UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA STIINTE ECONOMICE

DEPARTAMENTUL ADMINISTRAREA AFACERILOR

LUCRUL INDUVIDUAL LA DISCIPLINA

,,FINANȚELE ÎNTERPRINDERII’’
Pentru specialitatea,,FINANȚE și BĂNCI”

Tema:
Slovacia

Autor :
Zosim Andrei
gr.FB1552

Conducator stiintific:
Patraș Mihai

Chisinau 2017
1
 CUPRINS

Introducere.....................................................................................................3

Relief, Hidrografia, flora, fauna.....................................................................4

Demografia.....................................................................................................5

Economia........................................................................................................6

Indicatorii macroeconomici si Slovaciei…....................................................7

Indicatorul PIB a Slovaciei și Poloniei...........................................................9

Populatia……................................................................................................10

Resurse naturale..............................................................................................11

2
INTRODUCERE

Primul stat slovac din Evul Mediu a fost Principatul Nitra. Curând însă
cneazul Pribina a fost expulzat de pe tron de către Mojmir I.

Teritoriul actual slovac a intrat sub stăpânirea Ungariei și apoi după

cucerirea ei de către Austria. În anul 1848 slovacii se răscoală împotriva ungurilor,
însă victoria lor contra Austriei face noul stat să incorporeze și pe slovaci. După
compromisul și formarea Austro-Ungariei Slovacia este incorporată Tisleithaniei
(părții ungurești).

După căderea Austro-Ungariei, cehii și slovacii au format Cehoslovacia. În

ecranul slovac, dominația cehă a trebuit pur și simplu înlocuită cu cea maghiară,
deoarece cehii, care au fost în imposibilitatea de a găsi poziții în Boemia sau
Moravia, au preluat posturi administrative locale și educaționale în Slovacia. O
minoritate din slovaci a fost, în general, pentru clerul catolic slovac, burghezia
rurală, și țărănimea a vrut autonomie. Autonomia politică a fost o problemă
deosebit de gravă pentru slovaci. După Acordul de la München, Slovacia a obținut
autonomia în cadrul Cehoslovaciei.

Adolf Hitler, care se pregătea să invadeze Cehia, avea mai multe planuri
pentru Slovacia. Decizia finală a lui Hitler a fost să creeze un stat separat slovac
aflat sub „protecția” Germaniei, care să reprezinte o bază strategică de atac
împotriva Poloniei. Pe 13 martie 1939, Hitler l-a invitat pe monseniorul Jozef Tiso
(fostul premier al Slovaciei autonome, înlăturat prin forță de trupele cehe cu câteva
zile mai înainte) la Berlin, pentru a-l îndemna să proclame independența Slovaciei,
alternativa fiind împărțirea țării între Ungaria și Polonia. Această posibilitate a fost
„confirmată” de Joachim von Ribbentrop, care a prezentat un raport fals cu privire
la mobilizarea trupelor maghiare la granița cu Slovacia. Tiso a refuzat să ia decizia
proclamării independenței de unul singur. Hitler a fost de acord ca problema
independenței să fie hotărâtă de Dieta (parlamentul) slovacă. Pe 14 martie, a fost
convocată Dieta. În sesiunea parlamentului, Tiso a prezentat un raport asupra
discuțiilor cu Hitler, iar deputații au aprobat în unanimitate proclamarea
independenței. Jozef Tiso a fost numit președinte al noii republici. Slovacia a
semnat un tratat cu Germania prin care al doilea devenea un protector al țării.
Slovacia s-a înscris în război de partea Axei ajutând de multe ori Germania. După
izbucnirea insurecției naționale antinaziste din august 1944, germanii au ocupat din
septembrie țara. Trupele germene au fost alungate pas cu pas de armatele sovietice,
române și cehoslovace care înaintau din răsărit. Prima republică slovacă a încetat
definitiv să existe de facto pe 4 aprilie 1945, când Armata Roșie a
eliberat Bratislava și ultima parte a Slovaciei. De jure, Republica Slovacă a încetat
de jure să existe pe 8 mai 1945, când guvernul slovac în exil a capitulat la
Kremsmünster (Austria) în fața generalului Walton Walker, comandantul Armatei
a 3-a americane.
3
 Teritoriul Slovaciei eliberate a devenit parte de facto a Cehoslovaciei. După
mișcarea comunistă în Cehoslovacia țara s-a reorganizat administrativ în Republica
Socialistă Slovacă și Republica Socialistă Cehă. Repartizarea între cehi și slovaci
în Cehoslovacia a persistat ca un element cheie în mișcarea de reformă din anii
1960 și reducere a anilor 1970, un deceniu de care se ocupau cu asprime cu atât
aspirațiile cehilor și slovacilor. Etnia rămâne parte integrantă a afacerilor sociale,
politice și economice a țării. Slovacia a făcut câștiguri importante în producția
industrială în anii 1960 și 1970. Prin anii 1970, producția industrială a fost aproape
egală cu cea din Cehia. Deși planificatorii slovaci s-au grăbit să se constate că a
continuat să rămână, era clar că industria și producția Slovaciei a crescut foarte
mult. O îmbunătățire generală în domeniul serviciilor, în special în domeniul
sănătății și educației, însoțite de o creștere industrială a Slovaciei. La mijlocul
anilor 1980, numărul de medici pe cap de locuitor a depășit ușor Cehia, în timp ce
în 1948 acesta a fost de două treimi cifra cehă. Din 1948 până în 1983, numărul de
studenți în învățământul superior în Slovacia a crescut la 1.000 de locuitori.

