CURS 8

DESEN TEHNIC
şi

INFOGRAFICĂ
8. REPREZENTAREA ŞI COTAREA ROŢILOR
DINŢATE
Roţile dinţate:
 sunt organe de maşini de formă cilindrică, conică sau hiperboloidală prevăzute
cu dantură exterioară sau interioară;
 sunt destinate angrenajelor, adică la transmiterea unei mişcări de rotaţie între un
arbore conducător şi unul condus.

Angrenajele pot fi:

 cilindrice – axele arborilor sunt paralele;
 conice – axele arborilor sunt perpendiculare;
 melc-roată melcată – axele sunt conţinute în plane perpendiculare;
 hipoide – axele au poziţii oarecare în spaţiu.
 8.1 CLASIFICAREA ROŢILOR DINŢATE
 după forma suprafeţei de rostogolire:
• conice
• cilindrice
roţi dinţate
• hiperboloidale
• melcate
 după direcţia flancului dintelui:
• drepţi
• înclinaţi
roţi dinţate cu • curbi
• în V
dinţi • în W
• în Z
 după forma profilului dintelui:
• evolventă
• cicloidă
roţi dinţate cu dantură în • epicicloidă
• arc de cerc
• alte curbe
 8.2 ELEMENTELE DANTURII
 modulul m;
 pasul circular pc;
 grosimea dintelui td;
 mărimea golului sg;
 înălţimea dintelui h;
 înălţimea capului dintelui ha;
 înălţimea piciorului dintelui hb;
 diametrul cercului de divizare
(de rostogolire) Dd; Modulul m:
 diametrul cercului de cap De;  reprezintă porţiunea din diametrul
 diametrul cercului de picior Di; de divizare ce revine unui dinte;
m = Dd/z = pc/p;
 numărul de dinţi z;
 angrenarea a două roţi este posibilă
 lungimea dintelui b. doar dacă ambele au acelaşi modul.
 I II* I II* I II*
1,025 11
1,125 12
1,375 14
1,5 16
1,75 18
0,2 2 20
0,22 2,25 22
0,25 2,5 25
0,28 2,75 28
0,3 3 32
0,35 3,5 36
0,4 4 40
0,45 4,5 45  Valorile modulilor sunt
0,5 5 50 cuprinse în STAS 822-71;
0,55 5,5 55
0,6 6 60  Valorile din coloanele
0,7 7 70 notate cu * nu se recomandă.
0,8 8 80
0,9 9 90
1 10 100
 8.3 REPREZENTAREA ROŢILOR DINŢATE
Reprezentarea roţilor dinţate se face convenţional.
Conform convenţiei:
 conturul şi muchiile unei roţi dinţate se reprezintă astfel ca, în vedere,
aceasta să apară ca o roată nedinţată, mărginită de suprafaţa vârfurilor;
 în secţiune longitudinală, indiferent de caracteristicile danturii, aceasta să
apară ca o roată cu un număr par de dinţi, drepţi, secţionată imaginar cu
un plan ce trece prin două goluri diametral opuse.

Vedere Secţiune Secţiune

Caracteristica Vedere frontală
longitudinală longitudinală transversală
Suprafaţa de Linie continuă Linie continuă Cerc cu linie
-
cap groasă groasă continuă groasă
Suprafaţa de Linie continuă
- - -
picior groasă
Suprafaţa de Linie punct Linie punct Linie punct
-
divizare subţire subţire subţire
OBSERVAŢII:
 sensul înclinării danturii se poate indica simbolic prin trasarea acesteia cu
linie continuă subţire pe o mică porţiune a roţii, numai pe reprezentarea
în vedere;
 roţile dinţate nu se secţionează transversal.

Secţiune
Vedere
longitudinală
longitudinală

Vedere frontală
 8.4 COTAREA ROŢILOR DINŢATE
Pe desenele de execuţie ale roţilor dinţate se indică elementele de bază
necesare prelucrării şi controlului danturii.
Desenul se completează cu un tabel aşezat în colţul din dreapta sus al
formatului, tabel în care se înscriu elementele caracteristice ale danturii şi ale
angrenajului din care face parte şi care diferă în funcţie de tipul roţii.
Poziţia şi dimensiunile tabelului sunt:
Desenul de execuţie al unei roţi dinţate cilindrice:
Tabelul
corespunzător
unei roţi dinţate
cilindrice:
Desenul de execuţie al unei roţi dinţate conice:
Tabelul
corespunzător
unei roţi dinţate
conice:
 Roţile dinţate care fac corp comun cu arborele poartă numele generic de
pinioane. Reprezentarea pinioanelor se face, în general, doar în vedere
longitudinală sau frontală, secţionarea lor nefiind necesară (dacă piesa nu
prezintă configuraţie interioară). Dacă se impune reprezentarea danturii, aceasta
se poate releva printr-o ruptură.
Desenul de execuţie al unui pinion cilindric:
Desenul de execuţie al unui pinion conic: