliculele laterale
= tesut mineralizat incomplet si neomogen
- cu structura chimica ce il apropie mai mult de tesutul osos cu care se aseama dar , spre
deosebire de acesta , C nu are vascularizatie + inervatie
= tesut inalt specializat care , dpdv
 morfologic – apartine dintelui
 functional – apartine parodontiului
- el sufera o permanenta remodelare , pe toata durata vietii

Grosimea
- C la dintele erupt si in functiune , pe o sectiune longitudinala :
 20 – 60 micro m. – ICS
 150 – 200 micro m. – apex
- dupa 70 de ani aceste valori se tripleaza deoarece C continua sa creasca toata viata

La nivelul coletului dentar se gaseste jonctiunea S-C care are aspecte variate de la un
dinte la altul .

In aceasta regiune putem intalni 3 situatii :

 30 % - S + C = se intalnesc frontal , cap la cap (situatie in care suprafata dentara = neteda)

 60 - 65 % - S e acoperit de C (zona cervicala va avea aspect neomogen , cu predispozitie la

acumularea de placa bacteriana)

 5 – 10 % - S + C nu vin in contact (situatie cand jonctiunea S-C lipseste , D din aria

cervicala = expusa direct factorilor din mediul bucal , expunere ce poate duce la aparitia
durerii dentinare si la actiunea factorilor cariogeni)
 Caracterele fizice
Duritatea
- mai redusa de 2.4 ori decat cea a S si de 1.4 decat a D
- e variabila in raport cu zona de provenienta

Culoarea
- galbui-deschis
- mai galben decat S dar mai putin galben decat D

Radioopacitatea
- mai putin radioopac decat S + D
- are aspect mat datorat lipsei transluciditatii

Permeabilitatea
- superioara celorlalte tesuturi dure dentare
- favorizeaza :
 efectuarea schimburilor metabolice cu tesuturile invecinate (D+desmodontiul)
 o rapida inaintare a microoorganismelor spre D radiculara , urmata de modificari
inflamatorii + necrotice

- e mai putin rezistent la atacul acid (la coletul dentar)

CLINIC
- prop fizice ale C determina cateva caracteristici :
 duritatea scazuta + grosimea sa (care la niv coletului = 20-30 micro m) fac ca in mom in
care procesul carios e decelabil clinic , evolutia sa sa intereseze deja si D
 culoarea galbena nu constituie un criteriu pe baza caruia sa ne dam seama in timpul
instrumentarii proceselor carioase de momentul in care am depasit C si am ajuns in D
 permeabilitatea crescuta + gradul mai mic de mineralizare favorizeaza o invazie rapida
a bacteriilor , difuziune favorizata si de prezenta stratului granular Romes mai putin
mineralizat + de prezenta ligam alveolo-dentare (orientate aproape in < drept pe supraf
radacinii)

 marginile multor restauratii se termina la nivelul jonctiunii amelo-cementare , zona in

care exista diferente fata de D coronara . In aceasta zona formarea unui strat hibrid e
dificila si va fi de tip inferior , de aceea poate aparea fractura restauratiei cu acumulare
de placa bacteriana
 Caracterele chimice
Cementul radicular = structura dura dentara compusa din :
 50 – 55 % substanta organica
 45 – 50 % substanta anorganica (hidroxiapatita) + apa
- in volum , aceste componente sunt repartizate aproximativ egal

Substanta anorganica 45-50 %

= masa uscata , reprezentand :
 61 % din greutate
 31 % din volum
- formata din :
 fosfati de Ca – sub forma de cristale de hidroxiapatita aciculare (cele mai mici)
 carbonati
 fluor (in c% maxima in raport cu alte tesuturi mineralizate din organism)
 Mg (in cantitate mai mica decat in D)
 resturi fine din alte elemente minerale : Cu , Fe , Pb
- odata cu inaintarea in varsta , fractiunea minerala sufera o serie de modificari :
 cresterea cristalinitatii fazei minerale
 cresterea gradului de mineralizare
 cresterea continutului de fluor
- APA = 12 % din substanta anorganica

Substanta organica 50-55 %

= alcatuita dintr-o matrice fibrilara de natura colagenica (secretata de cementoblasti)
- formata :
 90 % din colagen tip I agregat in fibrile , care , la randul lor formeaza fibre
 5 % din colagen tip III
 fibre de reticulina in forma de benzi

Colagenul cementar contine cantitati mari de :

 hidroxiprolina
 glicina
 alanina
 prolina
Fibrele de colagen pot fi:
o fibre intrinseci
- fine
- multidirectionale
- secretate de cementoblaste
- incorporate total in C , in cursul mineralizarii lui

o fibre extrinseci
= fibre de colagen cu striatii periodice ce formeaza benzi caracteristice de 67 nm
- provin din sacul folicular in timpul edificarii radacinii
- vor da nastere fibrelor desmodontale propriu-zise , atunci cand dintele intra in
functiune
- traverseaza C pe toata grosimea sa , aproape perpendicular pe axul lung al
radacinii

