Sunteți pe pagina 1din 47

Compartimentul prevenirea şi stingerea incendiilor

Cunoscându-se cauzele reale ale incendiilor se pot lua cele mai


eficiente măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor la toate etapele de
prelucrare şi fabricare .
În hală , la etapele de recepţie a lemnului principalii factori de
izbucnire a incendiilor reprezintă :
- Focurile deschise , sub formă de flăcări sau ţigări nestinse .
- Corpurile încălzite sau supraîncălzite ( conducte termice,
radiatoare , ) şi radiaţiile reprezintă pericol de incendiu
- Scurt circuitul electric , incendiile de acest tip sunt cauzate acolo
unde utilajele şi aparatele electrice se suprasolicită , sau se folosesc instalaţii
improvizate
Pentru acesta nu se vor folosi dispozitive vechi sau macarale
neechipate corespunzător
La etapele de prelucrare a lemnului factorii principali de
provocare a incendiilor sunt acei factori de risc care datorită intrării în
contact cu rumeguşul sau praful de lemn cu particule minuscule pot isca
incendii :
 Scânteile şi arcele electrice ce apar în sectoarele de finisare în care
se găsesc amestecuri de gaze , vapori sau prafuri combustibile .
 Scurt circuitul electric
 Scânteile mecanice
 Praful de lemn de pe conductele termice încălzit timp îndelungat la
temperatura de 1000C se carbonizează după care se autoaprinde , în
contactul cu aerul atmosferic.
Cel mai mare pericol de explozie îl reprezintă praful de lemn, făina de
lemn, făina de plută şi praful de la materialele de finisare. În sectoarele de
finisare , lacurile rămase în cabinele de pulverizare au tendinţa de
Tatian V. Coala

Mod Coala
Bejan T.

N. docum Semn Data


ME PD-15-2305-08
autoaprindere . Reacţiile chimice se numără şi ele printre factorii de
provocare a incendiilor . Reacţii ci degajări mari de căldură ( acetona cu aer
sau perhidrol, acid sulfuric, cu colorant de potasiu, etc. )
Pentru evitarea apariţie scânteilor se vor înlătura eventualele corpuri
metalice sau pietre care ar putea provoca scântei, înlăturarea pânzelor
tăietoare care sunt uzate. În încăperi cu pericole de explozie pardoselele
trebuie executate din materiale care nu dau naştere la scântei atunci când
sunt lovite de barele de oţel . Protejarea exploziilor şi evitarea lor se
foloseşte instalaţia de înăbuşirea a exploziilor. Ventilarea înlătură posibilitatea
formării amestecurilor explozive . Pentru prevenirea aprinderii de la trăsnet
se vor instala paratrăsnete .
Întreprinderile şi fiecare fabrică de prelucrare a lemnului se vor
asigura cu toate mijloacele şi instalaţiile de prevenire şi stingere a
incendiilor .
Măsuri privind profilaxia antiincendiară
Pentru evitarea izbucnirii incendiilor pe parcursul executării lucrărilor de
terasament, sudare în construcţie, e necesar:
 de organizat şantierul conform cerinţelor proiectului de execuţie a
lucrărilor (PEL);
 de instruit muncitori la locurile de muncă, demonstrând cazuri de
izbucnire a incendiilor posibile;
 de amenajat locurile de muncă ale sudărilor cu complexe
antiincendiare;
 de păstrat curăţenia la blocurile de muncă şi nu trebuie de
acumulat lângă locurile de muncă materiale inflamabile.
Securitatea obiectului împotriva incendiului se asigura prin:
- printr-un sistem de preîntâmpinare a incendiului

Tatian V. Coala

Mod Coala
Bejan T.

N. docum Semn Data


ME PD-15-2305-08
- printr-un sistem de protecţie împotriva incendiului care costă din
dulapuri antiincendiare unde se află nisip, o lopată şi o căldare cu fundul
ascuţit ;
- prin măsuri tehnico-organizatorice adică toţi sunt instruiţi cum
sase comporte şi ce să facă în caz de incendiu .
Factorii periculoşi a incendiului care influienţează asupra oamenilor
sunt următorii :
o focul deschis şi scânteile
o temperatura înaltă a mediului înconjurător
o fumul
o concentraţia scăzută de oxigen
o prăbuşirea părţilor clădirii, instalaţiilor , etc.
o Preîntâmpinarea incendiilor se asigură prin:
o prevenirea formării mediului combustibilului
o prevenirea formării sau includerii în mediul de combustibil a
surselor de aprindere
Pentru a nu forma mediul combustibil trebuie:
 de folosit la maxim materialele greu combustibil şi necombustibile
 de a limita utilizarea substanţei inflamabile şi utiliza cele mai
nepericuloase procedee de amplasare şi păstrare
 de a menţine mediul de vapori şi gaze în afara zonei de aprindere
 de a automatiza şi mecaniza la maximum procesele tehnologice ce
ţin de folosirea substanţei combustibile ;
 de a instala utilajul cu pericol de incendiu în încăperi izolate sau
pe tern deschis ;
 de a utiliza ambalaje ermetice pentru substanţe combustibile
 de a folosi dispozitive de protecţie la utilajul de producţie în care
se manipulează substanţele combustibile pentru cazurile de defectări sau
Tatian V. Coala
avari;
Mod Coala
Bejan T.

N. docum Semn Data


ME PD-15-2305-08
 folosirea încăperilor şi cabinelor bine izolate de mediul
înconjurător.
Prevenirea formării în mediu combustibil a surselor de aprindere trebuie
să se asigure prin:
- folosirea maşinilor şi mecanismelor la exploatarea cărora nu se
formează surse de aprindere;
- folosirea utilajului electric în corespundere cu cerinţele regulilor de
construcţie a instalaţiilor electrice;
- folosirea în construcţie a mijloacelor cu acţiune rapidă de
deconectare a posibilelor surse de aprindere ;
- amenajarea protecţiei contra fuljerului a clădirilor, instalaţiilor şi
utilajului;
- executarea regulilor stabilite privind securitatea incendiilor.
Faţa de sistemul de protecţie împotriva incendiilor sînt înaintate
următoarele cerinţe:
 folosirea mijloacelor de stingere a incendiilor şi tipurilor de tehnică
împotriva incendiilor respective;
 folosirea instalaţiilor automate de semnalizare a incendiilor;
 instalaţii şi dispozitive ce asigură limitarea propagării incendiilor;
 folosirea sistemelor de protecţie antifum.
Sistemul de protecţie antifum trebuie să asigure protecţia căilor de
evacuare de fum, temperaturile înalte şi produsele toxice ale arderii atâta
timp, cît este necesar pentru evacuarea sau protecţia colectivă a oamenilor.
În timpul funcţionării întreprinderii toţi colaboratorii sînt instruiţi
referitor regulilor de securitate împotriva incendiilor, se folosesc mijloace
demonstrative de agitaţie privind asigurarea securităţii împotriva incendiilor.
Responsabilitatea pentru de securitatea împotriva incendiilor a
obiectului o poartă şeful obiectului sau alte persoane oficiale, numite prin
ordin de către
Tatian V. conducerea unităţii. Aceste persoane sunt obligate: Coala

Mod Coala
Bejan T.

N. docum Semn Data


ME PD-15-2305-08
să cunoască proprietăţile incendiare a materialelor şi substanţelor
care se folosesc sau se păstrează pe sectorul încredinţat ,să nu admită
încălcarea regulilor de păstrare;
să urmărească starea de funcţionare a tuturor sistemelor ţi
instalaţiilor , să ia măsuri de înlăturare a neajunsurilor depistate;
să explice angajaţilor instrucţiunile şi regulile securităţii împotriva
incendiilor care sînt în vigoare la obiectivul dat .
Vaporii tuturor lichidelor inflamabile sînt mai grei ca aerul şi se
acumulează, de regulă, în zonele de jos ale încăperilor. Viteza de ardere a
lichidelor este o mărime instabilă şi depinde de temperatura de fierbere şi
aprindere a lichidului. Prafurile prezintă un pericol de incendiu sporit ,
deoarece posedă toate proprietăţile incendiare ale materialelor solide. Valorile
limitelor concentraţiilor explozive ale amestecurilor praf-aer depind nu numai
de componenţa chimică , dar şi de meditate şi dispersitate.
Mijloace primare de stingere a incendiilor
Pentru lichidarea focarelor de incendiu la faza iniţială cu forţele
angajaţilor, toate încăperile de producţie, auxiliare, depozitele, instalaţiile
exterioare, precum şi sectoarele cu pericol de incendiu trebuie să fie
asigurate cu mijloace primare de stingere a incendiilor, inventar şi scule
pompiereşti în conformitate cu cerinţele normelor în vigoare.
Mijloacele primare de stingere a incendiilor sânt: hidraţii de incendiu
anteriori, stingătoarele de mână, butoaiele de apă, pompe de mână, bazine
de nisip, învelitoarele de asbest sau prelată, inventarul şi sculele pompiereşti
de mână (căldări, topoare, lopeţi, târnăcoape, căngi, standuri şi panouri
pompiereşti, etc.).
Protecţia oamenilor în caz de incendiu.
Factorii de bază sub acţiunea cărora au loc accidentele, otrăvirile,
moartea oamenilor, precum şi pagubele materiale sunt: focul deschis,
scânteile, iradierea tehnică, temperatura sporită a mediului, produsele toxice
Tatian V. Coala

Mod Coala
Bejan T.

N. docum Semn Data


ME PD-15-2305-08
ale arderii, fumul, insuficienţa de oxigen, prăbuşirea construcţiilor şi
instalaţiilor, explozia construcţiilor şi instalaţiilor.
Securitatea oamenilor în caz de incendiu se asigură prin:
 măsuri constructive de amenajare a căilor de evacuare;
 măsuri îndreptate spre limitarea extinderii incendiului şi a
obiectelor şi produselor de ardere;
 elaborarea planului de evacuare;
 elaborarea planului de evacuare a oamenilor, instruirea
personalului privind regulile de securitate contra incendiului, în deosebi
comportarea în caz de incendiu;
 organizarea evacuării la timp a oamenilor prin folosirea mijloacelor
colective şi individual de protecţie precum şi proiectarea la timp a mijloacelor
de protecţie ante-fum;
 menţinerea în ordine a utilajului special ce favorizează evacuarea
cu succes a personalului în caz de incendiu sau situaţii de avarii;
 limitarea folosirii materialelor capabile să răspândească repedea
arderea pe suprafaţa pentru făţuirea încăperilor prin care trec căile de
evacuare;
 stabilirea unui control sistematic din partea administraţiei asupra
păstrării şi circulaţiei de materiale şi substanţe combustibile şi explozibile,
respectarea măsurilor de securitate la executarea lucrărilor cu foc deschis.
Pentru evacuarea la timp a persoanelor se stabilesc numărul necesar şi
dimensiunile căilor de evacuare ce asigură posibilitatea deplasării libere a
oamenilor pe căile de evacuare, se organizează în caz de necesitate dirijarea
mişcării oamenilor pe aceste căi.

