EXERCITAREA FĂRĂ DREPT A UNEI PROFESII SAU ACTIVITĂŢI

NORMA DE INCRIMINARE – ART.348 C.PEN.

Exercitarea, fără drept, a unei profesii sau activităţi pentru care legea cere autorizaţie ori
exercitarea acestora în alte condiţii decât cele legale, dacă legea specială prevede că săvârşirea unor astfel
de fapte se sancţionează potrivit legii penale, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu
amendă.

STRUCTURA INFRACŢIUNII
Norma de incriminare prevede o singură formă, cea descrisă mai sus, care poate fi completată cu alte norme
care reglementează organizarea şi desfăşurarea unor profesii sau activităţi. 1
Obiectul infracţiunii
Obiectul juridic este reprezentat de acele relaţii sociale privitoare la exercitarea unei sau unor profesii sau
activităţi corespunzătoare pregătirii şi calificării fiecăruia, pentru prevenirea instalării unei stări de haos în unele
segmente ale vieţii sociale.
Prin Decizia nr. 49/2001 a Curţii Constituţionale 2 s-a statuat că societatea nu poate îngădui că anumite profesii,
precum aceea de notar, de avocat, de medic, de farmacist sau de stomatolog, să fie practicate de persoane fără
calificare.
Obiectul material în astfel de ipoteze nu există. Dar, de pildă, corpul persoanei asupra căruia s-a intervenit
chirurgical de către o persoană fără a fi medic de specialitate, poate fi obiectul material al acestei infracţiuni.
Subiecţii infracţiunii
Subiectul activ nu este calificat, poate fi orice persoană care pretinde sau exercită o profesie, fără să aibă studii
în specialitatea respectivă.
Apreciem că vor fi aplicabile dispoziţiile normei de incriminare chiar dacă persoana respectivă are, lato sensu, o
calificare apropiată, înrudită cu cea pe care efectiv o prestează. Exemplificăm în acest sens cu fapta medicului
de mai sus, care efectuează intervenţia chirurgicală şi produce starea de pericol, concret pune în pericol
sănătatea, integritatea sau chiar viaţa persoanei fizice, chiar dacă ulterior face dovada că este absolvent al
Facultăţii de medicină, cu diplomă de licenţă, dar nu a reuşit să termine rezidenţiatul în această specialitate
pentru a putea exercita legal profesia de medic chirurg.
Subiectul pasiv este autoritatea statală abilitată, dar şi orice persoană prejudiciată prin exercitarea, fără drept a
unei profesii sau activităţi.
Latura obiectivă a infracţiunii
Elementul material constă în acţiunea de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi, pentru care legea
cere o anumită specializare, respectiv anumite cunoştinţe şi deprinderi calificate/autorizate în vederea
exercităriii acesteia.
Urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru relaţiile sociale ocrotite prin incriminarea
faptelor prevăzute în art.348 C.pen.
Legătura de cauzalitate – trebuie stabilită între acţiunea ce constituie elementul material al infracţiunii şi
rezultatul acesteia.
Latura subiectivă a infracţiunii
Forma de vinovăţie este numai intenţia directă sau indirectă.

Actele preparatorii şi tentativa, deşi posibile, nu sunt incriminate expres de legiuitor.

1
I. Pascu, V. Dobrinoiu, Op. citată, pag 842

2
Decizia nr. 49/2001 a Curţii Constituţionale referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.281 din
Codul penal şi a dispoziţiilor art. 143, 146, ale art. 148 alin. 1 lit. h), ale art. 149-152 şi ale art. 156 din Codul de procedura
penală
1
 NELUAREA MĂSURILOR LEGALE DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ
NORMA DE INCRIMINARE – ART.349 C.PEN.
(1) Neluarea vreuneia dintre măsurile legale de securitate şi sănătate în muncă de către persoana care
avea îndatorirea de a lua aceste măsuri, dacă se creează un pericol iminent de producere a unui accident de
muncă sau de îmbolnăvire profesională, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Fapta prevăzută în alin. (1) săvârşită din culpă se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu
amendă.