Proteine necolagenice
- mai putine decat cele colagenice , dar mai abundente decat in D
- au proprietati de adeziune la celule si rol in reglarea procesului de mineralizare
- prezente in toate straturile de C
- cantitate mai mare in CAA sau in CAFE
= glicoproteine fosforilate si sulfatate :
 sialoproteine
 osteopontine Str. organica a C mai contine si :

Alte componente :
 proteoglicani
 osteonectine imiplicate in procesul
= polizaharide sulfatate
 osteocalcine de mineralizare - acid hialuronic
- condroitin sulfat
 fibronectine se gasesc in matricea extracelulara , - heparin-sulfat
 tenascine prezente mai ales in perioada de - keratin-sulfat
dezvoltare a radacinii
 proteine de adeziune la C
Mai sunt prezente si:
o MPZ
 neutre - in spatiile intercelulare
 acide – la nivelul celulelor
o fosfataza alcalina
- in apropierea fibrelor Scharpey
 Caractere morfo-functionale
Aspectul morfologic al C e variabil in functie de:
 varsta pacientului
 stimulii la care e supus in timpul functiei ocluzale
 procesele de migrare fiziologica a dintelui

Clasificarea C :
1. dupa localizare pe suprafata dentara :
 radicular
 coronar

2. dupa prezenta celulelor in structura sa :

 celular
 acelular

3. dupa continutul de fibre :

 fibrilar
 afibrilar

4. dupa momentul formarii :

 primar (= acelular , se formeaza in cursul eruptiei dintelui)
 secundar (= celular sau extracelular , straturi succesive de C , format dupa
ce dintele a erupt )

Reprezentarea schematica a structurii CA(fibrilar) :

1. dentina
2. strat granular Tomes
3. cement acelular
4. cementoblasti
5. fibre intrinseci
6. tesut cementoid
7. fibre extrinseci
Straturile de C difera prin :
 denumire
 viteza de formare
 compozitie chimica
 grad de mineralizare

Dupa Bosshardt , C poate fi :

 cement acelular si afibrilar CAA
 cement acelular cu fibre extrinseci CAFE
 cement celular si acelular cu fibre intrinseci CCFI si CAFI
 cement celular mixt stratificat CCMS

C afibrilar
= prezent mai ales coronar , la nivelul coletului dentar
- nu contine fibre de colagen
- in general acelular

C fibrilar
= de regula mai superficial
- contine
 fibre intrinseci , sintetizate de cementoblasti
 fibre extrinseci , constituite din terminatiile fibrelor de coalgen ale lig parodontal

Cementul Acelular si Afibrilar

CAA
= cement lipsit de celule si fibre
- format la sf perioadei de maturare a S , inaintea eruptie dintelui pe arcada
- se gaseste situat in zonele de degenerescenta ale epiteliului adamantin redus de la nivelul
coletului dentar
= strat subtire
- cu aspect de plaje izolate
- cu o prezenta doar in 60 % de cazuri , acoperind S cervical pe o anumita intindere
- absenta sa in 40 % din cazuri sugereaza faptul ca prezenta sa nu e indispensabila
- ocazional poate fi prezent si in regiunea cervicala a D radiculare
- nu are functii de legare prin adeziune la dinte
 Cementul Acelular cu Fibre Extrinseci
CAFE
= cement lipsit de celule
- prezent sub forma unui strat continuu in regiunea cervicala si in 1/3 medie a radacinii , deci
pe 2/3 din lungimea radacinii
- la dd anteriori el se poate intinde mai mult spre apical
- formarea sa incepe in perioada initierii formarii radacinii dentare si dureaza pana cand incepe
sa se depuna CCFI in 1/3 apicala
- dupa dezvoltarea radacinii are aprox 15 micro m.
- are aprox 30.000 de fibre / mm2 izolate sau grupate in fascicule = fibrele lui Sharpey
- fibrele traverseaza C acelular dinspre D spre spatiul periodontal si merg paralel intre ele
- extremitatea lor – aparent in contact cu fibrele tesutului conjunctiv din ligg parodontale
- pe masura mineralizarii fibrelor intrinseci se vor mineraliza si cele extrinseci
- lig alveolo-dentare se intind si traverseaza spatiul intre radacina si peretele alveolar ,
orientarea lor schimbandu-se pe parcursul vietii
- creste cu viteza de 2-4 micro m. / an
- ritm de crestere mai accelerat pe suprafata distala a radacinii
- in interior se observa :
 canalicule fine
 spatii perpendiculare pe suprafata externa a dintelui