Masuri de protecţie a mediului ambiant

Tatian V. Coala

Mod Coala
Bejan T.

N. docum Semn Data


ME PD-15-2305-08
Pentru aprecierea calităţii componentelor mediului –aerul, apa ,solul -
sunt folosiţi indicii stării lor normative. Cei mai răspândiţi indici normativi sînt
CMA ale substanţelor dăunătoare în mediile numite , eleborate în deosebi
pentru oameni.
Măsurile de bază pentru protecţia şi folosirea raţianală a resurselor de
apă includ:
Ξ controlul calităţii apelor de suprafaţă şi subterane;
Ξ respectarea normelor sanitare la crearea şi exploatarea punctelor
de captare a apei .
Cantităţi enorme de apă se consumă la multe procese şi lucrări de
finisare a podelelor umede , este necesar de a separa apa utilizată în apă
tehnică şi apă potabilă menajeră .Procesele tehnologice şi alimentarea cu apă
a instalaţiilor care necesită cantităţi mari de apă , trebuie însă fie trecute la
alimentarea în ciclu închis sau repetat .Pe şantierul de construcţie se vor lua
măsuri de micşorare a volumului de apă consumată şi poluarea ei, prevenirea
cazurilor de poluare a bazinelor acvatice cu ape neepurate , deşeurile de
construcţie.
Apele reziduale tehnologice şi gospodăreşti-comunale ale industrie de
construcţie vor fi revărsate în sistemul de canalizare sau permanente, sau
vremelnice.
Pentru păstrarea resurselor se apă în activitatea de construcţie este
necesar de efectua măsuri ce previn eroziunea , spălarea şi transportarea
particulelor de sol în bazinele acvatice, provocând poluarea şi nămolirea
acestora, precum şi măsuri de prevenire a infiltrării şi evaporării apei .
Protecţia aerului atmosferi în activitatea de construcţie exercită o
influenţă mare de a exclude poluarea lui. Lucrările de construcţie-montaj
acţionează negativ asupra mediului ambiant .Acesta este poluat puternic în
procesul pregătirii materialelor izolante, pregătirea betonului asfaltic arderea
deşeurilor .
Tatian V. Coala

Mod Coala
Bejan T.

N. docum Semn Data


ME PD-15-2305-08
Pentru a exclude poluarea la efectuarea acestor lucrării şi procese este
necesar de folosit mai pe larg încălzirea electrică a materialelor prin inducţie.
Una din direcţiile principale a măsurile de protecţie a naturii este prevenirea
poluării mediului ambiant la exploatarea maşinilor de construcţie şi a
unităţilor de transport . Acest scop poate fi atins pe umătoarele căi:
micşorea concentraţie substanţelor toxice în gaze de eşapament a
maşinilor de construcţie, prin reglarea minuţioasă a sistemului de alimentare
cu combustibil a motoarelor cu adere internă;
excluderea compactă a degajărilor toxice în atmosferă prin
trecerea maşinilor de construcţie la acţiunea electrică gaz natural.
Nivelul zgomotului în localităţi la locurile de muncă şi încăperi este
reglementat de acte normative GOST 12.1.003-76 „SSBT. Şum. Obşcie
trebovania bezopasnosti”.
Influenţa negativă a zgomotului asupra organismului uman duce la un
disconfort şi cel mai mult este apreciată de oamenii ce locuiesc în case cu
multe nivele , ce posedă fono conductibilitate sporită.
Scopul proiectării de diplomă în domeniul protecţiei muncii este de a
însuşi şi a căpăta deprinderi practice ce ţin de elucidarea factorilor de risc
(dăunători şi periculoşi) ce apar în procesul de muncă şi a elabora măsuri şi
mijloace tehnico-inginereşti de profilaxie a acestora, iar în domeniul Protecţiei
mediului ambiant – folosirea raţională a resurselor naturale (solul, aerul, apa,
flora, fauna, subsolul).
Compartimentul protecţia muncii şi mediul ambiant
Protecţia muncii este un sistem de măsuri şi mijloace social-
economice, organizatorice, tehnice, profilactic-curative, care acţionează în
baza actelor legislative şi normative şi care asigură securitatea angajatului,
păstrarea sănătăţii şi a capacităţii de muncă a acestuia în procesul de muncă.
Protecţia muncii ocupă un loc important în politica economică şi socială
a statului, aceasta constituind o parte integrantă a planurilor din dezvoltarea
Tatian V. Coala

Mod Coala
Bejan T.

N. docum Semn Data


ME PD-15-2305-08
economică şi socială a ţării. Sarcinile protecţiei muncii sunt concretizate şi
detaliate în programele complexe de ocrotire a muncii şi de activităţi sanitar-
curative. Dezvoltarea de mai departe a protecţiei muncii este îndreptată spre
crearea unor condiţii mai favorabile pentru o muncă înalt efectivă,
ameliorarea condiţiilor sanitar-igienice şi tehnice de securitate, ridicarea
nivelului culturii de producţie. Sistemul bine chibzuit de protecţie a muncii
este unul dintre cele mai importante condiţii de rezolvare cu succes a
problemelor de intensificare a producţiei pe baza sporirii asigurării energetice
şi electrificării sferei de producţie, aplicării largi a unor tehnologii principial
noi, perfecţionării uneltelor de muncă şi proceselor de producţie, ridicării
nivelului de mecanizare, automatizare şi robotizarea sferei de producţie.
Acest sistem prevede activităţi îndreptate spre micşorarea bruscă sau
prevenirea acţiunii asupra omului a factorilor nocivi cauzaţi de funcţionarea
utilajului tehnologic, spre ocrotirea mediului ambiant.
Scopul protecţiei muncii este de a reduce la minimum,
probabilitatea afectării sau îmbolnăvirii angajatului cu crearea concomitentă a
condiţiilor confortabile de muncă la o productivitate maximală a acesteia.
Securitatea muncii în activitatea de producţie se asigură pe următoarele
căi:
 instruirea în materie de protecţia muncii a tuturor angajaţilor şi a
altor persoane la toate nivelurile de educaţie şi pregătire profesională;
 instructarea prealabilă şi periodică a tuturor angajaţilor;
 pregătirea specială angajaţilor care deservesc maşini, mecanisme şi
utilaje faţă de care sunt înaintate cerinţe sporite de securitate;
 verificarea periodică a cunoştinţelor personalului tehnic ingineresc a
materie în protecţia muncii (nu mai rar decât o dată în trei luni).
Direcţii principale ale politicii de stat în domeniul protecţiei muncii:
asigurarea priorităţii ale politicii de stat în domeniul protecţiei muncii;
emiterea şi aplicarea actelor normative privind protecţia muncii;
Tatian V. Coala

Mod Coala
Bejan T.

N. docum Semn Data


ME PD-15-2305-08
coordonarea activităţilor în domeniul protecţiei muncii şi al
domeniului;
supravegherea şi controlul de stat asupra respectării actelor
normative în domeniul protecţiei muncii;
cercetarea şi evidenţa accidentelor de muncă şi a bolilor
profesionale;
apărarea intereselor legitime ale salariaţilor care au avut de suferit în
urma accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;
stabilirea compensaţiilor pentru munca în condiţii grele, vătămătoare
sau periculoase ce nu pot fi înlăturate în condiţiile nivelului tehnic actual;
participarea autorităţilor publice la realizarea măsurilor de protecţie
şi al organizării muncii;
pregătirea şi reciclarea specialistelor în domeniul protecţiei muncii;
organizarea evidenţei statistice de stat privind condiţiile de muncă,
accidentele de muncă, bolile profesionale şi consecinţele materiale ale
acestora;
colaborarea internaţională în domeniul protecţiei muncii;
contribuirea la crearea condiţiilor nepericuloase de muncă, la
elaborarea şi utilizarea tehnicii şi tehnologiilor nepericuloase, la producerea
mijloacelor de protecţie individuală şi colectivă a salariaţilor;
reglementarea asigurării salariaţilor cu echipament de protecţie
individuală şi colectivă cu încăperi şi instalaţii sanitar-social, cu mijloace
curativ profilactice din contul angajatului.
Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale exercită coordonarea activităţii
de protecţie a muncii în Republica Moldova. Normele de protecţie a muncii şi
normele de igienă a muncii se emit de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi
de Ministerul Sănătăţii după consultarea patroanelor şi sindicatelor.
Protecţia muncii face parte integrantă din procesul de producţie şi are
ca scop asigurarea celor mai bune condiţii de muncă , prevenirea
Tatian V. Coala

Mod Coala
Bejan T.

