UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI

FACULTATEA DE CHIMIE APLICATĂ ȘI ȘTIINȚA MATERIALELOR

Arderea cărbunilor în strat fluidizat

Profesor coordonator: Student:

Aurel Diacon Dumitrache Georgiana-Elena
Specializarea: CISOPC
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI

FACULTATEA DE CHIMIE APLICATĂ ȘI ȘTIINȚA MATERIALELOR

Cuprins

Cuprins ...................................................................................................................................................................2
Consideraţii generale.............................................................................................................................................3
Arderea cărbunilor în strat fluidizat ......................................................................................................................3
Introducerea teoriei arderii în strat fluidizat .....................................................................................................3
Procedeul arderii în strat fluidizat .....................................................................................................................4
Funcţionarea unui focar cu strat fluidizat staţionar ..............................................................................................4
Schema de principiu a unui focar cu strat fluidizat staţionar ............................................................................4
Funcţionarea unui focar cu strat fluidizat circulant...............................................................................................6
Schema de principiu a unui focar cu strat fluidizat circulant ...........................................................................6
Schema de principiu a unui ciclu combinat gaze-abur cu arderea cărbunelui în strat fluidizat sub presiune ..8
Bibliografie.......................................................................................................................................................... 10

2
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI

FACULTATEA DE CHIMIE APLICATĂ ȘI ȘTIINȚA MATERIALELOR

Consideraţii generale
Cu o pondere de aproape 80 % din rezervele planetare de combustibili fosili, cărbunele prezintă
un mare interes pentru producerea energiei termice şi electrice. La acest prim argument se adaugă şi
altele cum ar fi preţul relativ mai mic şi mult mai stabil decât al combustibililor lichizi sau gazoşi. Toate
acestea explică de ce în prezent, cât şi în viitor,cărbunele ocupă şi îşi va menţine o pondere importantă
comparativ cu celelalte tipuri de combustibili utilizaţi în centralele termoelectrice.
În ultimele decenii pe lângă o ardere cât mai completă şi perfectă a cărbunilor se remarcă o
permanentă preocupare privind minimizarea emisiei de noxe, în special a oxizilor de sulf şi de azot.
De asemenea, se constată preocuparea pentru înlocuirea în măsura posibilităţilor a ciclurilor
clasice ale centralelor termice pe cărbune cu cicluri combinate gaze-abur, bazate pe cogenerare, care
pot realiza randamente efective la bornele generatoarelor de curent electric mult mai ridicate.

Arderea cărbunilor în strat fluidizat

Introducerea teoriei arderii în strat fluidizat
Teoria arderii în strat fluidizat a fost elaborată în 1922 de către cercetătorii Winkler (Germania)
şi Cidell (SUA), dar s-a aplicat la arderea cărbunilor în focarele generatoarelor de abur doar în ultimii
30 de ani.
Un strat fluidizat este un sistem bifazic în care un gaz, repartizat uniform cu ajutorul unei grile
de distribuţie (grătar sau duze de insuflare) este expulzat de jos în sus, printr-o masa (pat) de particule
solide, astfel încât acestea plutesc încurentul de gaz şi se află într-o agitaţie permanentă.
Comportamentul acestui mediu bifazic, în care particulele solide pot să se mişte unele în raport cu
altele, este asemănător cu celal unui lichid care fierbe, de unde şi denumirea data uneori de strat
fierbător.
Carbunele supus gazeificării trebuie să îndeplinească anumite condiții sau, în cazul în care nu le
îndeplinește, influentează caracteristicile procesului în sensul că, fie impune utilizarea unui anumit
procedeu, fie modifică într-un anume mod compoziția gazelor și cantitatea și calitatea reziduului ca și
debitul de gaz.
Principalele caracteristici ale combustibililor care trebuie luate în considerare sunt:

- umiditatea - reactivitatea
- cenușa - fuziunea cenusii
- materiile volatile - granulatia
- conținutul de sulf - rezistenta mecanica
- aglutinarea şi cocsificarea - stabilitatea termica
- conținutul de carbon fix