După Revoluția de Catifea s-a eliminat cuvântul "socialistă".

Slovacia este o țară continentală, situată în inima Europei. Are o suprafaţă de

49035 km2 şi o populaţie de aproximativ 5.43 milioane de locuitori. Se învecinează
cu Cehia, Polonia, Austria, Ucraina și Ungaria. Capitala este Bratislava, cel mai
mare oraş al Slovaciei.
Slovacia este o democrație parlamentară, limba oficială fiind slovaca. Slovacia
este:

 Membru al Uniunii Europene (din anul 2004)

 Membru al spaţiului Schengen (din anul 2007)
 Membru al Zonei Euro – moneda oficială este Euro (din anul 2009)

Relief

Relieful este predominant muntos, pe teritoriul Slovaciei aflându-se edificiul

Carpaților Mici(altitudinea maximă 768 m) și Carpaților Albi(cca. 1000 m și cu
desfășurare mai largă, cuprinzând numeroși martori de calcare jurasice). În nordul
țării se află Masivul Tatra Înaltă, cu cel mai înalt vârf din lanțul Carpatic -
Gerlachovsky Stit(2655 m). Există un număr mare de forme glaciare(văi glaciare,
morene terminale, custuri, circuri glaciare în care s-au format lacuri, etc.). În partea
meridională a Masivului Tatra Înaltă se găsește Masivul Tatra Joasă alcătuit
predominant din roci dure(granite și șisturi cristaline), cu max. 2043 m în vf.
Dumbier. În sudul acestora, un culoar tectonic orientat est-vest, drenat de râul
Hron, desparte munții din nord de Munții Metaliferi, joși, cu altitudini ce depășesc

4
rar 1400 m(max 1477m). Zonele cele mai joase ale Slovaciei corespund Câmpiei
Dunării în sud-vest(200-300 m), Câmpiei Tisei în sud-est.

Peisajul slovac este foarte contrastant la nivelul reliefului. Carpații (la

poalele cărora se află Bratislava) se întind pe cea mai mare parte a nordului țării.
Printre aceștia, se disting Munții Tatra (Tatry), care sunt o destinație foarte
populară pentru schi și care, de asemenea, conțin numeroase lacuri și văi, precum
și cele mai înalte puncte ale Slovaciei, Gerlachovský (2.655 m) și Krivan, simbol
al țării.
Câmpiile se găsesc în sud-vest (de-a lungul Dunării) și sud-est. Cele mai
mari râuri slovace, altele decât Dunărea (Dunaj)
sunt afluenții acestuia, Váh și Hron, precum și Morava care formează frontier
cu Austria.
Clima
Este temperată, cu veri relativ răcoroase și ierni friguroase, înnorate și umede
(precipitații abundente sub formă de ninsoare), care ating peste 2000 mm anual în
Munții Tatra. În iulie, temperatura medie este de 21°C iar în ianuarie de -1°C.
Hidrografia
Slovacia dispune de o bogată rețea hidrografică, cele mai importante râuri sunt:
Dunărea, trece prin Bratislava, cu anfluenții principali Vah și Hron; Torysa și
Ondava. Cursurile principale de apă (Nitra, Hron) sunt drenate de Dunăre, fluviu
care limitează Slovacia în sud.
Flora și fauna
Peste o treime din țară este acoperit de păduri. Se mai găsesc zone de pășuni de
stepă. Fauna include vulpea, iepurele și porcul sălbatic, o mare varietate de păsări
trăiesc în văi. În ape trăiesc carpul, știuca și păstrăvul.
Demografia Slovaciei.
Majoritatea locuitorilor Slovaciei sunt de naționalitate slovacă (86%). Cea mai
mare minoritate etnică este cea a maghiarilor din Slovacia (8,5%), care sunt
concentrați în sudul și estul țării, la frontiera cu Ungaria. Celelalte grupuri etnice
cuprind țiganii, cehii, rutenii, ucrainenii, germanii și polonezii.
Structura confesională, conform recensământului din 2001, era următoarea:

