Preotul Profesor DUMITRU STANILOAE TEOLOGIA DOGMATICA ORTODOXA vol, I (CARTE TIPARITA CU BINECUVANTAREA PREA ERICITULUL PARINTE, TEOCTIST PATRIARHUL BISERICH ORTODOXE ROMANE EDIT=RA INSTITUTULUT BIBLIC §1 DZ MISILNE AL BISERICH ORTODOXE RCMANE™, BUCURESTI - 2008,34 TPOLOOIA DOGMATIC’ ORTODOXA ‘9 ratiunea umana. Dar aceasta nu exclude ca rafiunea s& aiba si un sens de ousia ne. Ea ¢ viata si sens lar seasul nu & desparit de via- z viata de sens. Ozice unitate real € 0 unitate de via- {4 sau de putere, avand in ea un sens si o rapottare la 0 alta unitate de viata s1 de sens. Ratiunea ca ousia subzista forma unor persoane in reletie reciproca. Sfin- {ii Parinfi menfin, prin acest inteles, de caracteru! personal al prezenfel Logos! mAnd calea Sfantulul Pavel si Sfantulul rafiunile Logosului sunt cu totul ceosebite de “idelle pla- tonicfilonice’. ‘Acolo problema cosmologica centyala era In ce fel Dumnezeu, ca spirit absolut imaterlal si pur, a putut chema Jumea impura in flinta. Aici, dimp¢ je, hotaratoare pentru ment, despre lucrarea Iui Dumnezen, Ce © ducd la o relatie jnitima cu Sine ca persoana, fapt care se implineste In Hristos. O interpretare ulterioara a prezentel Logosulut in. lume, ratiuni impersonale, ca temelurt ontologice ale ceatiei, interpretate care s-a impus prin sco- lasticd sl prin toatd filosofia ultimelor secole si cere deper- ht, Hegel etc.), € pe cale de afi azi logia catolica?, Logosul, ca Ratlunea personala, ca subject al gandiil Sostaziaza In Sine natura umand, avand ca ur- mane ea un chip Gesfaguratin Sine Insusl, ca cnlp unt ne- desparit cu modelul, Chiput Sau uman ca partener deo FERSOANA LU! ISLS MRISTOS 35 sebit al dialogulul cu Logosul, 1u mal este {a tiristos un ast- fe! de partener deosebit, cl Logos f “Fatal, alat ca Tu cumnezelesc If responsabilitatea Sa umand la aceasta este tocmat omenese culminant, El z Ca Dumnezeu, Se face straveziu si vadit in umanitatea Sa; ca.om, pune o not ce apropiere maxima in calitatea Sa de Dumnezeu in raport cu noi gi de Fiu ascultator omenesc in raport cu Tata. Unu! si Acel cheamd la raspandere cere ascultare gl ne roag’ pilda de smerenie, de dar e omul desavarsit intrucat acelagi ¢ si Dumnezeu. © Definirea dogmatic a Persoanel lul fisus Hristos 1, tntruparea ca unre a firl dumnezelesti af firll omenestl in Ipostasul Iul Dumnezeu-Cuvantul, ‘sau in Persoana unica a lui sus Hristos a. Formula dogmaticé. Sinoadele ecumen‘ce au prins intro formutare concisa infajisarea evanghellca gl vie a Persoane! divino-umane a lul Fristos. ecumenic de la Niceea st36 ‘TEOLOGIA DOGMATICA ORTODOKA inte de veci; pe de aita, c2 S-a intr.pat de la hut Sfant s! din Marla Fecioard si S.a facut om. Sinodul al [Vea ecumenic dezvolia aceasca mact despre Hristos, declarind c4 lisus Erlstos este “Uru si Acelasl Dumnezeu cu adevavat s1.om cu adevarat, cin su- fet rational si crup, de o flint cu Tatal dupa dumnezetre si deo find cu noi cupa omeni now’ afara de pacat: inainte de vecl aascut din Tatal, dup’ dumnezeire, jar in zilele de pe urma din Fecioara Marie, N3scatoare de Durnnezeu, dupa omenitate; cunoscut in dua pastranduse mal < ind intro persoand in esenta se marturises:e Dumnezeu, Cel dinainte’ de veci, Sa intrupat si Sa fécut om din Pecioara Maria, Nascatoarea de Dumaezeu, sf prin Intrupa- ¥e #8 realizat uniunea Ipostetic4, sau unirea intr-un ipestas, a firli dunmezetesti si a celei omienesti, adic o perscara in us Hristos, ndscut dupa omenitate Unut si Acelagi cu tpostasul dumnezelesc. nascut din Tata! dinainte de vecl. Marturisirea nu spune ca rea fil dumnezeiesti, perscand, cu firea om yea din Pecloara Marla, prin inta care inainte de aceea nar fi fe neascd, Acest lucru La pus in Prastla indoleliie precalcedonignilor, care refuzau definifia PERSOAMA LL ISUS HRISTOS aT de la Calcedon din inchipuirea c4 prin afirmatia ca ‘cele dovd fii concurg intro perssana si intrun ipostas’ nu se red suficient mitatea lut fisus Hrlstos ca persoara. Leon: fiu de Bizant 5-2 folosit, pentru exprimarea faptulul cA Tisus Hristos e Acelasi ca persoané cu Fiud iui Dumnezeu dinain- te de intrupare, de termenul ‘enlpostaziere’, Ipostasu Cu- vantulul dumnezeiesc nu S-a unit cu un alt ipostas ome- ‘Sau cel vesnic, far prin aceas- ta S.a facut si Ipostasul firli omenesti. Prima condluzle ce rezulta de alcl este cé Insust Ful Iu Duranezeu Sa unit la maximum cu umanttatea, sau a venit in maxima apropiere de nol. ‘Acum El nu mai raiméne ca persoana in alt plan decat nele umane; EL nu Se mal multumeste sisi fact prezenta si eficienta ca persoana sustinatoare a per- soanei rationale umane existente in mod deosebit de Hl. ca chip al Sau, sl a ratiunilor lucrurilor, ca chipurl deosebite ale ratiuntior Sale, cum facea inainte de Intrupare sl intr-un mod mai accentuat si mat vacit in Revelatia Vechi tament. E} nu mal poarta un dialog cu persoanele umane, ca un partener din alt plan; reatitatea Sa de persoand nu mai ré- mane un fap: misterios in alt plan, sesizat printro experien- t@ exceptionala numa! de unele persoane umane, in baza unel Revelatii speciale. Acum Fersoana divina a Piului lul Dumnezeu sau a Cuvantulul intra in planu) experiente! co- mune a celor care cred © persoana din randul per- soanelor umane, care insa in acelasl timp le da putinta ce 2 0 Sesiza ca Persoara durmezeiasca, inainte de intrupare, cele doud firi erau ‘despartite’, zice Nicolae Cabasila, ‘pen tru ca Dumnezeu era rumal El si firea omeneasca era rumal e250, 50. Mcolae Cabsslia, Despre viata in Hrstos, PA. 180, col. 972 A.