3
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI

FACULTATEA DE CHIMIE APLICATĂ ȘI ȘTIINȚA MATERIALELOR

Procedeul arderii în strat fluidizat

În principiu, procedeul constă în arderea particulelor de cărbune în suspensie, într-un curent
oxidant deosebindu-se două situaţii limită, determinate de valoarea vitezei de insuflare a aerului:
 arderea în strat fluidizat staţionar sau dens(ASF);
 arderea în strat fluidizat circulant (ASFC)

Funcţionarea unui focar cu strat fluidizat staţionar

Schema de principiu a unui focar cu strat fluidizat staţionar

1 − cameră de aer, 2 − grătar, 3 − schimbător de căldură, 4 − aer primar, 5 − flux cărbune, 6 −

praf de calcar, 7 − arzător de pornire, 8 − strat fluidizat, 9 − răcitor pentru cenuşă, 10 − aer secundar,
11 − ţevi de ecran, 12 − canal de evacuare a gazelor de ardere, 13 −evacuarea cenuşii.

Focarul, de formă cilindrică, este prevăzut la partea inferioară cu un grătar pe care se sprijină
granulele de cărbune în stare de repaus. Sub grătar se află camera de aer, iar deasupra acesteia camera
de ardere. Particulele de cărbune cu dimensiunea (0,6 ÷ 7) mm, sunt introduse în focar cu ajutorul unui

4
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI

FACULTATEA DE CHIMIE APLICATĂ ȘI ȘTIINȚA MATERIALELOR

şnec împreună cu praful unei substanţe cu acţiune desulfurantă: carbonat de calciu (CaCO3), oxid de
calciu (CO) sau dolomită (CaCO3MgCO3).
În urma interacţiunii dintre curentul de aer primar şi particulele de cărbune acestea din urmă
încep să plutească şi porozitatea în vrac a stratului de cărbune în repaus ε = 0,5 ÷ 0,7 atunci când se
produc fluidizarea stratului, ceea ce oferă un spaţiu destul de mare pentru circulaţia aerului şi explică
de ce căderea de presiune în strat se menţine constantă.
Pentru pornirea din starea rece se prevăd unul sau mai multe arzătoare pentru păcură sau gaze
naturale, care servesc la aprinderea granulelor de cărbune. Pe măsură ce procesul de aprindere
avansează se scot din funcţiune treptat arzătoarele de pornire, funcţionarea focarului devenind
autotermă.

Temperatura în stratul fluidizat trebuie menţinută sub valoarea temperaturii de înmuiere a cenuşii,
altfel particulele de cărbune se aglomerează, nu mai plutesc în curentul de gaze şi stratul fluidizat devine
un strat fix. Temperatura în stratul fluidizat se menţine de regulă în limitele (650 − 900) ◦C datorită pe
de o parte dozării oxidantului, iar pe de altă parte a schimbătorului de căldură imersat în strat. Acesta
este construit din serpentine de ţevi prin care curge apă sau amestec apă-abur şi face parte integrantă
din suprafaţa de încălzire a cazanului recuperator.
Cenuşa, având o densitate mai mică decât cărbunele se adună la suprafaţa stratului fluidizat, de
unde se evacuiază prin intermediul unui răcitor de cenuşă. Căldura cedată de aceasta este folosită la
preîncălzirea aerului secundar, insuflat în partea superioară a focarului în vederea definitivării
procesului de ardere, astfel încât conţinutul de nearse al particulelor expulzate din focar să nu
depăşească 5 %.
Gazele de ardere, care păr ăsesc focarul, trec în continuare într-un cazan recuperator care poate
produce apă fierbinte, abur saturat sau supraîncălzit. Înainte de a fi evacuate prin coşul de fum, gazele
de ardere sunt descenuşate în urma trecerii lor prin instalaţii adecvate (ciclon, multiciclon, electrofiltru
sau filtre tip sac) dispuse în serie.
În interiorul stratului fluidizat, care atinge înălţimea de (3-4)m, particulele de cărbune sunt
antrenate într-o mişcare haotică, se ciocnesc între ele, precum şi de ţevile schimbătorului de căldură
sau pereţii limitrofi ai focarului. În urma acestor ciocniri se scutură stratul de cenuşă format în urma
arderii la suprafaţa particulelor, uşurându-se astfel accesul oxigenului la suprafaţa de reacţie, ceea ce
favorizează mult creşterea vitezei de ardere a particulelor cât şi creşterea importantă a coeficientului de
convecţie de la gaze la peretele ţevilor schimbătorului de căldură.

