Sunteți pe pagina 1din 8

Tratamente hidrotermice si hidrotehnice

Uscarea lemnului numim procesul de eliminare a umidităţii din


material, prin evaporare sau vaporizare. Scopurile tehnologice a uscării
se determină cu variaţia proprietăţilor fizice şi de exploatare a lenului,
ca urmare a variaţiei umidităţii lui. Umeditatea lemnului la care se
solicită stabilitatea dimensiunilor şi forma piesei, trebuie să fie în
prealabil, scăzută pînă la mărimea corespunzătoare condiţiilor de
exploatare a pieselor articolelor, cele din urmă fiind protejate de
umeziri repetate.
Scopurile tehnologice de bază a uscării lemnului sînt:
1.Preîntămpinarea variaţiei formei şi dimensiunilor pieselor.
2.Protejarea împotriva putrefacţiei.
3.Micşorarea masei lemnului cu creşterea concomitentă a rezistenţei
lui.
4.Înbunătăţirea calităţii de încleiere şi finisare.
Uscarea lemnulu reprezintă un proces complicat, legalitatea căruia se
determină prin petrecerea concomitentă a unui şir de fenomene,
principalele fiind:
1.absorbţia căldurii de către suprafaţa materialului (schimb de
căldură);
2.deplasarea căldurii prin material;
3.evapoarea umedităţii de pe suprafaţa materialului;
4.deplasarea umidităţii prin material;
Se cunosc mai multe metode de uscare:
-prin convecţie;
-prin conducţie;
-prin radiaţie;

Tatian V Coala
Ciutac M.
Mod Coala
ME PD -15-2305-2008
Semnat Data
-electrică;
După construcţie se cunosc:
-uscătorii tip cameră;
-uscătorii cu rulouri, care se deplasează pe rulouri în uscătorii;
-uscătorii pneumatice în flux de aer, gaz;
-uscătorii tip tambur;
-uscătorii tip bandă;
-uscătorii tip tunel;
După caracterul agentului de uscare se deosebesc următoarele
uscătorii:
-uscătorii cu aer;
-uscătorii gazoase;
-uscătorii cu abur supraîncălzit;
După multiciplitatea de circulaţie a agentului termic, se cunosc
-uscătorii cu circulaţie unică;
-cu circulaţie multirepetată;
După principiul de funcţionare a instalaţiei se cunosc următoarele
tipuri de uscătorii:
-cu funcţionare periodică;
-cu funcţionare continuă;

Uscătoria tip cameră.

Pereţii camerei sînt executaţi din cărămidă de argilă cu grosimea de 2-


2,5 cărămizi. Acoperirea camerei se execută din panouri din beton
armat cu izolaţie termică. Pardoselele se execută din ciment pe bază de
beton, pe care sînt instalate şine pentru deplasarea vagonetelor cu

Tatian V Coala
Ciutac M.
Mod Coala
ME PD -15-2305-2008
Semnat Data
stive. Fundaţiile sînt executate din beton cu hidroizolaţie. Uscătoriile,
tip cameră de regulă sînt aranjate în bloc din cîteva camere(pînă la 20).
În faţa camerei sînt amenajate instalaţii de încărcare-descărcare şi
încăpere pentru formarea stivelor şi păstrarea lor iar în spatele
camerei de obicei este prevăzută o încăpere numită sala de dirijare ,
unde sînt montate mecanismele de acţiune a ventilatoarelor şi
instalaţii de control şi reglare. Materialele de cherestea încărcate în
cameră este necesar de ale aranja în stive în aşa mod, încît ca agentul
de uscare ce circulă să scalde uniform suprafeţele lor. De obicei, stivele
se formează din rînduri orizontale de materiale de cherestaea pe
garnituri (şipci cu grosimea de 25mm.) şi (lăţimea de 40,50mm).
Dimensiunile stivelor se determină cu dimensiunile camerei .
Mai solicitate sînt dimensiunile:
-lăţimea stivelor b=1,8-2m;
-înălţimea h=2,5-2,8m;
-lungimea L=6-7m.
Volumul stivei se măsoară în m3 de materiale de cherestea după
formula:
E=l*b*h*βlungime*βlăţime*βînălţime = 6*2.8*2*1*0.9*0.5=15,12 unde:
L,b,h-dimensiunile stivei;
βlungime,βlăţime,βînălţime—coeficient de umpleer a stivei cu lemn pe l,b,h;
βlungime=1, 0,85;
βlăţime=0,9;
βînălţime =S/S+25=25/25+25=26 unde:
S-grosimea scîndurii;
25-grosimea şipcei;

Tatian V Coala
Ciutac M.
Mod Coala
ME PD -15-2305-2008
Semnat Data
Camera cu funcţie periodică.

