Sunteți pe pagina 1din 28

1.Introducere.

Dulapul cartoteca est fabricat pentru biblioteca.In dulapul dat sunt


pastrate cartelele de evident a studentilor care au luat carti cu imprumut
pentru anul de studii.

A foest fabricat intrun aspect estetic,culoarea dulapului este bruna-


rosietica sau se executa in dependenta culorilor predominate in incaperea
data sau este dictate de comparator.Acest dulap este fabricat din lemn
masiv(stejar).

Principalele materii prime lemnoase şi semifabricate superioare pe bază


de lemn folosite în acest scop sunt : Lemnul masiv sub formă de
cherestea, de semifabricate sau prefabricate, furnirul, produsele
stratificate (Placajul, panelul, lemnul lamelat), plăcile din aşchii
aglomerate. De asemenea în tehnologiea de fabricaţie a acestui produs
sînt folosite materialele şi elementele de acoperire, sunt asamblate niste
polite pentru infrumuswtarea acestuia,si anume pentru flori e.c.t. Forma
şi dimensiunile mobilierului din lemn se stabilesc prin standarte şi norme
interne. Materiile prime care se întrebuinţează la fabricarea mobilei
trebuie să îndeplinească anumite condiţii. Astfel, la lemnul masiv nu sunt
admise defecte ca : putregai, mucegai, crăpături străpunse sau alte
defecte care reduc rezistenţa elementelor respective. Umiditatea lemnului
masiv folosit la fabricarea mobilierului trebuie să fie de maxim 10%.

Ritmul mediu anual de creştere a producţiei de mobilă este de circa


10%, urmărindu-se cu reducerea consumului din lemn masiv şi utilizarea
înlocuitorilor, fără a se diminua calitatea mobilei. Lemnul masiv s-a
înlocuit cu plăci aglomerate din lemn şi produse din aşchii aglomerate,

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
furnirul – cu sortimente din folii sintetice (furnirom) , iar placajul – cu
plăci subţiri din PAL şi cu placaj din aşchii aglomerate etc.

Se extinde tot mai mult fabricarea mobilei în construcţie demontabilă, în


vederea reducerii volumului de depozitare şi de transport a suprafeţei de
depozitare a materialului de ambalat. Industria de mobilă se va dezvolta
prin utilizare de tehnologii de înaltă eficienţă economică, capabile să
realizeze produse competitive pe piaţa internaţională, prin:

- Proiectarie unor produse cu performanţe funcţionale, constructive şi


estetice superioare, cu un consum de material lemnos şi energie redusă;

- Creşterea gradului de mecanizare şi automatizare a operaţiilor de


prelucrare, prin folosirea agregatelor şi a liniilor semiautomate şi
automate;

- Dezvoltarea formelor de producţie bazate pe specializare şi cooperare;

- Aplicarea unor tehnologii eficiente şi folosirea unor materiale noi


asigurîndu-se creşterea productivităţii muncii şi a calităţii produselor, prin
aplicarea în producţie pe scara tot mai largă a rezultatelor cercetării
ştiinţifice.

Transformarea materiilor prime, semifabricatelor şi materialelor


tehnologice în produse de mobilă se face printr-un şir de operaţii şi
procese de prelucrare, care poartă denumirea de proces de fabricaţie.
Procesul de fabricare a mobilei este format din mai multe procese
tehnologice fiecare dintre acestea urmărind modificare dimensiunilor,
formei şi calităţii materialelor supuse

prelucrării, prin operaţii şi mijloace de prelucrare specifice.

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
În industria mobilei procesul de fabricaţie este organizat pe tipuri de
produse de mobilă, urmărindu-se specializarea în producţie. Astfel,
principalele procese de fabricaţie sunt organizate pentru: mobilă din
corpuri, mobilă din cadre (scune tîmplăreşti, mobilier curbat ), mobilă de
bucătărie, mobilă de artă, mobilier in construcţie mixtă (lemn-metal) etc.

1.1 Necesităţile societăţii.

Acest dulap(dulap cartoteca)a fost proirctat pentru fabricare cu scopul


inbunatatirii lucrarilor in acest anturaj de lucru.Ca piese de mobilier în
fabricile din ţara noastră se execută si asa modele dar numai la comanda.
Materia primă folosită pentru fabricarea mobilei o constituie, în principal
lemnul masiv cum sunt: fagul, frasinul, ulmul, stejarul, mesteacănul.

Mobila este destinată să mobilizeze locuinţe, spaţii social-administrative,


comerciale, biblioteci,institutii de invatamint e.t.c. Mobila trebuie să fie
concepută în concordanţa cu destinaţia, funcţia şi spaţiul.

Stabilirea corectă a planului de lucru, pentru activitatea stînd, poate


asigura reducerea oboselii, creşterea productivităţii şi eficenţii muncii
depuse.

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
1.2 Necesităţile de materie primă.

Ca materie primă pe bază folosită la fabricarea dulapului cartoteca la noi


în ţară o constituie cherestiaua de reşinoase şi de stejar. Pentru
confecţionarea dulapului cartoteca sau a unor elemente componente ale
acestora pot fi folosite sortimentele din lemn masiv sau semifabricatele
din următoarele specii indigene: molit, brad, pin silvestru, pin negru,
larice, duglas, stejar, frasin, uln, mesteacăn, tei.