Tot odată, are loc şi un proces de desulfurare a gazelor de ardere, desfăşurat în două etape:
 În prima etapă se produce calcinarea carbonatului de calciu:
CaCO3 → CaO + CO2 -183 kJ/mol
 În a doua etapă are loc sulfatarea oxidului de calciu având ca bază următoarele două
reacţii:
SO2 + O2 → SO3
CaO + SO3 → CaSO4
care pot fi prezentate şi sub forma:
CaO + SO2 + O2→CaSO4 + 486 kJ/mol

Reacţia de sulfatare a oxidului de calciu este exotermă. Practica industrială a arătat că prin
dozarea de calcar în raportul Ca/S = 2,5 ÷ 3,5 a fost rezolvată parţial şi problema desulfurării simultane
a gazelor de ardere, gradul de desulfurare atins fiind de fiind de circa 50 % în cel mai bun caz.

5
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI

FACULTATEA DE CHIMIE APLICATĂ ȘI ȘTIINȚA MATERIALELOR

Lărgirea benzii de calitate a combustibilului folosit,reclamă în primul rând posibilitatea

modificării vitezei de insuflare a aerului pentru a se atinge şi depăşi viteza critică de fluidizare, diferită
de la un combustibil la altul. Odată cu creşterea vitezei de insuflare, o cantitate tot mai mare de particule
este antrenată spre fereastra de evacuare a gazelor din focar, iar conţinutul de nearse al acestora
depăşeşte cu mult valoarea de 5 %, considerată acceptabilă din punct de vedere al randamentului arderii.
În acelaşi timp se amplifică şi efectul de eroziune mecanică a suprafeţelor de încălzire ale cazanului
recuperator, ca urmare a creşterii concentraţiei particulelor solide în gazele de ardere şi vitezei acestora.
Dacă se foloseşte un cărbune de calitate mai bună, deci cu putere calorifică mai ridicată, există
pericolul creşterii temperaturii în zona stratului fluidizat peste temperatura de înmuiere a cenuşii, ceea
ce conduce la apariţia pericolului de zgurificare, deci la dispariţia fluidizării stratului de cărbune şi
transformarea acestuia în strat fix cu toate urmările nefaste ale acestei situaţii. Controlul temperaturii
în stratul fluidizat nu mai poate fi asigurat numai prin prevederea unui schimbător de căldură gaze-apă
imersat, ci este nevoie să se apeleze la realizarea unei arderi substoichiometrice, concomitent cu
recircularea cenuşii. S-a ajuns astfel la apariţia instalaţiilor de ardere a combustibililor solizi în strat
fluidizat circulant.

Funcţionarea unui focar cu strat fluidizat circulant

Schema de principiu a unui focar cu strat fluidizat circulant

1 − camera de aer, 2 − grătar, 3 − aer primar, 4 − cărbune, 5 − carbonat de calciu, 6 − arzător de

pornire, 7 − schimbător de căldură, 8 − ţevi de ecran, 9 −ciclon, 10 −canal de evacuare a gazelor de
ardere, 11 şi 13 − canal pentru returnarea cenuşii în focar, 12 − clapetă de reglare, 14 − schimbător de
căldură extern pentru răcirea cenuşii, 15 − grătar pentru cenuşă, 16 − aer secundar, 17 − canal pentru
evacuarea cenuşii, 18 − aer secundar central