 Biserica Romano-Catolică: 68,9%,

 Biserica Luterană CA: 6,9%,
 Biserica Greco-Catolică din Slovacia: 4,09%,
 Biserica Reformată: 2,04%,
 Biserica Ortodoxă din Slovacia: 0,94%.
12,9% din totalul locuitorilor s-au declarat fără confesiune, iar 2,99% nu au dorit
să-și declare apartenența religioasă.
5
Rata natalității: 10,65‰
Rata natalității: 9,45‰
Rata fertilității: 1,33 copii născuți/femeie

Slovacia actuala are :

Capitală: Bratislava
Prefix: +421
Monedă: Euro
Președinte: Andrej Kiska
Populaţie: 5,429 milioane (2016) Banca Mondială
Limbă oficială: Limba slovacă

Economia Slovaciei
Slovacia dispune de resurse subsolice bogate și
variate: fier, cărbuni, uraniu, bauxită, mercur, cupru, plumb, zinc, roci de
construcții, argint, aur. Industria prelucrătoare se bazează în principal pe propriile
resurse, antrenând circa 55% din populația ocupată: industria materialelor de
construcții (producătoare de ciment, var, ipsos, etc.); industria chimică (mase
plastice, fibre si fire sintetice, cauciuc sintetic, îngrașăminte azotoase etc.);
industria constructoare de mașini - Liptov, siderurgie (oțel, fontă, laminate)
la Košice, Martin, Žilina; industria alimentară (lactate, bere, zahăr, ulei).
Agricultura este axată în special pe cultura plantelor (antrenând doar 8,8%
din populația activă), se cultivă: grâu, porumb, sfeclă de zahăr, cartofi. Ramuri
dezvoltate sunt viticultura și pomicultura. Se cresc porcine, ovine și
bovine. Turismul s-a dezvoltat în ultima perioadă. Slovacia dispunând de un
potențial turistic bogat si diversificat. În 2005, la aproape un an si jumătate de la
aderarea la Uniunea Europeană (mai 2004), situația economică a Slovaciei se
prezenta promițător pentru anul 2006. [1] Creșterea economică din 2001-2005 a
depășit așteptarile, în ciuda regresului general european. Venitul pe cap de locuitor
a ajuns la 15.700 $, în 2005.
Slovacia a făcut excelente progrese în timpul anilor 2001 și 2004 în ceea ce
privește stabilizarea macroeconomică și reformele structurale. Privatizări majore s-
au făcut, sectorul bancar este aproape în întregime al investitorilor străini. Investiții
străine au fost făcute cu precădere în sectorul de automobile. Slovacia s-a alăturat
Uniunii Europene în mai 2004. Venitul pe cap de locuitor a ajuns la 15.700 $, în
2005.
Sectoare economice: agricultură: 4% din populația activă; industrie: 1/3 din
populația activă ; servicii: 2/3 din PIB

6
Rata șomajului: 10,2%(2006)
Sectoare agricole și zootehnice: grâne, cartofi, sfeclă de zahăr, fructe, porci,
bovine, păsări de curte, produse forestiere. Industria: metale și produse din metale,
alimente și băuturi, electricitate, gaz, petrol, combustibili, chimicale, mașini, hârtie,
ceramică, vehicule de transport, textile, aparate electrice și optice, cauciuc.
Produse exportate: vehicule 25,9%, echipamente mecanice și electrice
21,3%, metale de bază 14,6%, chimicale și minerale 10,1%, plastice 5,4%.
Resurse naturale: cărbune, lignit; zăcăminte mici de fier, cupru, mangan;
sare; teren arabil.

PIB pe cap de locuitor 16.495,99 USD (2016)

Populaţie 5,429 milioane (2016)

Rata de creştere a valorii PIB 3,3% modificare anuală (2016)

Ţările Grupului de la Vişegrad au aderat la Uniunea Europeană în 2004, din poziţia

de economii relativ nedezvoltate, dar care prezentau un potenţial imens. Cu o
populaţie de peste 64 de milioane, echivalentul a 13% din populaţia UE28,
economia ţărilor Grupului de la Vişegrad reprezenta doar aproximativ 3,7% din
totalul producţiei UE28.

„La zece ani de la aderarea la UE, progresul socio-economic al V4 este evident.

Apartenenţa la UE a stimulat atât creşterea economică, cât şi importanţa statelor
V4.