Cheresteaua se obţine în urma debitării lemnului rotund adică a


buşteanului. După debitarea cheresteaua este sortată conform
standartelor. Principalele materii prime lemnoase şi semifabricate
superioare pe bază de lemn folosite în acest scop sunt: lemn masiv sub
formă de cherestea, de semifabricate sau prefabricate, furniruri, produse
stratificate (placajul, panelul ) accesorii metalici şi cepuri din lemn.

Lemnul de stejar are un durament brum-roşietic şi inelele anuale mari


bine distincte, întruneşte calităţi tehnologice deosebite: tare, elastic,
rezistent, durabil în aer şi în apă, devedîndu-se cel mai bun lemn în
construcţii civile, pentru parchet şi pentru confecţionarea mobilei de înaltă
calitate.

Materiile prime care se întrebuinţează la fabricarea mobilei trebuie să


îndeplinească anumite condiţii.

Astfel la lemnul masiv nu sunt admise defecte ca: putregai, mucegai,


crăpături străpunse sau alte defecte care reduc rezistenţa elementelor
respective.

Densitatea specifică a stejarului în stare - uscată-750 kg/m 3

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
- umedă – 1000 kg/m3

Materia primă trebuie să se încadreze în limitele valorilor pentru


defectele admise în produsul finit, condiţie care se asigură prin controlul
efectuat pe întregul proiect tehnologic, de la debitare pînă la asamblare.

2.1Descrierea tehnica la fabricarea ,,Dulapului


cartoteca”
Dulapul cartoteca este un mobilier fabricat pentru a fi amplasat in
biblioteci,birouri si aspectul sau este ales in functie de mobilierul care se
gaseste in incapere sau la cerintele cumparatorului.
Modelul prezentat este proectat de culoare bruna ,specia din care e
confectionat dulapul cartoteca este stejarul,avind o structura
estetica.Ergonomia dulapului depinde de comanda ceruta si la cererea
cumparatorului si datorita faptului dulapul cartoteca va fi amplasat in
biblioteca nu trebue sa prezinte dificultati in timpul deplasarii prin
incapere.Dulapul cartoteca poate fi dotat cu diferite accesorii metalice sau
elemente de lemn masiv.Datorita dimensiunilor proectate dulapul poate fi
amplasat in orci loc al incaperii.Are o constructie accesibila.
Dimensiunile dulapului cartoteca sunt:
Lungimea=3000mm.
Latimea=220mm.
Inaltimea=1900mm.

Materia prima utilizata:

Materie prima folosita la fabricarea dulapului cartoteca este scindura de


stejar ,deoarece ii da un aspect mai frumos o rezistenta mai mare si o
duritate indelungata de functionare.
La fabricarea dulapului cartoteca sint folosite urmatoarele:
 Scindura din stejar;
 Accesorii metalice;
 Adezivi;
 Lac incolor;

Scindura folosita la fabricarea dulapului cartoteca poate fi aleasa de catre


consummator.

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
2.2 Caracteristica tehnica.

Ca materie primă folosită în industriea lemnului este cherestiaua.


Cherestiaua se obţine în urma debitării lemnului rotund adică a
buştaeanului. După debitare cheresteaua este sortată conform
standartelor. Caracteristica materiei prime se caracterizează după nişte
sortiment:

-Sortimente de lemn rotund de răşinoase, lemnul brut rotund de


răşinoase pentru industria lemnului şi în construcţii ieste standartizat în 5
clase de calitate dintre care se menţioniază:

 Clasa selecţionată – destinată obţinerii cherestelei de rezonanţă.


 Clasa C – destinată obţinerii cherestelei şi a altor produse.

- Sortiment rotund de foioase. Acest sortiment este standartizat pe specii


sau grupe de specii, întrucît speciile din lemn de foioase sunt mai
numeroase şi au caracteristici diferite:

 Lemn rotund de fag pentru industrializare.


 Lemn rotund de stejar pentru industrializare.
 Lemn rotund de cireş, păr, paltin, tei, arţar, jugastru pentru
indrstrializare.

- Sortimente de cherestia. Cherestea cuprinde un număr mare de


sortimente, dimensiuni, forme şi calităţi fiind utilizată în cele mai variate
domenii.