6
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI

FACULTATEA DE CHIMIE APLICATĂ ȘI ȘTIINȚA MATERIALELOR

Particulele de cărbune, cu dimensiuni până la (15 ÷20) mm, sunt introduse în focar împreună cu
pulberea de carbonat de calciu şi intră sub incidenţa aerului primar, insuflat printre barele grătarului
sau prin duze speciale. Are loc fluidizarea stratului, particulele proaspete de cărbune se amestecă cu
gazele de ardere şi cu celelalte particule din stratul fluidizat, se aprind şi ard în suspensie. În prima
etapă arderea are loc în regim substoichiometric deoarece aerul primar introdus reprezintă circa
(70÷90)% din cel necesar arderii. Restul aerului se insuflă sub formă de aer secundar în zona centrală
a camerei focarului prin orificii dispuse la mai multe nivele.
O parte importantă din particulele solide, constituite în mare măsură din cenuşă, este în mod
continuu antrenată spre exterior, separată în ciclon şi reintrodusă în focar, fie direct în stare fierbinte,
fie răcită într-un schimbător de căldură extern. Graţie acestei recirculări a cenuşii într-o proporţie mai
mare sau mai mică, a răcirii sau nu a acesteia, cât şi a posibilităţii de variere a debitului de aer primar şi
secundar se pot controla permanent atât temperatura în focar, cât şi concentraţia oxigenului în diverse
zone ale acestuia. Aceste posibilităţi, oferite de tehnologia ASFC, sunt definitorii şi din ele decurg toate
celelalte avantaje:
1. Posibilitatea de a utiliza diverse calităţi de cărbune, de la cei inferiori la cei superiori, a
mixtelor de cărbune sau chiar a deşeurilor menajere sau de altă natură. Stabilitatea
aprinderii şi arderii este ridicată, iar pierderile nearse nu depăşesc (1 ÷ 2) %. Arderea
cărbunilor este autotermă, respectiv fără suport de hidrocarburi, pentru ligniţi cu Hi > 5000
kJ/kg, chiar şi la sarcini parţiale;
2. Emisiile poluante sunt minime, datorită posibilităţii de desulfurare înaintată (până la circa
80 ÷ 85 %) a gazelor de ardere cu ajutorul substanţelor absorbante (CaCO3,CaO,
CaCO3MgCO3) şi blocării mecanismului termic de producere a oxizilor de azot ca urmare
a temperaturii relativ scăzute din focar (sub 900 0C);
3. Prepararea cărbunelui este sumară şi se realizează prin simpla concasare a acestuia.
Dimensiunile granulelor de cărbune (φ = 0 ÷ 20mm) pentru ASFC sunt mult mai mari
decât în cazul ASF pentru care φ = (0 ÷ 7)mm, sau în cazul arderii în stare pulverizată
când φ ≅ 0,1 mm. Prin urmare se face o importantă economie de energie la măcinarea
cărbunelui, dar scad şi cheltuielile de investiţii şi exploatare legate de inexistenţa morilor
de cărbune.

7
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI

FACULTATEA DE CHIMIE APLICATĂ ȘI ȘTIINȚA MATERIALELOR

Schema de principiu a unui ciclu combinat gaze-abur cu arderea cărbunelui

în strat fluidizat sub presiune

1 − compresor, 2 − focar ASFC, 3 − pompă, 4 − vaporizor, 5 − supraîncălzitor, 6 − filtru în două

trepte, 7 − turbina cu gaze, 8 şi 11 − generator electric, 9 − motor electric, 10 − turbina cu abur, 12 −
condensator abur, 13 − pompă, 14 − economizor, 15 − electrofiltru, 16 − evacuare gaze de ardere, 17
şi 18 − evacuare cenuşă.

Focarele cu arderea cărbunelui în strat fluidizat pot funcţiona şi la presiuni mai mari decât cea
atmosferică, cuprinse în intervalul (10 ÷ 20) bari sau chiar mai mult. Arderea sub presiune ridică însă
unele probleme dificil de rezolvat, legate în special de alimentarea cu cărbune a focarului şi evacuarea
cenuşii formate în urma arderii.
Alimentarea cu cărbune s-a rezolvat prin amestecarea particulelor de cărbune având φmax = 5 mm,
cu apă şi un absorbant care fixează sulful, iar pasta obţinută se injectează în focar cu ajutorul unei
pompe de tipul pompelor pentru noroi, folosite la evacuarea zgurii şi cenuşii din centralele termice pe
cărbune.
Evacuarea cenuşii fierbiţi din zona de ardere sub presiune se face printr-un sistem tip ecluză.
Acelaşi sistem tip ecluză poate fi utilizat şi pentru alimentarea cu cărbune a focarului.

