Curs nr .

Organizarea administrative a teritoriului a cunoscut de-a lungul timpului mai multe

forme care incercau sa raspunda cerintelor fiecarei perioade de timp.
Astfel in Principatele unite (mai tarziu in Romania) organizarea administrative teritoriala
sa realizat in baza legii 394/1964(legea comunelor urbane si rurale) si 396/1964 (legea
consiliilor judetene). Potrivit acestori legi teritoriul principatelor era impartit in judete si
commune care aveau personalitate juridical.
In cadrul fiecarui judet se alegeau in consiliul judetean care avea rol deliberative si era
format din 18 membrii. Acestia alegeau din randul lor un presedinte si o delegatie judeteana
formata din 3 membrii si 3 membrii supleanti. Delegatia judeteana impreuna cu prefectul ( care
era comisarul guvernului pe langa consiliul judetean) reprezentau un organ executive.
Comunele puteau fi rurale sau urbane si aveau fiecare un consiliu communal si un
primar. In aceeasi perioada formele de organizare administrative in Transilvania erau
reglementate prin acte legislative ale imperiului austriac, respective Austroungar dupa 1877.
Dupa revolutia 188, incepand din 1849 teritoriul era administrat in distincte care avea ca
subdiviziuni cercurile si subcercurile. Incepand cu 1871 s-a revenit la forma de organizare
anterioara, forma de revolutie din 1848 respectiv: comitate,districte,scaune,orase libere
regesti.
Instaurarea dualismului austro-ungar a venit cu o reorganizare a teritoriului in 16
comitate incepand cu 1876.
Dupa unirea teritoriilor romanesti din 1918 pt unificarea formelor de organizare la
nivelul intregului teritoriu, a fost adoptata in 1925 legea de organizare administrative-
teritoriala. Aceasta lege mentinea vechea organizare din regatul Romaniei respective
judetul,plasile si comunele.
In 1929 a fost adoptata legea 167 pt organizarea administratiei locale. Aceasta lege
mentinea impartirea teritoriului in judete si commune, fiecare forma avand personalitate
juridical; judetele erau subdivizate in plasi care nu aveau personalitate juridica si erau conduse
de un prim prector subordonat prefectului iar comunele puteau fi subdivizate in sectoare care
aveau si ele personalitate juridical.
Repartizarea satelor si comunelor din judet pe plasi se faceau pt o ordonanta a
ministerului de interne.
Constituirea consiliului communal era diferita pt comunele alcatuite din mai multe sate
fata de comunele alcatuite dintr-un singur stat. in cazul comunelor alcatuite din mai multe sate,
consiliul communal era ales prin vot universal cu reprezentarea minoritatilor. Din consiliul
communal faceau parte de drept primarii satesti ai satelor component ale comunelor.
 Consiliul communal alegea dintre membrii sai primarul si delegatia consiliului
communal, delegatia compusa din primarul communal si doi membrii. Tot odata consiliul
communal numea notarul,casierul si ceilalti functionary administrative din serviciile comunale.
Primarul ales era presedintele consiliului communal si al delegatiei comunale.
In cazul comunelor alcatuite dintr-un singur sat, atat consilierii comunali cat si primarul
si ajutorul de primar erau alesi prin vot universal.
In cazul praselor si municipiilor erau alese consiliile comunale urbane respective
consiliile municipal care rep. organele deliberative in timp ce organul executive era reprezentat
de primar,ajutor de primar si delegatia consiliului urban sau municipal.
Administratia judetului se realiza de consiliul judetean ca organ deliberative si delegatia
consiliului judetean si presedintele acesteia ca organ executive.