N. docum Semn Data


ME PD-15-2305-08
accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale , în care scop
obligaţia şi răspunderea pentru realizarea deplină a măsurilor de protecţie o
au , potrivit atribuţiilor cele revin , cei ce organizează , controlează şi
conduc procesul de muncă. O primă măsură a cărei aplicare aduce un
raport deosebit la îndeplinirea sarcinilor de producţie , cu eforturi fizice
reduse pentru muncitori şi contribuie la prevenirea unor accidente de muncă
în fabricile de prelucrare a lemnului , este organizarea locului de muncă .
La locul de muncă a lucrătorilor nu trebuie să se găsească nici
un obiect de prisos , care să-l stânjenească în executarea diferitelor mişcări
şi mânuiri legate de munca sa productivă .
Platformele , cărucioarele sau containere cu piese brute trebuie aşezate
în partea dreaptă a muncitorilor iar cele cu piese prelucrate în partea stângă
. Această aşezare îi va da posibilitatea muncitorului să simplifice şi să reducă
numărul mişcărilor sale. Raţionalizarea fiziologică a proceselor de muncă
în lupta împotriva oboseli este de asemenea însemnată . Primul principiu al
raţionalizării este economisirea şi limitarea mişcărilor în timpul muncii .
Acest principiu se aplică numai mişcărilor care produc oboseala limitata fiind
necesară , în măsura posibilităţilor , la mişcările de aplecare a corpului .
În perioada când utilajele nu funcţionează sculele tăietoare trebuie
demontate de pe axele port cuţite trebuie verificată funcţionarea
dispozitivelor prin care se comandă pornirea, frânarea sau oprirea maşinii.
Dacă se constată o defecţiune, maşina nu poate fi pusă în funcţie până la
remedierea acestei deficienţe. După ieşirea din utilaje pentru debitare
,cheresteaua ajunge la ferstraiele circulare de retezat ,tivit sau spintecat.
Acestea trebuie verificate înainte de pornire sub aspectul ;strângerii,
ascuţirii şi integrităţii pânzei tăietoare ,al întinderii curelelor de transmisie ,a
stării apărătoare de protecţie.
Este interzisă începerea lucrului înainte ca pânza tăietoare să ajungă
la turaţia de regim ,utilizarea pânzelor tăietoare cu doi dinţi lipsă ,prinderea
Tatian V. Coala

Mod Coala
Bejan T.

N. docum Semn Data


ME PD-15-2305-08
materialului cu mâna la o distanţă mai mică de 15 cm de planul pânzei
,secţionarea suprapusă a mai multor piese ,retezarea reperelor mai scurte
de 20 cm ,frânarea pânzei cu diferite obiecte după oprirea motorului de
acţionare ,depozitarea de materiale lemnoase pe masa utilajului
,manipularea neprotejată a materialului pe deasupra pânzei tăietoare
executarea oricăror lucrări de intervenţie fără să se oprească utilajul.
Deserventul utilajului trebuie să aibă în dotare si să folosească burtieră şi
ochelari de protecţie şi nu trebuie să stea în dreptul pânzei tăietoare ,în
timpul funcţionării acestuia ,ci num ai lateral şi în faţă ,iar ajutorul numai
lateral şi în spate, deoarece eventualele resturi sunt aruncate cu putere
înapoi şi produc în majoritatea cazurilor accidente grave.
Hala de fabricare a cherestelei ,prin specificul acesteia este un loc unde
se pot întâmpla multe accidente. Multe utilaje în mişcare ,diversitatea
acestora şi nu în ultimul rând zgomotul constituie tot atâţia factori de risc
care favorizează accidentarea. Conducătorii procesului de producţie se vor
asigura că muncitorii din subordine nu părăsesc locul de muncă şi nu se
deplasează în zonele unde circulaţia este nepermisă. Căile de circulaţie în
hală trebuie recunoscute şi respectate de tot personalul halei de fabricare.
În paralel aceste căi trebuie menţinute curate ,fără goluri în pardoseală sau
denivelări .Este interzisă blocarea căilor de acces cu diverse materiale
lemnoase .Spaţiile de trecere dintre diverse utilaje care au distanţa mai
mică de 1 m se vor bloca ,pentru a împiedică trecerea muncitorilor prin
aceste locuri. Fiecare muncitor trebuie să aibă calificarea profesională
prevăzută de indicatorul general al meseriilor şi specialităţilor şi să i se facă
periodic instructajul de protecţie a muncii specific locului de muncă la care
î-şi desfăşoară activitatea . Muncitorul este obligat să folosească în mod
corect echipamentul şi materialele de protecţie acordate pentru locul de
muncă şi operaţiunea respectivă , precum şi echipamentul de lucru . Se va

Tatian V. Coala

Mod Coala
Bejan T.

N. docum Semn Data


ME PD-15-2305-08
asigura dacă instalaţia exhaustoare este racordată la sistemul central
exhaustor.
Se va asigura transportul rumeguşului şi prafului de lemn la locuri
special amenajate , după care se vor transporta în locuri de nimicire a lor .
Analiza condiţiilor de muncă
Condiţiile de muncă au un rol decisiv în activitatea de producţie,
determinând nivelul productivităţii muncii, starea traumatismului şi a
îmbolnăvirilor profesionale. Crearea condiţiilor de muncă trebuie să se afle în
atenţia conducătorilor locurilor de muncă de toate nivelele.
Analiza condiţiilor de muncă include:
evidenţierea stării reale a condiţiilor de muncă la obiectul de bază;
analiza măsurilor tehnice şi organizatorice spre preîntâmpinarea
acţiunii negative asupra muncitorilor a factorilor nocivi de producere.
Analiza condiţiilor de muncă urmăreşte scopul de a evidenţia factorii
dăunători şi periculoşi de producţie care pot influenţa negativ asupra
muncitorilor la executarea unor sau altor lucrări, exploatarea utilajului
tehnologic, maşinilor, mecanismelor, dispozitivelor şi sculelor, a stabili
sectoarele şi operaţiile la care acestea au valori periculoase şi o fregvenţă mai
mare.
Mijloace de protecţie în cazul prafurilor.
În cazul, când metodele de desprăfuire a aerului zonei de muncă nu
asigură micşorarea concentraţiei prafului până la valoarea admisibilă sau
curăţarea mediului aerian este imposibilă sau neefectivă pentru protecţia
vremelnică a organelor omului sunt folosite haine speciale şi mijloace
individuale de protecţie.
Echipamentul de protecţie antipraf se alege în conformitate cu normele
existente „îmbrăcăminte, încălţăminte specială şi echipament de protecţie”
elaborat de Institutul Central de Cercetare în Domeniul Protecţia Muncii.

Tatian V. Coala

Mod Coala
Bejan T.

N. docum Semn Data


ME PD-15-2305-08
Pentru protecţia organelor de respiraţie, de prafurile de var, de ciment,
ipsos, azbest sunt folosite respiratoare de tipul RN-19. Pentru protecţia
ochilor se folosesc ochelarii speciali antipraf. Pentru protecţia corpului sunt
folosite costume şi combinizoane contra prafului confecţionate dintr-o
ţesătură specială, care se curăţă uşor prin scuturare.
Metode de combatere ale vibraţiilor maşinilor
Elaborarea măsurilor de combatere a vibraţiilor trebuie înfăptuită în
acelaş timp cu soluţionarea problemelor de bază a ramurii constructoare de
maşini. Aplicarea dirijării de la distanţă cu secţii şi sectoarele de producţie va
permite rezolvarea completă a problemei protecţiei de vibraţii.
În procesele neautomatizate sunt folosite următoarele metode de
combatere a vibraţiilor: în calea de răspândire, în sursa de apariţie,
micşorarea influenţei negative a vibraţiilor asupra muncitorilor datorită
organiză corespunzătoare de muncă, precum şi prin folosirea mijloacelor
individuale de protecţie şi a măsurilor profilactic-curative.
Metode de combatere a vibraţiilor se bazează pe analiza ecuaţiilor ce
descriu oscilaţiile maşinilor şi agregatelor în condiţii de lucru.
La executarea cinematică a vibraţiilor sunt folosite următoarele metode
de combatere, care micşorează vibraţia prin acţiune asupra sursei de
exercitare:
- schimbarea elementelor constructive ale maşinilor şi articolelor de
construcţie;
- micşorarea neregularităţilor profilului căii maşinilor autopropulsate şi
de transport;
- ridicarea capacităţii de nivelare a elemetelor de sprijin ale maşinilor
autopropulsate şi de transport.
Amortizarea vibraţiilor poate fi realizată prin folosirea materialelor
compoziţionale , în particular, a materialelor dublu stratificate de tipul oţel-
aluminiu, oţel-cupru.
Tatian V. Coala

Mod Coala
Bejan T.

N. docum Semn Data


ME PD-15-2305-08
Din punct de vedere al reducerii vibraţiilor mai prioritară este folosirea
în calitate de materiale constructive a maselor plastice, lemnului, cauciucului.
Bine amortizează oscilaţiile materialele lubrifiante. În timpul lucrului cu
instrumente mecanizate de mână, electrice sau pneumatice sunt folosite
mijloace de protecţie individuală a mâinilor de acţiune negativă a vibraţiilor.
La ele se referă mănuşele de diferite modele, precum şi căptuşelile,
garniturile, lamele de vibroprotecţie asigurate cu dispozitive de fixare la
mâini.
Cînd se lucrează cu utilaj vibratorii, se recomandă de a include în ciclul
de muncă operaţii tehnologice ce nu sînt legate de acţiunea vibraţiilor.
Metode de combatere a zgomotului
Pot fi folosite următoare metode şi mijloace:
1) metode tehnic-organizatorice
- folosirea proceselor tehnologice cu zgomot redus;
- perfecţionarea tehnologiilor de deservire şi reparaţie a maşinilor şi
utilajelor;
- folosirea mijloacelor şi utilajul cu zgomot redus.
2) metode arhitectural-planificatoare
-amplasarea raţională, din punct de vedere acustic, a
întreprinderilor, încăperilor clădirilor şi instalaţiilor;
- amplasarea raţională a zonelor de muncă.
3) mijloace acustice
- împrejmuiri fonoizolatoare a clădirilor, făţuieli fonoabsorbante,
sprijine vibroizolante
În cazul soluţionării problemei protecţiei contra zgomotului se porneşte
de la cele două forme sub care apar acestea:
1. forma obiectivă(micşorarea oscilatorie a corpurilor elastice );
2. forma subiectivă (senzaţie pe care o percepe organul auditiv).

Tatian V. Coala

Mod Coala
Bejan T.