8
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI

FACULTATEA DE CHIMIE APLICATĂ ȘI ȘTIINȚA MATERIALELOR

În condiţiile rezolvării acestor probleme dificile, focarele ASFC pot constitui instalaţii ce pot
furniza pe de o parte gaze de ardere la presiuni şi temperaturi ridicate capabile să antreneze o turbină
cu gaze, iar pe de altă parte abur supraîncălzit care să se destindă într-o turbină cu abur.
În stratul fluidizat, cu înălţimea de (3 ÷ 4) m, sunt imersate vaporizorul şi supraîncălzitorul
cazanului de abur. După ce părăsesc focarul gazele de ardere, încărcate cu praf de cenuşă şi particule
de cărbune nearse, intră în separatorul tip ciclon unde are loc separarea fazei solide de cea gazoasă.
Gradul de separare al ciclonului fiind mai mic de 100 %, o parte din faza solidă este evacuată împreună
cu gazele de ardere. Pentru a proteja împotriva eroziunii mecanice atât conducta de transport, dar mai
ales turbina cu gaze, se impune o desprăfuire cât mai bună a gazelor de ardere. În acest scop se prevede
o instalaţie de filtrare în două trepte, alcătuită dintr-un filtru ciclon şi filtre ceramice, care reţin
particulele cu dimensiuni mai mari de 10 μm, aflate în gazele de ardere la ieşirea din focarul ASFC.
Gazele de ardere, curăţate de praf, se destind în turbina cu gaze, după care se răcesc în
economizor, preîncălzind apa de alimentare a cazanului. Pentru a se respecta normele privind
concentraţia maximă a prafului la emisie în atmosferă, înainte de a fi evacuate pe coş, gazele sunt din
nou desprăfuite, fie cu ajutorul unui electrofiltru, fie cu filtre sac confecţionate din material textil.
Datorită încălzirii înaintate a apei în economizor, preîncălzirea regenerativă cu abur prelevat din
turbină este redusă. Valorile randamentului actualelor centrale termice, care funcţionează după un ciclu
combinat gaze-abur PFBC, se situează în intervalul (35 ÷ 45) %, fiind comparabile cu cele obţinute în
ciclurile convenţionale cu abur şi chiar mai mici decât cele ale instalaţiilor cu parametrii supracritici ai
aburului. Trebuie însă reţinut că la PFBC aceste valori pot fi obţinute chiar şi pentru grupuri energetice
cu puteri relativ scăzute (sub 100 MW).
Din motive de siguranţă în funcţionare, temperatura gazelor de ardere la intrarea în turbină este
limitată la valori mai mici decât temperatura de înmuiere a cenuşii În consecinţă, puterea turbinei,
precum şi valorile randamentului PFBC sunt mai mici. Pentru îmbunătăţirea performanţelor
instalaţiilor PFBC din a doua generaţie, s-a majorat temperatura gazelor la intrarea în turbină folosind
o cameră de ardere suplimentară în care se foloseşte drept combustibil, cel mai adesea, gazul natural
sau mai rar, gaz obţinut prin gazeificarea cărbunelui. Această măsură, împreună cu utilizarea unui ciclu
cu abur cu parametrii iniţiali cât mai înalţi, a condus la o creştere a randamentului până la (46÷48)%.

9
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI

FACULTATEA DE CHIMIE APLICATĂ ȘI ȘTIINȚA MATERIALELOR

Bibliografie
http://www.rasfoiesc.com/inginerie/tehnica-mecanica/PROIECT-Reducerea-emisiilor-de84.php

http://cceei.energ.pub.ro/www.intec.ro/fisiere/capitolul%203.pdf

http://www.sim.tuiasi.ro/wp-content/uploads/Roman-C.Nejnaru-MCIM-curs.pdf

https://www.upet.ro/doctorat/resource/doc/sustineri/2015%2011%2005/REZUMAT%20TEZA%20romana.pd
f

10