Termenii referitori la asortimente sunt:

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
 După forma geometrică a secţiunii transversale, se obţin
următoarele asortimente: lemn semirotund, sferturi, grinzi sau prisme,
margini.
 După grosimnea sau raportul dintre grosime şi lăţime sunt: scînduri,
dulapi, grinzi şi rigle.
 După gradul de prelucrare a canturilor sunt: cheresteaua tivită cu
ambele canduri plane, cheresteaua semitivită cu un singur cant prelucrat,
cheresteaua netivită ambele canturi sunt neprelucrate.
 După lungime sunt: lungă, normală şi scurtă.
 După poziţia piesei în raport cu inelele anuale, se deosebesc:
cherestea radială, cherestea semiradială şi cherestea tangenţială.
 După gradul de umiditate, cheresteaua de orice specie poate fi:
cherestea verde, a cărei umiditate depăşeşte 30%, cherestea zvîntată,
cuprinde între 25 şi 30 %, cherestea semiuscată, cu umeditate de
maximum 17%.
 După calitate, clasificarea se face în funcţie de structură, prezenţa
defectelor şi caletatea prelucrării. Pentru a asigura o bună calitate a
produsului finit materia primă trebuie să mai deţină şi careva proprietăţi
cum ar fi: densitatea aparentă, contragerea şi umflarea, proprietăţile
tehnice, acustice şi elastice. Densitatea aparentă – reprezintă raportul
dintre masa şi volumul aparent al lemnului, se notează cu (ro) şi se
calculează în relaţia:
 Densitatea aparentă a stejarului umiditatea de 15% este eglă 0,69
[g/cm3]

Umiditatea lemnului se notează prin U, reprezintă cantitatea de apă a


acestuia raportată la masa lui în stare complet uscată şi se calculează cu
relaţia:

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
În care Mu este masa lemnului în stare umedă, iare Mo în stare absolut
uscată. În secţiune transversală, lemnul prezintă variaţii de umiditate de
exemplu la stejar; în albur 72% iar în durament 73%

Contragerea şi umflarea lemnului reprezintă modificarea dimensiunilor


sale corespunzător pierderii prin uscare a apei legate respectiv absorbţiei
de apă. Variţia dimensională şi volumică a lemnului datorită umidităţii
cunoscută sub denumirea de ’’ jocul lemnului ’’ este necesar a fi bine
cunoscută, dar fiind inconvenientele provocate de deformarea pieselor .

Proprietăţile termice, şi anume căldura specifică, conductibilitatea


termică şi difuzibilitatea termică reprizintă modul în care se comportă
lemnul faţă de căldură. Cădura specifică se măsoară în kilocalorii (K cal )
şi reprezintă cantitatea de căldură necesară ridicării cu un grad a
temperaturii unui kilogram de lemn notînduse cu C.

Conductivitatea termică se notează cu (lamda) se exprimă în Kcol/m h


C, ia reprezintă proprietatea unui corp de a produce căldură

Difuzibilitatea termică – se notează cu şi se măsoară în metri pătrati pe


oră reprezentînd viteza de conducere a căldurii într-un corp.

Puterea calorică a lemnului reprezintă cantitatea de căldură degajată de


un kilogram combustibil. Puterea calorică a stejarului fiind de 3460 [Kcal /
kg] Densitatea specifică de 0,70[g / cm3], puterea calorică specifică 2422
[Kcal /dm3]

Proprietăţile acustice a lemnului se referă la conductibilitatea acustică,


rezistenţa de propagare a sunetului şi rezistenţa la radiaţia acustică.
Viteza de propagare a sunetului la stejar este de:

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
- Paralel cu fibrele 3381 – 4310 [m / s]

- Perpendicular pe fibre 2480 – 3165 [m / s]

Proprietăţile electrice ale lemnului se referă la rezistenţa acestuia la


trecerea curentului electric, rezistenţa chimică, respectiv la rezistenţa la
tensiune electrică – rigiditatea electrică.

Rezistenţa chimică arată proprietatea lemnului de a se pune trecerii


curentului electrică.

Rigiditatea dielectrică este însuşirea lemnului de a rezista tensiunii


electrice şi se măsoară în volţi pe unitatea de lungime(m sau cm)

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
2.3Descrierea procesului tehnologic la fabricarea
produsului.

1. Recepţionarea materiei prime. – Această operaţie se face


cantitativ şi calitativ.

 Cantitativ – prin verificarea dimensiunilor (lăţimea, grosimea,


lungimea). Calculul volumului, folosind instrumente de măsurat şi tabele
de cubaj.
 Calitativ – se face vizual, urmărinduse folosirea dacă este corectă,
iar defectele lemnului să fie în limitele admise în STAS. Şi controlul
umidităţii lemnului care nu trebuie să depăşească de

8 – 12%

2. Sortarea cherestelei – este operaţia de repartizarea a pieselor de


cherestea pe clase de calitate după specia lemnului, dimensiuni,
sortimente şi destinaţii.

Gruparea pieselor pe sortimente şi dimensiuni constituie sortarea


dimensională, iar clasificarea după însuşirile lemnului şi calitatea
prelucrării constituie sortarea calitativă.

3. Stivuirea cherestelei. Cheresteaua este adusă la locul de depozitare pe


linii de manipulaţie cu vagonetele sau pe drumuri cu auto sau pe
electrostivuitoare. Ea trebuie să fie stivuită în cel mult 72 ore de la intrare
în depozit. Înainte de aşezare în stive, trebuie de curăţat de rumeguş şi
fibre smulse. Stivele se fac pe platforme executate din elemente de beton
aşezate la o înălţime de minimum 40 cm de sol. Stivuirea se face cu spaţii
folosind în fiecare rînd de material şipci din răşinoase care se vor aşeza

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
între rîndurile de cherestea pe aceeaşi verticală, la distanţe între 1 şi 1,5
m, în funcţie de grosimea cherestelei. Piesele de cherestea se vor aşeza
în stivă cu faţa interioară în sus între piesele de pe acelaşi rînd lăsîndu-se
spaţii libere pentru a crea posibilitatea aerisirii. Pe stive se marchează o
tăbliţă unde este înscris: numărul stivei , data terminării stivei, specia,
dimensiunile, calitatea şi cantitatea, numărul de scînduri.