STRUCTURA INFRACŢIUNII
Aşadar, această infracţiune este prevăzută într-o formă tip şi o formă atenuată, astfel:
Forma tip presupune neluarea vruneia dintre măsurile legale de securitate şi sănătate în muncă, de către o
persoană care avea îndatorirea de a lua aceste măsuri, dacă se crează un pericol iminent de producere a unui
accident de muncă sau de îmbolnăvire profesională.
Forma atenuată prevede că fapta incriminată în alin.1 poate fi săvârşită şi din culpă, situaţie în care pedepsele
au limitele minime şi maxime speciale mai mici.
Obiectul infracţiunii
Obiectul juridic este alcătuit din acele relaţii sociale care reglementează măsurile de securitate şi sănătate ce
trebuie luate la locul de muncă, în vederea preîntâmpinării accidentelor de muncă de orice fel.
Obiectul material – fără a fi în consonanţă cu alte opinii juridice care susţin contrariul, apreciem că această
faptă nu are obiect material.
Subiecţii infracţiunii
Subiectul activ este circumstanţiat, presupune o anumită calitate pentru subiectul activ al infracţiunii prevăzute
de art. 349 C.pen. şi care nu ia acele măsuri legale ce privesc securitatea şi sănătatea în muncă, deşi avea
îndatorirea legală s-o facă, dacă se crează un pericol iminent în acest sens. Este vorba de acea persoană care,
într-o entitate economică, socială, culturală, este răspunzătoare cu măsurile privind protecţia muncii.
Subiectul pasiv este acea entitate statală răspunzătoare de organizarea şi funcţionarea normală a procesului de
muncă. Poate fi subiect pasiv adiacent şi persoana (angajatul) care a fost prejudiciat prin fapta subiectului activ.
Latura obiectivă a infracţiunii
Elementul material reprezintă în cazul infracţiunii prevăzute de art. 349 C.pen., o inacţiune, materializată în
neluarea acelor măsuri legale privind securitatea şi sănătatea în muncă, de către persoana calificată,
răspunzătoare de producerea unui pericol iminent.
Urmarea imediată – constă în crearea unui pericol grav şi iminent de producere a unui accident de muncă sau
de îmbolnavire profesională.
Legătura de cauzalitate – trebuie stabilită între acţiunea ce constituie elementul material al infracţiunii şi
rezultatul acesteia.
Latura subiectivă a infracţiunii
Forma de vinovăţie este numai intenţia directă sau indirectă (alin.1).
În cazul alin.2, forma de vinovăţie este culpa, aşa cum prevede în mod expres, textul de lege.

Actele preparatorii şi tentativa nu sunt incriminate, deşi sunt posibile.

NERESPECTAREA MĂSURILOR LEGALE DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

NORMA DE INCRIMINARE – ART.350 C.PEN.

(1) Nerespectarea de către orice persoană a obligaţiilor şi a măsurilor stabilite cu privire la securitatea şi
sănătatea în muncă, dacă prin aceasta se creează un pericol iminent de producere a unui accident de muncă
sau de îmbolnăvire profesională, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

2
 (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează repunerea în funcţiune a instalaţiilor, maşinilor şi utilajelor,
anterior eliminării tuturor deficienţelor pentru care s-a luat măsura opririi lor.
(3) Faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) săvârşite din culpă se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la
un an sau cu amendă.