d.p.d.v. administrative judetul cuprindea toate comunele urbane si rurale situate pe
teritoriul sau, cu exceptia municipiilor care constituiau o unitate administrativ cu rang egal cu al
judetului. Delegatia consiliului judetean era formata din 4 membrii.
Prefectul de judet era numit prin decret regal pe baza propunerii facute de ministrul de
interne si exercita controlul si supravegherea administratiilor locale din judet. Legea 167/1929
permitea gruparea judetelor in adunari/asociatii generale, pe termen limitat pt realizarea si
intretinerea unor lucrari sau institutii de folos unitar. Asociatia generala avea drept organe
administrative consiliul asociatiei, delegatia consiliul asociatiei si presedintele consiliului
asociatiei.
In 1936 apare legea administrative prin care era pastrata forma de organizare in judete
si comuune, fiecare personalitate juridical plasata, fiind o sub diviziune a judetului alcatuit din
mai multe commune si condusa de un pretor. Plasile nu aveau personalitate juridical.
Administrarea comunelor se facea prin consiliul communal ( format din membrii alesi si
de drept) si primarul si ajutorul de primar alesi de consilierii comunali dinre membrii consiliului.
Administrarea judetelor se faea de catre c.j. si prefectul judetului numit prin decret regal
pe baza propunerii ministerului de interne.
Dupa adoptarea constituiei din 1938 organizarea administrative a teritoriului s-a realizat
in baza unei noi legi administrative care prevedea urmatoarele circumscriptii teritoriale :
tinutul, judetul,plasa si comuna. Tinutul si comuna aveau personalitate juridical rep. interesele
si plasile nu aveau personalitate juridical fiind circumscriptii administrative si de control.
Comunele puteau fi urbane sau locale,acestea din urma find rep. de municipii, orase de
resedinte de judet si celelate orase din judet.
Administratia comunei se realiza prin intermediului consiliului communal si a primarului.
Primarul era numit prin ordin al prefectului in cazul comunelor rurale si al comunelor
urbane neresedinta de judet, prin ordin al rezidentului regal in cazul comunelor urbane
resedinta de judet si prin decret regal la propunerea ministerului de interne , in cazul statiunilor
balneo climaterice si municipiilor.
 Consiliul comunla era alcatuit dim membrii alesi si membrii de drept,desemnarea
membrilor de drept fiind realizata prin ordin al prefectului pt com une urbane si rurale,de ordin
al rezidentului regal in cazul municipiilor si prin decret regal in cazul municipiului Bucuresti.
Plasa era o subdiviziune administrative si de control alcatuita din mai multe commune si
condusa de un pretor numit prin decizie ministeriala.
Judetul era o circumscriptie administrative si de control fara personalitate juridical
condusa de prefectul judetului.
Tinutul rep o unitate administrative teritoriala cu personalitate juridical in cadrul careia
se gaseau servicii descentralizate ale ministerelor. Administrarea tinutului era incredintata
prezidentului regal si consiliului tinutului.
Consiliul tinutului era constituit din membrii alesi si din membrii de drept si era prezidat
de prezidentul regal care putea fi inlocuit ,cand lipsea , de secretarul general.
Rezidentul regal era numit prin decret regal si reprezenta guvernul in cadrul tinutului
fiind seful ierarhic a intregii administratii a tinutului precum si a functionarilor serviciilor
descentralizate din ministere existente in tinut, in activitatea sa , rezidentul regal era ajutat de
un secretar genral care era functional de cariera, numirea acestuia fiind facuta prin decret
regal.