N. docum Semn Data


ME PD-15-2305-08
Temperatura de asemenea trebuie luată în considerare, deoarece,
influenţând proprietăţile materialelor fonoizolante, poate să afecteze
performanţele acustice, cît şi gradul de confort.
Protecţia individuală a personalului contra zgomotului se realizează prin
utilizarea antifoanelor, care constituie baraje fonoizolante situate în imediată
apropiere a receptorului. Cerinţe care trebuie să le respecte un antifon sunt
următoarele: să asigure o izolare cît mai bună a zgomotului; să asigure un
grad de confort mai ridicat; să nu producă iritaţii ale pielii; să se manipuleze
uşor. În practică se utilizează două tipuri de antifoane: de tip extern(sub
formă de cască) şi de tip intern(sub formă de dop).
Astfel dacă este necesară o atenuare acustică mare, în special la
frecvenţe înalte şi pentru un interval scurt de timp, se va utiliza antifonul de
tip extern şi în cazul contrar se va utiliza cel intern.
Cerinţe sanitaro-igienice faţă de sisteme de ventilare
1. Sisteme de ventilaţie trebuie să fie calculate corect. Volumul de
aer trebuie să fie suficient pentru eliminarea surplusurilor de căldură,
umezeală şi a substanţelor nocive;
2. Volumul de aer aspirat La în încăpere trebuie să corespundă
volumului de aer eliminat Lel.
3. Sisteme de ventilare trebuie să fie plasate în aşa mod ca eliminare
să fie executată din locuri cu degajări sporite, iar aspirarea aerului curat - în
locuri cu concentraţii minime. Dacă această se referă la surplusuri de căldură,
atunci aspirare să se execute la podea, iar eliminarea de sub tavanul
încăperii.
4. Sisteme de ventilare nu trebuie să provoace suprarăcirea sau
supraîncălzirea angajaţilor;
5. Sisteme de ventilaţie trebuie să asigure electro - securitatea de
incendiu şi de explozie.
Cerinţe faţă de iluminatul de producţie
Tatian V. Coala

Mod Coala
Bejan T.

N. docum Semn Data


ME PD-15-2305-08
Informaţia de bază privind lumea înconjurătoare omul o are datorită
analizatorului vizual.
Capacitatea înaltă lucrului vizual şi productivitatea muncii sunt strâns
legate de iluminatul raţional al locurilor de muncă. Pentru analizatorul vizual
diversitatea lumii înconjurătoare este reprezentată de deosebirile lucrărilor şi
obiectelor, caracterizate de dimensiuni, culoare, contrast cu fondul şi distanţa
de la ochi.
Cerinţele faţă de iluminatul de producţie, indiferent de sursa de lumină,
constau în următoarele:
a) suficienţa iluminatului - adică iluminarea obiectelor cercetate trebuie
să asigure condiţii confortabile pentru capacitatea de lucru;
b) uniformitate iluminatului - adică iluminarea în încăperile industriale
trebuie să fie uniformă în timp şi în spaţiu cu scopul ca obiectele şi lucrările
ce au capacitate de refracţie diferită.
Există trei tipuri de iluminat de producţie- natural (creat de lumina
directă şi reflectată a cerului), artificial (când sunt folosite doar surse
artificiale de lumină), şi combinat (când iluminatul natural neîndestulător
este completat de cel artificial).
Iluminatul natural poate fi lateral, prin ferestre în pereţii exteriori;
superior, prin lucarne de diferite tipuri şi construcţii şi combinat, prin ferestre
şi lucarne.
Cerinţele de bază faţă de iluminatul de producţie:
1. Iluminatul la locuri de muncă trebuie să corespundă lucrului
vizual, care este determinat de următorii parametri: obiectul de distingere;
fondul valorile căruia se află între limite 0,02..0,95.
2. Este necesară asigurarea unei uniformităţi îndestulătoare a
luminaţiei pe suprafaţa de lucru, precum şi în limitele spaţiului înconjurător.
3. Pe suprafaţa de lucru nu se admit umbre puternice.
4.
Tatian V.Valoarea iluminării trebuie să fie constantă în timp. Coala

Mod Coala
Bejan T.

N. docum Semn Data


ME PD-15-2305-08
5. E necesar de a alege direcţia optimă a fluxului de lumină.
6. E necesar de a alege componenţa spectrală a luminii.
7. Toate elementele instalaţiilor de iluminat trebuie să fie asigurate
prin legarea la pământ sau la firul nul, limitarea tensiuni alimentarea
instalaţiilor trebuie să fie până la 42, 36, 24 şi 12V.
Normarea iluminatului natural este caracterizat de faptul, că iluminarea
creată de el se schimbă în limite extrem de largi. Aceste schimbări sunt
condiţionate de perioada zilei, anului, caracterul nebulozităţii şi proprietăţile
reflectoare ale scoarţei terestre. De acea, iluminatul natural cantitativ nu
poate fi dat prin valoarea iluminării.
Normarea iluminatului artificial se efectuează în conformitate cu NRC
(SNIP) II-4-79. iluminatul artificial este apreciat după iluminarea suprafeţei
date. La aprecierea iluminatului se ia în consideraţie caracterul lucrului vizual,
contrastul obiectului cu fondul, fondul şi sistemul de iluminat.
Cerinţe ergonomice faţă de organizarea şi construcţia locurilor de
muncă
Locul de muncă trebuie să fie acomodat pentru o muncă concretă şi
pentru muncitori de o anumită calificare cu considerarea particularităţilor
antropometrice, fizice şi psihice ale lor.
La construirea locurilor de muncă se vor respecta următoarele condiţii
de bază: prezenţa spaţiului suficient pentru executarea mişcărilor de lucru la
executarea muncii, conducerea sau deservirea maşinii; asigurarea suficientă a
legăturilor fizice, vizuale şi auditive dintre muncitor şi utilaj.
La organizarea, construirea şi amplasarea locurilor de muncă trebuie
prevăzute măsuri care preîntâmpină sau reduc oboseala precoce a
muncitorului. De asemenea este necesar de prevăzut la locuri de muncă:
alegerea pozei raţionale de lucru, amplasarea raţională a panourilor
indicatoare şi a organelor de dirijare; asigurarea câmpului de vedere optim a
elementelor
Tatian V. locului de muncă. Coala

Mod Coala
Bejan T.

N. docum Semn Data


ME PD-15-2305-08
La amplasarea elementelor locului de muncă şi determinarea
dimensiunii lor se va ţin cont de indicii antropometrici, statici şi dinamici şi de
posibilitatea reglării a lor în dependenţă de diferite grupe de populaţie pentru
care locul de muncă este destinat.
Tehnica securităţii
Organizarea şantierului şi locurilor de muncă trebuie să asigure
securitatea muncitorilor la toate etapele executării lucrărilor. Toate sectoare
izolate trebuie să fie asigurate cu mijloace de comunicaţie.
La organizarea şantierului, amplasarea sectoarelor şi locurilor de
muncă, trecerilor pentru transport şi maşinile de construcţie, pasajelor pentru
oameni este necesar de stabilit zonele periculoase pentru oameni este
necesar de stabilit zonele periculoase pentru oameni, în limitele cărora
acţionează permanent sau periodic factori periculoşi de producţie. Ele vor fi
marcate cu semne de securitate şi inscripţii corespunzătoare .
- Zone cu acţiune permanentă a factorilor periculoşi de producţie sunt
considerate:
- Zone din apropierea părţilor conductoare neizolate ale instalaţiilor
electrice;
- Zonele din apropierea locurilor neîngrădite cu diferenţă de nivel de 1,3
m şi mai mult,
- Zone cu acţiune potenţială a factorilor periculoşi de producţie sînt
considerate următoarele:
- Sectoare din apropierea clădirilor şi instalaţiilor în stadiul de
construcţie;
- Etajele clădirilor sau instalaţiilor din acelaşi sector deasupra cărora are
loc manipularea încărcăturilor;
- Zonele deplasării maşinilor, şi utilajelor sau părţilor lor.

Tatian V. Coala

Mod Coala
Bejan T.

N. docum Semn Data


ME PD-15-2305-08
Încăperile în care se execută lucrări cu materiale pulverulente , precum
şi locuri de muncă lângă maşinile de mărunţit, de măcinat, fracţionat, trebuie
asigurate cu sisteme de aspiraţie sau ventilare.
Se interzice rezemarea materialelor şi construcţiilor de garduri, instalaţii
provizorii sau capitale. Materiale pulverulente trebuie păstrate în vase închise,
luându-se măsuri împotriva împrăştierii la încărcare şi descărcare.
Înainte de începerea lucrărilor la locurile, unde pot apărea gaze nocive
inclusiv rezervoare , fântâni, tranşee este necesar de efectuat analiza
mediului aerian.
Exploatarea maşinilor de construcţie inclusiv deservirea tehnică a lor,
trebuie efectuate în conformitate cu cerinţe standardului (GOST)12.3.033-84,
normelor SNiP3.01.01-85 şi instrucţiunilor uzinelor proiectoare.
Conducătorii organizaţiilor ce efectuează lucrări de construcţii-montaj cu
folosirea maşinilor sunt obligaţi să numească personal ingineresc-tehnic,
responsabil de securitatea executării acestor lucrări din acele persoane la
care s-au verificat cunoştinţele privind executarea lucrărilor cu aceste maşini.
Deservirea tehnică a maşinilor trebuie efectuată doar după oprirea
motorului şi coborârea presiunii în sistemele hidraulică şi pneumatică până la
presiunea atmosferică, exclusiv cazurile prevăzute de instrucţiunea uzinei
producătoare.
Nu se admite încălzirea agregatelor cu foc deschis, precum şi
exploatarea maşinilor cu scurgeri în sistemele de alimentare cu combustibil şi
hidraulică.
Montarea şi demontarea maşinilor se va executa în conformitate cu
instrucţiunea uzinei producătoare şi sub conducerea persoanei responsabile
de starea tehnică a maşinii.
Măsurile organizatorice ce asigură securitatea executării lucrărilor în
instalaţii electrice cu tensiunea până la 1000V sunt:
a) emiterea ordinelor sau dispoziţiilor de lucru;
Tatian V. Coala

Mod Coala
Bejan T.

N. docum Semn Data


ME PD-15-2305-08
b) admiterea echipei la executarea lucrărilor;
c) supravegherea în timpul executării lucrărilor;
d) stabilirea întreruperilor şi perfectarea actelor de terminare a
lucrărilor.
Pentru sporirea securităţii electrice în domeniul construcţiilor este
necesar:
- de deconectat de la reţeaua electrică instalaţiile care nu funcţionează
în anumite perioade;
- de deconectat reţeaua ce alimentează mecanismele de construcţie, la
terminarea lucrului pe şantier
- coordonarea de către organizaţii a locurilor de unire la reţele
consumatorilor sau la instalaţiile de distribuţie, supravegherea tehnică
permanentă asupra utilajului electric ce le aparţine.