4. Uscarea cherestelei – material primă se depozitează în condiţii


corespunzătoare pentru a se evita degradarea ei. Depozitul de cherestea
se amenajează după anumite reguli privind forma şi poziţia terenului,
direcţia vîntului dominant etc. Cheresteaua se stivuieşte în depozite
anume amenajate cu postamente de beton, prevăzute cu drumuri de
acces, pentru a permite manipularea cherestelei cu ajutorul
autostivuitoarelor. Pentru stivuire se folosesc şipci de aceeaşi specie,
groase de 18 sau 24 mm, late de 24 – 60 mm şi lungi cît lăţimea
stivei. Operaţia de stivuire se execută manual. Înălţimile de stivuire sînt
de 4 – 5 m.

Stivele de cherestea se acoperă cu panouri din rame şi din carton asfaltat.


Acoperişul stivelor are o pantă din 10% pentru scurgerea apei şi se
consolidează împotriva vîntului. Pe stive se pun tăbliţe pe care se înscriu o
serie de date legate de materialul stivuit, şi anume: data începerii şi a
terminării stivei, lungimea , grosimea, lăţimea, clasa de calitatea şi
volumul materialului stivuit, umiditatea. Pentru mobilă, cherestiaua
trebuie să aibă o umiditatea de 8 – 10 % care se realizează prin uscarea
cherestelei. Uscarea cherestelei se face în funcţie de umiditatea iniţială,
densitatea şi grosimea ei, temperature, circulaţia şi umiditatea aerului,
procedeul şi instalaţia de uscare folosită. Lemnul se poate usca pe două
căi: pe cale naturală şi pe cale artificială.

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
Uscarea naturală a lemnului se realizează în depozite sub influenţa
facterilor naturali de mediul, ca: vînturi sau curenţi de aer, căldură solară
ect. Durata de uscare pe cale naturală a lemnului este de circa 1 an pe 1
cm grosime la cheresteaua de foioase şi o jumătate de an pe 1 cm
grosime la cheresteaua de răşinoase.

Uscarea artificială se face în instalaţii speciale, ca:

- Instalaţii de uscare cu funcţionare continuă (tunele) la care aerul circulă,


de obicei, în lungul instalaţiei şi în sens contrar direcţiei de avansare a
vagonetelor de cherestea.

- Instalaţii de uscare cu funcţionare periodică (camere şi maşini de


uscare), în care aerul circulă transversal pe stive. O cameră de uscare cu
lungime de 8,5 sau 12,5 m este prevăzută cu baterii de încălzire a aerului,
ventilatoare, coşuri de admisie şi evacuare a aerului şi aparate pentru
controlul uscării cherestelii. Cel mai răspîndit tip de cameră este cel cu
ventilatoare elicoidale acţionate individual.

5. Masurarea şi însemnarea. Însemnarea este o operaţie cheie în procesul


tehnologic al fabricelor de cherestea de foioase şi se reflectă hotărîtor în
balanţa realezărilor economice ale unităţii, în capacitatea de a realiza
sortimentaţia comandată. Operaţia de însemnare constă în analiza
pregătitoare a pieselor brute, clasarea preliminară şi aplicarea semnelor
convenţionale.

Însemnarea este o operaţie ajutătoare care se face desenîndu-se cu


creionul pe materialul lemons care se croieşte linii drepte pentru locurile
de tăiere sau desenîndu-se după şablon, forma elementului. Grosimea se

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
măsoară în orce parte a piesei, lăţimea se măsoară pe lungimea piesei
unde nu există teşitură.

6. Secţionare cherestelei – prin secţionate se elimină defectele neadmise


şi se delimitează unele sortimente de cherestea care în continuare se vor
prelucra în mod diferit. Selecţionarea este o operaţie de tăiere
transversală, prin care se obţin piese de cherestea la lungimile cerute de
standarte. Secţionarea se efectuiază uneori şi fără a urmări eliminarea
unor defecte, cazul cînd se urmăreşte reducerea dimensiunilor unor piese
care, din cauza greutăţilor mari îngreunează manipularea lor ulterioară.

Această operaţie se execută la ferastraie circulare pendule. Se face


retezarea cherestelei la dimensiunile acprosimativ corespunzătoare, în
funcţie de comenzi. Prin retezare se urmăreşte şi eliminarea defectelor
naturale ale lemnului pe lungimea piesei.