Curs 2

Dupa cel de-al II-lea razboi mondial prin legea nr. 5/1950 s-au adaptat ca forme de
organizare a teritoriului regiunea, raionul, orasul si comuna. Astefel teritoriul tarii a fost
impartit in baza acestei legi in 28 de regiuni, dupa adaptarea constitutiei din 1952 nr. Regiunilor
s-au redus la 18, iar din 1956 la 16. Regiunea reprezinta forma de organizare a teritoriului direct
subordonata org. centrale si alcatuita din raioane si orase de subordonare regionale.

Orasele de pe teritoriul tarii erau clasificate astfel:

- Orase de subordonare republican

- Orase de subordonare raionala
- Orase de subordonare regional

Raionul reprezinta forma de organizare administrative-economica constituit din subordonare

raionala si commune.

Raionul era direct subordonat regiuni.

Comuna reprezinta forma de organizare administrativ teritoriala constituite din unul sau mai
multe sate apropiate.Comunele erau direct subordonate raionului.
 In 1968 dupa adaptarea noi constitutii formele de organizarea administrativa a teritoriului au
fost reglementate prin legea nr 2/1968. Conform acesteia formele de org. sunt: judetul, orasul,
comuna. In baza acestei legi teritoriul tarii a fost impartit in 39 de judete. In 1981 prin
reorganizarea judetelor Ilfov si Ialomita au aparut judetele Ialomita, Calarasi, Giurgiu, muncipiul
Bucuresti si sectorul agricol Ilfov care era subordonat municipiului Bucuresti. Teritoriul tarii era
deci organizat in 40 de judete. Aceasta forma de organizare s-a pastrat pana in 1997 cand prin
reorganizare sectorului agricol Ilfov si a unor commune linitrofe a aparut judetul Ilfov. Astfel in
prezent teritoriul tarii este organizat in 41 de judete si municipiul Bucuresti.

Formele de organizare teritoriala actuale, consfintite prin constitutie sunt judetul, orasul,
comuna, pastrandu-se formele de organizare administrative teritoriala instituite prin legea
nr.2/1968.

Conditiile in care limita administrative teritoriala a unei commune, oras sau judet se poate
modifica sunt precizate in legea adm. Publice locale nr.215/2001. Potrivit acesteia limita adm
teritoriala a unei UAT se poate face doar prin lege, dupa consultarea in prealabil a populatiei
UAT-ului printr-un referendum organizat in conditiie legii referendumului.

Localitatile din tara noastra sunt clasificate in functie de o serie de indicatori cantitativi si
calitativi in localitati de rang 0, se incadreaza capital tarii.

- Loc. Rang I reprezinta de municipii de importanta nationala

- Loc. De rang II repr. De municipii de importanta interjudeteana si judeteana
- Loc. De rang III repr prin orase
- Loc. De rang IV repr de satele resedinte de comuna
- Loc. De rang V repr de sate care nu sunt resedinte de comuna

Aceasta ierarhizare a localitatilor este prevazuta de legea 351/2001. Modul de trecere de la

un rang la altul se face potrivit acestei legi numai prin lege , la solicitarea consiliului local
respectiv dupa consultarea in prealabil a populatiei prin referendum si dupa indeplinirea
indicatorilor cantitativi si calitativi prevazuti de legea 251/2001.

Aceasi lege prevede posibilitatea asocierii UAT-urilor din jurul capitalei si a municipiilor de
rang I in zone metropolitane entitati independente realizate in baza unui parteneriat
voluntar care nu au personalitate juridica, al caror scop este asigurarea unor dezvoltari
echilibrate a zonelor din jurul capitalei si a municipiilor de ranguri.

O alta forma de organizare fara personalitate juridica o reprezinta zonele libere instituite
in porturile fluviale si maritime cu rolul de a promova schimburile internationale si a atrage
capital.
 Prin legea nr 315/2004 se prevede infiintarea de regiuni de dezvoltare cu rolul de a
diminua dezechilibrele regionale existente in dezvoltarea regiunilor tarii. Potrivit acestei legi
teritoriul Romaniei a fost organizat in 8 regiuni de dezvoltare si anume:

- Regiunea de dezvoltare N-E( Suceava, Botosani, Neamt, Iasi, Bacau,Vaslui).

- S-E : Vrancea, Galati, tulcea, Braila, Constanta
- S Muntenia: Arges, Prahova, Dambovita, Ialomita, Giurgiu, Teleorman
- S-V Oltenia: Gorj, Valcea, Olt, Dolj, Mehedinti
- V: Arad, Hunedoara, Caras-Severin, Timis
- N-V: Cluj, Bihor, SM, Salaj, MM, Bistrita-Nasaud
- Centru: Alba, Mures, Harghita, Covasna, Brasov, Sibiu
- Bucuresti-Ilfov