2.3Descrierea procesului tehnologic

Transformarea materiei prime semifabricatelor şi materialelor


tehnologice în elemente componente ale ferestrei se face printr-un şir de
operaţii şi procese de prelucrare care poartă denumirea de proces de
fabricaţie.
Procesul de fabricaţie al produselor industriale este format din mai
multe procese tehnologice, fiecare din acestea urmărind modificarea
dimensiunilor, formei şi calităţii materialelor supuse prelucrării, prin mijlloace
şi operaţii de prelucrare specifice.
Procesul tehnologic la fabricarea ferestrei duble din lemn masiv de
stejar cuprind următoarele procese de fabricaţie in succesvitatea lor
tehnologică.
Recepţionarea materiei prime. Se recepţionează cherestele de stejar cu
lungimea 6000X250X60 mm. Recepţionarea se execută în locuri special
Tatian V. Coala

Mod Coala
Bejan T.

N. docum Semn Data


ME PD-15-2305-08
amenajate în apropierea depozitului. Recepţionarea materiei prime se
execută în două etape: recepţionarea calitativă şi recepţionarea cantitativă.
La recepţia calitativă se urmăreşte calitatea cherestelelor dacă nu sunt
defecte de formă ca: crăpături, putregai, găuri de insecte şi dacă cheresteaua
nu este curbată. La recepţia cantitativă se va urmări demensiunele
cherestelelor.
Recepţionarea materiei prime se va executa în baza documentelor
normative de însoţire.
Descarcarea materiei prime se execută mecanizat cu ajutorul macaralei
capre, care execută descărcarea cherestelelor din camion pe transportor.
Transportarea cherestelei în depozit se execută cu ajutorul
transportorului cu lanţuri care transportă cheresteaua de la locul de

descărcare în incinta depozitului. Ajunsă în depozit cheresteaua este preluată


de către maşina de încărcat cu furcă care apoi stivueşte cheresteleaua în
depozit.
După stivuirea cherestelei ăn depozit ea este transportată în hala de
producere şi stivuită în apropierea operaţiei de croire. Transportarea se
execută cu ajutorul transportorului.
Operaţia de croire include în ea un şir de suboperaţii ca: retezarea şi
spintecarea. Înnainte de a se executa operaţia de retezare sau spintecare se
execută trasarea demensiunilor necesare, luînduse în consideraţie adausul de
prelucrarea.
Retezarea este operaţia de debitare al cherestelei transversal cu
ajutorul ferestrăului circular de debitat transversal. După operaţia de retezare
se execută operaţia de spintecare.

Tatian V. Coala

Mod Coala
Bejan T.

N. docum Semn Data


ME PD-15-2305-08
Operaţia de spintecare se execută cu ajutorul ferestrăului circular de
debitat longitudinal. Cheresteaua se debitează longitudinal conform
demensiunilor trasate.
La finisarea operaţiei de croire al cherestelelor elementele componente
obţinute sunt stivuite şi transportate la o altă operaţie. Transportarea se
execută manual de către muncitor care le stivueşte în apropierea maşinei la
care elementele obţinute urmează a fi prelucrate.
Operaţia de rendeluire se execută la maşina de rendeluit la
grosime. Această operaţie se execută pentru a obţine suprafeţele lemnoase al
elementelor componente plane şi sub un unghi 90°. La operaţia de rendeluire
este înlăturat o parte din adausul de prelucrare. Elementele componente
redeluite sunt stivuite şi trancportate de către muncitor manual care le
stivueşte în apropierea maşinei la care elementele componente urmează a fi
prelucrate.

Operaţia de frezare al elementelor componente se execută la maşină de


frezat. La operaţia de frezare sunt executate cepurile şi ulucile pentru
îmbinarea tocului pre cum şi al ferestrelor, se mai frezează falţurile pentru
închiderea ferestrei şi al falţurilor pentru sticlă. La finisarea operaţiei de
frezare muncitorul stivueşte şi transportă manual elementele componente în
apropierea maşinei la care elementele componente urmează a fi prelucrate.
Operaţia de asamblare al ferestrei se execută manual de către cîţi-va
muncitori. Operaţia de asamblare al ferestrei se execută pentru a se verifica
dacă toate elementele componente sunt fabricate conform cerinţelor
proectului. După ce sa efectuat operaţia de asamblare al ferestrei se execută
operaţia de găurire al locurilor care vor fi îmbinate. Operaţia de găurire poate
fi executată manual cu ajutorul maşinei de burghiat manul portabilă sau
mecanizat la maşină de găurit vertical. După efectuarea operaţiei de burghiat
sunt executate nişte cepuri cilindrice mici care sunt aplicate în găurile
Tatian V. Coala

Mod Coala
Bejan T.

N. docum Semn Data


ME PD-15-2305-08
executate la operaţia de găurire. Cepurile au deametru şi lungime conform
găurii. După verifecarea asamblării corecte fereastra este dezansamblată
iarăşi in elemente componente şi transportate la operaţia de şlefuire.
Operaţia de şlefuire se execută mecanizat la maşina de şlefuit cu bandă
verticală. La operaţia de şlefuire sunt obţinute suprafeţe lemnoase plane şi
netede sub un unghi de 90°. La finisare operaţiei de şlefuire elementele
componente obţinute sunt stivuite şi transportate de către muncitor în secţia
de finisare.
Operaţia finisare este executată în încăperi special amenajate şi
bine ventilate separat de hala de producere. Operaţia de finisare include în ea
aplicarea lacului pe suprafeţele lemnoase al elementelor copmonente al
ferestre. Aplicarea lacului se execută în trei etape: aplecarea primului strat

de lac se execută întrun strat mai gros şi uniform. Aplicarea lacului se


execută mecanizat la maşina de aplicat lac. După aplicarea stratului de lac
reperele sunt introduse în uscătorie cu temperături joase. După executarea
operaţiei de uscare reperele sunt şlefuite, desprăfuite şi aduse la maşina de
aplecat lac şi se aplică al doilea strat de lac. Al doilea strat de lac se aplică
uniform şi cu un strat subţire. După aplicarea al doilea strat de lac elementele
componente sunt introduse în uscătorie la temperătură joasă. După uscare
reperele sunt şlefuite, desprăfuite şi aduse la maşina de aplecat lac şi se
aplică al treilea strat de lac. Al treilea strat de lac se aplică uniform şi cu un
strat subţire. După aplicarea al treilea strat de lac elementele componente
sunt introduse în uscătorie la temperătură joasă. Aplicarea peliciolei de lac se
execută cu scopul de a reda produsului finit un aspect estetic frumos şi de a
proteja suprafeţele lemnoase de factorii atmosferici si insecte. După uscare
reperele sunt aduse de către muncitor la operaţia de asamblare.

Tatian V. Coala

Mod Coala
Bejan T.

N. docum Semn Data


ME PD-15-2305-08
Operaţia de asamblare al ferestrei se execută manual de către cîţi-va
muncitori. După asamblare fereastra este transportată manual de cîţi-va
muncitori la depozit. În depozit este executată operaţia de ambalare.
Operaţia de ambalare este efectuată manual de către un muncitor care aplică
pe suprafeţele lemnoase ale ferestrei o peliculă transparentă. Dupa operaţia
de ambalare prdusul finit este transportat manual de catrei cîţi-va muncitori
în locul special amenajat depozitării produselor finite.
Operaţia de depozitare include aranjarea, insemnarea şi
pregătirea documentelor normative. Dpozitarea se execută în încăperi specila
amenajat, uscate. Nu se admite stivuirea produselor finite unul peste altul.

2.4 Controlul tehnic la fabricarea produsului proectat.

Realizarea unor produse de calitate constituie unul din obiectivele de


bază prin care se urmăreşte asigurarea sporirii eficiemţei economice în toate
întreprinderile.
Produsele industriei lemnului formează o gamă de sortimente din ce în
ce mai bogată, urmare procesului de diversificare, cu o valoare superioară de
întrebuinţare.
Datorită structurii complexe şi sensibile a lemnului, diferenţiat în funcţie
de specii şi al unei activităţi biologice variate, se impune a se acorda o atenţie
deosebită prelucrării lemnului în fiecare fază de pelucrare.
Obiectivele controlului tehnic sînt:
 verificarea calităţii producţiei: caracteristicile materialelor utilizate,
forma, dimensiunile produsului, gradul de finsare sau alte caracteristici ale
produsului;
Tatian V. Coala

Mod Coala
Bejan T.

N. docum Semn Data


ME PD-15-2305-08
 respectarea condiţiilor prevăzute de STAS-uri, norme interne,
caiete de sarcini sau alte condiţii stipulate prin contract;
 prevenirea şi eliminarea rebuturilor, a produselor deplaşate din
procesul de fabricaţie;
 respectarea tehnologiei de fabricaţie din momentul intrării
materialelor pînă la livrarea produselor finite.
Formele de control tehnic sînt următoarele:
 preventiv – lucrprile pregătitoare, maşini, materii prime, forţa de
muncă, documentaţie, finanţare etc.;
 în cursul executării producţiei – verificarea cantitativă şi calitativă
a lucrărilor ce se execută; forme si importanţa;

 la sfîrşitul lucrării – recepţtia definitivă, introducerea în magazie


pentru livrare, ştampilare şi eliberarea certificatelor de calitate.
În vederea asigurării unor premise optime pentru desfăşurarea
procesului de productie este necesar să se exercite un control riguros în
receptia, depozitarea şi prezentarea celor două grupe de materii prime
lemnoase utilizate, materii prime brute cum ar fi: lemn rotund pentru
industrializare, lemn pentru prelucrarea chimică, lobde, lemn despicat etc. şi
materii prime semifabricate obţiute în urma debitării şi prelucrării mecanice.
Condiţiele dimensionale şi calitative, atît cele din grupa materile prime
brute şi a semifabricatelor superioare sau primare din lemn sunt stabilite de
standarde sau norme interne cu indicaţii privind priscripţii de marcare,
recepţie, cît şi de depozetare.
Odată cu recepţia cantitativă şi calitativă a materiilor prime este necesar
să se verifece parametre dimensionali şi dacă aceştea se încadrează în
limitele admisibile.
Tatian V. Coala

Mod Coala
Bejan T.