7. Tivirea – este o operaţie de tăiere a marginilor pentru formarea


decantruri perpendiculare pe feţe. Operaţia se execută pe ferestraie
circulare simple sau duble, la care una din pînze este mobilă pentru a se
obţine gama necesară de lăţime. Avansul la aceste maşini poate fi manual
sau mecanic. Operaţiile de tivire şi spintecare se fac în scopul obţinerii a
două sau mai multe piese, eliminării teşiturii sau a unor defecte localezate
pe lungimea piesei, cum ar fi inima propriu – zisă la piesele centrale şi
zone de putregai.

8. Spintecarea cherestelei – este o operaţie de tăiere longitudinală a unei


piese de cherestea în scopul obţinerii de două sau mai multe piese cu
lăţimi diferite. Spintecarea se face la ferestraiele circulare simple cu un
singur disc de ferestrău şi riglă de ghidaj. În acest caz avansul este
manual.

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
9. Reîndeluirea pe faţă şi cant – (Îndreptarea) această operaţie se
execută la maşina de îndreptat care se îndreaptă o faţă a piesei şi un cant
pentru ca să se obţină un unghi de 900 şi suprafeţe plane.

10. Rndeluirea la grosime – această operaţie se execută după îndreptarea


prealabilă a unei feţe şi a unui cant. Prin această operaţie se realizează
precizia geometrică a secţiunii prin feţe paralele şi perpendiculare între
ele ( faţă – cant ) precum şi precizia dimensiunilor. La rendeluirea le
grosime se poate obţine şi îndreptarea şi rendeluirea suprafeţelor printr-o
singură trecere sau mai multe treceri, pînă obţinem dimensiunile
necesare.

11. Frezarea – este operaţie prin care se face o serie de prelucrăci ale
canturilor şi ale suprafeţelor drepte sau curbe ale pieselor din lemn.
Operaţia se execută la diferite maşini de frezat, în fucţie de prelucrare. La
această maşină exescutăm lambă şi uluc pe canturile pieselor la
dimensiunile necesare.

12. Îcleierea – (asamblarea şi formarea panourilor) se execută unirea sau


legarea prin diferit mijoace tehnologice, a două sau mai multe repere
pentru a obţine un panou. Pentru realizarea panoului este necesar ca
semifabricatul să fie cu canturile plane şi netede, pentru ca să asigure o
bună încleiere. Înainte de asamblarea panourilor este necesară o sortare
prealabilă a elementelor, după:

- felul aşezării inelelor anuale

- după direcţia fibrelor

- după culoarea lemnului

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
- după specia lemnului şi dimensiuni

În acest caz, elementele sînt însemnate şi aşezate în pachete pentru


fiecare panou. După sortare şi însemnare se aplică adeziv pe canturi şi le
strîngem în dispozitive. Panoul obţinut se lasă pentru condiţionare timp de
12 ore. Calitatea unei îmbinări încleiate depinde de diferiţi factori, ca
specia lemnului, umiditatea lui, calitatea suprafeţelor, felul adezivului,
temperatura la presare şi presiunea folosită .

13. Rendeluirea la grosime. Rendeluim panourile în dependenţă de


grosimea necesară (20 mm ). Această operaţie se execută la maşina de
îndreptat unde se înlătură rugozitatea suprafeţei, în urma cărora obţinem
o planietate sporită a suprafeţelor pieselor pentru scaun.

14. Dimensionarea.Muncitorul însemnăm pe panou dimensiunile necesare


şi apoi această operaţie se execută la maşina ferestrăul panglic de
tîmplărie unde obţinem o exaccitate sporită a dimensiunilor pieselor
pentru scaun indicate în fişa tehnologică.

15. Frezarea – la această operaţie executăm frezarea cu profil a canturilor


elementelor. Această operaţie se execută la maşină de frezate de jos sau
la maşina de frezat manual.

16.Burghierea – este operaţia de găurire a lemnului, prin care se execută


găuri şi scobituri în vederea asamblării reperelor din lemn cu cepuri
încleiate sau cu şuruburi pentru lemn, sau solidarizarea acestora.
Burghierea este o formă de tăiere închisă de formă rotundă. Burghierea
se execută la maşini de burghiat verticale şi orizontale simple sau
multiple. Găurirea se face cu diferite diametre şi adîncimi necesare.

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
17.Şlefuirea – este operaţiea de netezire a suprafeţelor pieselor cu
ajutorul materialelor abrazve. Şlefuirea se poate realiza manual pentru
piese mici profilate şi mecanic pentru piese lungi . Scopul şlefuirii este
înlăturarea şi smulgerea fibrelor şi petelor pentru a se obţine suptafeţe
uniforme cu un aspect estetic şi igienic. Se poate spune că şlefuirea
suprafeţelor este o operaţie de pregătire la finisarea materialelor din lemn
şi a materialelor pe bază de lemn pentru executarea operaţiilor de finisare
mai departe.

Şlefuirea trebuie să se facă în trei reprise:

- mai întîi la început facem o şlefuire brută cu granulaţie de 60 – 80 – a


doua operaţie se face o şlefuire fină cu granulaţie de 100-120 -şi
ultima operaţie se face şlefuirea finală cu o granulaţie de 150-180

După toate aceste trei şlefuiri obţinem o suptafaţă a elementelor


scaunului mai netedă şi mai frumoasă.