PIB-ul total al ţărilor a crescut cu 50% în ultimul deceniu, reprezentând

5,4% din cel al UE28. Importanţa acestor ţări a devenit vizibilă mai ales la nivelul
schimburilor comerciale internaţionale, V4 devenind al patrulea cel mai mare
exportator din UE. De asemenea, aceste ţări au înregistrat şi o convergenţă
puternică a veniturilor. PIB-ul V4 pe cap de locuitor, evaluat pe baza standardelor
puterii de cumpărare, a crescut de la 49% din media UE15 în 2003 la 65% în 2013.
Prin urmare, disparitatea veniturilor dintre V4 şi vechile state membre UE s-a
redus cu o treime’’, afirmă Juraj Kotian, Director Cercetare Macro/FI pentru ECE
în cadrul Erste Group.
Printre probleme pe care ţările Grupului de la Vişegrad trebuie să le rezolve
în următorii 10 ani se numără lupta împotriva corupţiei şi creşterea eficienţei
instituţionale; diversificarea surselor de energie şi adaptarea ofertei educaţionale la
7
potenţialul industrial, accelerarea creşterii prin reducerea şomajului, îmbunătăţirea
alocării fondurilor europene şi scăderea cheltuielilor publice, dar şi reforma
instituţiilor publice şi creşterea flexibilităţii pieţei muncii, sunt de părere analiştii
Erste.

8
9
Slovacia Populația actuală

5 433 758

Astăzi Anul acesta

Creșterea populației Astăzi Creșterea populației Anul acesta
8 2 754
modificări în fiecare 10007.089 sec.
nașteri Astăzi nașteri Anul acesta
147 51 382
modificări în fiecare 536.254 sec. [x]
decese Astăzi decese Anul acesta
139 48 628
modificări în fiecare 566.617 sec. [x]

sursă : [1]
Statistici de astăzi, de la miezul nopții 00:00.
schimbari statistice pentru anul curent, de la 1 ianuarie
Populație = nașteri** - decese

• Populație Rata de crestere: 9 / zi = 0.36 / oră = 0.006 / minut = 0.0001 / secunde

• nașteri Rata de crestere**: 161 / zi = 6.75 / oră = 0.116 / minut = 0.0018 /
secunde
• decese Rata de crestere: 152 / zi = 6.35 / oră = 0.106 / minut = 0.0018 / secunde.

Slovacia Populația actuală de vârstă și sex pentru 2017-11-15*

Bărbat % Femeie
0-4 140 217 ⇐+4.9% 133 629
5-9 148 086 ⇐+4.8% 141 269
10-14 134 377 ⇐+4.7% 128 296
15-19 133 726 ⇐+4.9% 127 503
20-24 167 172 ⇐+4.8% 159 494
25-29 199 690 ⇐+3.9% 192 107
30-34 219 007 ⇐+3.6% 211 345
35-39 241 328 ⇐+3.1% 234 057
40-44 227 034 ⇐+1.8% 223 093
10
45-49 181 248 +0.5%⇒ 182 241
50-54 171 523 +3.5%⇒ 177 611
55-59 177 672 +7.8%⇒ 191 523
60-64 175 075 +14.5%⇒ 200 520
65-69 130 976 +25.8%⇒ 164 824
70-74 83 127 +47.1%⇒ 122 252
75-79 50 390 +75.1%⇒ 88 242
80-84 30 549 +107.9%⇒ 63 518
85-89 15 642 +142.9%⇒ 37 999
90-94 5 811 +186.3%⇒ 16 638
95-99 890 +320%⇒ 3 738
100+ 105 +101.9%⇒ 212

2. Vecini

in - N- Polonia

- N-V- Rep. Ceha

- V- Austria

- S- Ungaria

8. Resursele naturale

Resursele naturale din subsol sunt extracțiile de: cupru zinc, minereuri( anual
se exploatează: 281 tone de cărbune brun, 163 tone minereuri feroase,
134.000.000 tone de lignit ) și altele.

Resursă naturală de suprafață este producția forestieră. Producția de lemn a

scăzut de la 5.200.000 m3 în 1991 la 3.900.000 m3 .

11
Bibliografie

1. Ziarul financiar “ http://v2.m.zf.ro/business-international/raport-erste-pib-

ul-pe-cap-de-locuitor-in-polonia-si-slovacia-s-a-dublat-in-urma-aderarii-la-
ue-12509662
2. data.imf.org ; oecd-ilibrary.org
3. data.imf.org ; oecd-ilibrary.org
4. http://data.imf.org/regular.aspx?key=39648
5. http://countryeconomy.com/national-debt/canada
6. http://data.imf.org/regular.aspx?key=609981264
7. IMF.org
8. IBRR.org
9. BNM.md
10.BNS.MD
11.BNR.ro
12.INSE.RO
13.WTO.ORG
14.EC.europa.eu
15.W.euromonitor.com

12
13