\ VATASIANU ISTORLA A Pe eee ALS NA ; rs ql rpARTA IN PERIOADA FEUDALISMULUI TIMPURIU 1. Arhitectura in Transilvania a) Elemente bagtinase, influente bizantine, impimintenirea si dezvoltarea arhitecturii romanice Faza romanici a dezvoltitii artei feudale coincide cu epoca cuceririi maghiare a Tran- silvaniei si cu consolidarea statului feudal maghiar in aceasti provincic, adici cu secolele XI —XIIL Deocamdati etapele gio imagine sumari se poate reconstitui aumai pe ten cestei cuceriri nu sint inci bine limurite prin cercetitrile arheologice jul cronicilor, al documentelor si al toponimiei. Se admite azi, in principiu, ci inglobarea Transilvaniei in statul maghiar nu s-a facut printr-o singuri ope ti a fronticrei, alcituiti dintr-o zon neutralizati artificial si ingriditi prin palisade sau ici) intrerupti de puncte de trecere obligatorii, ie militar’ de mari proportii, ci in etape succesive, prin deplasarea si prin plantatie de tufis (1 previzute cu intérituri de pimint si lemn. Expansiunes aceasta Be indelangat, atingindu-se probabil abia in jumitatea a dova a secolului al XU-lea linia 1a finat un timp destul Oltului (malul de nord) si muntii Persani cu ajutorul colonistilor sasi, a cliror imigrare incepe, ia baza referingei din diploma regelui Andrei Tl, din 124%, inci in vremea regelui Géza Il (1141 _ 1161), In esenti, colonizarea cuprinde o regivne din sudul Transilvaniei care se intinde fe Ja cotitura Muresului, ling Ordstie, spre eisirit, in viile afluentilor Mureyolui, in valea Cibinului, 2 Hirtibaciului si a affuentilor de nord ai Oleulu, pind in muni Perganilor, E vero- simil c& si aceastf luare in. posesiune s-a ficut in etape, prin sosirea colonigtilor in gruparl tcrialul arhitectonic ne permite si emitem ipoteza ch deocarndath, adlicd inainte de ultimul sfert Tii-lea, colonizarea nu a coborit si pe versantul de nord al langului de dealuri care despart Jea Oltului de valea Tirnavei Mari. Pemcomitent cu sosirea primilor colonigti din regiunes de sud, sui poate chiae ceva sagt curind, sei in nordul ‘Transilvaniei, pink ty muntii izolate, si vor vedea ci de data accasta secolului al & inigjase, prin etapa Satu Mare, 9i plttuncleren « recente * phutten, Georbiebte, 1, ps AY gem "at + Ch, sewn seepel probleme ji cercetir she toh Chatins, Chats fledans roamaint,Rodnei. Aci, inst, asezirile ‘nu mai prezintd aceeasi continuitate ca in zona de sud; jude- dup situatia etnografici actual, Se pare cA epicentrul colonizarii 4 corespuns cu regiunea Bistriei, Cu privire la aceste aseziri din nordul Transilvaniei ‘fu avem stiri documentare con- scondate sau confirmate ulterior. Cert este insi ct prin iradierile ei spre centrul Transilvanici, Solonivarea stribate etapa Dej si atinge, dup mijlocul secolului al XII les, Clujul. Tn deceniul al doilea al secolului al XIMT-lea regele Andeei Tl intensifies consolidarea frontierei de sud-est printr-o now misurd: actul de donatie a TAtii Birsei cttre eavalesf oedinalat ssuton (1211), Instalarea ordinului ¢ urmati de noi colonizici sisesti, indreptate spre acel colt Saar t Transilvaniei si ¢ probabil ci afluxal de colonigti se intensifich dupa izgonirea cavalerilor (1225), Intre timp si la o datd necunoscuts, regatul maghiar luase’ masusi 3i in vederea pearls frontierei de est, spre Moldova, prin colonizarea masivi a secuilor, pomenifi ca prezenti Pinte Prima cari intr-un document din 1213, in legituri cu posesiunile teutonilor dia, Tara Birsei, limitrofe in capitul de nord cu teritoriile secuiesti. Tn acest cada politic-etnografic se desfisoart evolutia artistck din fara romanicl de care Rzmeazi si ne ocupim si rimine acum si mai expunem, in citeva cuvinte, problemele si cares ferele generale pe care lc prezinti materialul arheologic si principiile de care ne-am condue fa Nalorificarea acestui material. Dup4 cum vom vedea imediat, materialul romanic ¢ abundent io Teaasilvania, dar esalonarea cronologicd 1 moaumentelor intimping o dificultate fundamental, din cauza lipsei aproape totale de date precise. Nici una din datele pistrate nu ¢ incisaed iv piatra Pe monument, iar documentele care pot fi chemate in cauai sint acte administrative, in eare monu- Prem respectiv € pomenit doar in legituri cu evenimente independente de aspectul siu material, In consecingi, nu se poate face totdeauna 0 legituri direct intre 0 stire documentari si infagi- garea de azi a monumentului, un neajuas de care inst majoritatea cercetitorilor de pind scum ine au voit si tind seamd, injghcbind o cronologie adeseori inadmisibili, in doringa de a descoperi monumente cit mai vechi, Pe de alti parte, nici materialul arheologic, oricit de numeros ar fi ‘nu mai oglindeste nici el, in totalitatea lui, realitatea de odinioars, In afara de prefacerile incisive ulterioare, suferite de multe dintre monumentele de care ne vom ocupa, trebuie si admites <& majoritatca clidirilor a dispirut firi urmi si o dati cu cle au dispirut gi o serie de inele de legituri care, odinioart, jalonau momentele evolufiei si rispindirea formelor artistice. Ca give Suvinte; ceca ce ne-a rlmas sint fragmente, fragmente numeroase si sugestive, dar pentra ‘olinguirea lor si pentru reconstituirea cronologiei sia relailor de filiagiune dintre acest fragmente trebuie si gsim inci cheia. Pentru a evita anacronisme $i erori principiale, va uebui mai inti s4 finem scam& de irmprcjurarca ci organizarea statului feudal maghiar se inflptuieste in Transilvania.treptat, siungind la forme mai inchegate abia in a doua jumitate a secolului al XIl-lea gi in eareal secolului al XIll-lea. Aceasth constatare ne scuteste de a ciuta cu orice pret in Transilvania monumente din prima fazi a epocii romanice, adic expresii ale unei suprastructurl feudale inighebate, la un moment cind 0 asemenea societate feudalX inck mu exists, si tot aceatth constatare conarno& principal incercirile multiple de pind acum de a justfia antidathri prin influene, importuri yi imprumuturi intimplitoare si incoerente din titi indepattate, cum fe & Lemnbardia, Provenya, Renania sau Normandia, 4 asemenes imprejuriti, socotim ct cel mai firesc Iucru e acela de & presupune principia! @ evolupe normals in cadrul economic yi social-politic dat. In acest cadeu, materiatul athitectonic trebuie yrapat duph insuyitile sale intrinseci, pe baza evaluttii elementelor planimettice gi structive (ole elevaies) 14 pe temneiul carncterelor decorative, stabilindu-se astfel lali 0 cronologie relativa tose manwuneoiele dio Tratsitvanis, ancorath pe de © parte in intetiorul provinciel de putinele dave vigute pe cate \e canonstern, #1 pe de alta cle sursele externe cele mai firegti pe care le dew. ‘Aloe womlergiile cohen vaine 91 mai apropiate si pe cate lejustfil imprejutitileeocial economiee