Amenajarea teritoriului si urbanism

Legea privind am. Terit. Si urbanism nr 350/2001 prevede ca gestionarea spatiala a
teritoriului tarii se realizeaza prin intermediul ativitatilor teritoriului si de urbanism.
Amenajarea teritoriului este o activitate a carei actiuni teoretice si practice se
comanizeaza de doua linii distincte dar simultane care se completeaza si se sustin
reciproc. O prima linie este repr de studii la scara micro-teritoriala care au un caracter
preponderent analytic si care pornesc de la unitatea de baza asezarea si componentele
morfologice ale acesteia.
Cea de-a doua linie este repr de studii la scara micro-teritoriala care au un caracter
global si care pe baza unei selectii a modelelor initiale compartimenteaza teritoriul tarii
in regiuni echilibrate ca profil socio-economic.
Urbanismul are ca scop simularea revolutiei complexe a localitatilor pe baza unor
strategii de dezvoltare pe termen scurt, mediu si lung.Activitatea de urbanism se
desfasoara in cadrul fiecarei activitati urbane sau rurale.
Obiectivele activitatii de urbanism sunt:
- Imbunatatirea conditiilor de viata prin eliminarea disfunctionalitatilor
- Asigurarea conditiilor de realizare a cerintelor speciale a persoanelor cu dizabilitati,
copiilor, persoanelor invarsta
Utilizarea eficienta a terenurilor in concordanta cu functiile urbanistice:
- Protejarea si punerea in valoare a patrimoniului cultural construit si natural
- Asigurarea calitatii cadrului construit, amenajat si plantat in locurile respective
- Protejarea loc. impotriva dezastrelor natural si masuri de micsorare de reducere a
daunelor provocate de asemenea dezastre
Institutiilt care au rol in activitatea de amenajare a terit si urbanism sunt stabilite si prin
legea nr 215/2001 a administratiei publice locale.
 Autoritatile adm publice prin care se realiz autonomia locala in comune si orase sunt
consiliile locale, comunale si orasesnesti ca autoritati executive.
La nivelul fiecarui judet se constituie un consiliu judetean ca autoritate a consiliului adm
locale pt coordonarea consiliilor comunale si orasenesti.
Potrivit legii raspunderea pt activitatea de org a terit si urb previne autorit adm publice
central si locale.
Consiliul local este cel care analizeaza si aproba conditiile legii, doc de amenajare a terit
si urbanism si asigura resursele material si financiare pt realiz acestora.
Consiliile judetene in baza consultarii cu consiliile comunale, locale si orasenesti
stabilesc proiectele de org si amenajare a terit judetene si de dezvoltare urbanistica
generala a judetului si UAT componente si urmaresc in acelas timp modul de realizare a
acestor proiecte. Politica guvernului in materie de org terit si urb este pusa in practica
prin intermediul dezvoltarii ministrului regional in sarvina caruia sunt urmarite
obiective:
- Elaborarea planului de amenajare teritoritoriului national
- Stab. In colaborare cu adm. Locale, a zonelor protejate
- Org activitatilor de cercetare stiintifica in domeniul amenajarii terit si urb
- Organizarea, elaborarea, avizarea si aprobarea normelor, prescriptiilor si
reglementarilor tehnice in domeniul amenaj. Terit. Urb. Si calitatii constructiilor
- Prin intermediul de stat in c-tii urmareste respectarea prevederilor legale in lucrarile de
amenajare teritoriala si urbanism, constructii etc.
- Pe langa autorit. Adm. Publice central si locale exista un rol in elaborarea activitatii de
amenajare terit si urb asociatiile profesionale de specialitate (unirea arhitectilor,
asociatia nationala a urbanismului, uniunea artistilor plastici etc.)

Curs 3

Documentatiile de amenajarea teritoriului si urbanism

Documentatiile de amenajarea teritoriului si urbanism prevazute de legea 350/2002 sunt:

 Doc. De amenajarea teritoriului

 Doc. De urbanism
 Regulament general de urbanism
 Regulamente locale de urbanism, avizate si aprobate conform legii
 Documentatiile de amenajarea teritoriului si urbanismsunt:

 Planul de amenajarea a teritoriului national

 Planul de amenajare al teritoriului zonal
 Planul de amenajare al teritoriului judetean.
Documentatiile de amenajarea a teritoriului cuprind propuneri cu character director.

Planul de amenajarea teritoriului national este o sinteza a programelor strategice pe

termen mediu si lung. Are caracter director si se aplica la nivelul intregii tari.

Planul de amenajarea teritoriului national se aproba prin lege si este compus din
sectiuni specializate (cai de comunicatii, ape, zone protejate, reteaua de localitati, zone cu risc
natural, turism, dezvoltare rurala). Numarul sectiunilor specializate poate fi suplimentat prin
lege.

Competenta intocmirii planului de amenajare territorial national revine administratiei

publice centrale.

Planul de amenajarea teritoriului zonal are character director fiind realizat in scopul
solutionarii unor probleme specific ale unor teritorii intercomunale, interorasanesti,
interjudetene, regionale.