Acest grup de camere este mai des solicitat. După particularităţile sale
de circulare a aerului (sau a aburului ) se deosebesc camere cu:
circulaţie naturală a aerului;
circulaţie forţată a aeului, realizată nemijlocit cu ventilatoare.

De calculat durata de uscare pentru categoria I de calitate a


materialului de cherestea din stejar cu secţiunea 25x125mm, de la
umeditatea iniţială de 64% pînă la umeditatea finală de 9%, la regimul
de temperatura termometrului umed tumed=64°şi φ= 0,8,în camere cu
circulaţie reversibilă transversală, viteza aerului în stivă este de
1,5m/s, iar lăţimea- 4m.
Grosimea calculată a sortimentului comform formulei:
Ss= (S1*S2) / (S1+S2) =(2,5*12,5) / (2,5+12,5)=2,08cm
Calcularea îmulţitorului B. Pentru aceasta folosim nomograma pentru
determinarea lui (fig. 50, pag 111,şubin) (Anexa 1): B = 80.
Coeficientul încetinirii uscării în stivă este determinat conform
nomogramei din fig. 51 (Anexa 2) este : C= 1,6.
Dupa regimul de uscare ales pentru materialele date de cherestea,
se stabileşte gradul de saturare pe treapta întii şi cu ajutorul diagramei
(fig 52) (Anexa 3) se determină coeficientul Aφ : Ap.c.=1,0; Aφ=0,98
(fig 52) (anexa 3).
Pentru coeficientul Ap.c., sunt stabilite doua mărimi pentru circularea
reversibilă-1,0; pentru circularea ireversibilă -1,15.
Dupa alegerea acestui coeficient şi calcularea logaritmului din
raportul umiditaţii iniţiale catre umeditatea finală; durata de uscare se
află prin înmulţirea mărimilor menţionate dupa formula:

Tatian V Coala
Ciutac M.
Mod Coala
ME PD -15-2305-2008
Semnat Data
τ=B*C*Ap.c.*log (Win /Wfin)
log (Win /Wfin)=0,85.
Inlocuind mărimile găsite în formula, obţinem:
τ=8,0*1,6*1,0*0,98*0,85=106 ore.
Am determinat durata uscarii propriu zise. Adaugînd la marimea
obţinută timpul de încălzire 1,5*6=9ore şi prelucrarea
umidometrică 3ore obţinem durata totala a ciclului de uscare – 118h

Selectarea regimului de uscare

– Materialul lemnos este necesar de a fi uscat în asa mod ca sa fie


asiguraţi termenii minimi şi calitatea necesara a materialului uscat.
Pentru aceasta, în procesul de uscare a materialului lemnos dupa un
regim deosebit este variată starea agentului de uscare ( temperatura
lui şi gradul lui de saturaţie) adică se realizeaza uscarea comform
regimului.
Prin urmare regimul de uscare se numeşte descrierea stării
agentului de uscare în procesul de uscare a materialului de cherestea
este necesar de creat asa condiţii la care tensiunile aparute nu ar
depăşi limita de rezistenţă.
Pentru aceasta, la etapa iniţială a procesului se solicită de a susţine
marimea minima a variaţiei umeditatii pe grosime, ce se poate de atins
prin reţinerea in ajentul de uscare cu gradul de saturaţie înalt.
Pe masura uscării lemnului, mărimea umiditatii relative “φ”e
necesar de scăzut pentru a aduce materialul pînă la umeditatea finală.
Temperatura mediului la finele uscării urmează să se majoreze. La
micşorarea umedităţii, cresterea temperaturii nu va scădea rezistenţa
dar in acelaşi timp considerabil va ocoli procesul.