Cementul Celular / Acelular cu Fibre Intrinseci

CCFI / CAFI
 sunt cimenturi cu fibre intrinseci
 produse de cementociti
 nu au functie de ancorare a dintelui in alveola
 au rol important atat in fenomenul de orientare cat si de mentinere a dintelui in pozitie
corecta
 au tol important in repararea pierderilor de substanta radiculara de tip rezorbtie
CCFI
- predomina in zona radiculara apicala , la furcatia radiculara si in regiunea medie a radacinii
- are grosime neuniforma
- poate acoperi cementul acelular si fibrilar depus anterior
- depus de cementoblaste (formate prin metaplazia celulelor mezenchimale nediferentiate)
- sintetizeaza colagen , iar pe masura incorporarii lor in C se transforma in
cementocite
- au corp celular adapostit in lacune de grosimea C =
cementoplaste (legate intre ele printr-o retea de canalicule
ramificate)
- aici , procesul de depunere a matricei colagenice si cel de mineralizare sunt mai rapide

CAFI
- forma speciala a CCFI
- e depus dupa un model polarizat
- are structura regulata , cu fibre intrinseci dispuse in fascicole
- lipsit de cementocite
- aceeasi distributie cu CCFI :
- in zona apicala + la nivelul furcatiei radiculare

Cement Celular Stratificat Mixt

CCSM
= amestec CAFE pur + CAFI/CCFI
- are o stratificare data de alternanta straturilor consecutive de CCFI/CAFI/CAFE dispuse
aleatoriu
- prezent in 1/3 apicala pana in 2/3 din lungimea radacinii si la furcatii
- poate servi la ancorarea dintelui (daca e acoperit de CAFE) sau nu (daca e acoperit de CCFI)
- in ambele cazuri are functie adaptativa
 Histofiziologia cementului
Cementul = caracterizat printr-un proces continuu de apozitie ce dureaza atat timp cat dintele
e prezent pe arcada , indiferent de vitalitatea sa.

Procesul de apozitie cementara poate fi fiziologic / patologic si poate determina cresterea in

grosime a stratului de C.

Depunerea C se face in straturi concentrice , paralele cu suprafata radacinii , acoperind toate

tipurile de C celular/acelular

C de neoformatie se structureaza prin organizarea fibrelor de colagen reprezentate de lig

alveolo-dentare fixate intr-o matrice organica rezultata din polimerizarea MPZ : acestea
formeaza impreuna substanta cementoida

Cementoidul = strat subtire de tesut nemineralizat , depus pe suprafata C radicular

- existenta sa explica cresterea ritmica a cementului radicular

Apozitia de C nu e identica pe toata suprafata radiculara

- ea e foarte redusa = la coletul dentar
- mult mai imp = spre apex

Functiile cementului
1. reprezinta substratul tisular necesar pt atasarea ligamentelor alveolo-dentare
care unesc radacina si osul alveolar intr-o legatura flexibila

2. ajuta la mentinerea relatiilor ocluzale si permite adaptarea functionala ocluzala ,

prin compensarea pierderilor de substanta dura dentara ca urmare a proceselor de uzura

3. protejeaza radacina dentara

4. permite repararea pierderilor de substanta radiculara aparuta dupa :

 traumatisme
 rezorbtie radiculara externa
 leziuni osteitice periapicale cronice

5. se depune permanent pe suprafata radiculara peste C imbatranit , asigurand astfel

pastrarea intacta a lig alveolo-dentar si functia sa normala
 Hipercementoze
= depunderi excesive de cement reactional
- pot fi localizate la un dinte pe una sau mai multe zone ale acestuia sau la toti dintii
- pot fi circumscrise / difuze
- pot avea diferite aspecte clinice
- cel mai frecvent = M mandibulari + PM ambelor arcade
- se pare ca dd mandibulari prezinta hipercementoze de 4.5 ori mai mult decat cei maxilari

 functionala – prin suprasolicitare masticatorie

 din infrasolicitarea functionala a dintelui , cu reducerea nr de fibre alveolo-dentare
 fiziologica / senila – apare paralel cu atrofia osoasa a parodontiului marginal
determinata de varsta si duce la dep. de C celular care va ingusta parodontiul marginal
 cu localizare la nivelul furcatiei radiculare , pana la sudarea/unirea radacinilor
 periapicala – in cazul existentei unor procese apicale cronice
 post-traumatica – neregulata , cu numerosi cementiculi (formatiuni mineralizate ,
depuneri de C sub forma de nuclee calcificate , sferice . libere – in apropierea radacinii sau
atasati de suprafata C sau inclavati in acesta)
 in afectiuni generale – boala Paget

Rezorbtia cementara
- fiziologica : rizaliza dd temporari
- patologica / reactionala in:
 dupa traumatisme ocluzale intense , cu desprinderea unor fragm de C
 in urma fortelor supradozate si prelungite pe suprafata dintelui
(crosete ale protezelor , aparate ortodontice )
 in patologia parodontiului apical
 dupa transplantari , replanari dentare
 in afectiuni generale precum :
 hipovitaminoza A
 hipotiroidie
 TBC
 osteodistrofia fibroasa ereditara
- determina o dezorganizare a insertiei fibrelor lig alveolo-dentare , cu aparitia mobilitatii
dentare
- daca factorii patologici sunt indepartati e posibila aparitia cementogeneze