Planul de amenajarea teritoriului judetean corelat cu cel national sic el zonal devine
obligatoriu pt intocmirea planurilor de amenajarea teritoriului si de urbanism pe care le
detaliaza.

Competenta intocmirii planului de amenajarea teritoriului judetean revine consiliului

judetean

Respective consiililor locale.

Documentatiile de urbanism cuprind reglementari operationale. Ele se refera la

lcoalitatile rurale si urbane reglementand utilizarea terenurilor si conditiile de ocupare a
acestora cu constructii.

Planurile de urbanism transpun la nivelul localitatilor reglementarile cuprinse in

planurile de amenajarea teritoriului national, zonal, judetean, stabilind reguli care se aplica
direct localitatiilor pana la nivelul de parcela cadastrala.
 Planurile de urbanism, conform legii 350/2002 sunt:

 Planul urbanistic general PUG (regulamentul local afferent acestuia)

 Plan urbanistic zonal PUZ (regulament local afferent acestuia)
 Plan urbanistic de detaliu PUD

Teritoriul administrative reprezinta suprafata delimitate prin lege pe trepte de

organizare administrative a teritoriului national, judetean si a UAT-urilor de baza.

Teritoriul intravilan este constituit din totalitatea suprafetelor construite si amenajate

ale localitatilor care intra in componenta UAT-urilor de baza.

Aceste suprafete sunt aprobate de PUG, si pe ele se poate autoriza realizarea de

constructii si amenajari. Teritoriul intravilan se compune din 1 sau mai multe tipuri, dupa
cum UAT-ul are in componenta 1 sau mai multe localitati.

Teritoriul extravilan reprezinta totalitatea suprafetelor cuprinse intre limita teritoriului

administrative si cea a intravilanului.

Planul urbanistic general PUG are character director si strategic, dar si character de
reglementare, reprezentand principalul instrument de planificare operationala si reprezinta
baza legal pt realizarea programelelor si actiunilor de dezvoltare ale UAT.

Fiecare UAT are obligatia sa isi intocmeasca si aprobe PUG-ul sis a il actualizeze periodic
la cel mult 10 ani.

PUG-ul cuprinde reglementari pe termen mediu si lung in cee ace priveste:

 Evolutia localitatii
 Directiile de dezvoltare personala ale acesteia
 Traseele principalelor cai de circulatie si de echipare prevazute in planurile de
amenajare a teritoriului national, zonal, judetean.
 Zonele de risc natural delimitate conform legii si masurile de reducere a riscurilor in
aceste zone precum si modalitati de utilizare a terenurilor si executarea
constructiilor in aceste zone.
 Zone cu interdictie temporara sau definitive de construire.
 Proiecte de dezvoltare si restaurare.
Potrivit legii, tot prin PUG se stabilesc zonele pentru care se instituie reglementari ce nu pot fi
modificate prin PUZ sau PUD.
 Reglementarile respective vor fi formulate in regulamentul local de urbanism afferent
PUG-ului.

In acelasi timp, prin PUG se delimiteaza zonele pt care se va realiza in mod obligatoriu
PUZ-ul.

PUZ-ul stabileste reglementari pt o zona clar delimitate, in cee ace priveste:

 Regimul de construire
 functiunea zonei
 Inaltimea maxima admisa
 Pozitia constr. Fata de aliniament si de limitele laterale si Posterioare ale parcelei
 Coeficientul de utilizare a terenului CUT
 Procentul de ocupare al terenului POT
 Caracteristicile arhitecturale
 Materiale utilizate

Elaborarea PUZ-ului este obligatore pt:

 Zonele centrale ale localitatiilor

 Zonele construite protejate
 Zonele destinate constructiilor comerciale
 Zone industrial
 Zone de productie
 Zone in care se dezvolta noi ansambluri rezidentiale.
 Alte zone stabilite de autoritatiile locale si care au suprafata mai mare de 1 ha.

PUD-ul are doar character de reglementare pt un imobil in raport cu imobilele invecinate

Prin PUD nu pot fi modificate prevederile cuprinse in PUG,PUZ, ci doar sunt detaliate acestea cu
referire la imobilul in cauza.