N. docum Semn Data


ME PD-15-2305-08
La transformarea materiei prime într-un produs finit şi pentru a obţine
un produs de calitate la fiecare operaţie din procesul tehnologic se efectuiază
controlul tehnic.
La recepţionarea materiei prime , cherestelei pentru executarrea
controlului tehnic avem nevoie de metru liniar şi calculator. Metru liniar ne
ajută pentru a verifica dacă corespund dimensiunele scrise cherestelelor cu
dimensiunele scrise în documentele normative de însoţire. Calculatorul ne
serveşte pentru verificarea volumului de cherestea recepţionată.
La operaţia de croire sunt executate operaţiile de verificare al
dimensiunelllor conform proiectului întocmit. Mai sunt verificate calitatea de
retezare şi spintecare al materialului lemnos. Scopul verificării este de a

vedea dacă în urma retezării sau spintecării nu au rămas aşchii care pot răni
muncitoru.
La operaţia de rendeluire se verifică planetatea suprafeţelor lemnoase,
corectitudenea diminsiunilor obţinute şi verificarea unghiului de 90°.
Verificarea unghiurilor se execută cu ajutorul colţarului, verificare
dimensiunilor se efectuiază cu ajutorul metrului liniar sau a riglei metelice.
Operaţia de frezare se efectuiază controlu dimensiunilor frezate,
corectetudinea locurilor frezate şi dacă in urma operaţiei de frezare nu au
apărut defecte pe suprafeţele frezate.
Operaţia de îmbinare a ferestrei este verificat corectitudinea locurilor
frezate, cepurilor şi a ulucilor, dacă la îmbinare nu rămîne loc liber sau piesele
se suprapun. Se mai verifică corectitudinea frezărei falţului pentru închiderea
ferestrei. La asamblarea ferestrei se mai ţine cont ca toate îmbinările să fie
executate sub un unghi de 90°.
Controlul la executare operaţie de burgiere constă în verificarea locului
gaurit, diametru găurii conform proectului proectat.
Tatian V. Coala

Mod Coala
Bejan T.

N. docum Semn Data


ME PD-15-2305-08
La operaţia de deltuire a locaşurilor pentru accesorile metalice se
verifică adîncimea locului dăltuit, diminsiunile conform balamalei. Adîncimea
locului dăltuit se verifică cu scopul de a vedea dacă urechile balamalei nu se
suprapun pe suprafaţa lemnoasă sau locul dăltuit este mai mare decît
urechile balamalei care pot aduce la închiderea ne corectă al ferestrei. Mai
este verificată suprafaţa lemnoasă dacă nu au apărut defecte în urma
executării operaţiei.
Controlul tehnic la executarea operaţiei de şlefuirei constă în verificarea
suprafeţelor lemnoase, verificarea planietăţii suprafeţelor lemnoase şlefuite şi
dacă pe suprafeţele lemnoase şlefuite nu sunt aşchii care pot aduce la rănirea
muncitorului.

La operaţia de finisare al suprafeţelor lemnoase muncitorul ce efectuiază


controlul verifică dacă suprafeţele lemnoase lacuite nu prezintă pete
întunecate şi se mai execută verificarea planietăţii a periculei.
La operaţia de depozitare se execută lucrări de control al corectitudinei
tuturor cerinţelor de ambalare şi depozitare al produsului finit ca: stivuirea
produsului finit şi al factorilor care pot infuinţa asupra calităţii produsului
fabricat (temperatura, umeditatea etc.).
Precize de lucru a unei maşini se caracterizează prin aceea că există (se
realizează) o identitate (corespondenţă) între dimensiunele şi formă pieselor
executate şi cele indicate în piesele din desen.
Acest lucru depinde de:
 grupa factorilor constanţi caracterizaţi prin precizia geometrică a
organelor maşinei, precizia uneltelor, dispozitivelor de lucru şi precizia
reglării;

Tatian V. Coala

Mod Coala
Bejan T.

N. docum Semn Data


ME PD-15-2305-08
 grupa factorilor fariabil: uzura cuţitelor, dispozitivelor de lucru si
organelor maşinei; deformaţiile unelte şi ale maşinei; mărimea
supradimensiunelor de prelucrare a pieselor;
 grupa factorilor întîmplători: determinată de neomogenitatea şi
variabilitatea calităţii lemnului, deformaţia elastică a sistemului maşină –
dispozitiv – unealtă, instabilitatea regimului de prelucrări, erorile de măsurare
etc.
Funcţionarea normală a maşinilor-unelte constitue una din condiţiele
tehnice care asigură calitatea obiectului prelucrării.
Precize de lucru a maşinei se face prin executarea unor operaţii de
verificarea a exactităţii de lucru a ei, respectiv prin operaţii de ficsare
(reglare) în anumite poziţii a sculelor şi meselor de lucru.

Corespondenţa dintre dimensiunele şi forma pieselor prelucrate pe de o


parte şi dimensiunele şi forma pieselor din desen sau a dimensiunelor
prevăzute în standarde exprimă pricizia de lucru a unei maşini.
Realizarea acestei trăsături se concretizează ţinînd cont de grupele
factorilor constanţi, variabili şi întîmplător, cît şi de erorile de măsurare la
aflarea preciziei de prelucrarea.
Prin precizia tehnologică se stabileşte exactitatea lucrului efectuat la
maşină.
În legătură cu precizia de funcţionare a maşinilor se disting trei indici de
precizie:
 precizia limită obţinută la o mşină utilată şi reglată normal, cu un
regim de lucru ce condiţionează o încărcare minimă;
 precizia normală, realizată în cadrul normelor admisibile de
precizie şi ridigitate geometrică;
 precizia reală, obţinută în condiţiile producţiei de mare serie.
Tatian V. Coala

Mod Coala
Bejan T.

N. docum Semn Data


ME PD-15-2305-08
Măsurătorile şi determinările practice făcute au stabilit că precizia limită
este mai mare decît precizia reală, de 2–3 ori.
Operaţia de bayă care asigură realizarea parametrilor prescrişi şi de
regimurile de lucru o constituie reglarea maşinilor. În practică se utilizează
trei metode de reglarea a maşinilor: metoda statică, metoda prin prelucrarea
unor piese de probă şi metoda combinată.

3.1Calculul volumului de produs fabricat într-un schimb.

P
Vpfs = N

Vpfs - volumul produs fabricat într-un schimb.

P - productivitatea.

N - numărul de zile lucrătoare într-un an.

P 48000 m3 / an
Vpfs =   190.47 m3
N 252

Tatian V. Coala

Mod Coala
Bejan T.

N. docum Semn Data


ME PD-15-2305-08
3.2 Calculul volumului lucrări executate.

Recepţia: Descărcarea 3 cherestele


L = 6000 mm; l = 600 mm; h = 50 mm;
V =L * l * h = 6000 mm * 600 mm * 50 mm =18000000 mm3 / 10-9 =
0.18m3 * 3 = 0.54 m3.
M = V * P = 0.54 m3 * 750 kg/m3 = 405 kg = 0.405 tone.
unde:
L - lungimea cherestelei.
l - lugimea cherestelei.
h - grosimea cherestelei.
V - volumul cherestelei.
P - densitatea lemnului.
M - masa cherestelei.
Transportarea : 0.405 tone.
Croirea : Retezarea 159 bucăţi.
Spintecarea 166 bucăţi l = 50 mm.
Rendeluirea: 72 m ; l = 600 mm;
Tatian V. Coala

Mod Coala
Bejan T.

N. docum Semn Data


ME PD-15-2305-08
72 m; l = 50 mm
Şlefuirea:
S1 =1000 mm * 280 mm = 280000 mm2/ 10-6 = 0.28 m2 * 12= 3,36 m2
S2 =1560 mm * 280 mm = 436800 mm2/ 10-6 =0,43 m2 * 18= 7,86
m2
S3 =500 mm * 400 mm = 2 00000 mm2/ 10-6 = 0.2 m2 * 40= 8 m2
S4 =470 mm * 280 mm = 131600 mm2/ 10-6 = 1,31 m2 * 32 = 41,92 m2
S5 =450 mm * 280 mm = 126000 mm2/ 10-6 = 0.126 m2 * 12 = 1,5m2
S6 = 180 mm * 280 mm = 50400 mm2/ 10-6 = 0.05 m2 * 2 = 0.1 m2
S7 = 160 mm * 280 mm = 44800 mm2/ 10-6 = 0.04 m2 * 4 = 0.17 m2
S8 = 130 mm * 280 mm = 36400 mm2/ 10-6 = 0.036 m2 * 4 = 0.14 m2
S9 = 100 mm * 280 mm = 28000 mm2/ 10-6 = 0.028 m2 *2 = 0.056 m2
S10 = 400 mm * 300 mm = 120000 mm2/ 10-6 = 0.12 m2 * 4= 0.48 m2
S11 = 400 mm * 400 mm = 160000 mm2/ 10-6 = 0.16 m2 * 4 = 0.64 m2
S12 = 125 mm * 5 mm = 625 mm2/ 10-6 = 0.000625 m2 * 40 = 0.025 m2
S13 = 25 mm * 5 mm = 125 mm2/ 10-6 = 0.000125 m2 * 80 = 0.01 m2
S14 = 95mm * 5 mm = 475 mm2/ 10-6 = 0.000475 m2 * 40 = 0.019 m2
S15 = 60mm * 40 mm = 2800 mm2/ 10-6 = 0.0028 m2 * 24 = 0.0028 m2

Stotal = S1 + S2 + S3 + … + S13 + S14 + S15 =3.36 m2 + 7,86 m2 +


+ 8 m2 + 41.92 m2 + 1.5 m2 + 0.1 m2 + 0.17 m2 + 0.14 m2 +
+ 0.056 m2+ 0.48 m2 + 0.64 m2 + 0.025 m2 + 0.01 m2 + 0.019 m2 +
+ 0,0672 m2 = 64.34 m2
Aplicarea lacului: 64.34 m2

Executarea cepurilor: 20 bucăţi


4 cepuri (Ø = 25 mm h = 200 mm cilindrice)
16 cepuri (Ø = 25 mm h = 50 mm cilindrice)
3.4 Calcul timpului normat la fabricarea produsului.
Tatian V. Coala
Recepţia:
Mod Coala
Bejan T.