STRUCTURA INFRACŢIUNII
Rezultă că această infracţiune este prevăzută sub mai multe forme:
Forma tip constă în nerespectarea de către orice persoană a obligaţiilor şi a măsurilor stabilite cu privire la
securitatea şi sănătatea în muncă, dacă prin aceasta se creează un pericol iminent de producere a unui accident
de muncă sau de îmbolnăvire profesională.
Forma asimilată prevede că se sancţionează cu aceeaşi pedeapsă repunerea în funcţiune a instalaţiilor,
maşinilor şi utilajelor, anterior eliminării tuturor deficienţelor pentru care s-a luat măsura opririi lor.
Forma atenuată prevede că, în eventualitatea comiterii faptelor prevăzute de alin.1 şi alin. 2 din culpă, regimul
sancţionator este mai blând.
Obiectul infracţiunii
Obiectul juridic este alcătuit din acele relaţii sociale, care reglementează măsurile ce trebuie luate în vederea
asigurării securităţii publice la locul de muncă.
Obiectul material nu există. În eventualitatea producerii unui accident de muncă, cauzat de nerespectarea
măsurilor legale de protecţia muncii, atunci obiectul material este reprezentat de însuşi corpul angajatului care
suportă agresiunea fizică.
Subiecţii infracţiunii
Subiectul activ poate fi orice persoană angajată sau aflată în stagiul de practică la locul de muncă (ucenici, elevi
ai şcolilor profesionale de meserii, stagiari, etc.) care nu respectă măsurile de protecţia muncii instituite la
nivelul acelui sector de muncă.
Subiectul pasiv este autoritatea statală abilitată cu reglementarea normelor ce trebuie luate la nivelul fiecărui loc
de muncă, funcţie de vulnerabilitatea pe care o presupune respectivul sector, secţie, atelier din cadrul unei
unităţi de producţie şi de execuţie.
Poate fi subiect pasiv adiacent şi acea persoană care suferă un prejudiciu, prin producerea unui accident de
muncă.
Latura obiectivă a infracţiunii
Elementul material constă, în genere, într-o acţiune sau inacţiune. În cazul infracţiunii prevăzute de art. 350
C.pen. constă în omisiunea sau neglijarea respectării măsurilor sau a obligaţiilor stabilite cu privire la
securitatea şi sănătatea în muncă.
Urmarea imediată – constă crearea unui pericol grav şi iminent de producere a unui accident de muncă sau de
îmbolnavire profesională.
Legătura de cauzalitate – trebuie stabilită între acţiunea ce constituie elementul material al infracţiunii şi
rezultatul acesteia.
Latura subiectivă a infracţiunii
Forma de vinovăţie - în cazul art. 350 alin.1 şi 2 infracţiunea este săvârşită cu intenţie, aşa cum rezultă din
norma de incriminare.
În alin.3 este prevăzută culpa, ca formă de vinovăţie.

Actele preparatorii şi tentativa nu sunt incriminate, deşi sunt posibile.

CAMĂTA

NORMA DE INCRIMINARE – ART.351 C.PEN.

3
 Darea de bani cu dobândă, ca îndeletnicire, de către o persoană neautorizată, se pedepseşte cu
închisoarea de la 6 luni la 5 ani.

Obiectul infracţiunii
Obiectul juridic este reprezentat de acele relaţii sociale privitoare la activitatea de financiară de creditare, în
conformitate cu dispoziţiile O.U.G. nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, cu
modificările şi completările ulterioare.
Obiectul material - această infracţiune nu are obiect material.
Subiecţii infracţiunii
Subiectul activ poate fi orice persoană care, ca îndeletnicire, împrumută cu dobândă diferite sume de bani.
Subiectul pasiv este autoritatea statală competentă sau persoana prejudiciată patrimonial de către subiectul
activ.
Latura obiectivă a infracţiunii
Elementul material este reprezentat de acţiunea concretă de dare de bani cu dobândă, numai ca îndeletnicire,
de către orice persoană care nu este autorizată.
Urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru relaţiile sociale ocrotite prin incriminarea
faptelor prevăzute în art.351 C.pen.
Legătura de cauzalitate – trebuie stabilită între acţiunea ce constituie elementul material al infracţiunii şi
rezultatul acesteia.
Latura subiectivă a infracţiunii
Forma de vinovăţie este intenţia.
Actele preparatorii şi tentativa, deşi posibile, nu sunt incriminate.