19. Finisarea – este ultima grupă din procesul tehnologic de fabricaţie a


finisării adică lăcuirea. Rostul lăcuirii este de acoperi suprafeţelor
produselor cu o peliculă transparentă lucioasă care redă un aspect mai
frumos. Deoarece lăcuirea şi vopsirea sunt ultimele operaţii prin a căror
executare produsul devine finit, se mai numesc şi operaţii de finisare a
produsului. Din punct de vedere a aspectului finisările
sunt:

- netransparente sau opace, cînd suprafaţa lemnului nu se vede.

- şi transparente cînd se pune în valoare coloraţia şi textura materialului


lemnos, iar acestea rămînînd vizibile prin stratul de lac. Fenisajul
netransparent se aplică mai des pe produsele de răşinoase sau foioase

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
ieftine care sunt folosite la maşini agricole, diferite autocamioane şi alte
produse care sunt expuse direct acţiunlor atmosferice. Iar finisajul
transparent se execută lacuri incolore sau slab colorate, semitransparente
sau transparente şi sunt folosite la produsele fabricate din specii
lemnoase cu o structură lemnoasă care au destinaţia de a fi folosite în
încăperi încălzite. Vopsirea cu lac se aplică cu pensula sau cu
pulverizatorul şi se lasă la uscare timp de la 1 – 24 ore la temperatura de
18–20 0C

19. Asamblarea şi montarea produsului – cuprinde o operaţie de grupare


(asamblare) a părţilor componente repere complexe şi subansambluri.
– aplicarea cepurilor rotunde, muncitorul va aplica în gaură un cep rutund
după ce la uns cu adeziv. –
muncitorul va fixa cele două piese una în alta -
muncitorul va efectua două găuri în canturile de sus ale pieselor –
muncitorul va aplica în fiecare gaură un cep rotund după ce la uns cu
adeziv.
Burgierea pentru scoabe. Muncitorul va stabili locul pentru burghiere
punînd scoabele şi fixînd cu creionul un punct în găurile scoabelor.
Burghiază locurile fixate cu creionul. Muncitorul va aşeza scoabele în
locurile burgheiate şi va înşuruba cîte un şurub în găiri.

picior suport. Muncitorul ea patru tălpi de cauciuc şi înbracă fiecare talpă


la fiecare colţ de jos a picioarelor suport.

20. Ambalarea şi depozitarea. Prin ambalare se urmăreşt înpachetarea


mobilei în aşa fel ca să fie protejată. După ambalare mobila se
depozitează în magazii ferite de umezeală, variaţii de temperatură, curenţi
puternici de aer şi lumina solară.

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
2.4.Controlul tehnic la fabricarea produsului.

Realizarea unor produse de calitate constituie unu din obiectivele de


bază prin care se urmăreşte asigurarea sporirii eficienţei economice în
toate întreprinderile.
Produsele industriei lemnului formează o gamă de sortimente din ce în ce
mai bogat, urmarea procesului de diversificare, cu o valoare suerioară de
întrebuinţare. Datorită structurii complexe şi sensibile a lemnului,
diferenţiat în funcţie de specii şi al unei activităţi biologice variate se
impun a se acorda o atenţie deosebită prelucrării lemnului în fiecare fază
de prelucrare.

Obiectivele controlului tehnic sunt :


- verificarea calităţii producţiei: caracteristicile materialelor utilizate,
forma, dimensiunile produsului , , gradul de finisare sau alte caracteristici
ale produsului; -
respectarea condiţiilor prevăzute de STAS - uri, norme interne, caiete de
sarcini sau alte condiţii stipulate prin contract; -
prevenirea şi eliminarea debuturilor, a produselor declasate din procesul
de fabricaţie; -
respectarea tehnologiei de fabricaţie din momentul intrării materialelor
pînă la livrarea produselor finite.

Produsele din lemn sunt concepute şi realizate pentru a satisface anumite


funcţii cu un cost de producţie cît mai scăzut. Mobila
face parte din categoria bunurilor de larg consum cu folosinţă îndelungată
şi satisface nevoile utilitare precise în mobilarea locuinţelor sau a spaţiilor
social - administrative, hoteliere etc. În condiţii de confort, folosire
economică a spaţiului şi la un cost de producţie cît mai scăzut.

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
Toate aceste însuşiri calitative pe care trebuie să le îndeplinească mobila
se ralizează în procesul de producţie, calităţi care se vor remarca la
consumator, prin folosirea mobilei.

 Calitatea producţiei determină calitatea produselor prin folosirea


unor tehnologii perfecţionate, co vor obţine şi produse cu însuşiri
calitative superioare.
 Calitatea produselor reprezintă totalitatea proprietăţilor unui
produs, măsură în care el satisface necesităţile societăţii, ca rezultat al
performanţelor tehnico - economice şi estetice, al gradului de utilitate
şi eficienţă economică pe care le asigură.

Calitatea se reprezintă sub două aspecte distincte: calitatea industrială şi


calitatea comercială. Se înţelege prin calitatea industrială conformitatea
produsului cu normele tehnice de fabricaţie şi standartele şi se referă la
calitatea materialelor, calitatea prelucrărilor, calitatea finisării, a feroneriei
etc.