N. docum Semn Data


ME PD-15-2305-08
Transportarea: 5 minute;
Croirea: retezarea 15 minute;
spintecarea 20 minute;
Rendeluirea: 25 minute;
Frezarea: 40 minute;
Îmbinarea: 10 minute;
Găurirea: 5 minute;
Şlefuirea: 60 minute;
Executarea cepurilor: 15 minute;
I. Lăcuire 35 minute;
Uscare 1440 minute;
II. Lăcuire 15 minute;
Uscare 1440 minute;
III. Lăcuire 10 minute;
Uscare 1440 minute;
Asamblare: 10 minute;
Transportarea: 5 minute;
Depozitoarea: 5 minute;

Timp total la executoarea ferestre


duble: 4600 minute.

5 minute;
III.5 Calcul volumului şi masa reperelor prelucrate.

Tatian V. Coala

Mod Coala
Bejan T.

N. docum Semn Data


ME PD-15-2305-08
Calculul volumului şi masa dulapului cartoteca.
V1 = L * l * h = 1000 mm * 280 mm * 20 mm = 5600000 mm3/10-9
= 0.0056 m3 * 6 = 0.0336 m3
M1 = V1 * P = 0.0336 m3 * 750 kg/m3 = 25.2 kg

V2 = L * l * h = 1560 mm * 280 mm * 20 mm = 8736000 mm3/10-9


= 0.0087 m3 * 9 = 0.078 m3
M2 = V2 * P = 0.078 m3 * 750 kg/m3 = 58.5 kg

V3 = L * l * h = 500 mm * 400 mm * 20 mm = 4000000 mm3/10-9 =


0.004 m3 * 20 = 0.08 m3
M3 = V3 * P = 0.08 m3 * 750 kg/m3 = 60 kg

V4 = L * l * h = 470 mm * 280 mm * 20 mm = 2632000 mm3/10-9 =


0.0026 m3 * 16 = 0.042 m3
M4 = V4 * P = 0.042 m3 * 750 kg/m3 = 31.5 kg
V5 = L * l * h = 450 mm * 280 mm * 20 mm = 2520000 mm3/10-9 =
0.0025 m3 * 6 = 0.015 m3
M5 = V5 * P = 0.015 m3 * 750 kg/m3 = 11.25 kg
V6 = L * l * h = 180 mm * 280 mm * 20 mm = 1008000 mm3/10-9 =
0.001 m3 * 1 = 0.001 m3
M6 = V6 * P = 0.001 m3 * 750 kg/m3 = 0.75 kg
V7 = L * l * h = 160 mm * 280 mm * 20 mm = 896000 mm3/10-9 =
0.00089 m3 * 2 = 0.0017 m3
M7 = V7 * P = 0.0017 m3 * 750 kg/m3 = 1.27 kg
V8 = L * l * h = 130 mm * 280 mm * 20 mm = 728000 mm3/10-9 =
0.00072 m3 * 2 = 0.0014 m3
M8 = V8 * P = 0.0014 m3 * 750 kg/m3 = 1.05 kg

Tatian V. Coala

Mod Coala
Bejan T.

N. docum Semn Data


ME PD-15-2305-08
V9 = L * l * h = 100 mm * 280 mm * 20 mm = 560000 mm3/10-9 =
0.00056 m3 * 1 = 0.00056 m3
M9 = V9 * P = 0.00056 m3 * 750 kg/m3 = 0.42 kg
V10 = L * l * h = 400 mm * 300 mm * 20 mm = 2400000 mm3/10-9 =
0.0024 m3 * 2 = 0.0048 m3
M10 = V10 * P = 0.0048 m3 * 750 kg/m3 = 3.6 kg
V11 = L * l * h = 400 mm * 400 mm * 20 mm = 3200000 mm3/10-9 =
0.0032 m3 * 2 = 0.0064 m3
M11 = V11 * P = 0.0064 m3 * 750 kg/m3 = 4.8 kg
V12 = L * l * h = 125 mm * 5 mm * 16 mm = 10000 mm3/10-9 =
0.00002 m3 * 20 = 0.0002 m3
M12 = V12 * P = 0.0002 m3 * 750 kg/m3 = 0.15 kg
V13 = L * l * h = 25 mm * 5 mm * 16 mm = 2000 mm3/10-9 =
0.000002 m3 * 40 = 0.00008 m3
M13 = V13 * P = 0.00008 m3 * 750 kg/m3 = 0.06 kg
V14 = L * l * h = 95 mm * 5 mm * 16 mm = 7600 mm3/10-9 =
0.0000076 m3 * 20 = 0.000752 m3
M14 = V14 * P = 0.000152 m3 * 750 kg/m3 = 0.114 kg
V15 = L * l * h = 70 mm * 40 mm * 40 mm = 11200 mm3/10-9 =
0.000112 m3 * 12 = 0.0013 m3
M15 = V15 * P = 0.0013 m3 * 750 kg/m3 = 0.975 kg

Vtotal = V1 + V2 + V3………. V14 + V15 = 0.0336 m3 + 0.078 m3 +


0.08 m3 + 0.042 m3 +0.015 m3 + 0.001 m3 +
0.0017 m3 + 0.0014 m3 +0.00056 m3 + 0.0048 m3 +0.0064 m3 +
0.0002 m3 + 0.00008 m3 + 0.000152 m3 +0.0013 m3=0.266 m3

Mtotal = M1 + M2 + M3…………… M14 + M15 = 22.2 kg + 58.5 kg +


Tatian V. Coala

Mod Coala
Bejan T.

N. docum Semn Data


ME PD-15-2305-08
+ 60 kg + 31.5 kg + 11.25 kg+ 0.75 kg +
+ 1.27 kg + 1.05 kg + 0.42 kg+ 3.6 kg + 4.8 kg + 0.15 kg+ 0.06
kg + 0.114 kg + 0.975 kg=189.9 kg

III.6 Calcul timpului normat al maşinilor aflate în lucru

Maşina de retezat: 30min


Maşina de spintecat: 35min
Maşina de rendeluit: 30min
Maşina de şlefuit: 90min
Maşina de aplecat lac: 80min
Transportorul: 10min

Timp total al funcţionărei acestor


maşini este de: 275min

3.7 Calculul maşinelor şi utilagelor necesare în fabricarea produsului


Proiectat.
Tna * 71.42
N=
Tatian V.
8
Coala

Mod Coala
Bejan T.

N. docum Semn Data


ME PD-15-2305-08
Unde
Tna – timpul normat la o operaţie:
Transportorul

Tna * 71.42 5 * 71.42 357.1 5.95


N= 8
= 60

60

8
 0.74 - 1 maşină

Maşina de retezat

Tna * 71.42 15 * 71.42 1071 17.8


N= 8
= 60

60

8
 2.22 - 2 maşini

Maşină de spintecat

Tna * 71.42 20 * 71.42 1428.4 23.8


N= 8
= 60

60

8
 2.97 - 3 maşini

Maşină de rendeluit

Tna * 71.42 25 * 71.42 1785.5 29.75


N= 8
= 60

60

8
 3.71 - 4 maşini

Maşină de frezat

Tna * 71.42 40 * 71.42 2856,8 47.61


N= 8
= 60

60

8
 5.95 - 6 maşini

Maşină de găurit

Tna * 71.42 5 * 71.42 357.1 5.95


N= 8
= 60

60

8
 0.74 - 1 maşină

Maşina de şlefuit
Tatian V. Coala

Mod Coala
Bejan T.

N. docum Semn Data


ME PD-15-2305-08
Tna * 71.42 60 * 71.42 4285.2 71.42
N= 8
= 60

60

8
 8.92 - 9 maşini

Maşina de aplicat lac

Tna * 71.42 60 * 71.42 4285.2 71.42


N= 8
= 60

60

8
 8.92 - 9 maşini

Total maşini – 35 maşini.

III.7 Calculul numărului de executanţi pentru îndiplinirea lucrărilor


la fabricarea produsului proectat conform productivităţi.

P
Ne = N

Unde
Ne – numărul de executanţi
Tatian V. Coala
P – productivitatea
Mod Coala
Bejan T.

N. docum Semn Data


ME PD-15-2305-08
N – numărul de zile lucrătoare

P 18000
Ne = N
= 252
= 71 muncitori.

III.8 Calculul de energie nesară la fabricare produsului proectat.


Transportorul:
1h - - - - - - - - - - - 5 kw
5minute - - - - - - - - x kw
5 * 5 25
X= 60

60
 0,41 kw

Maşina de retezat
1h - - - - - - - - - - - 7.5 kw
15minute - - - - - - - - x kw
15 * 7.5 112 .5
X =Tatian60
V.

60
 1.875 kw Coala

Mod Coala
Bejan T.

N. docum Semn Data


ME PD-15-2305-08
Maşina de spintecat
1h - - - - - - - - - - - 4 kw
20minute - - - - - - - - x kw
20 * 4 80
X= 60

60
 1.33 kw

Maşina de rendeluit
1h - - - - - - - - - - - 5.5 kw
25minute - - - - - - - - x kw
25 * 5.5 137.5
X= 60

60
 20.29 kw

Maşina de frezat
1h - - - - - - - - - - - 5 kw
40minute - - - - - - - - x kw
40 * 5 200
X= 60

60
 3.33 kw

Maşina de găurit
1h - - - - - - - - - - - 4 kw
5minute - - - - - - - - x kw
5 * 4 20
X= 60

60
 0.33 kw

Maşina de şlefuit
1h - - - - - - - - - - - 17.5 kw
60minute - - - - - - - - x kw
60 *17.5 1050
X= 60

60
 17.5 kw

Maşina de aplecat lac


1h - - - - - - - - - - - 7 kw
60minute - - - - - - - - x kw
60 * 7 420
X =Tatian60V. 
60
7 kw Coala

Mod Coala
Bejan T.

N. docum Semn Data


ME PD-15-2305-08
Nkw = 0.41 kw + 1.87 kw + 1.33 kw + 2.29 kw + 3.33 kw + 0.33 kw + +
17.5 kw + 7 kw = 34.06 kw

Nte = Nkw * P = 34.06 kw * 18000 m2/an = 613080 kw

Unde

Nte – numărul total de kw cheltuiţi pentru numărul productivităţii.


P – productivitatea.
Nkw – numărul total de kw pentru o bucată.