Tatian V Coala
Ciutac M.
Mod Coala
ME PD -15-2305-2008
Semnat Data
În aşa mod materialul de cherestea este raţional de a fi uscat
conform regimului care este caracterizat prin scăderea gradului de
saturaţie şi cresterea temperaturii pe parcursul uscării.
Regimul de uscare trebuie să asigure durata minimă a procesului
cu păstrarea proprietaţilor chimice şi a microstructurii lemnului. In
acest caz mai raţional vor fi regimurile la temperaturi înalte la care
temperatura pe parcursul uscării scade.
Aceasta se explica din urmatoarele :
La începutul uscarii cînd materialul este jilav, temperatura înaltă a
mediului, (de la 200-500°), considerabil intensifică evaporarea
umedităţii, însă temperatura lemnului (pîna cînd în el se conţine
umeditate liberă), nu se poate ridica mai sus de temperatura punctului
de fierbere a apei şi în lemn nu au loc nici un fel de schimbari chimice.
Pe măsura uscarii, cînd se începe să se elimine umiditatea legată şi
temperatura materialului tinde catre temperatura mediului, ultima
trebuie să fie scazută pînă la 120-180°C pentru a evita descompunerea
chimică sau aprinderea lemnului
In functie de dimensiuni, forma şi destinaţia materialului lemnos şi
în funcţie de masura influenţării tensiunilor interne asupre
proprietăţilor tehnologice a lemnului către regimul de uscare se solicită
diverse cerinţe .
Pentru compararea diverselor regimuri de uscare a materialelor de
cherestea dupa rezultatele cantitative şi calitative exista 3 criterii:
1. de aspritate;
2. eficacitate;
3. de siguranţă.

Tatian V Coala
Ciutac M.
Mod Coala
ME PD -15-2305-2008
Semnat Data
Criteriul de aspritate a regimului caracterizează intensitatea evaporării
W în aer a stării prezente. Aspritatea regimului se determină cu
parametrii agentului de uscare şi W a materialului.
Criteriul de eficacitate a regimului se caracterizează cu mărimea
duratei de uscare a materialului dat la regimul dat. Eficacitatea unui
regim în comparaţie cu altul se apreciază cu raportul duratelor
proceselor. Criteriul de siguranţă al regimului, determină, pe cît
regimul dat nepericulos –sigur pentru lemn, adică pe cît îl protejează
de deteriorări sub acţiunea tensiunilor interne. Mărimea acestui criteriu
se apreciază cu raportul în limita rezistenţei lemnului catre tensiunea
internă maximă
S = Grez / Gmax
Dacă S >1,0 – regimul este nepericulos
S <1,0 – periculos ( sunt posibile crapaturi în material).
Există regim de uscare a materialului lemnos la temperaturi înalte şi
la temperaturi joase.
Regimurile de uscare a materialului de cherestea în uscatorii tip
cameră în funcţie de numarul etapelor de ridicare a temperaturii şi
diferentei psihrometrice pot fi:
a) întro etapă;
b) în doua etape;
c) în mai multe etape.
Numarul de etape este conditionat de corectitudinea necesara de
dirijare a procesului de uscarea sortimentelor de diverse specii şi
posibilitatea apariţiei crapaturilor în specie. Numărul etapelor este
legat cu durata procesului (in zile).
Ex. Pentru materialul cu durata de uscare 2-4 zile este suficient doar
doua etape, iar daca durata este de 25 de zile, sunt necesare 5 etape şi

Tatian V Coala
Ciutac M.
Mod Coala
ME PD -15-2305-2008
Semnat Data
la uscarea cherestelei sau senifabricatelor cînd durata este de circa 50
de zile, regimul consta din 7 etape.
Regimurile de uscare moderne a materialelor de cherestea se
caracterizeaza prin urmatoarele particularităţi :
-pe masura scăderii umeditaţii lemnului uscat creşte temperatura şi
diferenţa psihrometrică a aerului;
-la uscare materialelor de cherestea subţiri şi de calitate joasă, în
deosebi din specii moi, se folosesc temperaturi majorate şi diferenţe
psihrometrice;
-în uscatoriile tip cameră cu circularea aerului slabă, la nivel scazut, la
început de proces se menţine diferenţa psihrometrica ridicată în
comparaţie cu circulaţia aerului pe material cu viteza egala cu 2m/s;
-pentru uscarea materialului de cherestea în cantităţi mari a speciilor
de răşinoase, mai util este regimul din doua etape în uscatorii tip tunel
contra curent;
-la uscarea sortimentelor cu grosimi mari, în general din specii tari, în
condiţiile temperaturilor majorate, se observă scăderea indicilor de
rezistenţă a lemnului.
De aceea aceste condiţii pot fi admise doar pentru uscarea
materialelor de cherestea subţiri sau dimensiuni mici din specii moi,
adică, cînd acţiunea termică este de scurta durată.

Tatian V Coala
Ciutac M.
Mod Coala
ME PD -15-2305-2008
Semnat Data