Se înţelege prin calitatea comercială satisfacerea nevoilor utilitare,


estetice, de confort, nivel de preţ, calitatea finisării, modul de prezentare
şi concordanţa cu gustul publicului la un moment dat. Formele controlului
tehnic sunt : - preventiv -
lucrările pregătitoare, maşini, materii prime, forţă de muncă,
documentaţii, finanţare etc.

- în cursul executării producţiei - verificarea cantitativă şi calitativă a


lucrărilor ce se execută forme şi importanţă; - la sfîrşitul
lucrării - recepţia definitivă, introducerea în magazie pentru livrare,
ştampilare şi eliberarea certificatelor de calitate. Controlul de calitate
într-o fabrică de mobilă cuprinde următoarele etape:

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
Controlul de recepţie a materiilor prime, semifabricatelor materialelor şi
materialelor tehnologice sau al subansamblurilor sosite de la furnizori.
Controlul de recepţie respinge materialele necorespunzătoare calitativ,
pe baza normelor de calitate standartizate sau stabilite prin contracte.
Introducerea unor materiale de proastă calitate are urmări nefavorabile
atît asupra calităţii procesului tehnologic cît şi asupra calităţii şi
fiabilităţii produselor finite.
Controlul procesului tehnologic sau controlul pe fluxul de fabricaţie, care
se efectuiază de controlor în posturi fixe sau în posturi mobile, ( la mai
multe locuri de muncă ) controlorii verificînd calitatea pe operaţii, pot
măsura sau compara rezultatele cu lumitele admise ( compararea
dimensiunii efective măsurate cu limitele admise ale toloranţei ).
Controlul de recepţie se efectuiază în scopul de a face posibilă luarea
uneia din următoarele decizii : acceptarea sau respingerea lotulu, în
funcţie de numărul defectelor constante. Fiecare material introdus în
fabricaţie trebuie să corespundă condiţiilor de calitate de fabricaţie şi
livrare prevăzute separat pentru fiecare material, standarde în care este
înscris şi modul de verificare a calităţii. Condiţiile de calitate ale
materiilor prime, semifabricatelor şi materialelor pentru fabricarea
mobilei sînt reglementate în STAS - 770/80 " Mobilier din lemn. Condiţii
tehnice generale de calitate. " Pentru a asigura calitatea precisă a
produsului, trebuie să se introducă în fabricaţie materii şi materiale de
calitate corespunzătoare, a căror caracteristici trebuie sever controlate.
Calitatea produselor de mobilă se realizează în producţie, pe fluxul
tehnologic, la fiecare loc de muncă. Fiecare muncitor la locul său de
muncă îşi poate aduce contribuţia la realizarea calităţii produselor prin
realizarea calităţii operaţiei pe care o realizează. Pentru respectarea
condiţiilor de calitate la fiecare loc de muncă fiecare muncitor trebuie să

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
cunoască: ce se urmăreşte din punct de vedere al calităţii, ce se
controlează, cu ce se controlează şi mărimea abaterii de la calitate
prescrisă în documentaţia tehnologică.

Verificarea calităţii produselor de mobilă se face prin verificarea bucată


cu bucată sau verificări individuale ( control 100% ) aplicate produselor
la controlul final, fiind controlat fiecare produs dacă corespunde
condiţiilor generale de calitate prescrise. Controlul final reprezintă un
supracontrol şi constituie ultima barieră în calea pătrunderii produselor
necorespunzătoare în circuitul econemic. Controlul final oferă
posibilitatea de a verifica competenţa şi exigenţa cu care lucrează
controlul interfazic şi să stabilească măsuri pentru eliminarea
deficienţelor de calitate.

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
3.1.Calcolul volumului de produs fabricat intrun schimb.

Vpfs=P/N

P=48000buc/an

Unde:

Vpfs-volumul de produs fabricat intr-un schimb;

P-productivitatea;

N-numarul de zile lucratoare intr-un an;

Vpfs=48000/252=190buc/zi

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
3.4Calcolul timpului normat la fabricarea produsului

T1- Recepţia materiei prime.

T2- Descărcarea

T3-Sortarea cherestelei

T4-Stivuirea cherestelei

T5-Măsurarea şi însemnarea

T6-Secţionarea ( retazarea )

T7-Tivirea

T8-Spintecarea cherestelei

T9-Rendeluirea pe faţă şi cant

T10-Rendeluirea la grosime

T11-Frezare

T12-Încleierea

T13-Rendeluirea la grosimea a panoului

T14-Dimensionarea

-retezarea la 900

-îndreptarea

-tăierea la ferestăul panglică


. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
T15-Frezarea profilului pentru panouri

T16-Burghierea

T17-Şlefuirea panourilor

T18-Finisarea ( lacuirea )

T19-Asamblarea şi montarea produsului ( un trimou )

T20-Ambalarea şi depozitarea ( un trimou )

Ttot=T1+T2+T3+…T20=

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
PROTECTIA MUNCII SI A MEDIULUI AMBIANT.