1.1 Necesităţile societăţi

În ansamblu unei construcţiei, fereastra dublă este elementul


inseparabil, aparţinînd atît elementelor de arhetectură exterioară, cît şi acele
interioare.
În faţadă, dimensionarea goluriror pentru fereastră crează un anumit
ritm determinat de alternanţă între plinuri şi coluri.
Ca element de arhetectură interioară, fereastra dublă are o importanţă
mult mai mare. Funcţiile interioare a ferestrei duble împune de cele mai
multe ori şi pe cele exterioare. Un prim rol la fereastra dublă este să asigure
încăperilor, în funcţie de distanţa acestora lumina necesară. La construcţiea
ferestrelor duble, de asemenea, trebuie să se aibă în vedere ca acestea să
asigure o bună protecţie împotriva căldurii în timpul verei şi a frigului în

Tatian V. Coala

Mod Coala
Bejan T.

N. docum Semn Data


ME PD-15-2305-08
timpul iernei, o protecţie împotriva zgomotelor în ambele sensuri şi a
schimbului de air între interior şi exterior.
Ferestrele duble sunt produse tradiţionale, standardizate, construcţia,
formă şi demensiunele lor evaluiază în timp concomitent cu progresul tehnic.
De acea la elaborarea ferestrelor duble se iau în vedere două aspecte:
perfecţionarea produselor exestente şi elaborarea de produse noi.
În funcţie de soluţiile noi utilizate în construcţii de norme generale şi
materiale noi se trece la perfecţionarea unor produse clasice noi sau la
elaborarea unor produse noi.
După un studiu prealabil al produsului sunt elaborate desenele tehnice
al detaliilor constructive apoi se execută prototipul. Cu ocazia executării
prototipului se pun la punct toate detaliile constructive necesare în întocmirea
documentaţie normative de lansare în fabricare.

Pentru punerea la punct al prototipului de produs perfecţionat sau nou


elaborat este necesar să se facă în laboratorul de încercări anumite încercări
pe materialele folosite, elementelor componente, ansamburi şi pe produsul
definitivat. Încercările sunt specifice fiecărui produs în afara încercărilor
clasice se fac încercări de reproducere în laboratoare a acţiinii tuturor
eforturilor sau al agenţilor la care sunt supuse aceste produse în timpul
serviciului.
Elementele componente ale rameloer sunt executate de dimensiuni
reduse şi greutăţi mici. Stabilitatea şi buna funcţionare în timp este asigurată
de modul de asamblare şi fixare a montanţilor şi traverselor ramelor la colţuri
şi de rigidizarea ramelor cu geamul.

Tatian V. Coala

Mod Coala
Bejan T.

N. docum Semn Data


ME PD-15-2305-08
De aici rezultă necesitatea efectuării unor îmbinări foarte bune care
să se poată executa cu uşurinţă în producţie iar în timp să asigure o bună
comportare.

1.1 Necesităţile de materie primă

Materia primă utilizată de bază la fabricarea feresttrelor duble o


constituie cheresteaua de răşinoase. Caracteristicele claselor de calitate se
stabilesc prin STAS 1949- 59 cheresteaua de răşinoase, clase de calitate.
Dintre sortimentele de cherestea de răşinoase solicitate mai mult la
fabricarea ferestrelor duble sînt cele cu grosimele de: 24 mm, 28 mm, 38
mm, 68 mm şi 75 mm.
Pentru utilizarea raţională al sortimentelor din lemn masiv de răşinoase
folosite la fabricarea ferestrelor duble sa elaborat experemental STAS
5984 – 58 „Semifabricate din lemn masiv de răşinoase pentru ferestre duble”

Tatian V. Coala

Mod Coala
Bejan T.

N. docum Semn Data


ME PD-15-2305-08
care prevede executoare semifabricatelor în grosimi de: 38 mm, 48 mm, 58
mm, 68 mm şi 96 mm şi în lăţimi fixe.
În tehnologiele moderne, la fabricarea ferestrelor duble se folosesc
sortimente de cherestea scurtă de răşinoase. Dimensiunele pieselor
componente ale ferestrelor duble se realizează prin asamblarea în lungime al
lamelor debitate special cu lungimi variabile începînd de la 300 mm şi
asamblarea în grosime pînă la dimensiunea necesară, prin lamelare şi înclere
în instalaţii speciale.
La fabricarea ferestrelor duble este nevoie de cantitaţi mari de lemn
masiv de răşinoase, pentru acoperirea nesarului sunt repartizate sortimente
de cherestea de răşinoase de clasele B şi C.

2.2 Caracteristica materiei prime

Pentru fabricarea ferestrei duble eu am utilizat stejarul, care este un material


rezistent atît la acţiunea factorilor externi, cît şi la încercările la care este supus.
Umiditatea stejarului: în alburn.................. 72%
în duramen............. 73%
Rezistenţa la forfecare: în plan radial...........81 N/cm
În plan tangenţial....91 N/cm

Stejarul este un arbore din zona temperată ,înalt, cu ramuri puternice,


noduroase, coroană largă şi bogată.Stejarul atinge cu uşurinţă vîrsta de peste
1000 ani, ajungînd pînă la o înălţime de 18-30 m şi un diametru de 120-180
cm.Lemnul matur are nuanţe ce variază de la brun-deschis pînă la gălbui-brun,
Tatian V. Coala

Mod Coala
Bejan T.

N. docum Semn Data


ME PD-15-2305-08
cu o textură frumoasă în secţiune. Stejarul este un material tare, durabil, şi
rezistent la acţiunea factorilor externi . Stejarul are o densitate de circa 700
kg/m3 şi o tărie de 3,7-3,9. Lemnul de stejar este lemn preţios, de calitate
superioară, mai ales dacă este uscat corespunzător. Lemnul de stejar uscat
natural , este scump, fiind folosit pentru mobilă de lux, iahturi de lux, construcţii
de lux. Lemnul de stejar se foloseşte pe scară largă în construcţiile de sau
mixte, iar în industria mobilei, acolo unde se găseşte, este una din principalele
varietăţi, alături de nuc şi cireş. Densitatea aparentă a stejarului umiditatea de
15% este eglă 0,69 [g/cm3]. În secţiune transversală, lemnul prezintă variaţii de
umiditate de exemplu la stejar; în albur 72% iar în durament 73%. Contragerea
şi umflarea lemnului reprezintă modificarea dimensiunilor sale corespunzător
pierderii prin uscare a apei legate respectiv absorbţiei de apă. Variţia
dimensională şi volumică a lemnului datorită umidităţii cunoscută sub denumirea
de ’’ jocul lemnului ’’ este necesar a fi bine cunoscută, dar fiind inconvenientele
provocate de deformarea pieselor. Proprietăţile termice, şi anume căldura
specifică, conductibilitatea termică şi difuzibilitatea termică reprizintă modul în
care se comportă lemnul faţă de căldură. Cădura specifică se măsoară în
kilocalorii (K cal ) şi reprezintă cantitatea de căldură necesară ridicării cu un grad
a temperaturii unui kilogram de lemn notîndu-se cu C. Conductivitatea termică
se notează cu (lamda) se exprimă în Kcol/m h C, ia reprezintă proprietatea
unui corp de a produce căldură. Difuzibilitatea termică – se notează cu şi se
măsoară în metri pătrati pe oră reprezentînd viteza de conducere a căldurii într-
un corp. Puterea calorică a lemnului reprezintă cantitatea de căldură degajată de
un kilogram combustibil. Puterea calorică a stejarului fiind de 3460 [Kcal / kg]
Densitatea specifică de 0,70[g / cm3], puterea calorică specifică 2422 [Kcal
/dm3]. Proprietăţile acustice a lemnului se referă la conductibilitatea acustică,
rezistenţa de propagare a sunetului şi rezistenţa la radiaţia acustică. Viteza de
propagare a sunetului la stejar este de:

- Paralel Tatian
cu fibrele
V.
3381 – 4310 [m / s] Coala

Mod Coala
Bejan T.

N. docum Semn Data


ME PD-15-2305-08
- Perpendicular pe fibre 2480 – 3165 [m / s]

Proprietăţile electrice ale lemnului se referă la rezistenţa acestuia la trecerea


curentului electric, rezistenţa chimică, respectiv la rezistenţa la tensiune electrică
– rigiditatea electrică.

Rezistenţa chimică arată proprietatea lemnului de a se pune trecerii curentului


electrică.

Cuprins
1. Introducere .....................................................................
1.1 Necesităţile societăţii ..................................................
1.2 Necesităţile de materie primă ......................................
2. Compartimentul tehnologie ...............................................
2.1 Descrierea tehnică a produsului proiectat .....................
2.2 Caracteristica materiei prime .......................................
2.3 Algoritmul de execuţie a lucrării fabricate .....................
2.4 Descrierea procesului tehnologic la fabricarea produsului..........
2.5 Controlul tehnic la execuţia produsului .........................
3. Compartimentul calcule .....................................................
3.1 Calculul volumului de produse fabricate într-un schimb....
3.2 Calculul volumului lucrării executate ..............................
3.3 Calculul suprafeţelor lemnoase prelucrate.......................
3.4 Calculul timpului normat necesar la executarea produsului .........
3.5 Calculul volumului şi masa reperelor prelucrate ...............
3.6 Calculul volumului de materie primă necesară..................
Tatian V. Coala

Mod Coala
Bejan T.

N. docum Semn Data


ME PD-15-2305-08
3.7 Calculul timpului normat al maşinilor aflate în lucru .........
3.8 Calculul maşinilor şi utilajelor necesare la fabricarea produsului
proiectat.....
3.9 Calculul numărului de executanţi pentru îndeplinirea lucrărilor la
fabricarea produsului proiectat conform productivităţii proiectate .........
3.10 Calculul de energie necesară la fabricarea produsului proiectat...
4. Compartimentul economie ...................................................
5. Compartimentul tratamente hidrotermice şi hidrotehnice.........
6. Compartimentul maşini, unelte şi utilaje ................................
7. Compartimentul protecţia muncii şi mediul ambiant ................
8. Compartimentul prevenirea şi stingerea incendiilor .................
Bibliografie ................................................................................................
..

Tatian V. Coala

Mod Coala
Bejan T.

N. docum Semn Data


ME PD-15-2305-08