OPERATIA Nr.1.
Descarcarea.
Poluanti la executarea operatiilor:
1.Deseuri menagere.

OPERATIA Nr.2.
Receptia calitativa si cantitativa.
Poluanti la executarea lucrarilor:
1.Deseuri menagere.

OPERATIA Nr.3.
Transportarea.
Poluanti la executarea lucrarilor:
1.Deseuri menagere.

OPERATIA Nr.5.1.
Retezarea.
Poluanti la executarea lucrarilor:
1.Praf.
2.Aschii.

OPERATIA Nr.5.2.
Spintecarea
Poluanti la executarea lucrarilor:
1.Praf.
2.Aschii.

OPERATIA Nr.6.
Indreptarea
Poluanti la executarea lucrarilor:
1.Praf.
2.Aschii.
OPERATIA Nr.7.
Rendeluirea.
Poluanti la executarea lucrarilor:
. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
1.Praf.
2.Aschii.

OPERATIA Nr.8.
Frezarea.
Poluanti la executarea lucrarilor:
1.Praf.
2.Aschii.

OPERATIA Nr.9.
Slefuirea.
Poluanti la executarea lucrarilor:
1.Praf.

OPERATIA Nr.10.
Decolorarea.
Poluanti la executarea lucrarilor:
1.Vapori de diferite solutii

OPERATIA Nr.11.
Aplicarea peliculei cu lac.
Poluanti la executarea lucrarilor:
1.Vapori de lac si vopsele.

OPERATIA Nr.12.
Asamblarea mobilei dupa finisare.

Poluanti la executarea lucrarilor:


1.Vapori de adezivi.

ACTIUNI PROGRAMATE LA CAPTURAREA SI NIMICIREA POLUANTILOR.


La operatiile 1,2,3 deseurile menagerie sint inlaturate prin
deridicare.Deseurile managere apar in orce caz,indifferent de actiunile
executate.
La operatiile 5,6,7,8 pentru captarea prafului si a aschiilor, fiecare masina
si toata hala sint conectate la instalatiile de exhaustrare.Din cauza ca

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
captarea totala a prafului este imposibila,in cadrul programului de lucru
se preconizeaza o intrerupere,pentru a micsora cantitatea de praf din
incapere prin ventilare.La sfirsitul fiecarui schimb se organizeaza actiuni
de deridicare.La operatiile 10,11,12 poluantii sint indepartati prin instalare
in camere a ventilatoarelor cu filter umede.

Factori de risc:
Descarcarea,Receptionarea,Transportarea
1.Suprafata abraziva;
2.Muchii ascutite;
3.Praf;
Rendeluirea,Burghierea,Frezarea,Slefuirea.
1.Suprafata alunecatoare;
2.Muchii ascutite;
3.Praf;
Finisarea cu lac,Asamblarea.
1.Praf;
2.Vapori de lac si adezivi;
3.Suprafete alunecatoare;

MASURI DE PREVENIRE A FACTORILOR DE RISC.

Pentru prevenirea factorilor de risc muncitorii sunt echipati cu haine de


protectie si manusi .Iar pentru prevenirea factorilor de risc ca:vapori de
lacuri si vopsele,muncitorii de asemenea sunt echipati cu masca,manusi si
haine de protectie.

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
Cuprins
1.Introducere.....................................................................................2
foi
1.1 Necesitatile societatii in produsul proectat.................................1 foi
1.2 Necesitatile de materie prima.....................................................1 foi
2.Compartimentul tehnologie
2.1 Descrierea tehnica a produsului proectat....................................3 foi
2.2Caracteristica tehnica...................................................................2
foi
2.3 Descierea procesului tehnologic la fabricarea produsului........10 foi
2.4 Controlul tehnic la fabricarea produsului....................................4 foi
3.Compartimentul calcule
3.1 Calcolul volumului de produs fabricat intrun schimb.................1 foi
3.2 Calcolul volumului lucrarilor......................................................2 foi
3.3 Calcolul suprafetelor...................................................................2
foi
3.4 Calcolul timpului normat la fabricarea produsului.....................2 foi
3.5Calcolul volumului si masa reperelor prelucrate.........................2 foi
3.6 Calcolul volumului de materie prima.........................................1 foi
3.7 Calcolul timpului normat al masinilor aflate in lucru..................2foi
3.8 Calcolul masinilor si utilajelor necesare la fabricarea produsului
proectat..............................................................................................2
foi
3.9 Calcolul numaralui de executanti pentru indeplinirea lucrarilor la
fabricarea produsului proiectat confor productivitatii proectate.......1 foi
3.10 Calcolul de energie necesar la fabricarea produsului
proiectat.............................................................................................2
foi
4.Compartimentul economie...........................................................20
foi
5.compartimentul tratamente hidrotermice si hidrotehnice............20 foi
6.Compartimentul masini,unelte si utilaje......................................20 foi
7. Compartimentul protectia muncii si mediul ambiant.................10 foi
8. Compartimentul prevenirea incendiilor......................................10 foi
9.Bibliografie....................................................................................2
foi

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008